Scînteia Tineretului, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 10526-10551)
1983-04-01 / nr. 10526
Proletari din toate ţările, uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XXXIX SERIA II NR. 10 526 6 PAGINI 50 BANI VINERI 1 APRILIE 1983 a Sindicatelor Arabe (C.I.S.A.) Ministrul transporturilor şi comunicaţiilor din Republica Irak (ÎN PAGINA A 6-A) Intr-o atmosferă de profundă stimă şi recunoştinţă faţă de partid faţă de secretarul său general tovarăşul Nicolae Ceauşescu, promotorul unei politici Dragi tovarăşi. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor participanţilor la plenarele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, in numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi Guvernului, precum şi al meu personal, un salut călduros, revoluţionar, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite). Atit in plenarele fiecărui consiliu, cit şi in şedinţa comună a celor două consilii, în centrul dezbaterilor au stat măsurile privind înfăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţionale a partidului. La Conferinţa Naţională s-a făcut o amplă analiză a stadiului actual al dezvoltării socialismului în România şi s-au adoptat o serie de programe şi măsuri privind înfăptuirea obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea pentru cincinalul 1981— 1985, — trecerea la un nou stadiu de dezvoltare a patriei noastre şi realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii in toate domeniile de activitate. După cum este bine cunoscut, marile realizări in construcţia socialismului, puternica dezvoltare economico-socială au determinat profunde transformări in structura socială a patriei, au dus la creşterea puternică a bazei tehnico-materiale a societăţii noastre socialiste, la dezvoltarea impetuoasă a avuţiei naţionale, la sporirea puternică a venitului naţional, şi pe această bază, la creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, ţelul suprem al politicii partidului nostru, esenţa societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm în România. (Aplauze puternice, prelungite). Merită subliniat, şi în acest cadru, puternica dezvoltare a forţelor de producţie în toate judeţele patriei, ca rezultat al politicii ştiinţifice a partidului nostru de amplasare raţională a industriei, agriculturii şi a altor sectoare economice şi sociale, pe întreg teritoriul patriei, in vederea asigurării condiţiilor necesare dezvoltării tuturor zonelor ţării, ridicării tuturor oamenilor muncii la o viaţă nouă, demnă, înfloritoare, în cei 15 ani, care au trecut de la noua organizare teritorial-administrativă, s-au creat zeci şi zeci de noi platforme industriale în toate judeţele, noi centre muncitoreşti şi orăşeneşti. Pe baza faptelor, a realităţilor, care sunt mai convingătoare decit orice şi nu pot fi în nici un fel contestate, se poate spune cu îndreptăţită mîndrie că partidul nostru a acţionat şi acţionează cu toată consecvenţa in vederea înfăptuirii programului de dezvoltare puternică a bazei tehnicomateriale a societăţii noastre, pentru crearea condiţiilor înfăptuirii Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre visul de aur al omenirii — deci şi al poporului nostru — societatea comunistă ! (Aplauze puternice, prelungite). O puternică dezvoltare au cunoscut ştiinţa, invăţămîntul, cultura — factori de importanţă deosebită in făurirea noii orinduiri sociale. Tocmai pe baza dezvoltării forţelor de producţie, a ştiinţei, invăţâmintului şi culturii, am asigurat condiţiile necesare progresului rapid al patriei noastre, îmbunătăţirea continuă a condiţiunilor de muncă, de viaţă pentru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. După cum este bine cunoscut, una din marile cuceriri ale orinduirii noastre socialiste este asigurarea deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii şi fiii patriei noastre comune — Republica Socialistă România. (Aplauze puternice, prelungite). Soluţionarea, pe baza principiilor socialismului ştiinţific, ale marxism-lemnismului, in mod democratic, revoluţionar a problemei naţionale in ţara noastră a lichidat pentru totdeauna, odată cu asuprirea de clasă burghezo-moşierească, şi asuprirea naţională de orice fel. (Aplauze puternice). Socialismul a asigurat şi asigură manifestarea deplină a personalităţii umane a fiecărui cetăţean, înfăptuind în viaţă adevărata egalitate a tuturor oamenilor muncii, in toate domeniile de activitate. In primul rind este asigurat dreptul la muncă şi la retribuţie egală la muncă egală, in conformitate cu principiile echităţii socialiste, cu principiile de retribuţie socialistă in raport cu munca şi rezultatele muncii depuse de fiecare cetăţean al patriei noastre. Aceste drepturi sunt nu numai afirmate in Constituţie, dar şi realizate in viaţă, tocmai ca rezultat al puternicei dezvoltări a forţelor de producţie, al amplasării teritoriale a forţelor de producţie în toate judeţele şi în multe localităţi ale patriei noastre — ceea ce asigură înfăptuirea reală in viaţă a dreptului suprem al omului la muncă, la retribuţie egală. Aceasta constituie cea mai puternică cucerire a societăţii noastre socialiste, a afirmării deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi fiii patriei, şi români, şi maghiari, şi germani, şi sîrbi, de orice altă naţionalitate, pornind de la faptul că toţi, indiferent de originea părinţilor, de limba pe care o vorbesc, sunt cetăţeni ai unei patrii unice, sunt fiii României socialiste, sunt membri ai unui popor muncitor, constructor al socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite). în al doilea rând sunt asigurate dreptul la învăţătură şi gratuitatea invăţămintului şi, in acest cadru, dreptul şi posibilitatea reală de a învăţa şi în limba naţionalităţilor conlocuitoare. In discuţiile din plenarele consiliilor, inclusiv in şedinţa comună, s-a vorbit de numărul şcolilor şi claselor cu predare în limbile maghiară, germană sau ale altor naţionalităţi — şi nu mă voi mai referi la cifre ; sunt bine cunoscute. Ceea ce trebuie însă să subliniez este faptul că numai socialismul a reuşit să lichideze, într-o perioadă scurtă, înapoierea şi in domeniul învăţămintului şi culturii, să asigure lichidarea analfabetismului, generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 10 ani şi condiţii egale de învăţămînt, de însuşire de către toţi tinerii şi toţi cetăţenii patriei a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane din toate domeniile de activitate. Prin aceasta, invăţămîntul patriei noastre, indiferent în ce limbă se desfăşoară, asigură însuşirea limbii comune a ştiinţei, a culturii, a cunoaşterii umane, a limbii revoluţionare ! (Aplauze puternice, prelungite). în al treilea rind, se desfăşoară o intensă activitate cultural-artistică, de formare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, a întregului nostru popor, făuritor conştient al propriei sale istorii, al propriului său viitor, liber, demn, independent — viitorul comunist. In acest cadru, sunt asigurate condiţiile materiale necesare desfăşurării acestei activităţi cultural-artistice şi în limbile naţionalităţilor. Despre aceasta vorbesc literatura, presa, teatrele, emisiunile de radio-televiziune, numărul mare de formaţiuni artistice de masă in limbile naţionalităţilor, participarea largă, in cadrul Festivalului „Cântarea României“, a unui număr impresionant de formaţiuni artistice-culturale, a sute şi sute de mii de cetăţeni ai patriei, intre care un număr important de formaţiuni şi de cetăţeni din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. S-au dat şi despre acestea cifre ; sunt cunoscute. De aceea, nu mă voi referi la ele. Dar trebuie, de asemenea, să subliniem că numai societatea noastră socialistă, înfăptuind neabătut politica naţională de deplină egalitate în drepturi, a putut să asigure toate condiţiile pentru desfăşurarea activităţii literare, artistice-culturale in limbile fiecărei naţionalităţi. Desigur, sunt multe probleme de discutat şi in domeniul activităţii economice, şi de invăţămint, şi de cultură. Le-am discutat pe larg la Conferinţa Naţională, inclusiv la ultima plenară a Comitetului Central. Lipsurile, problemele care sunt intr-un domeniu sau altul sunt comune, indiferent in ce limbă se scrie sau se preruă, indiferent in cel fel se acţionează intr-un sector sau altul. Avem încă multe de făcut pentru lichidarea unor lipsuri, unor neajunsuri, pentru perfecţionarea continuă a activităţii noastre. Dar pe drept cuvînt a vorbit aici tovarăşul Ferencz Fazekas că, in definitiv cărbunele din l’oroşeni, din Valea Jiului, dar şi cel din Covasna şi cel din Oltenia cere oameni pricepuţi, cere să ştie să mînuiască combinele şi maşinile, să acţioneze cu răspundere, cu entuzism, cu căldură — cum s-a exprimat tovarăşul Ferencz Fazekas —, şi atunci pot să soluţioneze orice problemă in bune condiţii. Intr-adevăr, orice maşină nu are decit o singură limbă : nici matematica, nici fizica, nici chimia, nici biologia nu au limbi diferite. Ele pot fi exprimate sau formulate în diferite limbi, dar au o singură limbă — şi trebuie să ne străduim de a cunoaşte matematica, fizica, chimia, biologia, tehnica cea mai avansată, de a o stăpini şi dezvolta. Aceasta este cerinţa făuritorilor socialismului din România ! Cu nit vom stăpini mai bine cuceririle ştiinţei, ale tehnicii din toate domeniile şi vom făuri o tehnică superioară, competitivă cu cele mai bune pe plan internaţional, cu atit societatea noastră se va dezvolta mai puternic, cu atit se va manifesta şi mai pregnant adevărata egalitate în drepturi. (Aplauze puternice, prelungite). Avem şi în învăţămînt lucruri de îmbunătăţit. Avem nevoie de oameni cu o tot mai bună pregătire profesională, tehnică şi ştiinţifică şi trebuie să facem totul ca învăţămintul nostru să răspundă cerinţelor etapei actuale de dezvoltare, cerinţelor puse de Conferinţa Naţională in acest domeniu. Aşa cum şi in domeniul literaturii, al presei şi radioteleviziunii sunt multe lucruri bune, dar şi multe de criticat. Vrem şi o presă mai combativă, mai multilaterală, vrem o literatură care să exprime mai activ viața și munca poporului nostru, a constructorilor socialismului, indiferent în ce limbă se scrie aceasta. Ea trebuie să exprime munca unită a constructorilor socialismului din România, a poporului nostru muncitor, unit sub conducerea Partidului Comunist Român pentru a asigura mersul ferm înainte al României spre o civilizaţie tot mai avansată. De o asemenea literatură, de o asemenea artă avem nevoie — şi trebuie să acţionăm cu toată fermitatea în direcţia aceasta. (Aplauze puternice, îndelungate) M-aş referi la un singur exemplu. Enescu şi Bella Bartók au scris muzică inspirată din viaţa poporului unde au trăit. Muzica lui Enescu are o valoare universală. Şi muzica lui Bella Bartók are, de asemenea, o valoare universală, dar el a înţeles că trebuie să se ocupe şi a acordat multă atenţie muzicii populare româneşti, care l-a ajutat în inspiraţia sa. Nici un adevărat om de cultură şi de ştiinţă nu poate să ignore tot ce este bun în trecutul, în prezentul şi tot ceea ce trebuie făcut pentru viitorul comun al popoarelor. (Aplauze puternice, îndelungate), în al patrulea rind, odată cu dezvoltarea largă a democraţiei muncitoreşti revoluţionare, cu realizarea unui cadru nou, democratic, de participare a maselor la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, se asigură deopotrivă maselor populare, oamenilor muncii, deci şi celor din rîndul naţionalităţilor, participarea egală la conducerea tuturor domeniilor de activitate, în toate organele politice, de stat, economice şi sociale. In plenarele consiliilor s-au prezentat, şi în această privinţă, date, sunt bine cunoscute. Nu există sector de activitate unde să nu fie prezenţi în mod egal, să participe la întreaga viaţă politică, socială, şi oamenii muncii din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. Problema care se pune şi aici este de a perfecţiona in continuare, de a ridica continuu rolul organismelor democratice, al adunărilor generale ale oamenilor muncii — in calitate de proprietari, de producători şi de beneficiari, ca adevăraţi stăpini ai ţării — la elaborarea politicii interne şi externe, la înfăptuirea Programului partidului. Ce se poate spune şi în această privinţă, tovarăşi ? Avem rezultate importante, organismele noastre democratice au un rol tot mai hotăritor in soluţionarea comună a problemelor. Proprietatea asupra mijloacelor de producţie este deţinută deopotrivă de toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. Avem proprietatea întregului popor, proprietatea socială pe care colectivele de oameni ai muncii au răspunderea să o administreze, să o dezvolte şi fiecare om al muncii, indiferent de naţionalitate, este proprietar colectiv şi răspunde colectiv de această proprietate. Aşa cum acum, prin participarea cu părţi sociale, deţine şi o anumită parte socială care, după cum este bine cunoscut, poate merge pină la 30 la sută. Dar, avem în acelaşi timp, proprietatea cooperatistă in agricultură, in alte sectoare, ca o formă la fel de importantă ca şi proprietatea comună, care are, de asemenea, rolul hotăritor în dezvoltarea agriculturii şi altor sectoare economice. Şi in acest cadru, membrii cooperatori sunt proprietari şi răspund in comun de păstrarea şi dezvoltarea acestei proprietăţi socialiste. Deopotrivă, ambele forme de proprietate reprezintă baza societăţii noastre socialiste — şi avem datoria să facem totul pentru dezvoltarea şi întărirea ei. Lumea cunoaşte, in fond, numai două deosebiri esenţiale în domeniul proprietăţii: există, pe de o parte, proprietatea burghezo-moşierească, proprietatea celor bogaţi, care au stăpînit sau stâpinesc in multe ţări mijloacele de producţie, ceea ce a şi dus la împărţirea lumii in clase exploatatoare şi asuprite. Există, pe de altă parte, proprietatea socialistă, a întregului popor. Nicăieri, nici la noi, nici în altă parte, nici în trecut, nici astăzi, fabrica nu este împărţită după apartenenţa la o naţionalitate sau alta. In ţările cu proprietate capitalistă, fabrica este deţinută de un grup de acţionari de diferite naţionalităţi, multe din acestea sunt acum societăţi multinaţionale. La noi şi în general în ţările socialiste, fabrica sau uzina este proprietatea comună sau cooperatistă — proprietatea oamenilor muncii. Sint două feluri de proprietate — proprietatea in care oamenii muncii, producătorii, sint stăpînii mijloacelor de producţie şi le folosesc în interesul lor, al bunăstării întregului popor — şi proprietatea capitalistă, bazată pe asuprire şi exploatare, în care o mină de oameni asupreşte marea majoritate a muncitorilor şi (Continuare în pag. a 111-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Confederaţiei Internaţionale consecvente de deplină egalitate intre toţi fiii patriei fără deosebire de naţionalitate, exprimind voinţa comună de a acţiona într-o unitate de nezdruncinat pentru progresul şi prosperitatea naţiunii noastre, pentru înflorirea multilaterală a României socialiste, ieri s-a desfăşurat ŞEDINŢA CUI101 A CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII DE NAŢIONALITATE MAGHIARĂ ŞI GERMANĂ CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU