Scînteia Tineretului, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 10681-10706)
1983-10-01 / nr. 10681
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TINERI ŞI TINERE! Pentru încheierea in cel mai scurt timp a recoltatului şi insăminţării de toamnă se impune pretutindeni mărirea vitezelor zilnice de lucru! Acţionînd cu abnegaţie şi responsabilitate, organizindu-vă temeinic zilele acestui sfirşit de săptămină să se constituie intr-o perioadă cu realizări record la toate lucrările campaniei de toamnă! ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 681 6 PAGINI 50 BANI SIMBATA 1 OCTOMBRIE 1983 REPERELE MUNCII ÎN CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ1 SUB MM. IUTEI, AL MAIIMEI MOBILIZĂRI DE FOBIE, TOI SATUL IN CIMP LA CULESUL RECOLTEI ŞI KAMMARI! ■ Există toate condiţiile create pentru ca în luna octombrie, acţionîndu-se la capacitatea maximă a forţelor umane şi mecanice, să se încheie cea mai mare parte a lucrărilor din campania de toamnă ■ Pe planul urgenţelor — însămînţarea cerealelor pe toate suprafeţele planificate pînă la 10 octombrie ■ Cu intensitate, în aceste zile bune de lucru cînd vremea este favorabilă, să se acţioneze la culesul produselor perisabile — legume, fructe, struguri — şi livrarea lor operativă spre consum şi conservare conform graficelor stabilite ■ Ritmurile înregistrate la recoltarea porumbului trebuie dublate de aceeaşi intensă activitate şi la transportul producţiei şi livrarea la fondul de stat, deoarece în cîmp se află mari cantităţi de ştiuleţi care reclamă urgent adăpostul hambarelor pentru a nu se deprecia ■ Fiecare oră trebuie folosită din plin, în interesul recoltei prezente şi viitoare ■ Brigăzile uteciste acţionează cu forţe sporite la culesul, transportul şi depozitarea recoltei, sprijinind activ realizarea graficelor de muncă din campania de toamnă începând de azi, intră în vigoare noi decrete ale Consiliului de Stat privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar şi a sistemului de retribuire 7 IMBOLD LA MUNCĂ MM ROOM. De astăzi, iată, o nouă categorie de personal muncitor beneficiază de prevederile Decretului Consiliului de Stat pentru majorarea retribuţiei. Este vorba despre toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în industria metalurgică, de oţelarii şi jurnaliştii ţării, de toţi cei care prin veghea neobosită lingă vetrele cu foc nestins asigură pîinea de fiecare zi a industriei , oţelul şi fonta, laminatele. Şi tot de astăzi intră în vigoare — după ce la 1 septembrie au început să se aplice prevederile Decretului privind stimularea întreprinderilor şi a oamenilor muncii în realizarea şi depăşirea producţiei pentru export — alte noi şi importante acte normative, reglementări de o deosebită însemnătate pentru perfecţionarea întregii activităţi economice, pentru ridicarea calităţii întregii munci, a eficienţei în toate sectoarele vieţii economico-sociale. Aceste noi acte normative sunt, cum bine se cunoaşte — prevederile lor fiind dezbătute şi însuşite temeinic de către fiecare colectiv de oameni ai muncii — Decretul privind aplicarea formei de retribuire in acord global şi a altor forme de retribuire specifice unor ramuri sau activităţi, Decretul cu privire la calcularea, eliberarea şi controlul utilizării fondului de retribuire, Decretul privind retribuirea personalului muncitor din întreprinderile de comerţ exterior şi compartimentele autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior, precum şi din unităţile române ale reţelei externe de comercializare şi de service. Aşa cum s-a subliniat, aplicarea complexului de măsuri privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, a sistemului de retribuire a muncii şi de creştere a retribuţiei în actualul cincinal , aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1983 şi concretizat în recentele decrete — trebuie să determine mobilizarea şi mai puternică a oamenilor muncii din întreprinderi, de pe şantiere, din institute de cercetare şi proiectare, în vederearealizării planului pe acest an la toţi indicatorii, introducerii mereu mai accentuate a progresului tehnic, sporirii prestigiului internaţional al produselor purtînd marca unor întreprinderi ale industriei noastre. Mai concret, iată, ca o sarcină de primă importanţă pentru toate colectivele de oameni ai muncii, fondurile necesare majorării retribuţiei trebuie asigurate în întregime pe seama creşterii mai accentuate a pro-ductivităţii, care trebuie să fie în toate ramurile economiei naţionale mai mare decît creşterea retribuţiei, astfel încît să se acopere pe această bază toate fondurile necesare majorării veniturilor noastre dar şi alte cheltuieli generale ale statului. Pe de altă parte sunt necesare acţiuni ferme în direcţia reducerii mai accentuate a costurilor de producţie, a cheltuielilor materiale, prin încadrarea strictă în normele de consum, printr-o mai chibzuită gospodărire a resurselor materiale şi financiare, astfel ca în fiecare sector, fiecare leu cheltuit să dea maximum de eficienţă. In fiecare întreprindere, în fabrici, pe şantiere trebuie acordată o atenţie sporită creării tuturor condiţiilor tehnice, materiale şi organizatorice pentru înfăptuirea întocmai a prevederilor recentelor decrete ale Consiliului de Stat. Ne gîndim în primul rînd la condiţiile necesare îndeplinirii întocmai a prevederilor producţiei finite, indicator care, iată, acum, prin generalizarea organizării şi retribuirii muncii un acord global, constituie nu doar o obligaţie contractuală, dar şi o modalitate practică de eliminare a aşaziselor cauze obiective, deseori invocate, cînd apăreau dereglări pe fluxul producţiei. Apoi, cum există un cadru nou, deosebit de stimulativ se cer intensificate eforturile tuturor pentru realizarea şi depăşirea planului de export. Sunt şi alte condiţii care trebuie asigurate pentru aplicarea în practică a prevederilor decretelor sus amintite. Ele au fost din vreme dezbătute, inventariate în toate unităţile economice, în spiritul reglementărilor cuprinse in actele normative ce intră de astăzi în vigoare trebuie grăbită acţiunea de clarificare a detaliilor practice de aplicare în condiţii cît mai bune a acestora. Prin găsirea celor mai bune forme de organizare a muncii, odată cu generalizarea acordului global, trebuie găsite efectivtoate căile şi modalităţile de lucru prin care eficienţa muncii, în ansamblu, să sporească substanţial, prin care să se asigure îndeplinirea întocmai a planului pe acest an, aşa cum cer interesele economiei naţionale, aşa cum cer Interesele noastre ale tuturor. NICOLAE MILITARU • De la 1 octombrie: OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA METALURGICA BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR • APLICAREA GENERALIZATA A ACORDULUI GLOBAL (Relatări In pagina a III-a) Gof-M Participare intensă a tinerilor la toate lucrările La primele ore ale dimineţii cîmpia se înviorează aproape pe neobservate. Adevărul este, cum ne explică Florica Robe, preşedintele Cooperativei agricole din Cosîmbeşti, jud. Ialomiţa, că fluctuaţia aceasta, necontenitul du-te-vino de autocamioane, căruţe, tractoare cu remorci urmează itinerarele recoltei trasate cu exactitate în operativa zilei. Pentru cei mai mulţi dintre tinerii prezenţi la ora fixată în punctele de lucru urmează o nouă zi, o zi sinonimă cu prtimul asalt la recoltatul porumbului de pe întreaga suprafaţă de 463 hectare. Tinerii şefi de ferme, inginerii Ion Topală şi Valeriu Tache, sunt prezenţi piai întîi la formaţiile mecanice de recoltare. Mecanizatorii de la secţiileCosimireşti, Gimbăşani, Mărculeşti au lucrat ca la carte. Asta înseamnă că Bucur Moise, Ion Chirinuş, Aurel Drăjneanu, cu combinele, şi Nicolae Tudorache, Petre Victor, Benone Pana, cu remorcile, au string rod bogat. Lucrările sunt încă multe, implică operaţiuni ca rectificarea, depănuşarea. Toate se desfăşoară concomitent pentru că şi aici frontul este acoperit de către tinerii Daniela Smeeanu, Gheorghe Popescu, Mariana Botoşaru, Nicuşor Pislaru şi mulţi alţii, care au ajutat într-un fel combinele, fie finisînd lucrări deja efectuate, fie executînd culesul manual. Iar dacă frontul recoltării este rezolvat, graţie şi sprijinului celor mai tineri membri ai campaniei — numim aici efortul elevilor de la Şcoala nr. A din Slobozia — inginera şefă a uui-NICOLAE GHELASE (Continuare in pag. a Ill-a) Să facem totul pentru apărarea vieţii, a liniştii şi a păcii pe planeta noastră Unanimă şi fierbinte adeziune a tuturor fiilor patriei la înflăcăratele chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul Frontului Demooraţiei şi Unităţii Socialiste Mari adunări ale oamenilor muncii pentru pace și dezarmare In pagina a 2-a Prin idealuri, prin însăşi raţiuneasa de a fi, societatea pe care o făurim îşi face din creaţia de “valori centrul său de gravitaţie, direcţia prioritară şi constantă a eforturilor membrilor săi. Iar în prim planul acestui sistem se află plasat omul -- valoare şi scop suprem al orînduirii. Nu este vorba atît de o opţiune, cât die legitimitatea istorică a societăţii socialiste, potrivit obiectivelor şi aspiraţiilor care ii definesc specificitatea. Creşterea consecventă a bunăstării poporului, asigurarea înfloririi patriei, împlinirea pe toate planurile şi armonioasă a personalităţii umane îşi găsesc în creaţia de valori posibilitatea reală, singura dealtfel, şi decisivă de a fi atinse. Ele sunt într-o relaţie de armonie, de determinare reciprocă, pe care politica partidului nostru o înscrie printre coordonatele hotărâtoare ale înfăptuirii ei. Intr-adevăr, întreaga epopee eroică a edificării societăţii socialiste în România poartă sigiliul preocupărilor şi eforturilor tenace de a ridica la cote superioare creaţia de valori, de a îmbogăţi neîncetat zestrea avuţiei naţionale. Şi aceasta în condiţiile în care totul se subordonează firesc şi necesar realizării libere şi demne a omului — ca om al muncii, ca factor de creaţie. Am construit şi vrem să construim in continuare Întreprinderi Industriale. Am schimbat şi vrem să schimbăm in continuare, pe linia progresului, geografia economică, socială, culturală a ţării căreia îi aparţinem. In laboratoare, pe şantiere, pretutindeni unde sunt angajate energiile naţiunii, suntem chemaţi a ne strădui să dăm contururi optime necesităţilor dezvoltării multilaterale a României socialiste. Facem acest lucru, împlinim această măreaţă operă cu conştiinţa că fără eforturi unanime nu putem atinge cotele de bunăstare şi prosperitate la care aspirăm. Nimic din ce am obţinut pînă în prezent nu s-a obţinut decât prin muncă, prin efort. Nimic din ceea ce ne-am propus să realizăm pe viitor, în perspectiv PERMANENTA ACTUALITATE A SPIRITULUI REVOLUŢIONAR că, nu este posibil a fi materializat decît tot prin muncă, prin eforturi marcate de abnegaţie şi dăruire. Astăzi şi aici, problema se pune în termenii imperativului noii calităţi a muncii şi a vieţii. O nouă calitate care înseamnă, de fapt, o nouă calitate a producţiei de valori in ansamblu, şi deci, a omului însuşi, ca factor determinant. Se regăseşte în documentele programatice ale partidului nostru răspicat afirmat dezideratul de a obţine, în ceea ce priveşte omul, acele creşteri de calitate politică, morală, de competenţă care, ele insele, devin temei şi garanţie a obţinerii în sfera producţiei materiale a creşterilor de calitate şi eficienţă care ne concentrează astăzi atenţia şi eforturile. Nu, s-ar putea spune câ este drept să vorbim despre o ordine de prioritate. Mai degrabă de o relaţie armonioasă, dialectică, în care nu putem produce mai mult şi mai bine decît cu condiţia ca noi înşine, fiecare în parte, să avem resurse de competenţă, resurse morale, de responsabilitate care să permită accesul la noua calitate a muncii. Fiecare produs poartă în ultimă instanţă pecetea conştiinţei celui care l-a realizat. Lipsurile, deficienţele scot la iveală, de fapt, lipsurile şi deficienţele de personalitate ale omului în spaţiul exigenţelor muncii şi creaţiei pe care trebuie să le satisfacă. Iată de ce, imperativul perfecţionării muncii noastre are o evidentă dimensiune formativ-educativă, îmbunătăţirea producţiei, ridicarea ei la parametrii superiori, înseamnă, aşadar, ridicarea la parametrii superiori a factorului subiectiv, a omului. Problemele muncii sunt din acest motiv nu numai probleme de ordin tehnic, organizatoric, administrativ, ci, in mod egal, cel puţin, şi probleme de educaţie. Dacă munca este factorul esenţial care decide asupra calităţii noastre de comunişti, revoluţionari, patrioţi, de oameni noi, atunci calitatea ei ne verifică gradul în care noi înşine ne-am ridicat la nivelul exigenţelor modelului la care ne raportăm, modelul de comunist, de revoluţionar. Atributele de personalitate, notele caracteristice ale valorii om în societatea noastră TRAIAN GANJU (Continuare In pag. alla) Din cronica întrecerii • Devansurile câştigate la realizarea prevederilor de plan de către 50 unităţi economice cu activitate industrială din judeţul Gorj se concretizează într-o producţie marfă suplimentară în valoare de aproape un sfert de miliard lei. Colectivele, fruntaşe din acest judeţ vor înscrie în plus în bilanţul perioadei amintite mai mult de 230 000 tone lignit, 45 maşini unelte pentru prelucrarea metalului prin deformare plastică, aproape o sută tone utilaj minier, peste 5 000 tone etan, confecţii din textile in valoare de 16 milioane lei şi articole de sticlărie pentru menaj evaluate la 700 000 lei, 57 000 mp plăci din azbociment. De menţionat că se realizează în această perioadă o producţie de cărbune cu peste 20 la sută superioară celei din perioada corespunzătoare a anului trecut. • Exploatările miniere aparţintnd Combinatului de profil — Ploieşti au încheiat cele 9 luni ale anului cu o producţie fizică suplimentară de circa 150 000 tone lignit. Succesul este însoţit de realizarea în plus a unei producţii nete cu 10,7 la sută mai mari faţă de prevederile de plan, cu o simţitoare diminuare a cheltuielilor materiale. Cu cele mai bune rezultate se înscriu minerii de la Filipeştii de Pădure, Cîmpulung Muscel şi Şotînga, de unde aproape trei sferturi din producţia de cărbune se scoate la suprafaţă cu ajutorul complexelor mecanizate de susţinere, tăiere şi transport. Colectivele din 65 de unităţi economice cu activitate industrială din judeţul Dolj au intrat în ultimul trimestru cu o producţie marfă suplimentară în valoare de peste 600 de milonne lei. S-u creat astfel condiţii pentru a se livra în plus economiei naţionale peste 13 milioane mc gaze utilizabile, 360 milioane kWh energie electrică pe cărbune, produse ale industriei electrotehnice în valoare de 60 milioane lei, 2 500 tone amoniac de sinteză, 20 remorci şi semiremorci şi 30 tractoare agricole articulate de 180 CP, 25 tone produse prelucrate din mase plastice, 1 600 tone lacuri și vopsele, 6 000 mc beton celular autoclavizat, 23 tone utilaje tehnologice pentru chimie și 90 tone pentru industria lemnului. • La întreprinderea de produse cărbunoase din Slatina a fost integrat în circuitul productiv cuptorul de grafitare nr. 4 cu o capacitate de 150 tone electrozi grafitaţi pe şarjă, adăugindu-se altor două cuptoare similare puse în funcţiune în cursul lunii trecute. Cele trei cuptoare asigură sporirea considerabilă a producţiei de electrozi grafitaţi siderurgici şi clorosodici contribuind la completarea necesarului de asemenea electrozi al industriilor noastre metalurgice, chimice, constructoare de mașini și, implicit, la eliminarea treptată a importurilor de produse de acest fel. Se prevede ca pînă la finele anului în curs să mai fie ra-a cordate la fluxul productiv alte trei astfel de cuptoare. Prin utilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice din dotare şi mobilizarea la muncă a tuturor locuitorilor de la sate, în judeţul Hunedoara s-a încheiat recoltatul cartofilor de toamnă atît în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, cît şi în gospodăriile populaţiei. In paralel cu recoltatul, s-a acţionat pentru onorarea obligaţiilor contractuale, fivrindu-se la fondul de stat peste 16 000 tone de produse. Intr-un ritm intens se desfăşoară şi culesul porumbului. Pînă acum ştiuleţii au fost strînşi de pe mai bine de 20 009 ha ceea ce reprezintă circa 60 la sută din suprafaţa deţinută de această cultură, iar la bazele de recepţie şi la fabricile de nutreţuri combinate au fost expediate peste 3 000 tone de porumb, depunîndu-se eforturi pentru onorarea într-un timp cit mai scurt, a tuturor obligaţiilor faţă de stat. Menţionăm, totodată, că în acest judeţ a fost finalizat recoltatul trifoiului pentru săminţă şi al fasolei cultivată în ogor propriu livrindu-se statului cantităţi de produse superioare celor prevăzute la contracte.