Scînteia Tineretului, mai 1984 (Anul 40, nr. 10862-10887)

1984-05-01 / nr. 10862

„ser NT El A TINERETULUI pag. 2 PUTERNICUL CARACTER MOBILIZATOR AL ÎNTRECERII Solemnitatea de înminare a unor înalte ordine şi distincţii celor care au obţinut cele mai bune rezultate in întrecerea socialistă, in întreaga activitate desfăşurată pe perioada anu­lui trecut, a constituit, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la tribuna Marii Adunări Naţionale, cind adresa, tuturor judeţelor, întreprin­derilor şi localităţilor ţării, chemarea de a câştiga întrecerea, Ordinul Muncii clasa I, sau înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste, un puternic stimulent­ pentru toţi oamenii muncii, pentru toate unităţile economico-sociale, la muncă mai rodni­că, de calitate, la noi acţiuni eficiente pentru realizarea in cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan, a tuturor obiec­tivelor şi angajamentelor asumate. O dovedesc realizările deosebite, bilanţul rodnic, înregistrate, iată, acum, după pa­tru luni de activitate in 1984. O dovedesc succesele raportate de colectivele de muncitori şi specialişti de pe întreg cu­prinsul patriei, acum la marea sărbătoare a muncii, prilej de nouă şi puternică angajare, de intensă mobilizare a for­ţelor tuturor pe marele front al producţiei, al dezvoltării ţării. — Pe de altă parte, la fi­rrsivul primului trimestru, nenumă­rate colective economice, din întreprinderi, institute de cer­cetare, unităţi agricole şi din alte sectoare ale economiei, au luat-o, iată, înaintea fruntaşilor, distinşi pentru activitatea din 1983. Fapt care demonstrează dorinţa fierbinte a întregii noastre clase muncitoare de a face totul pentru a ridica permanent nivelul atins de industrie, în general de economia românească, de a se situa prin hărnicie, competenţă, disci­plină şi creativitate la, înălţimea misiunii încredinţate de partid, de secretarul nostru general, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu,-­­ care evidenţiază posibilităţile tuturor unităţi­lor, judeţelor şi localităţilor patriei de a cuceri primul loc­ al întrecerii, de a se situa între fruntaşii acesteia. Succes cu atît mai prestigios, cu cit, întrecerea socialistă se desfăşoară in acest an sub semnul marilor evenimente politice din isto­ria ţârii, aniversarea a 40 de ani de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistâ şi (el de-al Xlil-lea Congres al partidului. Nivelul planului şi al angajamentelor asumate este şi el superior, pe ansamblul economiei, in toate sectoarele aces­teia stabili­tdu-se ritmuri mult mai mari de creştere, com­parativ cu anii precedenţi ai actualului cincinal. In concor­danţă cu această orientare, caracteristica principală a dez­voltării economico-sociale a ţării, în anul 1984, o constituie concentrarea preocupărilor tuturor oamenilor muncii in di­recţiile care asigură realizarea unei reproducţii intensive, pe baza aplicării largi în producţie a cuceririlor revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice contemporane, creşterii mai substanţiale a eficienţei economice in toate sectoarele. Direcţii definitorii, dealtfel pentru actuala etapă de dezvoltare a ţării şi care îşi găsesc o expresie sintetică in creşterea venitului naţional cu 7,3 la sută, in condiţiile reducerii substanţiale a cheltu­ielilor materiale, sporirii mai accentuate a productivităţii muncii sociale. Totodată, sporul de producţie-marfa indus­trială care va fi de 6.7 la sută faţă de 1983, se va obţine, in proporţie de 100 la sută, pe seama valorificării superioare a­ materiilor prime, combustibililor şi energiei electrice. La rin­­dul lor, cheltuielile la 1 000 lei producţie-marfă in industria republicană trebuie reduse cu 4.5 la sută. Fapte care conferă, iată, bătăliei pentru îndeplinirea pla­nului din acest an, întrecerii socialiste, întrecerii colectivelor de tineri de pe întreg cuprinsul patriei, dimensiuni noi, ca­­litatea lot mai înaltă, productivitatea ridicată, eficiența fiind principalele coordonate ale întregii activităţi desfăşurate in industrie, investiţii, transporturi, in agricultură şi in cele­lalte ramuri ale economiei. De modul in care se va acţiona pentru înfăptuirea acestor obiective majore, de eforturile depuse in aceste importante direcţii depinde realizarea unui ritm de dezvoltare economică ma­i înalt decit­ cel înregistrat in anii anteriori ai cincinalului, sporirea pe această bază a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii. O atenţie deosebită trebuie acordată sporirii în continuare a bazei proprii de materii prime şi energie, dezvoltării pu­­ternice a industriei extractive. Mai bine de 94 la sută din necesarul de energie primară trebuie acoperit in acest an din resursele interne, ceea ce înseamnă un pas important spre înfăptuirea independenţei en­ergetice. Minerilor, petro­liştilor, energeticienilor, dar şi celor din industria construc­ţiilor de maşini, din celelalte sectoare care au sarcini in ce priveşte proiectarea şi execuţia unor instalaţii şi agre­gate de înaltă productivitate, punerea la termen in func­ţiune a noilor capacităţi, le revin aşadar mari răspunderi in perioada următoare, pentru creşterea producţiei de cărbune, minereuri şi ţiţei, de energie electrică, pentru satisfacerea intr-o măsură mereu crescindă a cerinţelor economiei. In aceeaşi ordine de idei, puterea instalată de care dispunem trebuie mai bine folosită, prin creşterea gradului de utili­zare a instalaţiilor, punerea in funcţiune intr-un timp cit mai scurt a capacităţilor care folosesc drept combustibil căr­bunele şi şisturile bituminoase, alte resurse energetice decit hidrocarburile. Apoi, o sursă de primă importanţă, pentru buna aprovizionare materială, in acest an, o constituie re­ciclarea materiilor prime şi materialelor refolosibile. $1 In acest an planul prevede realizarea unui mare volum de investiţii. Practic, in 1984 vor fi puse in funcţiune 489 noi capacităţi de producţie industriale şi agrozootehnice, ceea ce reprezintă un efort deosebit in vederea concentrării mij­loacelor materiale şi financiare necesare, a forţei de muncă, a tot ce trebuie pentru accelerarea lucrărilor şi punerea in cel mai scurt timp in funcţiune a respectivelor obiective şi în mod deosebit a celor prioritare. Pe şantiere se poate ac­ţiona acum cu forţe sporite, timpul permite organizarea lu­crului in două schimburi, sunt condiţii pentru execuţia în­tregii game de lucrări şi pentru imprimarea unui ritm dintre cele mai înalte. În întreaga activitate de dezvoltare economico-socială pe 1984, ca şi in întregul cincinal, un rol de o însemnătate deo­sebită revine comerţului exterior, participării tot mai active şi eficiente a ţării noastre la schimbul comercial şi coope­rarea economică internaţională. In acest domeniu sarcina principală constă in intensificarea exportului şi reducerea la strictul necesar a importurilor, prin utilizarea mai bună a resurselor interne, a capacităţilor şi inteligenţei propriu Pe această bază, in 1984 trebuie să asigurăm creşterea volu­mului comerţului exterior cu 13,8 la sută faţă de 1983 şi, respectiv, o balanţă comercială excedentară. Iată de ce, in toate sectoarele economiei se cer intensificate eforturile in vederea ridicării continue a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, fabricării unor produse competitive, corespunză­toare exigenţelor beneficiarilor externi. O cerinţă majoră a activităţii desfăşurate in acest an de colectivele noastre de muncă, de tinerii întregii ţâri. o ce­rinţă ce se desprinde ca o idee de frontispiciu a tuturor pro­gramelor de dezvoltare multilaterală a patriei, o constituie necesitatea sporirii mai accentuate a eficientei economice in toate sectoarele de activitate, în concordanţă cu această ori­entare de bază a planului pe acest an se are in vedere creşterea mai accentuată a productivităţii muncii in toate ramurile economiei naţionale, reducerea substanţială a con­sumurilor, adincirea procesului de modernizare a produc­ţiei, a întregii baze tehnice a întreprinderilor. Toate acestea constituie, iată, imbolduri pentru o muncă tot mai rodnică, pentru acţiune practică, eficientă, pentru ca, strins uniţi in jurul partidului, al secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauţescu, să facem din acest an temelia celor mai îndrăzneţe pilde de eroism pe nobilul front al muncii, conştienţi fiind că prin eforturile conjugate ale întregului popor, prin com­petenţă şi hărnicie putem îndeplini, marile obiective pe care ni le-am propus. Programele de înflorire multilaterală a ţă­rii, de ridicare continuă a bunăstării poporului. NICOLAE MILITARU In acest an se împlinesc 610 ani de la prima atestare docu-­ mentara a mineritului in zona Cavnicului. Mai bine de şase veacuri de activitate neîntre­ruptă in extracţie, aşadar. Cu toate acestea, din zăcămintele Bolduţ, Hoaţa şi Cavnic ale exploatării minier­e CAVNIC se extrag şi astăzi nu­meroase cantităţi de minereuri neferoase, de cupru şi zinc, plumb şi sulf, destoinicii mi­neri de aici intrecindu-se in a lărgi continuu drumurile săpate tot de ei in adincuri, pentru creşterea producţiei zilnice, a calităţii minereului.. Urmare directă a materializării acestor preocupări, a intensificării continue a ritmului extracţiei, E.M. Cavnic, deşi a doua ca mărime din bazinul minier al Maramureşului, deţine ponde­rea in industria extractivă a acestei zone, cu o producţie de peste 35 la sută din totalul de neferoase a bazinului. Pe lin­gă aceste succinte date, por­nind spre Cavnic mai ştiam­ că urmare a remarcabilelor re­zultate din ’83 unitatea a ocu­pat, pentru a­ 4-a oară conse­cutiv locul 1 în întrecerea so­cialistă pe ramură, colectivului de aici revenindu-i astfel o­­nesten de a aduce minerilor ţării primul titlu de Erou al Muncii Socialiste.­­ Cei 3 500 de mineri care lucrează aici, in abatajele Cav­nicului, formează un colectiv destoinic, bine închegat, un co­lectiv de adevăraţi bărbaţi câ­­rord nu le este teamă nici de greu, nici de nou. încearcă o caracterizare succintă inginerul Nicolae Dicu, directorul exploa­tării. Lucrez in­­jiinerit de mai bine de un sfert de veac. Deşi sunt din sudul ţării de fel, ai­ venit aici la Cavnic imediat după absolvirea facultăţii, pe­ vremea cind mina dădea o pro­ducţie de numai 100 de mii de tone, pe cind acum ne apro­piem de 900 mii tone, ceea ce, vă daţi seama, nu este deloc puţin, mai ales în condiţiile in care zăcămintul nu mai este atît de bogat. Dacă a fost greu ? Oricum, uşor nu a fost, s-au depus eforturi considera­bile, mai ales că, dacă acum este ceva obiş­tuit ca lună de lună să ne depăşim planul cu 5—10 la sută, in urmă cu ciţiva ani situaţia era alta. Dar, fără falsă modestie, noi, cei de aici de la Cavnic, ca şi ceilalţi mi­neri dealtfel, privim greutăţile intilnite ca ţinind direct de meseria noastră. In plus, odată depăşit, fiecare obstacol se con­stituie intr-un nou examen trecut cu succes, într-o nouă experienţă, dobândită, evident, prin sudoare, prin muncă. Com­petiţia aceasta din adincuri, competiţie cu timpul, cu stra­turile geologice, cu dărnicia sau sărăcia filoanelor, dar mai ales cu noi inşine, ne-a permis să optăm spre sfirşitul cincinalului trecut pentru o nouă metodă de exploatare, mult mai efi­cientă, mult mai certă, m­ii ştiinţifică, dacă vreţi, fără ca asta să presupună din parte-mi o exagerare. — Concret, aplicind­ pe scară largă sistemul de deschidere, pregătire şi exploatare in re­tragere a zăcămintului, reuşim să creăm un decalaj optim in­tre fazele de cercetare şi des­chidere pe de o parte, şi ex­ploatarea propriu-zisă a filopi­­nelor, pe de alta, precizează Stelian Mihalcea, inginerul şef al exploatării. Reuşim astfel , pe lingă triplarea ritmului de efectuare a lucrărilor de des­chidere şi pregătire — şi o re­cuperare apropiată de sută la sută a rezervelor existente, faţă de 60—70 la sută la alte unităţi. Nu este deloc puţin, dacă ne gindim la faptul că a­­ceste procente echivalează cu extragerea suplimentară a zeci de tone de neferoase, atît de necesare economiei naţionalii. Totodată, acordind importanţa cuvenită lucrărilor de eviden­ţiere şi punere in valoare a ză­­­­cămintelor noi, am ajuns in si­tuaţia de a atinge un grad de asigurare de 10—15 ani şi chiar­­mai mult. Adevărul acesta este : spori­rea extracţiei de minereu este un obiectiv prioritar, avin­­du-se totodată in permanenţă in vedere creşterea eficienţei întregii activităţi, prin redu­cerea consumurilor, prin creş­terea calităţii minereurilor ex­trase, aşa cum, printre alţii, ne-o confirmă şi acest verita­bil recordman care este Vasile, Pinecan, ultimul ciştigător al mult livnitului titlu de „Cel mai bun miner din Maramu­reş"1. — Am atins cea mai mare viteză de înaintare la fişii ver­ticale, un panou in numai 2 luni,, adică în jumătate de timp decit înainte. Cum am reuşit ? Simplu, respectînd tehnologiile, acordind o importanţă deosebită întreţinerii lucrărilor şi căutând să nu facem decât strictul ne­cesar de suitori, ceea ce echi­valează cu unu la două panouri, asta fiind soluţia cea mai pro­ductivă şi cea mai ieftină. Ri­sipa, ori de timp ori de mate­riale, nu e de folos nimănui, şi asta n-o ştiu numai eu, ci şi ceilalţi 13 ortaci ai mei din bri­gada complexă. Nu este cine ştie ce mare filozofie, dar dacă ţii cont de aceste învăţăminte simple. ..baţi” uşor recordurile anterioare. De fapt, aşa am şi reuşit să ciştigam anul trecut „Diamantul de Maramureş". — Aşa, cum adică ? — Păi, cum v-am spus, sim­plu : din 6 panouri, intinse pe orizontală pe vreo 600 de metri Si numai pe 300 de metri pe verticală, am extras peste 5 100 tone minereuri, cantitate destul de mare, dar ne gindim să nu ne oprim aici, să mergem mai departe. Și dacă socotim că pe primele luni ale anului cu toata că planul creşte, am realizat 130 la sută, avem temei să sperăm nu c­eva mai mult. Tot aşa după cum, cu toţii, vrem ca şi anul acesta să ocupăm locul I in întrecerea miniereascâ pe ţară. — Din întrecerea aceasta, ciştigători ies tot concurenţii, dar şi mina, zi de zi planul fi­ind depăşit atit cantitativ, cit şi calitativ, remarcă tinerul miner Liviu Leş, secretarul comitetu­lui U.T.C.. Suntem­ deosebit de bucuroşi că am primit distinc­ţia de Erou al Muncii Socialis­te. Un tinăr vorbeşte in numele celor 1 000 de tineri mineri de la E.M. Cavnic, unitate pentru care „barometrul“ realizărilor înregistrează acum, in preajma apropiatei sărbători a muncii — ziua de 1 Mai — cote din cele mai inalte. Ca urmare directă a eforturilor lor inte­grate celor ale întregului colec­tiv, in cinstea zilei de 1 Mai minerii de la Cavnic raportează substanţiale depăşiri de plan, extrăgindu-se suplimentar 2 500 tone minereu, 27 tone plumb, 75 tone cupru, 426 tone zinc, valoa­rea totală a metalelor suplimen­tar extrase depăşind 12 milioa­ne lei. Prin îndeplinirea in pro­porţie de 103 la sută a producti­vităţii planificate, s-a obtinut un plus de producţie marfă de 1 ,7,1 milioane lei, realizindu-se totodată o economie de 22,4 lei la 1 000 lei producţie marfă. E. STÂNCII? ADEVĂRAŢI BĂRBAŢI CĂRORA NU LE ESTE TEAMĂ NICI DE GREU, NICI DE NOU MARTI 1 MAI 1984 „EXISTĂ POSIBILITATEA CA ORICARE JUDEŢ SA OCUPE LOCUL I, SA CUCEREASCĂ TITLUL DE EROU AL MUNCII SOCIALISTE . DE ASEMENEA, ORICE UNITATE ECONOMICA SOCIALĂ, DIN TOATE SECTOARELE, POATE SA PRIMEASCĂ, TITLUL DE EROU SAU ÎN ALTE ORDINE­­ ŞI, PORNIND DE AICI, ESTE NECESAR CA TOATE JUDEŢELE, TOATE UNITĂȚILE ECONOMICO-SOCALE SA SE ANGAJEZE CU MAI MULTA HOTARÎRE ÎN ACEST AN ÎN ACEASTĂ ÎNTRECERE”. NICOLAE CEAUŞESCU / 1949 este anul de naştere al Trustului de construcţii in­dustriale şi agrozootehnice Bucureşti. S-au împlinit, aşa­dar, cu citeva săptămini in urmă, 35 de ani de la înfiin­ţare. Fireşte, 33 de ani rapor­taţi la scara timpului pot în­semna şi puţin, după cum, pri­vind din alt unghi, înseamnă foarte mult. Venindu-ne în minte, acum, pe moment, nu­mai citeva din noile obiective industriale înălţate în întreaga ţară de miile şi miile de meş­teri mari — Combinatul chi­mic Giurgiu, toate unităţile de pe platforma bucureşteană a electronicii româneşti. I­ETOF Galaţi, întreprinderea de a­­vioane Bucureşti, întreprin­derea de utilaj greu Giurgiu (cooperare cu R.P. Bulgaria), Institutul Naţional de Mo­toare Termice, 6 fabrici de za­hăr şi 5 de ulei, întreprinderile de prefabricate din beton de la Buzău şi Giurgiu, fabricile de ciment şi azbociment de la Medgidia, 6 combinate de pre­lucrare a lemnului, 9 fabrici de nutreţuri combinate, 40 de staţiuni de maşini şi­ tractoare şi centre mecanice agricole, barajul hidrotehnic de pe Birsa şi hidrocentrala Zărneşti — Braşov şi fireşte lista celor 1 450 diverse obiective indus­triale şi capacităţi de produc­ţie valorind aproape 23 miliar­de lei şi purtind semnătura constructorilor de la TCIAZ ret este nici pe departe epuizată. Confirmă aceasta şi ocupa­rea consecventă, timp de 4 ani, a locului I în întrecerea socia­listă pe ramură, colectivului Cu patru ani în urmă, in co­loanele ziarului nostru, la loc de cinste, sub genericul „Avan­posturile agriculturii intensive“, publicam reportajul „Ştiinţa triplează recolta“. Eroii acelui reportaj, harnicii şi renumiţii cooperatori din Scorniceşti, ju­deţul Olt, prin rezultatele de producţie deosebite — 5 582 kg griu şi 11 065 kg porumb la hec­tar — se situau in fruntea gos­podarilor de pe ogoare. Terme­nul de referinţă, care a dat şi titlul reportajului, era anul 1970, cind la aceleaşi culturi de bază se obţineau 1 346 kg la griu şi 3 146 kg porumb in me­die pe fiecare hectar cultivat. Această impresionantă creştere, de trei ori intr-un deceniu a producţiei de cereale, constituia un fapt ce trebuia evidenţiat, mai ales că alte unităţi agricole cu terenuri avind un grad mult mai inart de fertilitate, deci un potenţial de producţie net su­perior, nici nu se gindeau la realizarea unor astfel de recol­te. Un vagon de porumb la hec­tar era, pe atunci, încă de do­meniul... rezultatelor obţinute pe parcele mici in centrele pu­ternice ale cercetării agricole ! In marea producţie, pe suprafe­ţe întinse deci, se vorbea cu scepticism şi reţinere despre o decernîndu-i-se pentru a­­ceastă performanţă de excepţie inaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste.­­ Printre explicaţiile acestor realizări, două sînt esenţiale, ţine să precizeze inginerul Ton Melicescu, şeful serviciului pro­ducţie al Antreprizei generale de construcţii industriale Bucu­reşti — care, pe lingă Trustul de construcţii industriale şi a­­grozootehnice Bucureşti mai cuprinde şi alte citeva foste trusturi şi întreprinderi de con­strucţii. în primul rind­, pro­movarea cu consecvenţă a in­dustrializării execuţiei con­strucţiilor, aceasta permiţin­­du-ne creşterea de aproape 7 ori a productivităţii muncii şi a valorii producţiei realizate. Dacă astăzi, intr-un succint bi­lanţ al activităţii noastre de-a lungul anilor, putem raporta cu îndreptăţită mindrie prelucra­rea şi punerea in operă a 11 mi­lioane metri cubi de beton mo­nolit, 1,2 milioane metri cubi asemenea posibilitate, un vagon de porumb la hectar fiind mai mult o problemă teoretică, pri­vită cu foarte multă îngăduință. Cei ce aveau să demonstreze, în mod fericit, contrariul au fost tot cooperatorii din Scorni­­ceşti, pentru că in 1932, printr-o exemplară activitate de muncă, aceştia raportează recolte medii de 6 656 kg la griu şi 14 325 kg la porumb. Deci, ce s-a oblinut in 1980 nu a fost o intimplare, ci rezultatul unui proces bine gindit şi aplicat ştiinţific in marea producţie. Comparaţiile cu recoltele anterioare deve­neau atit de disproporţionate incit trebuia renunţat la ele, pentru a nu constitui obstacole in bătălia permanentă a reali­zării de recorduri. Erau, de­sigur, multe semne de întreba­re, dar principala problemă era dacă, prin autodepăşire, produc­ţia de 14 tone porumb la hectar mai poate creşte. Iar anul 1933 a constituit un virf şi o confir­mare a excepţionalei pasiuni elemente prefabricate de be­ton, 500 mii tone oţel beton, toate subsumate punerii K­, funcţiune a aproape 1 500 di­verse obiective industriale şi capacităţi de producţie, incor­­porind 35 milioane tone ciment si 350 milioane cărămizi — a­­ceasta se datoreşte tocmai a­­tenţiei acordate promovării pe scară largă a noilor tehnologii, a introducerii progresului teh­nic in toate sectoarele de activi­tate. Intr-adevăr, colectivul este implicat in promovarea pen­tru prima dată in ţară a unor tehnologii de mare randament cum sunt : utilizarea prefabri­catelor de beton armat, reali­­zarea primelor construcţii de beton precomprimat, introdu­cerea cofrajelor glisante. Nu sunt de trecut cu vederea nici noile soluţii găsite — şi apucate — pentru construcţia la sol a castelelor de apă industrială şi acoperişurilor de hale, con­strucţia depozitelor multieta­ pentru recoltă a ţăranilor din Scorniceşti, îndemnurile şi sfa­turile preţioase ale celui mai strălucit fiu al satului şi al ţării, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU de a obţine două vagoane de porumb la hectar, au prins temelie solidă in gin­­dul si faptele cooperatorilor. Anul trecut a fost greu, deo­sebit de greu, prin lipsa preci- Pi­taţiilor. Aici, la Scorniceşti, in general volumul de ploi nu atinge decât 550—600 mm anual­, deci este o zonă secetoasă. So­lurile grele, impermeabile, cu argilă­­ multă, de tip smolniţă, au mai multe defecte decât ca­lităţi pentru viaţa plantelor. Oamenii au ştiut însă să-i schimbe destinul. Nu de la un an la altul, lucru dealtfel impo­sibil ! încă de acum două de­cenii, cu ajutorul specialiştilor de la Albota s-a trecut la apli­carea unei tehnologii de ame­liorare a deficienţelor solului. Chiar dacă am prezentat-o pe larg în ziarul nostru, pentru­­jale,­ consolidarea terenurilor loesoide de pe noua platformă chimică a Giurgiului, prefa­­bricarea bazinelor de apă. O a doua explicaţie o con­stituie starea de maximă disci­plină instaurată in toate punc­tele noastre de lucru, comple­­tează Ştefan Bulbeş, inginer in­­cadrul serviciului de organizare a muncii al AGCIR. Fiecare om, incepind cu şefii de bri­găzi complexe şi directorii de antreprize, trebuie­­să ştie exact pe­ zile şi ore ee are de făcut. Avem utilaje de mare produc­tivitate şi oameni cu ridicată pregătire profesională, dispu­nem, aşadar, de un potenţial tehnic şi uman suficient pentru ducerea la bun sfîrşit a tuturor sarcinilor încredinţate. Cu o condiţie : o perfectă conlucrare a tuturor factorilor, o sincroni­zare permanentă a eforturilor tuturor. Tocmai de aceasta, cu foarte rare excepţii, a devenit o regulă ca acela care preia spre conistrucţie un­­ obiectiv cei mai tineri o repetăm in sin­teză : afinarea adincă a solului la patru ani, puternica fertili­zare cu îngrăşăminte organice (30—40 tone la hă) pe întreaga suprafaţă şi apoi executarea co­rectă şi la timp a tuturor lucră­rilor de la semănat la cules, promovind soiuri şi hibrizi de mare producţie şi la densităţi intensive. Bilanţul anului 1983 a consemnat, pe ansamblu, cele mai bune recolte din istoria cooperativei : 6 485 kg griu, 5 130 kg orz, 2 553 kg floarea-soare­lui, 24 470 kg porumb ştiuleţi la ha. De pe aceeaşi suprafaţă s-a livrat la fondul de stat 3 366 tone griu şi 9 460 tone porumb, cu 1 026 tone şi respectiv 2 590 tone mai mult decit in 1980. Comparativ cu 1970 recoltele vegetale , au crescut de aproape 6 ori. Din beneficiile unităţii pe 1983 de 85 milioane lei, 44,5 mi­lioane s-au realizat in sectorul vegetal. Facem această departa­jare pentru a evidenţia că în intervalul 1980—1933 şi zooteh­să răspundă de el până la pre­darea sa către beneficiari, toc­­­mai pentru a şti exact cui a­nume să-i mulţumim pentru promptitudinea şi calitatea lu­crărilor, ştiu, dimpotrivă, pen­tru a şti exact pe cine să tra­gem la răspundere. Şi, fără exagerări, apreciem că disci­plina in construcţii presupune si atacarea oricărui nou obiec­tiv doar in momentul in care se intrunesc­­ absolut toate condiţiile pentru deschiderea investiţiei, după cum disciplina presupune si respectarea cu maximă stricteţe a tehnologii­lor prevăzute, eliminarea timpi­lor morţi, ca şi eliminarea ri­sipei, reducerea drastică a con­sumurilor şi evitarea încă din start a oricărei posibilităţi de transmitere a unor informaţii inexacte. Ştim cu exactitate, in fiecare moment,, care este sta­diul fizic al lucrărilor la toate cele 427 obiective încredinţată spre finalizare AGCIR. Cunos­­cind exact situaţia, fireşte că una şi-a adus o contribuţie deosebită la dezvoltarea econo­mică a cooperativei, in cei 4 ani livrările la ouă şi lapte s-au dublat. Dealtfel, in cei patru ani de cind C.A.P. Scorniceşti se situează pe locul untii intre uni­tăţile agricole cooperatiste, gos­podarii de aici au livrat ţării 11 884 tone griu, 32 418 tone porumb, 138,4 milioane ouă, 28 052 hectolitri lapte, 12 576 tone carne şi multe alte produse agroalimentare, in spatele aces­tor impresionante cantităţi de hrană se află o muncă titanică, plină de eroism, abnegaţie şi dăruire depusă zilnic, fără odihnă la rădăcina pămintului. Eroii Muncii Socialiste de pe a­­ceste străbune meleaguri de le­gendă şi luptă demonstrează, aşa cum spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, faptul că recolta şi bunăstarea depind in primul rind de om, că pă­mântul, indiferent de felul lui, poate produce mai mult dacă este îngrijit cu dragoste înaltă, intervenim prompt şi eficient acolo unde apar necorelări, a­­colo unde ar putea apare in­­tirzieri. * Aşa i s-a reuşit şi in acest an, după cur­ aflăm de la tânărul constructor Toader Popescu, se­cretarul comitetului U.T.C., pu­nerea la timp in funcţiune a celor 20 capacităţi planificate pentru primele patru luni ale acestui an, printre care cele de la întreprinderea de calculatoa­re electronice, întreprinderea de frigidere Găeşti, Intreprin-­ derea de sirmă şi produse din­­ sirmă Buzău. Chiar in aceste zile premergătoare zilei de 1 Mai, urmare a efor­turilor consecvente ale con­structorilor, se predau benefi­ciarilor instalaţiile de naftoli cu o capacitate anuală de 463 tone şi instalaţia de albitori optici de 1 700 tone pe an, de pe platforma chimică Giurgiu. De asemenea, sunt asigurate toate condiţiile pentru grabnica punere in funcţiune — pe a­­ceeaşi platformă — a instala­ţiei de acid ion cu o capaci­tate anuală de 813 tone, toate cele 3 instalaţii constituin­­du-se, prin soluţiile şi tehnolo­giile adoptate, in veritabile premiere naţionale. Tot in Cinstea zilei de 1 Mai, constructorii bucureşteni ra­portează depăşirea planului de construcţii montaj cu 300 mi­lioane lei, realizarea supli­mentară a 1­­50 tone confecţii metalice, 2 700 metri cubi be­ton, 22 mii m.c. agregate sor­tate. S. EMIL in libertate şi demnitate. Şi, fără nici cea mai mică reţinere se poate afirma că la Scorni­ceşti se practică o agricultură a anului 2­000, că oamenii de aici muncesc şi pregătesc acest vi­itor, de care sunt conştienţi că se află in puterea lor. Primăvara aceasta aduce nou­tăţi ! Desigur, multe, mai ales in plan tehnologic. „Viaţa cimpului, aveau să ne spună­ gospodarii, diferă de la o zi la alta, darmite de la un an la altul“. E drept­, anotimpul de deschidere spre vegetaţia (şi re­colta) anului 1934 este sinuos. Asta nu înseamnă că se priveş­te cu regret după razele soare­lui. Cu fiecare faptă de muncă, pe ploaie, uneori şi noaptea, brazdele se rinduiesc după dru­mul fertil al tractoarelor, plan­­tele incep să capete puteri, griul întrupează forma boabelor din rotundul piinii. Ba, chiar de sub cupola serelor, s-au strins legumele din prima recol­tă. Orele de muncă măsoară precis timpul viitoarelor holde, exprimind bogăţia lor prin defi­niriia cea mai simplă şi cea mai caldă a eroismului. Iar gospoda­rii de la Scorniceşti s-au insertt cu litere mari in Cartea de aur a recoltelor. ŞTEFAN DORGOŞAN PUNCTUL NOSTRU FORTE - ÎNALTA RESPONSABILITATE SI DISCIPLINĂ MUNCITOREASCĂ“ CARTEA DE AUR A RECOLTELOR

Next