Scînteia Tineretului, septembrie 1983 (Anul 39, nr. 10655-10680)

1983-09-01 / nr. 10655

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 ORGANIZAȚIILE U .T ÎN MUNCA LOR DE ZI CU ZI Datoria prin excelenţă revoluţionară a organizaţiilor U. T. C. — mobilizarea tinerilor la înfăptuirea şi depăşirea sarcinilor de producţie O luare de puls în organizaţiile U.T.C. ne relevă, fără putinţă de tăgadă, un reviriment al întregii activităţi. Un tonus nou, un spor de responsabilitate, o notă în plus la ceea ce înseamnă cotidian intr-o organizaţie de tineri revo­luţionari. Se observă mai ales o din ce în ce mai puternică preocupare a organizaţiilor U.T.C., a activelor U.T.C. din întreprinderi îndeosebi spre problemele producţiei, spre as­pectele de bază ale îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Şi, legată de această problemă, un mai mare accent pe valenţele educative ale participării tinerilor, ale organiza­ţiei lor la realizarea sarcinilor de producţie — acest capitol fundamental, determinant in caracterizarea activităţii orga­nizaţiilor noastre de tineret. Educarea prin muncă şi pentru muncă a tinerilor capătă în contextul întrecerii uteciste noi dimensiuni, impune găsirea de noi soluţii, prospeţime în activitate, elan, entuziasm. Fapt ce se poate constata cu cea mai mare uşurinţă în oricare din organizaţiile U.T.C. Iată, iau amploare, numeric şi calitativ, colectivele de tineri care muncesc şi trăiesc in chip comunist. Colective care capătă caratele experienţei, ale promovării noului in­producţie şi ale formării politice şi obţin rezultate din ce în ce mai bune, întrecerea utecistă a devenit un domeniu important de activitate al organizaţiilor U.T.C., un cadru favorabil afirmării tinerilor în lupta pentru o mai bună calitate, pentru promovarea progresului tehnic, pentru organizarea judicioasă,a producţiei şi a muncii. Munca voluntar-patrio­tică, lucrările­ finanţate şi nefinanţate capătă­ caracteristicile unei activităţi mereu ascendente, devenind o adevărată da­torie de onoare pentru colectivele de tineri. ■ Un capitol aparte care a consacrat pe locuri fruntaşe multe organiza­ţii U.T.C. în ultimii trei ani îl constituie eforturile tinerilor şi excelentele reuşite ale tinerilor în ceea ce priveşte econo­miile de combustibili, energie, materii prime şi materiale. Iată doar cîteva puncte mai importante din activitatea ce contribuie hotărâtor la constituirea profilului organizaţiilor U.T.C. în această perioadă. O mai bună muncă organizato­rică a dus la o mai mare eficienţă a colectivelor de tineri, a organizaţiilor lor revoluţionare în toate domeniile muncii şi vieţii lor — de la acel pur ,,viaţă internă de organizaţie“ pînă la participarea şi angajamentul organizaţiilor U.T.C. în realizarea propriilor sarcini de plan. Desigur, tot ce ţine de viaţa firească a tinărului membru al organizaţiei U.T.C. face obiectul muncii organizatorice. Chiar şi­­petrecerea timpului liber trebuie să însemne un aport substanţial şi direct din partea organizaţiei U.T.C. Dar, subliniem, facto­rul condiţionant, datoria prin excelenţă revoluţionară a or­ganizaţiilor U.T.C. este mobilizarea tinerilor la înfăptuirea sarcinilor de plan, traducerea în viaţă a hotărârilor Congre­sului al XII-lea al partidului, înfăptuirea Programului parti­dului. Fără-ndoială în această complexă activitate a orga­nizaţiilor U.T.C., alături de factorul organizatoric, un rol esenţial îl are munca politico-educativă in rindul tinerilor, efortul activelor U.T.C., al organelor şi organizaţiilor U.T.C. pentru educarea comunistă, revoluţionară a tinerilor, pentru formarea conştiinţei socialiste. Cele două documente de partid de excepţională însemnă­tate teoretică şi practică, de importanţă istorică pentru for­marea şi îndrumarea tineretului, a organizaţiilor lui revo­luţionare, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Con­sfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la grandioasa manifestare dedicată aniversării a 35 de ani de la organizarea primelor şantiere naţionale ale tineretului constituie strălucite cadre de referinţă pentru un nou salt calitativ în întreaga viaţă a organizaţiilor U.T.C., hotărîtoare fiind în condiţiile actuale intensificarea muncii organizatorice şi politico-educative. Rezultatele obţinute de organizaţiile U.T.C., emulaţia din rindul tinerilor sunt deja dovezi grăitoare că saltul calitativ e posibil şi necesar, el făcînd parte din însăşi fibra revoluţionară a organizaţiilor U.T.C. Am fost prezenţi în aceste zile în mai multe organizaţii U.T.C. Pentru început redăm mai jos cîteva dintre aspectele de muncă şi viaţă ale organizaţiilor U.T.C. din platforma industrială a municipiului Botoşani — platformă în care se afirmă unul dintre cele mai tinere detaşamente ale clasei noastre muncitoare. Adeziunea la iniţiativă — „Integrata" e socotită drept una dintre cele mai bune între­prinderi din judeţ. Un motiv foarte important de mindrie pentru organizaţia de tineret de aici ai cărei membri înseamnă aproape 80 la sută din numă­rul total al oamenilor muncii. Pe ce se bazează stilul de mun­că al activului U.T.C. ? — Pe ideea că formăm cu to­ţii o mare familie muncitoreas­că, o familie de tineri revolu­ţionari. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire de lucru pe proble­mele muncii organizatorice şi politico-educative a deschis un nou, larg şi generos timp de a­­firmare ideii de familie munci­torească, de colectiv muncito­resc de tineri revoluţionari. în­treprinderea noastră e foarte nouă, a intrat in producţie , în 1979, dar, in pofida acestui timp atît de scurt, credem că am reu­şit să formăm la tineri o solidă disciplină muncitorească. Avem 14 organizaţii U.T.C. in pre­­zent, organizaţii foarte bune, de la birouri pînă la cel mai nou utecist dominind un puternic spi­rit de angajare totală în reali­zarea sarcinilor de plan. Avem tineri muncitori cu o înaltă con­ştiinţă politică, cu experienţă interviu cu ULIANA AVADANEI, secretar adjunct cu probleme organizatorice al Comitetului U.T.C. — Integrata de In Botoşani profesională, revoluţionari tineri ce pot constitui (şi constituie deja) modele. Să-l numim aici şi pe Mircea Turceac, secretarul organizaţiei U.T.C. de la Meca­­no-Energetic, Stela Rusu, secre­tara organizaţiei U.T.C. schimb C Preparaţie, Elena Anton, secre­tara organizaţiei schimbul C Fi­latură. — Iniţiativa şi adeziunea la iniţiativă sunt aspecte curente ale spiritului,dintr-un colectiv mun­citoresc revoluţionar. Care este cea mai importantă iniţiativă a organizaţiei U.T.C. din „Inte­grata“ ? încă din toamna trecută am luat iniţiativa să lucrăm o du­minică pe lună „in sprijinul pro­ducţiei“ — un schimb in care cîteva sute de tineri vin să presteze muncă patriotică. E, cred, una dintre dovezile con­cludente ale conştiinţei patriotice şi revoluţionare ale acestor­ ti­neri deveniţi clasă muncitoare de numai patru ani de zile. In cursul săptămînii aceşti tineri realizează ore de muncă patrioti­că cu materiale recuperate. De­altfel în fiecare adunare gene­rală probleme prioritare sunt sar­cinile de producţie, realizarea planului, evidenţierea tinerilor fruntaşi şi discutarea celor aflaţi sub normă. Concursurile profe­sionale se bucură la noi de o largă audienţă. Recent s-a des­făşurat concursul .,Miini măies­tre“ din organizaţiile U.T.C. din­ secţia Ţesătorie), „Cel mai bun filator“, „Cel mai bun ajutor de maistru". — Desigur, viaţa organizaţiei U.T.C. din „Integrata“ este,­ in mod firesc, mult mai bogată, mai cuprinzătoare. Care sunt aceste aspecte ce „colorează“ activitatea tinerilor de aici ? — Reuşitele şi iniţiativele pe linie culturală. Şi pe linie spor­tivă. Relaţiile de prietenie dura­bilă stabilite la locul de muncă şi continuate în timpul liber. Toate acestea, dublate de o sus­ţinută muncă politică şi educa­tivă fac să realizăm, zi de zi, o­­biectivul principal al organiza­ţiei noastre — organizaţia de ti­neret şcoală de educaţie comu­nistă, revoluţionară, factor de educaţie prin muncă şi pentru muncă. In secţia Preparat­ie-Ţesătorie simţi bătaia de aripă a curen­tului cald şi uscat. Zeci de ma­şini lucrează „ocrotite“ de tine­rii care tot meşteresc pe lingă ele. E ceasul cel mai plin al zi­lei, iar Elena Patraşi, ţesâtoarea Elena Patraşi, secretara organi­zaţiei U.T.C. din secţie n-are timp nici să scoată un grai. Abia intr-o pauză aveam să aflăm de la ea cuvinte aproape modeste, cuvinte simple despre viaţa organizaţiei lor. Cuvinte şi cifre. Pentru că de la aceste două elemente începe relatarea despre viaţa oricărei organizaţii U.T.C. A trecut demult vremea cinci organizaţia U.T.C. se aco­perea in cuvinte frumoase şi abia de la cuvinte frumoase mai vedea ea ce se-ntimplă. Elena Patraşi şi biroul organizaţiei au Înţeles ca mai întii, pentru ei, e fanta. Cuvintele se măsoară şi se rostuiesc după faptă. Iată, în iulie planul a fost realizat de membrii organizaţiei in propor­ţie de 117 la sută. Adică depă­şit cu mult. Fruntaşi pot fi so­­­­cotiţi, fruntaşi intre fruntaşi, Elena Posteucă, Maria Gheor­­ghiu, Paraschiva Luca, Maria Simion. De asemenea, tot in luna iulie nici un tinăr din orga­­ menul feminin nizaţie nu a fost sub normă. Ini­ţiativele organizaţiei nu se opresc insă la realizarea planu­lui de producţie. Contează şi cum a fost realizat acest plan. Contează ce efecte, ce implica­ţii are asupra dezvoltării vieţii de organizaţie. Un schimb de experienţă pe linie de produc­ţie cu uteciştii de la „Melana“, întreprinderea vecină, s-a în­cheiat, in prima fază, cu bune rezultate şi va fi reluat în cu­­rind. Activitatea de cunoaştere a legilor, dialoguri cu jurişti, cu medici, cu alţi specialişti sunt obişnuinţe în organizaţie. Inclu­siv uniforma de muncă, ne spu­ne Elena Patraşi, constituie un semn al bunului mers al orga­nizaţiei. Şi uniforma aceasta frumoasă ne dă un anu­mit spirit, e parcă un îndemn că trebuie s-o respectăm muncind. Priviţi : batic roşu, bluză roşie, fustă bleumarin. Cea mai recen­tă şi mai rodnică iniţiativă : ho­­tărîrea adunării generale a ute­­ciştilor de a lucra, săptămînal, două ore de muncă patriotică in sprijinul producţiei, în secţia vecină,­ la Filatură, aceeaşi atmosferă luminoasă, de muncă şi încredere. Filatoarea Rena Baghiu, secretara organi­zaţiei U.T.C. Filatură schimb A, ţine să ne spună că mindria tine­rilor din secţie e linia care lu­crează pentru export. Răspunde de buna desfăşurare a lucrărilor de aici Dorica Pralea, membră a biroului. Muncesc alături de ea Valeria Damaschin, Aurica Frunză, Maria Candrea, Rodica Niculae, Silvia Crăicun. Celelal­te uteciste ale secţiei, organi­zaţia e alcătuită în întregime din tinere, susţin, periodic, ac­ţiuni de muncă patriotică pen­tru a realiza material necesar celorlalte secţii. Cîştigâtoarea concursului „Cel mai bun filar tor“ face parte din această or­ganizaţie. Mariana Eftimie o cheamă şi susţine că nu e singu­ra ciştigătoare. Practic aproape toate colegele ei au acelaşi nivel profesional. Ţinem foarte mult, Spune Rena Baghiu, la „Vitrina calităţii“ care se dovedeşte un instrument mobilizator în lupta tinerelor pentru o cit mai bună calitate a producţiei. Două organizaţii U.T.C. foarte bune. Două organizaţii care se afirmă în viaţa întreprinderii „Integrata, de in“ ca modele. Modele sunt cele 169 de tinere care le formează, modele sunt organizaţiile prin tot ceea ce fac şi aspiră.. La IMAIA există o fai­moasă tradiţie : tuturor sărbă­toriţilor li se dă din partea colectivului, a întreprinderii, o­­ floare. O floare. De multe ori in asemenea cazuri emoţia ce­lui in cauză e atit de mare incit ajunge in vecinătatea lacrimilor. Să fie vreo corela­ţie intre oferirea unei flori si bunele rezultate pe care le obţine acest colectiv ? Numai in ultima perioadă oamenii muncii de aici au realizat cir­­­­ca 1 000 de agregate complexe, cu 200 mai mult fată de plan, la care se adaugă 100 agregate pentru­­legumicultura. Numai la piesele de schimb pentru tractoare s-a realizat o pro­ducţie suplimentară de peste 8 milioane lei. Iată contextul realizărilor in care trăiesc or­ganizaţiile U.T.C. de aici, la­­ care iau parte colectivele de tineri din IMAIA. O realizare de excepţie a acestor tineri o noua linie de pinioane şi roţi dinţate. „Acum aşteptăm uleiul hidraulic şi totul poate fi pus în funcţiune“ spune strungarul Gheorghe Nichita. Zilnic la realizarea acestei linii au lucrat cel puţin câte 30 de utecişti. S-a lucrat la să­parea fundaţiei, la asamblarea şi montarea maşinilor. „Moto­rul acţiunii“ au fost tinerii de la mecano-energetic, urmaţi de cei de la uzinaj. „Au mun­cit bine, s-au dăruit, le place foarte mult ca întreprinderea să aibă secţii bune şi cu atât mai mult s-au bucurat de această noutate. Au căutat, pentru a fi la înălţimea exi­genţelor, să-şi îmbunătăţească şi cunoştinţele profesionale. A fost un adevărat examen pentru ei, pe care l-au trecut cu bine“ (Mihai Herghelegiu, secretarul organizaţiei de­, partid din secţia uzinaj A). Secţia uzinaj este în fapt be­neficiara noii linii de produc­ţie. Cu atît mai firească a fost,, deci participarea tinerilor de Linia de încredere aici la lucrările de montaj a noii linii, realizînd şi ei o se­rie de lucrări mai puţin difi­cile. Ei nu sunt în specialitate ca cei de la mecano-energetic, dar au făcut acest efort pen­tru a se obişnui cu noua ca­pacitate de producţie, pentru a o cunoaşte mai îndeaproape. Deosebit de interesaţi s-au arătat frezorii Ionel Petrişor, Constantin Strimbu şi Ion Costescu. Ion Costescu este chiar secretarul organizaţiei U.T.C. uzinaj schimb­ă. O discuţie cu tinerii specialişti care au lucrat la montarea li­niei scoate în evidenţă capaci­tatea lor de a pătrunde nou­tatea tehnică, de a-i pricepe rosturile şi de a o face să pro­ducă. Tonul a fost dat, in toa-1 .ie,lucrările dificile, de biroul­­ Organizaţiei U.T.C. mecano­­energetic, de electricianul Du­mitru Bru­ceanu şi mecanicii Dinu Sbirneţ şi Ion Niţă. Ion Huminic : „Ni s-a părut inte­resantă montarea limitatoare­­lor de mers in gol. A fost, in­­tr-un fel, o premieră. Ii vom extinde rezultatele. Dumitru Curcă : „«Lecţia» a fost în­văţată foarte uşor. Ne-a plă­cut foarte mult această acţiune iniţiată de organizaţia noas­tră U.T.C.“. Dumitru Băicea­­nu : „La un moment dat se ivise nevoia modificării tutu­ror comenzilor la una din ma­şini. Ne-am documentat bine şi am reuşit acest lucru. A fost poate cel mai frumos mo­ment din toată acţiunea, mo­ment care ne-a adus încredere deplină in forţele noastre“. O acţiune reuşită, de valoare economică şi de valoare umană importantă a organi­zaţiilor­ U.T.C. din IMAIA. Linia de pinioane şi roţi din­ţate e gata de pornire. In sec­ţii se produc la această oră noi agregate, se desfăşoară noi „campanii agricole“. Şi, para­lel, comitetul U.T.C. a lansat o „campanie“ pentru punerea la punct a tuturor utilajelor şi menţinerea lor in stare de funcţionare. Buna gospodărire face parte tot din viaţa de or­ganizaţie. Munca de formare a omului nou „ interviu cu DUMITRU PUŞCAŞU, secretarul Comitetului U.T.C. — Întreprinderea mecanică Botoşani „Participăm activ la noua revoluţie agrară“ interviu cu ing. CAMELIA COJOCARU, secretara Comitetului U.T.C. — IM.A.I.A. Botoşani Seriozitate şi ambiţie — Puţine întreprinderi botoşă­­nene sunt atit de intens confrun­tate cu noul cum e întreprinde­rea mecanică. Care este partea de contribuţie a tinerilor, a or­­ganizaţiei lor în acest îndelung şi frumos efort ? — Desfăşurăm o cuprinzătoa­re activitate politico-educativă care se regăseşte constant in re­zultatele pe care le obţin tinerii în producţie. Mai bine de jumă­tate din oamenii muncii din în­treprindere sunt utecişti. Fapt, desigur, relevant. Ne-am realizat şi depăşit sarcinile de plan. Prin muncă concretă, zi de zi, aproa­pe fiecare tinăr a reuşit, la lo­cul său de muncă să facă ino­vaţii, reamenajări, reorganizări care să-i optimizeze munca, re­zultatele de producţie. Produc­ţia noastră a evoluat atit de mult de la înfiinţare (1977) şi pînă in prezent incit se pare că va trebui să schimbăm chiar şi denumirea întreprinderii. In ul­timele luni am trecut la realiza­rea de elemente hidropneuma­­tice — fapt ce înseamnă intro­ducerea celui de-al doilea sistem de lucru in întreprindere. Ti­­nerii s-au­­dovedit principalii protagonişti in, asimilarea aces­tui sistem. — Care sunt coordonatele ac­tivităţii prezente şi de perspec­tivă a organizaţiei U.T.C. din această întreprindere ? — Urmărim cu perseverenţă formarea şi dezvoltarea la ti­neri a spiritului economic, a o­­bişnuinţei de a preţui in cel mai înalt grad materiile prime şi ma­terialele. Lucrăm foarte mult cu oteluri speciale care sunt scum­pe. Realizăm dispozitive menite să elimine definitiv rebuturile (exemplu rebuturile de sirmă pentru, organele de asamblare). Contribuţie deosebită au cele trei organizaţii U.T.C. de la sec­ţia Fabricaţie. Organizaţia U.T.C. de la Sculărie realizează, economii prin red­imensiatuirea sculelor. Tot la capitolul atit de important al economiilor utecis­­te se adaugă şi recuperarea am­­­balajelor şi a cherestelei. Orga­nizaţia U.T.C. de la Întreţinere se înscrie în contul economiilor cu realizări la recondiţionări şi refolosiri de piese şi organe de maşini. Există un climat deo­sebit in acest sens. Căutăm noi şi noi metode de economisire şi de aceea ne interesăm foarte mult de ideile şi propunerile ti­nerilor din adunările generale. Prin muncă patriotică au fost puse, in funcţiune două utilaje de mare capacitate şi urmează să mai punem pe linia de pro­ducţie încă două. Importante lu­crări la linia de galvanizare sunt prelute de organizaţiile U.T.C. Urmărim de asemenea buna in­tegrare a tinerilor in producţie, realizarea unei discipline exem­plare de producţie, formarea u­­nui adevărat comportament re­voluţionar, la tinerii organizaţiei noastre. — Deja aveţi realizări notabi­le. Cum desfăşuraţi munca or­ganizatorică şi politico-educati­vă ? — Punem accentul foarte mult pe dezvoltarea responsabilităţii fiecărui tinăr şi pe formarea de organizaţii­ colective foarte pu­ternice. Am mai spus că insis­tăm foarte mult pe valorificarea propunerilor tinerilor din adu­nările generale. Dialogul direct al activului U.T.C. cu fiecare ti­năr in parte are, de asemenea, un rol determinant. Colaborăm foarte bine in munca noastră organizatorică şi politico-educa­tivă cu şefii locurilor de muncă. Eveniment deosebit pentru mun­ca şi activitatea tinerilor din în­treprinderea noastră, cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe pro­blemele muncii organizatorice şi politico-educative ne dă indica­ţii preţioase asupra felului cum trebuie să desfăşurămi de anim înainte activitatea organizatori­că şi politico-educativă, munca , de formare şi afirmare a omu­lui nou. Beneficiind de acest cadru ne angajăm ca rezultatele noastre să fie şi mai bune decit pina acum. — întreprinderea pentru me­canizarea agriculturii şi indus­triei alimentare are, după cum ii spune şi denumirea, un profil deosebit faţă de celelalte uni­tăţi economice botoşănene. Spre ce se îndreaptă, prioritar, efor­turile organizaţiei U.T.C. de aici ? — Contribuţia activă, efectivă, hotărîtoare in realizarea noii re­voluţii agrare constituie preo­cuparea de bază a tuturor tine­rilor din cele 11 organizaţii. Ne desfăşurăm activitatea intr-o u­­nitate industrială cu tradiţie, şi, din acest punct de vedere pro­movarea spiritului tinăr, a spiri­tului novator este necesară. Noua revoluţie agrară impune şi in întreprinderea noastră, in toate organizaţiile noastre un spirit mereu viu, profund revo­luţionar, un spirit creator. A fost nevoie, de exemplu, de rea­lizat agregate agricole pentru gospodăriile mici. In numai cî­teva săptămlni le-am realizat. Acum am trecut la­ realizarea de agregate complexe, menite să evite trecerea tractorului de mai , multe ori peste cultură și să ducă la economii de combusti­bili in agricultură. Realizăm piese de schimb dintre cele, mai dificile, chiar și pentru utilajele din import. Sintem­ stăpiniţi de ideea că tot ce realizăm noi prin munca noastră înseamnă un răspuns revoluţionar faţă de sarcinile trasate de partid, faţă de ţară. — In ce măsură sinteţi legaţi, de pulsul campaniilor agricole ? —■ Noi devansăm campaniile agricole. Cind începe campania E greu de spus ce impresio­nează mai intii şi­ nici in secţia lor, secţia Sculărie-Tratamente termice. Poate curăţenia desâ­­virşită deşi termenul „trata­mente termice“ poate da relaţii din capul locului despre ce în­seamnă dificultăţile menţinerii ordinii de producţie intr-un asemenea loc. Poate chipurile tinerilor, ţinuta lor îngrijită, munca lor de cele mai multe ori făcută cu migală (aici mi­cronul e la el acasă !), cerind cel mai adesea concentrare şi... răbdare. Poate ritmul muncii şi atmosfera de seriozitate care ţi se impun. 75 de utecişti , de la secţia Sculărie-Tratamente ter­mice a întreprinderii mecanice Botoşani au luat iniţiativa, acum aproape doi ani, de a for­ma un colectiv­ exemplar, un colectiv care trăieşte şi mun­ceşte in chip comunist. Iniţia­tiva a fost luată intr-o adunare generală de neuitat in toamna anului 1981. Şi rezultatele, ne spune sculer-matriţerul Mihai Mahu, secretarul organizaţiei U.T.C. de aici, sint dintre cele mai bune. Atit de bune incit li s-a dus vestea şi au fost vizi­taţi de organizaţii U.T.C., de bi­rouri şi comitete de organizaţii de la Electrocontact, IMAIA şi chiar de la Întreprinderea me­canică Bacău. Care sunt, in con­cepţia biroului organizaţiei U.T.C. din secţie, trăsăturile moral-politice pe care activul U.T.C. le cultivă in rindul tine­rilor ? Un mod de comportare, la muncă şi în timpul liber, in relaţiile cu ceilalţi care să fie model. Ce Înseamnă acest fapt? Un stil de viaţă angajat, plenar, tineresc, revoluţionar. Educarea prin muncă şi pentru muncă şi achitarea faţă de toate sarcinile trasate secţiei. Perfecţionare şi competenţă profesională, finind cont că secţia e considerată „secţia-cheie“ a întregii între­prinderi. Formarea unei înalte conştiinţe muncitoreşti, „s-a născut in noi, spune Vasile Ba­lan, forjor, un adevărat suflet de muncitor“. Şi Dorina Galan şi Elena Petcu şi Sorin Bojescu, agricolă in cimp, noi, aici în uzi­nă am şi încheiat-o, adică i-am asigurat toată tehnica trebuin­cioasă. Ducem o luptă strinsă pentru calitate. De calitatea produselor noastre este legată direct reuşita campaniilor agri­cole. — Munca patriotică este un domeniu definitoriu pentru acti­vitatea unei organizaţii U.T.C. Care sunt iniţiativele comitetului, cum au răspuns uteriştii la ele ? — Numai prin acţiuni in spri­jinul producţiei am realizat deja planul la muncă patriotică in proporţie de 150 la sută. Econo­mii de metal, montări de utila­je sunt capitolele cele mai im­portante ale muncii patriotice realizate de tinerii din organi­zaţia noastră. Au fost foarte ac­tive organizaţiile U.T.C. de la Uzinaj, de la Utilaje A, Debita­re, SDV schimb C. In perioada din preajma marii sărbători na­ţionale am organizat zile-record in producţie, acţiune ce a însem­nat cel puţin 70 mii lei valoare suplimentară pe zi. Deosebit de m­obilizatoare in ceea ce priveş­te spiritul şi viata organizaţiei noastre de tineri comunişti e cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii or­ganizatorice şi politico-educati­ve. Am inteles incă o dată ca trebuie nu numai să muncim foarte bine, dar că această mun­că a noastră este cu adevărat încununată de sensuri şi succes atunci cind o facem ca tineri revoluţionari, ca revoluţionari de profesie, adică toţi membrii biroului or­ganizaţiei iţi pot vorbi cu pa­siune despre cultivarea in rin­dul tinerilor­ din secţii a unei civilizaţii superioare a muncii, demonstrarea forţei colectivu­lui. Termenii, rostiţi de el, mi se par fireşti-fireşti. Ceea ce am văzut in secţie, datele des­pre secţie, discuţiile purtate cu tinerii selecţiei mi-au atestat acest lucru. Dealtfel organizaţia U.T.C. Sculărie-Tratamente ter­mice (75 de membri din care 43 membri de partid de virstă ute­cistă) e pe primul loc in între­cerea de producţie intre organi­zaţiile U.T.C. din întreprindere — realizarea sarcinilor de plan, realizarea de producţie supli­mentară fiind o datorie de onoare a fiecărui tinăr de aici. Cele mai importante economii de materii prime şi materiale se realizează tot aici (printre care şi armarea cuţitelor de debitare cu segmente de metal dur, seg­mente provenite de la matriţe uzate). In ceea­­ce priveşte ac­ţiunile de muncă patriotică şi activitatea culturală, primul loc pe întreprindere aparţine tot celor de la Sculărie. Mişcarea de producţie „Eu produc, eu controlez, eu răspund d­e aici un fapt obişnuit, de domeniul coti­dianului. In prezent cei de la Sculărie-Tratamente termice a­­cordă „asistenţă tehnică“ cole­gilor lor de la noua secţie de hidropneumatice. Secţie care depune eforturi să devină co­lectiv care trăieşte şi munceşte un chip comunist. Cu sprijinul celor de la Sculărie va fi, fără îndoială, mai puţin difi''!. „Mă simt excelent aici“. „Muncesc foarte bine, îmi place“. „Suntem­ un colectiv foarte unit“. „Tot ce pare nerezolvabil de unul singur se rezolvă cu sprijinul colecti­vului“. ..E o atmosferă fierbin­te, tinerească“. „Sînt foarte­­ mulţi tineri buni aici şi dornici de afirmare“ iată doar cîteva sintagme din convorbirile avute cu tinerii acestui colectiv care are generoasa si revoluţionara ambiţie de a trăi şi munci in chip comunist. GHEORGHE V­AC­ARE­AN­U sudor AUREL GHEBAC lăcătuş DAN SOFIAN lăcătuş GHEORGHE CIORNEI lăcătuş OLGA PIU­LEAC electrician PETRU AILI SOAIE electrician VIORICA MURARIU lăcătuș JOI 1 SEPTEMBRIE 1983 Pagină realizată de : EUGEN MIHAESCU

Next