Scînteia Tineretului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 10655-10680)

1983-09-01 / nr. 10655

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Reperele actualităţii agricole ACŢIUNI ENERGICE, VITEZA MAXIMA LA EFECTUAREA LUCRĂRILOR PRIORITARE Tinerii — o prezenţă activă în campanie In această perioadă ce acumulează un volum mare de lucrări pe ogoare, tinerii patriei sunt pre­zenţi prin fapte de muncă eficiente la acţiunile prioritare : • Teleorman: peste 6 500 tineri, constituiţi în tabere de muncă patriotică, participă la recoltatul şi sortatul a 540 tone legume şi a porumbului de pe o suprafaţă de 120 ha. • Arad : 250 tone fructe şi-au propus să culeagă în această săptămînă 800 de tineri din comunele judeţului. • Brăila : 15 000 de tineri acţionează în prezent la întreţinerea culturilor succesive pe 2 500 ha, la recoltat 1 500 tone furaje, 600 tone fructe şi 180 tone legume. • Vrancea : în 9 consilii unice agro-industriale 4 700 utecişti participă la lucrări de întreţinere a culturilor, la cules şi sortat legume şi fructe, la strînsul furajelor. • Cluj : lucrări agricole în valoare de 200 mii lei s-au angajat să realizeze în această săptămînă 4 000 de tineri clujeni, in special la recoltări. • Maramureş: 11 500 de­ tineri sunt prezenţi în agricultură la principalele acţiuni de sezon. • Toată suflarea satului este acum în cimp, locul unde porumbul, cartoful, floarea­­soarelui sunt acum recoltate. In cooperativele agricole de producţie Belceşti, Leţcani, Focuri, Gropniţa şi Tirgu Frumos, din judeţul Iaşi, strinsul florii-soarelui a atins perioada de virf. In lanul de floarea-soarelui, la C.A.P. Leţcani, l-am intîlnit pe in­ginerul şef al unităţii, Tra­­ian Meriu, care a ţinut să ne precizeze : „Anul acesta coacerea mai timpurie a flo­rii-­soarelui a impus modi­ficarea graficelor de recoltat stabilite. Acolo unde plantele nu s-au copt uniform, am intrat in lan cu echipele, cu­­legînd manual capitalele ma­turate, urmind ca odată cu coacerea celorlalte să reve­nim. Nu este un volum de muncă irosit. Dimpotrivă, este un ciştig. Nici o canti­tate de recoltă nu se pierde. Pe suprafeţele recoltate me­canic am avut permanent grijă ca reglajele maşinilor să fie corecte. In citeva zile vom declanşa şi recoltatul sfeclei de zahăr. Am pre­gătit cu atenţie această ac­ţiune punind in concordanţă graficele de recoltare cu cele de livrare la fabrică de zahăr. Şi la recoltarea porumbului pentru boabe au fost con­centrate importante forţe. De asemenea, ne-am mobilizat şi pentru organizarea riguroasă a transportului la bazele de recepţie in aşa fel incit po­rumbul, floarea-soarelui, sfe­cla de zahăr să nu rămină sub cerul liber pentru a nu se deprecia. Am antrenat in această operaţie toate atela­jele disponibile“. Porumbul pentru boabe a inceput să fie şi recoltat în raza consiliilor unice Rădu­­căneni, Vlădeni şi Ţibăneşti. Este vorba de­ hibrizii tim­purii din­­care primele tone au ajuns la bazele de recepţie. La C.A.P. Gorban, spre exemplu, recoltatul porumbu­lui se desfăşoară pe 89 de hectare zilnic. Preşedinta uni­tăţii, Maria Baltag, ne spu­nea că principala preocupare este de a încheia cit mai repede culesul porumbului concomitent cu , transportul acestuia in locurile amena­jate şi la bazele de recepţie. Depănuşatul intr-un timp cit mai scurt şi livrarea opera­tivă a cantităţilor contrac­tate la fondul de stat consti­tuie imperativele muncii in aceste zile. Am intîlnit la recoltat şi mulţi tineri ai co­munei, elevi, care ajutau­­ la recoltatul fasolei cultivate intercalat pe cele 200 ha de porumb. Şi culturile succe­sive de fasole şi castraveţi insămînţate după orz promit o recoltă bună. Acum, pe cele 30 de hectare se execută lucrări de întreţinere. (Că­tălin Bordeianu). • După o evaluare atentă a lanurilor, şi în judeţul Ialomiţa s-a dat startul pen­tru cea mai lungă campanie agricolă, cea de cules a po­rumbului. Concomitent cu re­coltarea ultimelor suprafeţe de floarea-soarelui, în aceste zile au fost adunate pri­­vi vol­gute de hectare din cele peste 90 mii semănate­­ cu porumb, din hibrizii extr­a­­timpurii şi timpurii. Specia­liştii, cadrele de conducere sunt în permanenţă la dato­rie, adică un cimp, unde identifică solele pe care po­rumbul a ajuns la maturitate, mobilizind din timp toţi lo­cuitorii satelor, dirijind şi folosind din plin şi eficient­­ combinele şi mijloacele de transport. „Producţia se anunţă bună, cu posibilităţi de depăşire a planului, in ciuda condiţiilor vitrege ale acestui an“, ne-a confirmat Mihai Gh­eorghe, tînărul preşedinte al cooperativei agricole din Slobozia Nouă. Iată de ce, în judeţul Ialomiţa, campania porumbului a fost pregătită­­şi­ declanşată cu maximă res­­ponsabilitate. Ritmurile bunei organizări anunţă că recol­tarea porumbului va fi aici o campanie rapidă şi eficientă. O parte din porumb va fi re­coltată manual, cealaltă par­te, evident, mecanic, astfel incit campania porumbului să nu depăşească 30 de zile, con­diţie esenţială pentru evitarea pierderilor. La pregătirea maşinilor, s-a lucrat cu atenţie sporită. Reparaţiile ca şi instruirea oamenilor au fost făcute te­meinic. La maşini s-au făcut probe. ••erSfî registrrui funcţionale. S-a lucrat cu echipe specializate pe repere şi subansamble : motor, de­pănuşător, culegător de ştiu­­leţi, instalaţie hidraulică, am­­breiaje, cutie de viteze etc., fiecare purtînd răspunderea pentru funcţionarea bună a combinelor. In urma probe­lor, comisiile de verificare ale trustului de mecanizare au avizat favorabil intrarea uti­lajelor in brazdă. O garan­ţie pentru desfăşurarea fără Întreruperi a campaniei este­­şi participarea activă a fie­cărui mecanizator la repara­rea, reglarea şi probarea pro­priului utilaj, prilej de a-şi însuşi detaliile tehnice şi funcţionale. Pregătirea ,­ca la carte“ a campaniei porumbului este confirmată in ian. La Grindu, Girbovi, Ion Roată, Axintele, Ciocîrlia, Malu, Jilavele- cit şi pe solele altor cooperative agricole, combinele funcţio­nează fără întreruperi. De­altfel, în taberele de cimp, cisternele de motorină şi at­e­lierele mobile sunt prezente la capul locului­ iar echipele­­ de trater venine­ sunt ""pregătite "să remedieze operativ eventua­lele defecţiuni. Fapt îmbucurător: printre oamenii cimpului, tinerii se dovedesc a fi la înălţime, ho­­tăriţi să treacă examenul toamnei prin strîngerea in timp record a întregii canti­tăţi de porumb. Dintre ei amintim pe ciţiva : Nicolae Adrian, Ion Cristache, Gri­­gore Vasile, Ion Răducanu, Alexandru Ristache, Octavian Alexandru, Dan Creţu. (Cor­nelia Andrei). In pagina a IlI-a : Programul naţional de îmbunătăţiri funciare — amplă acţiune patriotică pentru obţinerea unor recolte sigure şi stabile. SENSUL MAJOR AL AUTOUTILĂRII - PRODUCŢIE, PRODUCTIVITATE, CALITATE De „strategie“ trebuie apli­cată atunci cind ai de realizat 15 mii de tipodimensiuni de scule, in condiţiile eficienţei economice şi ale unei calităţi ridicate , care sector al acti­vităţii capătă importanţă deo­sebită în vederea realizării scopului propus ? Iată între­barea care ne-am pus-o şi pe care am adresat-o şi directo­rului întreprinderii de scule Rîşnov, inginer Ştefan Radu. „Fiecare sector al activităţii noastre capătă importanţă deo­sebită în procesul muncii, în procesul realizării unei noi calităţi a muncii, aşa cum ne-o cere secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — răspunde inter­locutorul nostru. Putem însă reliefa activitatea de autouti­lare, căreia îi acordăm in mod aparte atenţia noastră. Şi ar­gumentele pe care le aducem sunt obiectivele autoutilării : întregirea unor linii de utilaje cu maşini şi utilaje destul de complexe, care să realizeze o producţie de calitate şi evi­dent, o productivitate ridicată, reducerea importului, posibili­tatea de deservire multiplă, transformarea maşinilor uni­versale în maşini speciali­zate“... Trebuie spus că de autouti­­lare, de activitatea acestui ate­lier depinde întreaga produc­ţie de scule, a întreprinderii : burghie, freze, pinze de fie­răstrău, cuţite cu diverse uti­lizări, broşe, alezoare­. Colec­tivul atelierului a dovedit mă­sura responsabilităţii cu care este animat şi, mai mult, a trecut in­ofensivă. Oamenii muncii, in marea lor majorita­te tineri, au realizat înainte de termen două maşini de frezat semiautomat cu 3 axe. „Să nu vi se pară că este puţin, ne spune ing. Ion Du­mitru, un tînăr şi competent şef de atelier. Prin aceste două maşini, rezolvăm un loc îngust din producţie , şi ţineţi cont de faptul că aceste ma­şini MF 308 vor înlocui ma­şini universale, care executau produse cu o singură spiră, în timp ce MF 308 pot fi polide­­servite şi lucrează cu 3 axe Inginerul Dumitru ne comple­tează imaginea de ansamblu asupra activităţii atelierului prin enumerarea produselor din acest an : maşini de ascuţit freze profilate, maşini de as­cuţit burghie, maşini de ascuţit freze cu coadă, maşini de su­dat prin frecare (se cuvine să facem această paranteză pen-EMERIC SZERELT (Continuare In pag. a IV-a­ La Întreprinderea de scule Rîșnov ANUL XXXIX, SERIA II, NR. 10655 6 PAGINI 50 BANI JOI 1 SEPTEMBRIE 1983 Din cronica întrecerii BILANŢ RODNIC • Unităţile economice din judeţul Prahova au înscris in contul depăşirilor de plan la zi pe 1983 o producţie­­marfă in valoare de peste 1,3 miliarde lei. In expresie fizică acest spor se concreti­zează in mai mult de 35 000 tone cărbune, 250 000 mp ţe­sături, 5 000 buc. anvelope, au­to şi tot atitea pompe de injecţie, un număr însem­nat de utilaje petroliere, mi­niere şi tehnologice, piese turnate din oţel şi fontă, ma­­şini-unelte şi alte bunuri ma­teriale necesare economiei naţionale.. Succesul întregit de o producţie netă supli­mentară in valoare de aproa­pe 750 milioane lei are la bază finalizarea măsurilor cu caracter tehnico-organizato­­ric, prevăzute in programele adoptate la începutul anului de consiliile oamenilor mun­cii, precum și aplicarea pre­vederilor mecanismului eco­­nomico-financiar, care au condus la folosirea cu randa­ment sporit a întregului po­tenţial tehnic, la reducerea cheltuielilor de fabricaţie şi a consumurilor specifice. PRODUSE PESTE PREVEDERI • Cu realizări de seamă, păşesc în luna septembrie oamenii muncii din industria dimboviţeană — judeţ cu profunde înnoiri contempo­rane. Folosind cu randament sporit potenţialul tehnic din dotare, ei au livrat, peste prevederile planului, benefi­ciarilor interni şi parteneri­lor externi utilaje petroliere, chimice şi tehnologice, căr­bune, oţeluri şi laminate, energie electrică, ciment şi alte materiale de construcţii, frigidere,­ ţesături,­­ mobilă şi alte produse a căror valoare depăşeşte 350 milioane Iei. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL * NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Dietei Japoneze Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, delegaţia Dietei Japoneze, con­dusă de Hajime Fukuda, pre­şedintele Camerei Reprezentan­ţilor, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, efectuează o vizită in ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Hikosaburo Okonogi, preşedin­tele Comitetului politic al Parti­dului Liberal Democrat in Dietă, Nachiko Ookubo, preşedintele Comitetului politic al Partidului Komei in­ Dietă, Eiichi Nagasue, preşedintele Comitetului politic al Partidului Social-Democrat in Dietă, Zenmei Matsumoto, pre­şedintele Comitetului politic al Partidului Comunist in Dietă, Mamoru Taj­ima, preşedintele Comitetului politic al Partidului Noua Uniune Liberală în Dietă. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Stan Soare, preşedintele Grupului român al Uniunii interparla­mentare, preşedintele Comisiei pentru invăţămint, ştiinţă şi cultură, Mihai Drăgănescu, membru al Comisiei pentru in­dustrie şi activitatea economico­­financiară. A fost de faţă ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Takaaki Hasegawa. Conducătorul delegaţiei a mul­ţumit pentru invitaţia de a vi­zita România, pentru ospitali­tatea de care s-a bucurat şi a avut cuvinte de înaltă apreciere faţă de succesele dobîndite de poporul nostru in dezvoltarea economico-socială. Şeful dele­gaţiei a elogiat personalitatea proeminentă a preşedintelui României, activitatea sa neobo­sită dedicată prosperităţii ţârii, întăririi păcii, colaborării şi în­ţelegerii internaţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat pe membrii delegaţiei japoneze şi a subliniat că vizita acesteia in România constituie o expresie elocventă a bunelor relaţii româno-japoneze. In timpul întrevederii au fost subliniate bunele raporturi sta­tornicite intre ţările noastre, raporturi ce cunosc un curs ascendent, îndeosebi după vi­zita şefului statului român in Japonia, care a deschis perspec­tivele unei ample cooperări ro­mâno-japoneze în numeroase domenii de activitate. De ambele părţi s-a apreciat că există largi posibilităţi pen­tru extinderea in continuare a acestor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al­­cau­zei păcii, destinderii şi coope­rării între toate statele lumii. A fost subliniat rolul însemnat pe care îl au parlamentele şi par­lamentarii in strîngerea legătu­rilor de prietenie dintre cele două ţări­ şi popoare, în intensi­ficarea conlucrării româno-ja­poneze, at­it pe plan bilateral, cit şi in promovarea unor n­aţii noi, bazate pe egalitate şi echitate în viaţa internaţională. Schimbul de vederi in proble­me internaţionale a scos in evi­denţă necesitatea opririi agravă­rii climatului politic mondial, reluării şi continuării politicii de destindere, pace, colaborare şi respect al independenţei, po­poarelor, soluţionării, prin mij­loace paşnice, prin tratative, a stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. S-a apreciat că problema­ cen­trală a vieţii internaţionale o constituie, in momentul de faţă, lupta pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru trecerea la dezarmare, şi in primul rînd la dezarmare nucleară, pentru o­­prirea amplasării de noi rache­te cu rază medie de acţiune în Europa, precum şi retragerea şi distrugerea celor existente, pen­tru crearea de zone denucleari­­zate pe continentul­­ european şi în alte regiuni ale lumii, pentru reducerea cheltuielilor militare şi realizarea unui echilibru mili­tar la nivele cât mai scăzute. S-a evidenţiat, totodată, nece­sitatea de a se acţiona concertat în vederea lichidării subdezvol­tării, a decalajelor existente în lume, edificării unei noi ordini economice mondiale, care să asigure tuturor statelor posibili­tăţi egale de dezvoltare, de pro­gres economic şi social. S-a sub­liniat că prin reducerea arma­mentelor şi cheltuielilor mi­litare s-ar elibera uriaşe fon­duri ce vor putea fi folosite pentru susţinerea eforturilor de dezvoltare echitabilă a tuturor naţiunilor. A fost relevat interesul Româ­niei şi Japoniei de a contribui, alături de alte state, la intensi­ficarea eforturilor in direcţia consolidăririi păcii şi­ colaboră­rii in întreaga lume, a democrati­zării vieţii internaţionale şi e­­dificării unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră, întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. Ambasadorul Belgiei Tovarăşul ,Nicolaev * Ceauşescu­, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe Yves* Vercauteren, am­basadorul Belgiei la Bucureşti, în vizită de rămas bun, cu prilejul încheierii misiunii sale in țara noastră. A avut­ loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Irak Miercuri, preşedintele Republi­cii Socialiste România, tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu, a primit pe Dhiab M. Al-Algawi, ambasado­rul Republicii Irak la Bucureşti, în vizită de rămas bun, cu oca­zia încheierii misiunii sale in ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Din fondul de aur al gîndirii revoluţionare, al operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu EXIGENŢELE POLITICO-EDUCATIVE ALE PERFECŢIONĂRII MUNCII ORGANIZATORICE Trăim un timp istoric­ fertil, al marilor­ prefaceri revoluţionare,­­un timp eroic, in care energiile creatoare inepuizabile ale naţiu­nii noastre socialiste işi află ex­­­presia­­ deplină, tulburătoare, Ior­nifiafită in ceea ce s-ar putea numi, ea o sintagmă, patosul construcţiei. Noua realitate ma­terială şi­ spirituală a României­­ socialiste de azi este rodul min­ţii neobosite a întregului popor, strîns unit in jurul partidului, este rezultatul unui efort colec­tiv, conştient, al unei opţiuni ferme, irevocabile, in deplină conştiinţă de cauză, prin care so­cialismul a devenit însuşi desti­nul nostru, axul central al exis-­ tenţei noastre. Ar fi însă o iluzie simplistă şi pernicioasă să se creadă că mersul nostru hotărît Înainte este un marş triumfal, care­ se desfăşoară de la sine, că este suficient să credem in triumful socialismului pentru ca acesta să devină, peste noapte, o realitate împlinită. Societatea româneas­că păşeşte, sub impulsul spiri­tului revoluţionar, intr-o nouă etapă de dezvoltare, calitativ su­perioară celor ce au precedat-o. Dar nu, este mai puţin adevărat că în­ faţa factorului politic con­ducător al societăţii noastre se ridică noi sarcini şi­­probleme complexe. Conducerea ştiinţifică a procesului revoluţionar de edi­ficare a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate pe pământul României reclamă cu necesitate nu numai un proiect istoric de ansamblu al socialismului pe care vrem să-l înfăptuim ci şi o metodologie adecvată a acţiu­nii istorice, o concepţie practică* organizatorică menită să asigu­re o înaltă eficienţă socială ac­telor noastre, iniţiativei şi înfăp­tuirilor noastre. Trecerea la o nouă calitate a muncii şi vieţii in societatea românească actuală presupune, in mod firesc, nem­ij-' focii, o nouă calitate a organi­zării Societăţii, o nouă calitate a­ muncii organizatorice la toate nivelurile de activitate. „Munca de organizare, de repartizare a forţelor şi de cuprindere a tu­turor sectoarelor de activitate este esenţială pentru o bună con­ducere de partid şi de stat". Aceste cuvinte, rostite de secre­tarul general al partidului nos­tru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in prezenţa participanţilor la Consfătuirea de lucru pe proble­mele muncii organizatorice şi po­litico-educative din 2­3 august a.c. condensează in ele un in­contestabil adevăr, un sens prac­tic,, acţionat, ce nu trebuie nici un moment scăpat din vedere. Pentru organizaţia revoluţio­nară de tineret remarcile şi in­dicaţiile secretarului general al partidului privind principiile şi imperativele actuale ale activi­tăţii în domeniul organizatoric au o semnificaţie deosebită, ele constituie repere fundamentale ale întregii activităţi politice. Uniunea Tineretului Comunist, tineretul revoluţionar al Româ­niei socialiste reprezintă in vi­ziunea partidului o puternică forţă a progresului social. Orga­nizaţia revoluţionară de tineret este un sprijin de nădejde al partidului, un element de primă importanţă al sistemului demo­craţiei noastre socialiste Ea se dovedeşte, prin cadrul său orga­nizatoric, prin conţinutul vieţii sale de organizaţie, prin climatul politic, revoluţionar pe care-l acreditează la scara tinerei ge­neraţii, un spaţiu­ de manifesta­re şi afirmare practică a valen­ţelor politice ale tineretului, a calităţilor politice ale tinerilor activişti de azi, conducătorii de mini» ai societăţii noastri. Or­ganizaţia de tineret este o înal­tă şcoală politică in care se for­­jază conştiinţa revoluţionară a celor care vor prelua ştafeta construcţiei socialismului şi o vor duce mai departe, este o şcoală a practicii vii, în care se definesc şi se călesc caractere, se conturează şi se împlinesc personalităţi. Cadrul organizatoric al activi­tăţii revoluţionare de tineret este un spaţiu deschis creativită­ţii politice, umanismului revolu­ţionar. El nu este un cadru ri­gid, inflexibil, restrictiv. El este un spaţiu in care spiritul revo­luţionar pulsează firesc, fără în­grădiri, in ritmul epocii, in con­sens cu ritmul dezvoltării demo­craţiei noastre socialiste. Centralismul democratic nu este de aceea un precept înghe­ţat ci un principiu viu al activi­tăţii organizaţiei noastre de ti­neret. Centralismul democratic presupune în egală măsură dis­ciplina revoluţionară, liber con­simţită şi o largă participare, democratică a tuturor membri­lor organizaţiei de tineret la viaţa acesteia. Presupune exi­genţă şi responsabilitate poli­tică. Presupune încredere în ca­pacitatea membrilor organizaţiei de a judeca, decide şi acţiona în conformitate cu exigenţele poli­tice puse în faţa lor de partid. Afirmarea in activitatea de zi cu zi a organizaţiei noastre revolu­ţionare­ a principiului centralis­mului democratic este insepara­bilă de afirmarea în practică a principiului muncii colective, baza consensului în acţiune, te­meiul forţei şi coeziunii organi­zaţiei înseşi. MIHAI MILCA (C*nMn.u&n In tuff « fV­*)

Next