Scînteia Tineretului, octombrie 1983 (Anul 39, nr. 10681-10706)

1983-10-01 / nr. 10681

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST TINERI ŞI TINERE! Pentru încheierea in cel mai scurt timp a recoltatului şi insăminţării de toamnă se impune pretutindeni mărirea vitezelor zilnice de lucru! Acţionînd cu abnegaţie şi responsabilitate, organizindu-vă temeinic zilele acestui sfirşit de săptămină să se constituie intr-o perioadă cu realizări record la toate lucrările campaniei de toamnă! ANUL XXXIX, SERIA II, Nr. 10 681 6 PAGINI 50 BANI SIMBATA 1 OCTOMBRIE 1983 REPERELE MUNCII ÎN CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ1 SUB MM. IUTEI, AL MAIIMEI MOBILIZĂRI DE FOBIE, TOI SATUL IN CIMP LA CULESUL RECOLTEI ŞI KAMM­­ARI! ■ Există toate condiţiile create pentru ca în luna octombrie, acţionîndu-se la capacitatea maximă a forţelor umane şi mecanice, să se în­cheie cea mai mare parte a lucrărilor din cam­pania de toamnă ■ Pe planul urgenţelor — însămînţarea cerealelor pe toate suprafeţele planificate pînă la 10 octombrie ■ Cu inten­sitate, în aceste zile bune de lucru cînd vre­mea este favorabilă, să se acţione­ze la culesul produselor perisabile — legume, fructe, stru­guri — şi livrarea lor operativă spre consum şi conservare conform graficelor stabilite ■ Rit­murile înregistrate la recoltarea porumbului trebuie dublate de aceeaşi intensă activitate şi la transportul producţiei şi livrarea la fondul de stat, deoarece în cîmp se află mari cantităţi de ştiuleţi care reclamă urgent adăpostul ham­barelor pentru a nu se deprecia ■ Fiecare oră trebuie folosită din plin, în interesul recoltei prezente şi viitoare ■ Brigăzile uteciste acţio­nează cu forţe sporite la culesul, transportul şi depozitarea recoltei, sprijinind activ realizarea graficelor de muncă din campania de toamnă începând de azi, intră în vigoare noi decrete ale Consiliului de Stat privind perfecţionarea mecanismului economico-financiar şi a sistemului de retribuire 7 IMBOLD LA MUNCĂ MM ROOM. De astăzi, iată, o nouă catego­rie de personal muncitor bene­ficiază de prevederile Decretu­lui Consiliului de Stat pentru majorarea retribuţiei. Este vorba despre toţi cei care îşi desfă­şoară activitatea în industria metalurgică, de oţelarii şi jurna­­liştii ţării, de toţi cei care prin veghea neobosită lingă vetrele cu foc nestins asigură pîinea de fiecare zi a industriei , oţelul şi fonta, laminatele. Şi tot de astăzi intră în vigoare — după ce la 1 septembrie au început să se aplice prevederile Decre­tului privind stimularea între­prinderilor şi a oamenilor mun­cii în realizarea şi depăşirea producţiei pentru export — alte noi şi importante acte norma­tive, reglementări de o deosebită însemnătate pentru perfecţiona­rea întregii activităţi economice, pentru ridicarea calităţii întregii munci, a eficienţei în toate sec­toarele vieţii economico-sociale. Aceste noi acte normative sunt, cum bine se cunoaşte — preve­derile lor fiind dezbătute şi în­suşite temeinic de către fiecare colectiv de oameni ai muncii — Decretul privind aplicarea for­mei de retribuire in acord global şi a altor forme de retri­buire specifice unor ramuri sau activităţi, Decretul cu privire la calcularea, eliberarea şi contro­lul utilizării fondului de retri­buire, Decretul privind retribui­rea personalului muncitor din întreprinderile de comerţ exte­rior şi compartimentele autoriza­te să efectueze operaţiuni de comerţ exterior, precum şi din unităţile române ale reţelei ex­terne de comercializare şi de service. Aşa cum s-a subliniat, aplicarea complexului de măsuri privind perfecţionarea mecanis­mului economico-financiar, a autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, a sistemului de re­tribuire a muncii şi de creştere a retribuţiei în actualul cincinal , aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din iunie 1983 şi concre­tizat în recentele decrete — tre­buie să determine mobilizarea şi mai puternică a oamenilor muncii din întreprinderi, de pe şantiere, din institute de cerce­tare şi proiectare, în vederea­­realizării planului pe acest an la toţi indicatorii, introducerii mereu mai accentuate a progre­sului tehnic, sporirii prestigiu­lui internaţional al produselor purtînd marca unor întreprin­deri ale industriei noastre. Mai concret, iată, ca o sarcină de primă importanţă pentru toate colectivele de oameni ai muncii, fondurile necesare ma­jorării retribuţiei trebuie asigu­rate în întregime pe seama creşterii mai accentuate a pro-­­­ductivităţii, care trebuie să fie în toate ramurile economiei na­ţionale mai mare decît creşterea retribuţiei, astfel încît să se acopere pe această bază toate fondurile necesare majorării veniturilor noastre dar şi alte cheltuieli generale ale statului. Pe­­ de altă parte sunt necesare acţiuni ferme în direcţia redu­cerii mai accentuate a costurilor de producţie, a­ cheltuielilor materiale, prin încadrarea stric­tă în normele de consum, prin­­­­tr-o mai chibzuită gospodărire a­ resurselor materiale şi finan­ciare, astfel ca în fiecare sector, fiecare leu cheltuit să dea maxi­mum de eficienţă. In fiecare întreprindere, în fabrici, pe şantiere trebuie acordată o atenţie sporită creă­rii tuturor condiţiilor tehnice, materiale şi organizatorice pen­tru înfăptuirea întocmai a pre­vederilor recentelor decrete ale Consiliului de Stat. Ne gîndim în primul rînd la condiţiile ne­cesare îndeplinirii întocmai a prevederilor producţiei finite, indicator care, iată, acum, prin generalizarea organizării şi re­tribuirii muncii un acord global, constituie nu doar o obligaţie contractuală, dar şi o modalita­te practică de eliminare a aşa­­ziselor cauze obiective, deseori invocate, cînd apăreau dereglări pe fluxul producţiei. Apoi, cum există un cadru nou, deosebit de stimulativ se cer intensifica­te eforturile tuturor pentru realizarea şi depăşirea planului de export. Sunt şi alte condiţii care tre­buie asigurate pentru aplicarea în practică a prevederilor decre­telor sus amintite. Ele au fost din vreme dezbătute, inventaria­te în toate unităţile economice, în spiritul reglementărilor cuprinse in actele normative ce intră de astăzi în vigoare tre­buie grăbită acţiunea de clarifi­care a detaliilor practice de aplicare în condiţii cît mai bune a acestora. Prin găsirea celor mai bune forme de organizare a muncii, odată cu generalizarea acordului global, trebuie găsite efectiv­­toate căile şi modalităţile de lucru prin care eficienţa muncii, în ansamblu, să sporeas­că substanţial, prin care să se asigure îndeplinirea întocmai a planului pe acest an, aşa cum cer interesele economiei naţio­nale, aşa cum cer Interesele noastre ale tuturor. NICOLAE MILITARU­ • De la 1 octombrie: OAMENII MUNCII DIN INDUSTRIA METALURGICA BENEFI­CIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR • APLICAREA GENERALIZATA A ACOR­DULUI GLOBAL (Relatări In pagina a III-a) Gof-M Participare intensă a tinerilor la toate lucrările La primele ore ale dimineţii cîmpia se înviorează aproape pe neobservate. Adevărul este, cum ne explică Florica Robe, preşedintele Cooperativei a­­gricole din Cosîmbeşti, jud. Ialomiţa, că fluctuaţia aceasta, necontenitul du-te-vino de au­tocamioane, căruţe, tractoare cu remorci urmează itinerare­le recoltei trasate cu exactita­te în operativa zilei. Pentru cei mai mulţi dintre tinerii prezenţi la ora fixată în punc­tele de lucru urmează o nouă zi, o zi sinonimă cu prtimul asalt la recoltatul porumbului de pe întreaga suprafaţă de 463 hectare. Tinerii şefi de ferme, inginerii Ion Topală şi Valeriu Tache, sunt prezenţi piai întîi la formaţiile meca­nice de recoltare. Mecanizato­rii de la secţiile­­Cosimireşti, Gimbăşani, Mărculeşti au lu­crat ca la carte. Asta înseam­nă că Bucur Moise, Ion Chir­inu­ş, Aurel Drăjneanu, cu com­binele, şi Nicolae Tudorache, Petre Victor, Benone Pana, cu remorcile, au string rod bo­gat. Lucrările sunt încă multe, implică operaţiuni ca rectifi­carea, depănuşarea. Toate se desfăşoară concomitent pentru că şi aici frontul este acoperit de către tinerii Daniela Smeea­­nu, Gheorghe Popescu, Ma­­­riana Botoşaru, Nicuşor Pisla­­ru şi mulţi alţii, care au ajutat într-un fel combinele, fie fini­­sînd lucrări deja efectuate, fie executînd culesul manual. Iar dacă frontul recoltării este re­zolvat, graţie şi sprijinului ce­lor mai tineri membri ai cam­paniei — numim aici efortul elevilor de la Şcoala nr. A din Slobozia — inginera şefă a uui-NICOLAE GHELASE (Continuare in pag. a Ill-a) Să facem totul pentru apărarea vieţii, a liniştii şi a păcii pe planeta noastră Unanimă şi fierbinte adeziune a tuturor fiilor patriei la înflăcăratele chemări ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Apelul Frontului Demo­­oraţiei şi Unităţii Socialiste Mari adunări ale oamenilor muncii pentru pace și dezarmare In pagina a 2-a Prin idealuri, prin însăşi raţiunea­­sa de a fi, societatea pe care o făurim îşi face din creaţia de “valori centrul său de gravitaţie, direcţia priori­tară şi constantă a eforturilor membrilor săi. Iar în prim planul acestui sistem se află plasat omul -- valoare şi scop suprem al orînduirii. Nu este vorba atît de o opţiune, cât die legitimitatea istorică a so­cietăţii socialiste, potrivit o­­biectivelor şi aspiraţiilor care ii definesc specificitatea. Creşterea consecventă a bună­stării poporului, asigurarea înfloririi patriei, împlinirea pe toate planurile şi armo­nioasă a personalităţii uma­ne îşi găsesc în creaţia de valori posibilitatea reală, singura dealtfel, şi deci­sivă de a fi atinse. Ele sunt într-o relaţie de armonie, de determinare reciprocă, pe­­ care politica partidului nos­tru o înscrie printre coordo­natele hotărâtoare ale înfăp­tuirii ei. Intr-adevăr, întreaga epopee eroică a edificării so­cietăţii socialiste în România poartă sigiliul preocupărilor şi eforturilor tenace de a ri­dica la cote superioare crea­ţia de valori, de a îmbogăţi neîncetat zestrea avuţiei na­ţionale. Şi aceasta în condi­ţiile în care totul se subordo­nează firesc şi necesar realiză­rii libere şi demne a omului — ca om al mu­ncii, ca factor de creaţie. Am construit şi vrem să construim in continuare În­treprinderi Industriale. Am schimbat şi vrem să schim­băm in continuare, pe linia progresului, geografia econo­mică, socială, culturală a ţării căreia îi aparţinem. In laboratoare, pe şantiere, pre­tutindeni unde sunt angajate energiile naţiunii, suntem­ che­maţi a ne strădui să dăm con­tururi optime­­ necesităţilor dezvoltării multilaterale a României socialiste. Facem acest lucru, împlinim această măreaţă operă cu conştiinţa că fără­ eforturi unanime nu putem atinge cotele­ de bunăstare şi prosperitate la care aspirăm. Nimic din ce am obţinut pînă în prezent nu s-a obţinut decât prin muncă, prin efort. Nimic din ceea ce ne-am propus să rea­lizăm pe viitor, în perspectiv PERMANENTA ACTUALITATE A SPIRITULUI REVOLUŢIONAR că, nu este posibil a fi mate­rializat decît tot prin muncă, prin eforturi marcate de ab­negaţie şi dăruire. Astăzi şi aici, problema se pune în termenii imperativu­lui noii calităţi a muncii şi a vieţii. O nouă calitate care înseamnă, de fapt, o nouă calitate a producţiei de valori in ansamblu, şi deci, a omului însuşi, ca factor determinant. Se regă­seşte în documentele progra­matice ale partidului nostru răspicat afirmat dezideratul de a obţine, în ceea ce pri­veşte omul, acele creşteri de calitate politică, morală, de competenţă care, ele insele, devin tem­ei şi garanţie a ob­ţinerii în sfera producţiei ma­teriale a creşterilor de calita­te şi eficienţă care ne con­centrează astăzi atenţia şi e­­forturile. Nu, s-ar putea­­ spune câ este drept să vorbim despre o ordine de prioritate. Mai de­grabă de o relaţie armonioa­să, dialectică, în care nu pu­tem produce mai mult şi mai bine decît cu condiţia ca noi înşine, fiecare în parte, să avem resurse de competenţă, resurse morale, de responsa­bilitate care să permită acce­sul la noua calitate a muncii. Fiecare produs poartă în ulti­mă instanţă pecetea conştiin­ţei celui care l-a realizat. Lip­surile, deficienţele scot la iveală, de fapt, lipsurile şi deficienţele de personalitate ale omului în spaţiul exigen­ţelor muncii şi creaţiei pe care trebuie să le satisfacă. Iată de ce, imperativul per­fecţionării muncii noastre are o evidentă dimensiune forma­­tiv-educativă, îmbunătăţirea producţiei, ridicarea ei la pa­rametrii superiori, înseamnă, aşadar, ridicarea la parametrii superiori a factorului subiec­tiv, a omului. Problemele muncii sunt din acest motiv nu numai probleme de ordin tehnic, organizatoric, adminis­trativ, ci, in mod egal, cel pu­ţin, şi probleme de educaţie. Dacă munca este factorul e­­senţial care decide asupra ca­lităţii noastre de comunişti, revoluţionari, patrioţi, de oameni noi, atunci calitatea ei ne verifică gradul în care noi înşine ne-am ridicat la nivelul exigenţelor modelului la care ne raportăm, modelul de comunist, de revoluţionar. Atributele de personalitate, notele caracteristice ale valo­rii om în societatea noastră TRAIAN GANJU (Continuare In pag. a­ll­a) Din cronica întrecerii • Devansurile câştigate la realizarea prevederilor de plan de către 50 unităţi economice cu activitate industrială din judeţul Gorj se concretizează într-o producţie marfă suplimentară în va­loare de aproape un sfert de miliard lei. Colectivele, fruntaşe din acest judeţ vor înscrie în plus în bilanţul perioadei amintite mai mult de 230 000 tone lignit, 45 maşini unelte pentru prelu­crarea metalului prin deformare plastică, aproape o sută tone utilaj minier, peste 5 000 tone etan, confecţii din textile in va­loare de 16 milioane lei şi articole de sticlărie pentru menaj evaluate la 700 000 lei, 57 000 mp plăci din azbociment. De men­ţionat că se realizează în această perioadă o producţie de căr­bune cu peste 20 la sută superioară celei din perioada corespun­zătoare a anului trecut. • Exploatările miniere aparţintnd Combinatului de profil — Ploieşti au încheiat cele 9 luni ale anului cu o producţie fizică suplimentară de circa 150 000 tone lignit. Succesul este însoţit de realizarea în plus a unei producţii nete cu 10,7 la sută mai mari faţă de prevederile de plan, cu o simţitoare diminuare a chel­tuielilor materiale. Cu cele mai bune rezultate se înscriu minerii de la Filipeştii de Pădure, Cîmpulung Muscel şi Şotînga, de unde aproape trei sferturi din producţia de cărbune se scoate la su­prafaţă cu ajutorul complexelor mecanizate de susţinere, tăiere şi transport.­­ Colectivele din 65 de unităţi economice cu activitate indus­trială din judeţul Dolj au intrat în ultimul trimestru cu o pro­ducţie marfă suplimentară în valoare de peste 600 de milon­ne lei. S-u creat astfel condiţii pentru a se livra în plus econo­miei naţionale peste 13 milioane mc gaze utilizabile, 360 milioane kWh energie electrică pe cărbune, produse ale industriei electro­tehnice în valoare de 60 milioane lei, 2 500 tone amoniac de sin­teză, 20 remorci şi semiremorci şi 30 tractoare agricole articu­late de 180 CP, 25 tone produse prelucrate din mase plastice, 1 600 tone lacuri și vopsele, 6 000 mc beton celular autoclavizat, 23 tone utilaje tehnologice pentru chimie și 90 tone pentru in­dustria lemnului. • La întreprinderea de produse cărbunoase din Slatina a fost integrat în circuitul productiv cuptorul de grafitare nr. 4 cu o capacitate de 150 tone electrozi grafitaţi pe şarjă, adăugindu-se altor două cuptoare similare puse în funcţiune în cursul lunii trecute. Cele trei cuptoare asigură sporirea considerabilă a pro­­ducţiei de electrozi grafitaţi siderurgici şi clorosodici contribuind la completarea necesarului de asemenea electrozi al industriilor noastre metalurgice, chimice, constructoare de mașini și, im­plicit, la eliminarea treptată a importurilor de produse de acest fel. Se prevede ca pînă la finele anului în curs să mai fie ra-a cordate la fluxul productiv alte trei astfel de cuptoare.­­ Prin utilizarea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice din dotare şi mobilizarea la muncă a tuturor locuitorilor de la sate, în judeţul Hunedoara s-a încheiat recoltatul cartofilor de toamnă atît în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, cît şi în gospodăriile populaţiei. In paralel cu recoltatul, s-a acţionat pentru onorarea obligaţiilor contractuale, fivrindu-se la fondul de stat peste 16 000 tone de produse. Intr-un ritm intens se desfăşoară şi culesul porumbului. Pînă acum ştiuleţii au fost strînşi de pe mai bine de 20 009 ha ceea ce reprezintă circa 60 la sută din suprafaţa deţinută de această cultură, iar la bazele de recepţie şi la fabricile de nutreţuri com­binate au fost expediate peste 3 000 tone de porumb, depunîn­­du-se eforturi pentru onorarea într-un timp cit mai scurt, a tu­turor obligaţiilor faţă de stat. Menţionăm, totodată, că în acest judeţ a fost finalizat recoltatul trifoiului pentru săminţă şi al fasolei cultivată în ogor propriu livrindu-se statului cantităţi de produse superioare celor prevăzute la contracte.

Next