Scînteia Tineretului, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 10526-10551)

1983-04-01 / nr. 10526

Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX SERIA II NR. 10 526 6 PAGINI 50 BANI VINERI 1 APRILIE 1983 a Sindicatelor Arabe (C.I.S.A.) Ministrul transporturilor şi comunicaţiilor din Republica Irak (ÎN PAGINA A 6-A) Intr-o atmosferă de profundă stimă şi recunoştinţă faţă de partid­ faţă de secretarul său general tovarăşul Nicolae Ceauşescu, promotorul unei politici Dragi tovarăşi. Doresc să încep prin a vă a­­dresa dumneavoastră, tuturor participanţilor la plenarele con­siliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ger­mană, in numele Comitetului Central al partidului, al Consi­liului de Stat şi Guvernului, precum şi al meu personal, un salut călduros, revoluţionar, îm­preună cu cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite). Atit in plenarele fiecărui consiliu, cit şi in şedinţa comu­nă a celor două consilii, în cen­trul dezbaterilor au stat măsu­rile privind înfăptuirea neabă­tută a hotărîrilor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţio­nale a partidului. La Conferinţa Naţională s-a făcut o amplă a­­naliză a stadiului actual al dezvoltării socialismului în România şi s-au adoptat o serie de programe şi măsuri privind înfăptuirea obiectivului strate­gic stabilit de Congresul al XII-lea pentru cincinalul 1981— 1985, — trecerea la un nou sta­diu de dezvoltare a patriei noas­tre şi realizarea unei noi cali­tăţi a muncii şi vieţii in toate domeniile de activitate. După cum este bine cunos­cut, marile realizări in construc­ţia socialismului, puternica dez­voltare economico-socială au determinat profunde transfor­mări in structura socială a pa­triei, au dus la creşterea puter­nică a bazei tehnico-materiale a societăţii noastre socialiste, la dezvoltarea impetuoasă a avu­ţiei naţionale, la sporirea pu­ternică a venitului naţional, şi pe această bază, la creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporu­lui,­­ ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, prelungite). Merită subliniat, şi în acest cadru, puternica dezvoltare a forţelor de producţie în toate judeţele patriei, ca rezultat al politicii ştiinţifice a partidului nostru de amplasare raţională a industriei, agriculturii şi a altor sectoare economice şi sociale, pe întreg teritoriul patriei, in vederea asigurării condiţiilor necesare dezvoltării tuturor zo­nelor ţării, ridicării tuturor oa­menilor muncii la o viaţă nouă, demnă, înfloritoare, în cei 15 ani, care au trecut de la noua organizare terito­­rial-administrativă, s-au creat zeci şi zeci de noi platforme in­dustriale în toate judeţele, noi centre muncitoreşti şi orăşe­neşti. Pe baza faptelor, a rea­lităţilor, care sunt mai convin­gătoare decit orice şi nu pot fi în nici un fel contestate, se poate spune cu îndreptăţită mîndrie că partidul nostru a acţionat şi acţionează cu toată consecvenţa in vederea înfăp­tuirii programului de dezvol­tare puternică a bazei tehnico­­materiale a societăţii noastre, pentru crearea condiţiilor în­făptuirii Programului de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi de înaintare a României spre visul de aur al omenirii — deci şi al poporului nostru — societatea comunistă ! (Aplauze puternice, prelungite). O puternică dezvoltare au cu­noscut ştiinţa, invăţămîntul, cultura — factori de importanţă deosebită in făurirea noii orin­­duiri sociale. Tocmai pe baza dezvoltării forţelor de pro­ducţie, a ştiinţei, invăţâmintu­­lui şi culturii, am asigurat con­diţiile necesare progresului ra­pid al patriei noastre, îmbună­tăţirea continuă a condiţiunilor de muncă, de viaţă pentru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. După cum este bine cunos­cut, una din marile cuceriri ale orinduirii noastre socialiste este asigurarea deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii şi fiii patriei noastre comune — Republica Socialistă România. (Aplauze puternice, prelungite). Soluţionarea, pe baza prin­cipiilor socialismului ştiinţific, ale marxism-lem­nismului, in mod democratic, revoluţionar a problemei naţionale in ţara noastră a lichidat pentru tot­deauna, odată cu asuprirea de clasă burghezo-moşierească, şi asuprirea naţională de orice fel. (Aplauze puternice). Socialismul a asigurat şi asi­gură manifestarea deplină a personalităţii umane a fiecărui cetăţean, înfăptuind în viaţă a­­devărata egalitate a tuturor oa­menilor muncii, in toate dome­niile de activitate. In primul rind este asigurat dreptul la muncă şi la retribuţie egală la muncă egală, in con­formitate cu principiile echităţii socialiste, cu principiile de re­tribuţie socialistă in raport cu munca şi rezultatele muncii de­puse de fiecare cetăţean al pa­triei noastre. Aceste drepturi sunt nu numai afirmate in Constituţie, dar şi realizate in viaţă, tocmai ca re­zultat al puternicei dezvoltări a forţelor de producţie, al ampla­sării teritoriale a forţelor de producţie în toate judeţele şi în multe localităţi ale patriei noastre — ceea ce asigură în­făptuirea reală in viaţă a drep­tului suprem al omului la mun­că, la retribuţie egală. Aceasta constituie cea mai puternică cu­cerire a societăţii noastre so­cialiste, a afirmării deplinei e­­galităţi în drepturi pentru toţi fiii patriei, şi români, şi ma­ghiari, şi germani, şi sîrbi, de orice altă naţionalitate, por­nind de la faptul că toţi, indi­ferent de originea părinţilor, de limba pe care o vorbesc, sunt cetăţeni ai unei patrii unice, sunt fiii României socialiste, sunt membri ai unui popor mun­citor, constructor al socialis­mului şi comunismului. (A­­plauze puternice, prelungite). în al doilea rând sunt asigurate dreptul la învăţătură şi gra­tuitatea invăţămintului şi, in acest cadru, dreptul şi posibi­litatea reală de a învăţa şi în limba naţionalităţilor conlocui­toare. In discuţiile din plenarele consiliilor, inclusiv in şedinţa comună, s-a vorbit de numărul şcolilor şi claselor cu predare în limbile maghiară, germană sau ale altor naţionalităţi — şi nu mă voi mai referi la cifre ; sunt bine cunoscute. Ceea ce trebuie însă să subliniez este faptul că numai socialismul a reuşit să li­chideze, într-o perioadă scurtă, înapoierea şi in domeniul în­­văţămintului şi culturii, să asi­gure lichidarea analfabetismu­lui, generalizarea învăţămîntu­­lui obligatoriu de 10 ani şi con­diţii egale de învăţămînt, de în­suşire de către toţi tinerii şi toţi cetăţenii patriei a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane din toate domeniile de activita­te. Prin aceasta, invăţămîntul patriei noastre, indiferent în ce limbă se desfăşoară, asigură în­suşirea limbii comune a ştiinţei, a culturii, a cunoaşterii umane, a limbii revoluţionare ! (Aplau­ze puternice, prelungite). în al treilea rind, se desfă­şoară o intensă activitate cul­­tural-artistică, de formare a conştiinţei socialiste a oameni­lor muncii, a întregului nostru popor, făuritor conştient al pro­priei sale istorii, al propriului său viitor, liber, demn, inde­pendent — viitorul comunist. In acest cadru, sunt asigurate condiţiile materiale necesare desfăşurării acestei activităţi cultural-artistice şi în limbile naţionalităţilor. Despre aceasta vorbesc literatura, presa, tea­trele, emisiunile de radio-tele­­viziune, numărul mare de for­maţiuni artistice de masă in limbile naţionalităţilor, partici­parea largă, in cadrul Festiva­lului „Cântarea României“, a unui număr impresionant de formaţiuni artistice-culturale, a sute şi sute de mii de cetăţeni ai patriei, intre care un număr important de formaţiuni şi de cetăţeni din rîndul naţionalită­ţilor conlocuitoare. S-au dat şi despre acestea cifre ; sunt cu­noscute. De aceea, nu mă voi referi la ele. Dar trebuie, de asemenea, să subliniem că nu­mai societatea noastră socia­listă, înfăptuind neabătut po­litica naţională de deplină ega­litate în drepturi, a putut să a­­sigure toate condiţiile pentru desfăşurarea activităţii literare, artistice-culturale in limbile fiecărei naţionalităţi. Desigur, sunt multe probleme de discutat şi in domeniul ac­tivităţii economice, şi de invă­­ţămint, şi de cultură. Le-am discutat pe larg la Conferinţa Naţională, inclusiv la ultima plenară a Comitetului Central. Lipsurile, problemele care sunt intr-un domeniu sau altul sunt comune, indiferent in ce limbă se scrie sau se preruă, indiferent in cel fel se acţionează intr-un sector sau altul. Avem încă multe de făcut pentru lichida­rea unor lipsuri, unor neajun­suri, pentru perfecţionarea con­tinuă a activităţii noastre. Dar pe drept cuvînt a vor­bit aici tovarăşul Ferencz Fa­zekas că, in definitiv cărbu­nele din l’oroşeni, din Valea Jiului, dar şi cel din Covasna şi cel din Oltenia cere oameni pri­cepuţi, cere să ştie să mînuiască combinele şi maşinile, să ac­ţioneze cu răspundere, cu en­­tuzism, cu căldură — cum s-a exprimat tovarăşul F­erencz F­a­­zekas —, şi atunci pot să solu­ţioneze orice problemă in bune condiţii. Intr-adevăr, orice ma­şină nu are decit o singură lim­bă : nici matematica, nici fi­zica, nici chimia, nici biologia nu au limbi diferite. Ele pot fi exprimate sau formulate în di­ferite limbi, dar au o singură limbă — şi trebuie să ne­ stră­duim de a cunoaşte matema­tica, fizica, chimia, biologia, tehnica cea mai avansată, de a o stăpini şi dezvolta. Aceasta este cerinţa făuritorilor socia­lismului din România ! Cu nit vom stăpini mai bine cuceririle ştiinţei, ale tehnicii din toate domeniile şi vom făuri o teh­nică superioară, competitivă cu cele mai bune pe plan in­ternaţional, cu atit societa­tea noastră se va dezvolta mai puternic, cu atit se va manifesta şi mai pregnant adevărata egalitate în drepturi. (Aplauze puternice, prelungite). Avem şi în învăţămînt lu­cruri de îmbunătăţit. Avem ne­voie de oameni cu o tot mai bună pregătire profesională, tehnică şi ştiinţifică­­ şi tre­buie să facem totul ca învă­­ţămintul nostru să răspundă ce­rinţelor etapei actuale de dezvoltare, cerinţelor puse de Conferinţa Naţională in acest domeniu. Aşa cum şi in do­meniul literaturii, al presei şi radioteleviziunii sunt multe lu­cruri bune, dar şi multe de cri­ticat. Vrem şi o presă mai combativă, mai multilaterală, vrem o literatură care să expri­me mai activ viața și munca poporului nostru, a constructo­rilor socialismului, indiferent în ce limbă se scrie aceasta. Ea trebuie să exprime munca unită a constructorilor socialismului din România, a poporului nos­tru muncitor, unit sub condu­cerea Partidului Comunist Ro­mân pentru a asigura mersul ferm înainte al României spre o civilizaţie tot mai avansată. De o asemenea literatură, de o asemenea artă avem nevoie — şi trebuie să acţionăm cu toată fermitatea în direcţia aceasta. (Aplauze puternice, înde­lungate) M-aş referi la un singur e­­xemplu. Enescu şi Bella Bartók au scris muzică inspirată din viaţa poporului unde au trăit. Muzica lui Enescu are o va­loare universală. Şi muzica lui Bella Bartók are, de asemenea, o valoare universală, dar el a înţeles că trebuie să se ocupe şi a acordat multă atenţie mu­zicii populare româneşti, care l-a ajutat în inspiraţia sa. Nici un adevărat om de cultură şi de ştiinţă nu poate să ignore tot ce este bun în trecutul, în prezentul şi tot ceea ce trebuie făcut pentru viitorul comun al popoarelor. (Aplauze puternice, îndelungate), în al patrulea rind, odată cu dezvoltarea largă a democraţiei muncitoreşti revoluţionare, cu realizarea unui cadru nou, de­mocratic, de participare a ma­selor la conducerea tuturor sec­toarelor de activitate, se asigu­ră deopotrivă maselor populare, oamenilor muncii, deci şi celor din rîndul naţionalităţilor, par­ticiparea egală la conducerea tuturor domeniilor de activitate, în toate organele politice, de stat, economice şi sociale. In plenarele consiliilor s-au pre­zentat, şi în această privinţă, date, sunt bine cunoscute. Nu există sector de activitate unde să nu fie prezenţi în mod egal, să participe la întreaga viaţă politică, socială, şi oamenii muncii din rîndul naţionalităţi­lor conlocuitoare. Problema care se pune şi aici este de a perfecţiona in continuare, de a ridica continuu rolul organis­melor democratice, al adunări­lor generale ale oamenilor mun­cii — in calitate de proprietari, de producători şi de beneficiari, ca adevăraţi stăpini ai ţării — la elaborarea politicii interne şi externe, la înfăptuirea Progra­mului partidului. Ce se poate spune şi în aceas­tă privinţă, tovarăşi ? Avem rezultate importante, organis­mele noastre democratice au un rol tot mai hotăritor in soluţio­narea comună a problemelor. Proprietatea asupra mijloacelor de producţie este deţinută deo­potrivă de toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. Avem proprietatea întregului popor, proprietatea socială pe care colectivele de oameni ai muncii au răspunderea să o ad­ministreze, să o dezvolte­­ şi fiecare om al muncii, indiferent de naţionalitate, este proprietar colectiv şi răspunde colectiv de această proprietate. Aşa cum acum, prin participarea cu părţi sociale, deţine şi o anumită par­te socială care, după cum este bine cunoscut, poate merge pină la 30 la sută. Dar, avem în acelaşi timp, proprietatea co­operatistă in agricultură, in alte sectoare, ca o formă la fel de importantă ca şi proprietatea comună, care are, de asemenea, rolul hotăritor în dezvoltarea a­­griculturii şi altor sectoare eco­nomice. Şi in acest cadru, membrii cooperatori sunt pro­prietari şi răspund in comun de păstrarea şi dezvoltarea acestei proprietăţi socialiste. Deopotri­vă, ambele forme de proprieta­te reprezintă baza societăţii noastre socialiste — şi avem datoria să facem totul pentru dezvoltarea şi întărirea ei. Lu­mea cunoaşte, in fond, numai două deosebiri esenţiale în do­meniul proprietăţii: există, pe de o parte, proprietatea burghe­zo-moşierească, proprietatea ce­lor bogaţi, care au stăpînit sau stâpinesc in multe ţări mijloa­cele de producţie, ceea ce a şi dus la împărţirea lumii in cla­se exploatatoare şi asuprite. Există, pe de altă parte, pro­prietatea socialistă, a întregului popor. Nicăieri, nici la noi, nici în altă parte, nici în trecut, nici astăzi, fabrica nu este împărţi­tă după apartenenţa la o naţio­nalitate sau alta. In ţările cu proprietate capitalistă, fabrica este deţinută de un grup de ac­ţionari de diferite naţionalităţi, multe din acestea sunt acum so­cietăţi multinaţionale. La noi şi în general în ţările so­cialiste, fabrica sau uzina este proprietatea comună sau cooperatistă — proprietatea oamenilor muncii. Sint două fe­luri de proprietate — proprieta­tea in care oamenii muncii, pro­ducătorii, sint stăpînii mijloa­celor de producţie şi le folosesc în interesul lor, al bunăstării întregului popor — şi proprieta­tea capitalistă, bazată pe asu­prire şi exploatare, în care o mină de oameni asupreşte ma­rea majoritate a muncitorilor şi (Continuare în pag. a 111-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Confederaţiei Internaţionale consecvente de deplină egalitate intre toţi fiii patriei fără deosebire de naţionalitate, exprimind voinţa comună de a acţiona într-o unitate de nezdruncinat pentru progresul şi prosperitatea naţiunii noastre, pentru înflorirea multilaterală a României socialiste, ieri s-a desfăşurat ŞEDINŢA CUI101 A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ ŞI GERMANĂ CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

Next