Scînteia Tineretului, aprilie 1983 (Anul 39, nr. 10526-10551)

1983-04-01 / nr. 10526

"SCâNTEIA TINERETULUI" pag. 2 smiiţA cilii a mmm oiinii micii ut miomalitate maghiara şi imimu Cuvântul tovarăşului Jakabos Csaba István Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, la care am bucuria şi onoarea să particip, constituie o nouă dovadă a profundului democratism al orinduirii noastre socialiste, o reflectare a justeţei politicii naţionale a partidului nostru, politică înţeleaptă care asigură participarea egală a tuturor fiilor patriei, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, uniţi indestructibil în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la conducerea societăţii, la înflorirea scumpei noastre patrii comune, România socialistă. Legea cu privire la participarea oamenilor muncii cu părţi sociale la fondul de dezvoltare a întreprinderilor a fost primită şi în întreprinderea noastră cu vie satisfacţie, ceea ce va stimula şi mai mult dragostea şi ataşamentul fiecărui muncitor faţă de unitatea în care lucrează, interesul faţă de bunul mers al producţiei, va contribui la participarea sa mai activă la viaţa întreprinderii. Reprezint cu mîndrie muncitorii de pe o platformă industrială care în urmă cu 17 ani nu a existat decît în visele oamenilor de pe aceste meleaguri. Secole de-a rîndul, clasele exploatatoare care s-au succedat la putere au avut o caracteristică comună : au asuprit şi jefuit oamenii muncii de toate naţionalităţile şi au ţinut în subdezvoltare şi această parte a ţării. Mii de oameni au fost nevoiţi să părăsească meleagurile natale căutînd posibilităţi de existenţă în alte părţi. Preluarea puterii politice de către clasa muncitoare în alianţă cu ţărănimea, edificarea socialismului în România au asigurat condiţiile realizării visurilor noastre. Cotitura radicală în viaţa oamenilor de pe aceste meleaguri s-a jalonat în ziua memorabilă de 15 iunie 1967, zi care este înscrisă cu litere de aur în marea carte a istoriei străvechiului oraş Tîrgu Secuiesc, zi în care s-au pus bazele a tot ceea ce înseamnă astăzi oraşul Tîrgu Secuiesc şi moderna sa platformă industrială. Atunci, dumneavoastră, tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, aţi făcut prima vizită în oraşul Tîrgu Secuiesc şi aţi declarat la adunarea populară : „In cadrul eforturilor pentru industrializare, preocuparea permanentă a partidului şi guvernului nostru este şi aceea ca în oraşul Tîrgu Secuiesc să înceapă construirea în aceşti ani a trei întreprinderi în care vor lucra peste 2 000 lucrători. Cu aceasta se va trece în mod intens la dezvoltarea industriei şi în oraşul Tîrgu Secuiesc. Pe harta României va apărea încă un centru al industriei noastre socialiste“. Aţi analizat la faţa locului , într-un stil de muncă nou, dinamic, dar care acum ni se pare tuturor atît de firesc — realităţile existente, făcînd o strălucită evaluare a resurselor oraşului şi împrejurimilor sale şi aţi indicat construirea unei puternice platforme industriale in conformitate cu orientările generale ale noii politici de dezvoltare economică echilibrată şi de repartizare justă a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării. Am beneficiat an de an de însemnate fonduri de investiţii, am dat în funcţiune capacităţi importante de producţie, creînd locuri de muncă pentru toţi oamenii muncii de pe aceste meleaguri, fără deosebire de naţionalitate, realizînd adevărata egalitate în drepturi, asigurînd astfel posibilitatea unei vieţi demne, posibilitatea reală de a ne bucura pe deplin de toate drepturile constituţionale, drepturi ce n-ar avea temei fără existenţa bazei materiale corespunzătoare. Apariţia platformei industriale a atras după sine, ca o consecinţă firească, însemnate mutaţii calitative în întreaga viaţă a oraşului. Am asigurat locuinţe noi, moderne pentru toţi oamenii muncii, pe harta oraşului au apărut noi cartiere, noi magazine, şcoli şi grădiniţe, ceea ce a făcut in scurt timp ca vechiul Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu. Stimaţi tovarăşi, Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele comuniştilor, al oamenilor muncii din întreprinderea „Vitrometan“ Mediaş, să exprim adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, hotărârea noastră fermă de a nu precupeţi nici un efort pentru a ne îndeplini in mod exemplar sarcinile ce ne revin din hotăririle Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale Partidului Comunist Român din decembrie 1982. Roadele politicii adine umaniste a partidului nostru se văd şi în planul conştiinţei cetăţenilor care, indiferent de limba maternă, înţeleg să muncească înfrăţiţi, să trăiască împreună bucuriile vieţii, cunoscind bine că unitatea în jurul partidului este temelia împlinirilor noastre. Sîntem conştienţi de importanţa pe care o are anul 1983 în cadrul acestui cincinal şi de aceea rezultatele bune obţinute pe primele două luni, atît la întreprinderea noastră, cit şi in întreg municipiul Mediaş, reprezintă garanţia în realizarea sarcinilor de plan şi angajamentelor pe care ni le-am asumat în lumina hotărârilor Conferinţei Naţionale a partidului. Ca cetăţean român de naţionalitate germană, cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca toţi ceilalţi cetăţeni ai patriei, mă alătur întregului popor în aresTîrgu Secuiesc să devină aproape de nerecunoscut. Astfel, la următoarele două vizite ale dumneavoastră, tovarăşe secretar general, cu care ne-aţi onorat în 18 septembrie 1974 şi 23 septembrie 1982 am putut raporta cu legitimă mîndrie că indicaţiile dumneavoastră au fost transpuse în viaţă. Putem spune că am asistat în această perioadă la transformarea calitativă a vieţii oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, ridicarea nivelului lor de trai material şi spiritual. Maghiarii din judeţul Covasna ştiu foarte bine că toate realizările istorice înfăptuite în aceşti ani sunt rodul politicii naţionale juste promovate de partidul nostru comunist. Subliniez in mod deosebit rolul de excepţională importanţă pe care l-aţi avut dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în definirea clară, principială şi în asigurarea în practică a egalităţii depline, reale în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, în faţa acestor adevăruri şi realităţi se vor spulbera şi în viitor vorbele acelor răuvoitori de peste hotare care încearcă să denigreze şi să calomnieze politica naţională a partidului şi statului nostru, cuceririle noastre revoluţionare, ale acelora care se străduiesc, cu otrava naţionalismului şi şovinismului, să semene discordie şi dezbinare între fiii României socialiste. Răspunzînd prin fapte de muncă grijii părinteşti pe care conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, personal, o poartă locuitorilor judeţului Covasna, oamenii muncii români şi maghiari din industrie şi agricultură au obţinut rezultate însemnate în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XII-lea, ale Conferinţei Naţionale, atît în primii doi ani ai actualului cincinal, cit şi in primele trei luni care au trecut din acest an. Colectivul întreprinderii mecanice din Tîrgu Secuiesc, colectiv în care îmi desfăşor activitatea, raportează cu mîndrie îndeplinirea sarcinilor de plan pe primul trimestru la toţi indicatorii economici. Doresc să evidenţiez faptul că, deşi sîntem un colectiv relativ tînăr, după începutul modest al activităţii de export, din anul 1980 am reuşit, în 1982, să intrăm cu produsele noastre pe piaţa Europei occidentale, realizînd planul de export pe relaţia devize libere în proporţie de 172 la sută, ritm pe care l-am menţinut şi în primul trimestru al anului 1983. Vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că indicaţiile dumneavoastră date cu prilejul vizitei efectuate în anul trecut în întreprinderea noastră sunt traduse în viaţă, că am obţinut rezultate bune în ridicarea gradului de înnoire şi modernizare a producţiei, în activitatea de autoutilare şi autodotare, în activitatea de recuperare a materialelor refolosibile, în reducerea consumurilor de materii prime, materiale, energie şi combustibili. Pe lîngă activitatea de producţie, ne preocupăm în permanenţă de educarea oamenilor muncii, de ridicarea continuă a nivelului lor politic, profesional şi cultural, de formarea omului nou cu o înaltă conştiinţă socialistă. Sîntem conştienţi că în acest domeniu avem încă multe de făcut, că va trebui să ne sporim eforturile pentru a ajunge şi în acest domeniu la nivelul la care ne aflăm în dezvoltarea economică. Vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că vom munci şi în continuare cu dăruire şi abnegaţie, că oamenii muncii români şi maghiari din oraşul Tîrgu Secuiesc, din judeţul Covasna nu vor precupeţi nici un efort pentru traducerea în viaţă a politicii interne şi externe a partidului nostru, că vom pune umărul, alături de toţi fiii ţării, la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al XII-lea, pentru realizarea în viaţă a sarcinilor trasate de Conferinţa Naţională, pentru înflorirea continuă a scumpei noastre patrii — România socialistă, pinge cu fermitate orice încercare din afară de amestec în treburile interne ale României socialiste, indiferent de forma lor de manifestare, care urmăresc şi încearcă pe toate căile de a determina pe unii cetăţeni să părăsească patria în care s-au născut, au crescut, au învăţat pe cheltuiala statului şi unde îşi desfăşoară activitatea, bucurîndu-se de toate drepturile prevăzute în Constituţie. Iată de ce îmi exprim indignarea faţă de orice încercare de racolare, sub masca aşa-ziselor drepturi ale omului, avînd ferma convingere că adevărata dreptate şi libertate naţională nu poate fi găsită decît in patria noastră — România socialistă, unde avem create toate condiţiile materiale şi spirituale datorită politicii profund ştiinţifice şi umaniste a partidului şi statului nostru, a preocupărilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru binele şi fericirea întregului nostru popor. Suntem mîndri de felul cum este rezolvată problema naţională în ţara noastră, unde sunt create condiţii de participare la dezvoltarea societăţii socialiste a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate. Desfăşurindu-mi activitatea intr-o unitate reprezentativă a industriei uşoare producătoare de articole de sticlărie, vă raportez că muncim într-o armonie deplină, români, germani şi maghiari, şi ne bucurăm de drepturi egale, participînd, în cadrul largului nostru democradesfăşuraţi in fruntea partidului şi statului nostru, pentru grija şi atenţia deosebită ce o acordaţi dezvoltării economicosociale a ţării, ridicării continue a bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Ca expresie a preţuirii ce v-o purtăm, in judeţul nostru există o atmosferă total creatoare în munca, voinţă fermă a tuturor oamenilor muncii de a face totul pentru traducerea în viaţă a hotărârilor Congresului al XII-lea al partidului, a indicaţiilor preţioase pe care ni le daţi cu diferite prilejuri, în vederea perfecţionării întregii activităţi economico-sociale, pentru a realiza o nouă calitate în toate domeniile de activitate. Mult stimate tovarăşe secretar general, Oamenii muncii, ţăranii cooperatori din comuna Tuşnad au avut onoarea de mai multe ori de a beneficia de vizitele dumneavoastră de lucru, primind cu deosebită satisfacţie indicaţiile de mare importanţă ce le-aţi formulat la faţa locului. Toate acestea au constituit pentru noi adevărate programe de lucru în dezvoltarea cooperativei agricole, în creşterea continuă a producţiei agricole vegetale şi animale. In cooperativa noastră, acţionăm pentru aplicarea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului nostru, în primii doi ani ai cincinalului obţinînd rezultate considerabile. Aş aminti in acest sens doar faptul că în 1982 valoarea producţiei globale a fost de 32 milioane lei faţă de 26 milioane lei cit s-a realizat în cel mai bun an al cincinalului trecut. La cartofi am obţinut o producţie de 30 de tone la hectar, faţă de 23—24 tone in anii precedenţi. La griu, producţia medie pe hectar a crescut cu 1 100 kilograme, iar la sfecla de zahăr cu aproape 9 000 kilograme faţă de realizările din anul 1981. Analizind in lumina hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a exigenţelor formulate de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, activitatea Ce am desfăşurat-o, ca şi realizările obţinute de noi, am ajuns la concluzia că şi in cooperativa noastră mai sînt multe rezerve nevalorificate. La adunarea generală a cooperatorilor am luat hotărîrea fermă de a organiza mai bine activitatea de producţie în anul acesta, de a respecta mai riguros tehnologia culturilor, folosind cu mai mare eficienţă forţa de muncă. Vă informăm să vă încredinţez, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că la noi s-au înţeles bine indicaţiile dumneavoastră cu privire la sporirea producţiei agroalimentare în gospodăriile populaţiei şi, în special, faptul că nu putem consuma mai mult decit producem. La recensamintul animalelor din acest an am înregistrat creșteri de efective la toate speciile : cu 19 la sută la bovine, cu 14 la sută la ovine și 17,2 la sută la scroafe. Nu ne vom opri aici. Vom mobiliza întreaga opinie publică pentru a-i determina pe cei care au renunţat, deltr-ult motiv sau altul, la aceste preocupări tradiţionale, să crească cel puţin o vacă, 4—5 oi, un porc şi păsări, pe măsura condiţiilor de care dispun. Decretul Consiliului de Stat privind contractările şi achiziţiile de animale şi păsări, pri- mit cu satisfacţie de ţăranii din comuna noastră, prevede noi avantaje pentru crescătorii de animale, ceea ce va stimula şi mai mult dezvoltarea zootehniei, sporirea producţiei de carne, lapte şi alte produse animaliere, va contribui la satisfacerea nevoilor noastre de consum, la crearea unui surplus de produse, pe care să le vindem statului. Prin muncă sporită, prin rezultate tot mai bune dorim să exprimăm sentimentul nostru de patriotism, adeziunea noastră totală faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, dorinţa noastră fierbinte de a uni şi mai mult rindurile noastre în jurul partidului. Doresc să folosesc acest minunat prilej de a da glas sentimentelor de mare preţuire ale tuturor oamenilor muncii din judeţul Harghita faţă de politica naţională a partidului nostru, faţă de grija deosebită pe care o purtaţi, mult stimate tovarăşe secretar general, pentru crearea tuturor condiţiilor materiale şi spirituale, în care fiecare om al muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, să se simtă ca la el acasă, să se bucure de drepturi egale, de posibilităţi nelimitate pentru afirmarea talentelor, a personalităţii umane în toate domeniile de activitate, însăşi dezvoltarea economicosocială din ultimii 17 ani a judeţului Harghita demonstrează cu putere că partidul nostru, conducerea sa înţeleaptă au avut grijă întotdeauna să asigure dezvoltarea armonioasă a tuturor zonelor ţării, să creeze posibilităţi prielnice pentru exercitarea dreptului fundamentele Republicii. Mineiul de onoare al ţării, cel mai fierbinte salut mineresc, mulţumirea noastră deplină pentru grija pe care o poartă dezvoltării multilaterale a patriei noastre socialiste, condiţiilor de muncă şi viaţă ale tuturor minerilor, ale tuturor celor ce muncesc din patria noastră. Lucrez la Paroşeni, şi nu ca să mă laud, dar conduc o brigadă bună. După unii, chiar foarte bună. O brigadă de români şi maghiari. O brigadă care a dat anul trecut peste plan mai bine de 3 000 tone cărbune, iar anul acesta, în primele două luni, incă 670 tone. Munca noastră a dobîndit un plus de rodnicie odată cu trecerea la noul program de lucru în subteran şi după aplicarea celorlalte măsuri speciale care au fost întreprinse după Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. cu cadre de conducere, specialişti şi muncitori din industria minieră şi geologie. Sunt şef de brigadă nu în calitatea mea de maghiar, ci in calitatea mea de miner. Dacă n-aş fi bun pentru munca asta, ortacii mei nu m-ar respecta. Există la noi o democraţie a randamentului. Cine-i priceput sau leneş, să ştiţi că nu este şi nu poate fi egal cu cel harnic. La noi ierarhia randamentului e sfintă, de aceea merge bine brigada. Cînd aţi fost la noi, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ne-aţi cerut ca utilajele complexe să fie folosite la maximum, să le mutăm cit mai repede dintr-un loc de muncă un altul, căci ele reprezintă averea poporului. Noi am înţeles şi să ştiţi că ne-am bătut capul. Şi am mutat anul trecut un utilaj complex din stratul 18 într-un alt abataj, în mai puţin de 30 de zile. Şi acum am reuşit acelaşi lucru la utilajul din stratul 5. Toate astea le-am isprăvit cu bine nu numai pentru că am întărit disciplina muncii, disciplina tehnologică, spiritul de răspundere, cum ne-aţi cerut la consfătuire , ci mai ales pentru că ne iubim ţara. Tonele noastre de cărbune pot fi cîntărite. Aceste tone exprimă sentimente şi gînduri. Dacă lucrezi cu căldură, parcă şi valoarea calorică a cărbunelui creşte. Asta nu sună prea ştiinţific, dar totuşi e adevărat. Ştim cu toţii cit rău au provocat în trecut dezbinarea, învrăjbirea, naţionalismul şi şovinismul, învăţămintele acestui trecut ne obligă să respingem cu hotărâre orice manifestare care atentează la unitatea noastră, indiferent de unde ar veni. Aşa cum permanent atrage atenţia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sădicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cuprinse in expunerea prezentată la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. ,din 12 iunie 1982 cu privire la întărirea njuncii ideologice şi politicoeducative. Munca politică desfăşurată in cadrul “organizat caşi munca de la om şi om le-am folosit şi le folosim pentru promovarea principiilor eticii şi echităţii socialiste, pentru popularizarea politicii partidului şi statului nostru in rindul oamenilor muncii, făra deosebire de naţionalitate. Şi în oraşul nostru, Festivalul naţional „Ciitarea României!“ a stimulat iniţierea a numeroase acţiuni şi activităţi politico-ideologice şi cultural-educative. Colective artistice de amatori, coruri, formaţii de teatru, brigăzi artistice, formaţii de muzică uşoară au beneficiat de acest stimulent pe care-l constituie Festivalul muncii şi creaţiei pentru a-şi intensifica activitatea. In oraşul nostru este antrenată în acest cadru şi o formaţie artistică ce-şi prezintă programele in limba maghiară, corul mixt in limba maghiară din oraşul Vulcan, in cadrul căruia îşi aduc contribuţia artişti amatori de naţionalitate maghiară, oameni ai muncii de la mina noastră, din diferite unităţi economice şi instituţii ale oraşului, împreună cu familiile. Dar considerăm că s-ar putea face şi mai mult. Şi nu numai în mişcarea culturală de masă. Instituţiile culturale profesioniste, inclusiv cele cu program în limba maghiară, ansamblurile folclorice ne cam neglijează pe noi, cei din Valea Jiului. In încheiere, doresc să vă asigur că mă voi strădui şi in continuare să-mi aduc contribuţia la perfecţionarea activităţii de producţie la unitatea în care lucrez, la realizarea sarcinilor de plan izvorîte din documentele Conferinţei Naţionale a partidului, vizînd dobîndirea independenţei energetice a patriei. Eu cred că dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, sînteţi considerat miner de onoare al ţării mai cu seamă pentru că pătrundeţi mai adine, mai profund în esenţa lucrurilor decit noi şi ne daţi o căldură mai fierbinte decît tot cărbunele ţării, o căldură a sufletului dumneavoastră de om drept şi de adevărat patriot. Vă iubim, pentru că doriţi cu ardoare şi acţionaţi cu pasiune revoluţionară pentru binele şi fericirea românilor, maghiarilor şi a tuturor cetăţenilor patriei noastre. Să ne trăiţi mulţi ani ! * Noroc bun ! Cuvîntul tovarăşei Hildegard Mantsch tism la toate problemele de organizare şi conducere a producţiei. Hotărârea noastră fermă este să acţionăm pentru valorificarea superioară a materiilor prime, materialelor, a tuturor resurselor energetice, pentru diversificarea produselor şi îmbunătăţirea parametrilor calitativi. In încheiere, vă rog să-mi permiteţi ca, în numele co lec-Mult stimate şi Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, acest eveniment de mare importanţă în viaţa politică a ţării, constituie pentru mine un minunat prilej de a exprima sentimentele de dragoste şi înalta preţuire ale tuturor locuitorilor judeţului Harghita faţă de conducerea partidului şi statului nostru, faţă de dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşa Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea neobosită pe care a tipului ce-l reprezint, să exprim de la această tribună cele mai alese sentimente de stimă, mulţumire, adine respect şi înaltă gratitudine faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, pentru neobosita activitate ce o desfăşuraţi în fruntea partidului şi statului nostru, spre gloria României socialiste şi fericirea fiilor săi, că am luat din timp toate măsurile pentru pregătirea în bune condiţiuni a campaniei agricole de primăvară. Ne propunem ca, în acest an, pe o suprafaţă de 250 de hectare să obţinem peste 40 de mii kilograme de cartofi la hectar, să realizăm planul şi nn alte sectoare de activitate. De altfel, concluzia esenţială pe care am desprins-o după primul an de aplicare a programului de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială a populaţiei, este de a sădi în conştiinţa cetăţenilor aceste principii, nu numai ca deziderat, ci, în primul rind, ca acţiune practică şi nivel de realizare. Aş dori tat al omului, dreptul la muncă, a tuturor drepturilor cetăţeneşti. Tocmai de aceea ne revoltă încercările unor cercuri reacţionare de peste hotare de a denatura acest adevăr, de a pune sub semnul întrebării realizările poporului nostru. Noi cunoaştem bine scopurile pe care le urmăresc. In realitate vor să lovească în cuceririle revoluţionare ale poporului român, încercînd dezbinarea unităţii de monolit a poporului, aşa cum au făcut-o în trecut. De aceea, vom respinge cu fermitate aceste încercări. Vom face totul pentru a întări prietenia şi frăţia dintre poporul român şi oamenii muncii de naţionalitate maghiară, pentru ca, trăind şi muncind împreună, să realizăm visurile şi aspiraţiile noastre fundamentale comune. In încheiere, doresc să asigur conducerea partidului, pe dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, că oamenii muncii din judeţul nostru, fără deosebire de naţionalitate, care trăiesc şi muncesc într-o deplină unitate şi frăţie, vor face totul pentru ca hotărârile Conferinţei Naţionale, indicaţiile dumneavoastră, să fie traduse in mod exemplar în viaţă, să obţinem rezultate bune, pe măsura posibilităţilor şi cerinţelor actuale, pentru creşterea bunăstării întregului popor, pentru înflorirea patriei noastre dragi, Republica Socialistă România. Cuvîntul tovarășului Molnár Imre Cuvîntul tovarăşului Fazekas Ferencz Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Ca miner din Valea Jiului, ţin să adresez şi cu acest prilej conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedinîiifierări şi să condamnăm cu fermitate orice asemenea rămăşiţe ale mentalităţilor şi ideologiilor claselor exploatatoare, ale duşmanilor poporului, ai României socialiste. In cadrul colectivului în care lucrez, al brigăzii şi sectorului, dar şi In afara unităţii ne străduim să acţionăm în spiritul in PENTRU NAŢIONALITĂŢILE CONLOCUITOARE DIN ROMÂNIA Dezvoltarea economică a tuturor judeţelor ţării — temelie a deplinei egalităţi în drepturi • În timp ce în anul 1981 volumul investiţiilor din întreaga economie a României a fost de circa 5 ori mai mare decît în anul 1965, FONDURILE DE INVESTIŢII DESTINATE JUDEŢELOR MENŢINUTE DE VECHILE REGIMURI DINAINTE DE ANUL 1944 IN ÎNAPOIERE ECONOMICO-SOCIALA au sporit astfel : în judeţul Sălaj — de aproape 22 ori, în Covasna — de aproape 14 ori, în Satu Mare — de 6,9 ori, în Harghita — de 6,2 ori. • Orientarea prioritară a investiţiilor spre zonele în trecut mai puţin dezvoltate a asigurat CREŞTEREA între anii 1965-1981 a PRODUCŢIEI INDUSTRIALE — faţa de dinamica înregistrată pe ţară (de circa 5 ori), în judeţul Sălaj de 15 ori, în Covasna de 7,6 ori, in Satu Mare de 6,1 ori, în Harghita de 5,4 ori. Ca urmare, în perioada 1976—1980 au înregistrat ritmuri de creştere superioare celui mediu pe ţară de 9,5 la sută a producţiei industriale judeţele : Sălaj — 20,6 la sută, Covasna — 17,7 la sută, Harghita — 11,9 la sută, • în vreme ce PONDEREA PERSONALULUI DIN INDUSTRIE în totalul populaţiei ocupate în anul 1981 reprezenta 36 la sută pe ansamblul economiei româneşti, acest indice era de peste 51 la sută în judeţul Covasna, de peste 53 la sută în Harghita, de aproape 50 la sută în Satu Mare, de aproape 40 la sută în Sălaj. • Dacă în anul 1980, comparativ cu 1976, NUMĂRUL APARTAMENTELOR DATE IN FOLOSINŢĂ pe ansamblul ţării a sporit cu peste 41 la sută, creşterea a fost cu 105 la sută în judeţul Covasna, cu aproape 70 la sută în Harghita, cu 55 la sută în Satu Mare. Participarea activă la conducerea societăţii • Din cei 369 deputaţi în Marea Adunare Naţională, 41 fac parte din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare, iar în consiliile populare 6 340 deputaţi sunt maghiari, germani, sîrbi şi de alte naţionalităţi. • In judeţele cu populaţie maghiară mai numeroasă, procentul deputaţilor din rîndul acesteia este, corespunzător, mai mare : 27 la sută la Cluj, 40 la sută la Bihor, 47 la sută la Satu Mare, 86 la sută la Harghita. • Naţionalităţile conlocuitoare sunt reprezentate proporţional cu ponderea pe care o ocupă in ansamblul populaţiei în toate organismele democraţiei noastre : Consiliul Naţional al Oamenilor Muncii, Consiliul Naţional al Agriculturii etc. Din totalul de 1 591 membri ai Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, 1 430 (89,9 la sută) sunt români, 124 (7,8 la sută) sunt maghiari, 30 (1,9 la sută) germani, 7 (0,4 la sută) alte naţionalităţi conlocuitoare. • Peste 11 la sută din cadrele ce-şi desfăşoară activitatea în organele şi aparatul de partid, în organizaţiile de masă şi obşteşti, în presă, provin din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare. • Crearea consiliilor oamenilor muncii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare a stimulat considerabil participarea acestora la conducerea treburilor obşteşti, la soluţionarea problemelor lor specifice. VINERI I APRILIE 1983 Cuvântul tovarăşului Ernest Breitenstein Mult stimate tovarăşe secretar general, Stimate tovarăşe, Stimaţi tovarăşi, Săptămina trecută redacţia in care lucrez a fost vizitată de un grup de 30 de oaspeţi din R.F. Germania, constituit în mare parte din oameni politici, scriitori, artişti, veniţi în România să cunoască, printre altele, in mod nemijlocit condiţiile specifice ale existenţei în această ţară a naţionalităţii conlocuitoare germane. Am răspuns, ca întotdeauna cînd avem de a face cu interlocutori de bună credinţă care vor să afle adevărul despre ţara noastră, cu plăcere la întrebările oaspeţilor vestgermani, bucuroşi să le prezentăm o experienţă unică in felul ei, care se numără printre marile cuceriri ale socialismului, constînd în modul propriu românesc de a rezolva democratic una din cele mai complexe şi controversate sarcini ale construcţiei politice, şi anume, aceea a rezolvării problemei naţionale. Faptele oferite şi pe acest plan de România socialistă sînt atît de evidente, de pregnante şi convingătoare incit, pînă in prezent, in afara denigratorilor şi calomniatorilor de profesie, noi n-am intîlnit pe cineva care, intrînd în contact cu realităţile de la noi, să nu fi fost de acord cu o constatare a noastră mai veche, că în Europa — fireşte în afara spaţiului de limbă germană — dar şi pe alte continente mai există numeroase ţări cu populaţii de origine germană, dar că nici una din aceste populaţii nu se poate compara sub aspectul conştiinţei de sine, al identităţii sale etnice, al gradului de cunoaştere a trecutului propriu, al modului de păstrare şi cultivare a graiului matern, de păstrare şi cultivare a tradiţiilor populare, a creaţiei cultural-artistice, cu naţionalitatea conlocuitoare germană din România. Purtătorul de cuvînt al grupului de oaspeţi, la care m-am referit, director al unei prestigioase instituţii de cultură din Düsseldorf, nu întîmplător a ţinut să afirme, la capătul discuţiilor pe care le-am avut, că ceea ce se face şi se intîmplă pe acest tărîm in ţara noastră este, folosind un termen economic, un adevărat ajutor de dezvoltare pentru cercurile şi instituţiile din tara sa, preocupate de cercetarea problematicii naţionalităţilor germane existente în lume. Venind la această întilnire cu dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, mi-am amintit de prima plenară a Consiliului nostru onorată de prezenţa dumneavoastră, din februarie 1971, cu care ocazie aţi jalonat în cuvîntul dumneavoastră, într-o perspectivă largă şi în mod programatic, sarcinile acestui organism reprezentativ al populaţiei germane, din, ţaranoastră. Avem astăzi marea satisfacţie de a vă putea informa că toate concluziile, toate indicaţiile dumneavoastră au prins viaţă, că lor le datorăm faptul că în România socialistă funcţionează pentru nevoile unei populaţii de iici .350 000 de suflete an , sistem de învăţămint complex cu limba de predare germană de la primulan de grădiniţă şi pină la ultiml an de liceu, şi, în c câteva discipline, chiar şi de învăţămînt superior, că în ţara noastră văd lumina tiparului , publicaţii periodice în limba germană, se emit programe de radio şi televiziune, activează două teatre profesioniste germane şi un teatru de păpuşi, apare anual un mare număr de cărţi beletristice şi ştiinţifice, activează în cadrul Festivalului naţional „Ciitarea României“ sute de formaţii de amatori, cuprinzînd zeci de mii de cetăţeni din rîndul populaţiei germane. Cu prilejul ultimei şedinţe a biroului Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, dedicată analizei producţiei de carte in limba germană, am constatat cu satisfacţie că din 1976 şi pină la mijlocul anului 1982 au apărut nu mai puţin de 300 titluri de lucrări beletristice şi ştiinţifice în limba germană. Deosebit de semnificativ este faptul că nu puţini critici literari din ţările de limbă germană categorisesc literatura de această limbă din România drept a cincea literatură germană, după cea din cele două state germane, din Austria şi Elveţia. Cu ocazia plenarei din 1971 a Consiliului nostru, referindu-vă la modul cum trebuie tratată problema istoriei populaţiei de naţionalitate germană, aţi cerut în mod expres ca — îmi îngădui să vă citez — „Institutul de istorie să creeze condiţii care să dea posibilitatea istoricilor de naţionalitate germană ca, împreună cu istoricii români, maghiari, să-şi aducă contribuţia la realizarea unei istorii corespunzătoare... Să facem ca oamenii să cunoască şi să înţeleagă cum trebuie istoria lor...“ In cele opt secole de cînd trăiesc germani pe teritoriul acestei ţări, ,a fost elaborat un număr însemnat de studii istorice, printre care unele de certă însemnătate, privind în special trecutul saşilor. Dar o istorie cu adevărat ştiinţifică a întregii populaţii, ca parte integrantă a istoriei generale a României, a putut fi pusă în lucru abia în anii din urmă, ca urmare a indicaţiilor dumneavoastră, cu sprijinul neprecupeţit al istoricilor români şi maghiari, cu concursul şi sub egida instituţiilor centrale de resort din patria noastră. Studiile pe această temă, apărute şi în limba română, inclusiv primul volum din Istoria (în trei volume) a germanilor din România — al doilea volum a fost şi el predat editurii —, au toate şansele să devină lucrări de referinţă ale domeniului. Din acest proces de cercetare riguros ştiinţific se desprinde ■ cu toată claritatea adevărul că populaţia de naţionalitate germană din ţara noastră şi-a definit identitatea sa proprie aici, pe acest pămînt, că atîta timp cit ea este hotărîtă să-şi păstreze fiinţa etnică ea nu are şi nu poate avea o altă patrie decît aceea care răspunde la numele de ROMANIA. Cunoscind linia politică a partidului şi statului nostru in problema naţională, cunoscind principialitatea şi consecvenţa cu care această politică este realizată în practica vieţii sociale, este greu să înţelegi ce vor şi ce urmăresc acele cercuri din străinătate care, în pofida unei realităţi atît de evidente, acuză statul nostru de discriminare naţională, de tendinţe de asimilare. Nu ştiu dacă a ajuns pină la urechea acestora vestea că, în vederea menţinerii învăţământului cu limba de predare germană, pină şi în cele mai îndepărtateunghiuri ale ţării, unde numărul populaţiei este foarte mic, funcţionează unităţi de invăţămint cu predare simultană, cîteodată şi pentru mai puţin de zece elevi, sau chiar mai puţin. Că pentru înlocuirea învăţătorilor şi educatoarelor care şi-au părăsit în ultimii ani posturile, numărul locurilor la secţia germană a Liceului pedagogic din Sibiu a fost dublat. Curioase „metode de asimilare“ mai practică acest stat al nostru. Nu în ultima instanţă, tocmai din aceste motive, pentru ziarul „Neuer Weg“, la care lucrez, pentru întreaga presă de limbă germană din ţara noastră contracararea şi combaterea unor astfel de diversiuni la adresa politicii partidului şi statului nostru reprezintă o obligaţie de conştiinţă. Ne-am străduit să ne achităm de această datorie în ideea de a da răspunsul cuvenit calomniatorilor, opunînd minciunii adevărul, faptele noastre de viaţă care probează fără echivoc egalitatea în drepturi de care se bucură în România socialistă naţionalităţile conlocuitoare, demonstrind caracterul ieşit din comun, de model, al politicii româneşti în problema naţională. In această ordine de idei, să ne fie permis, să relevăm şi cu acest prilej însemnătatea existenţială pe care o are pentru noi, ca naţionalitate conlocuitoare, concluzia teoretică ,a tovarăşului Nicolae Ceauşescu că in epoca în care trăim asemănător naţiunii şi naţionaltăţile continuă să aibă un viitor de dimensiune istorică în faţa lor. Ne dăm, fireşte, foarte bine seama că în pofida multor treburi bune făcute în direcţia propagării conceptului şi liniei politice a partidului nostru în problema naţională, avind în vedere atacurile din afară, dar şi tendinţele de emigrare care continuă să persiste in rindul unei părţi a populaţiei, presa de limbă germană mai are multe de făcut în direcţia ridicării nivelului politic şi ideologic al cititorilor săi, a educaţiei patriotice, a adîncirii continue a unităţii întregului popor, fără deosebire de naţionalitate, in jurul partidului şi al stegarului ei încercat. Şedinţa comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană a fost convocată pentru a dezbate, in prezenţa dumenavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, sarcinile care le revin din hotăririle Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi ale plenarelor C.C. al P.C.R., din cuvîntările rostite de dumneavoastră cu prilejul acestor evenimente politice majore. Noi, cu toţii, sîntem înainte de toate fii ai acestei ţări, cetăţeni devotaţi cu trup şi suflet patriei noastre comune. Istoria, care ne-a unit într-o comunitate de soartă şi ţeluri indisolubilă, ne învaţă că binele fiecăruia nu poate fi decit parte a binelui comun al întregului popor, al întregii ţări. Vă rugăm deci să fiţi încredinţat că oamenii muncii de naţionalitate germană îşi vor uni forţele cu fraţii lor români, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi, în efortul propăşirii continue a României noastre socialiste. Cuvîntul tovarăşului Ludovic Fazekas Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Permiteţi-mi ca, de la această tribună, să aducem omagiul nostru secretarului general al partidului, conducătorului revoluţionar, patriotului înflăcărat care ne călăuzeşte cu fermitate şi clarviziune lupta şi munca pentru edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României, pentru continua prosperitate a tuturor cetăţenilor săi — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. In conştiinţa oamenilor muncii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, stăruie puternic spiritul novator, profund dialectic al tezelor, ideilor şi orientărilor cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din iunie 1982 şi în magistralul Raport prezentat Conferinţei Naţionale a partidului. Aceste documente îmbină, într-o strălucită unitate, analiza stadiului actual al edificării socialismului in România, operă la care şi-au adus contribuţia cu dăruire patriotică deopotri(Continuare In pag. a IV-*)