Scînteia Tineretului, mai 1985 (Anul 41, nr. 11172-11198)

1985-05-01 / nr. 11172

„SCÂNTEIA TINERETULUI“ pag. 2 MIERCURI 1 MAI 1985 DIMENSIUNI ALE EFORTULUI CREATOR Am reţinut din cotidianul muncii acestui ultim an al cincinalului, hotâritor pentru crearea condiţiilor ne­cesare trecerii cu succes in etapa următoare de dezvoltare a ţârii, citeva fapte care prin forţa lor de sugestie oferă cititorului imaginea activităţii deosebite desfăşurate in toate sectoarele vieţii economico-sociale pentru realizarea întocmai a prevederilor planului, imaginea muncii desfăşurate pe­ marele tront al creaţiei tehnice pentru afirmarea plenară a inteligenţei, a creativităţii tehnice româneşti. EVENIMENTE CARE AU FOST... • Chiar in prima decadă a anului, reţinem ca un eveniment deosebit, durea in exploatare a noului port Mangalia, prin plecarea in cursă de la cheiul lang de peste 100 de metri construit aici, a cargoului „Fier­­binţi*" încărcat cu laminate pentru export. • Racordaţi cu întreaga lor capacitate de creaţie, cu toate forţele la cerinţele de automatizare a indus­triei noastre, muncitorii şi specialiştii de la Întreprin­derea „Electromotori- Timişoara au livrat colectivului de muncii de la întreprinderea de cinescoape Bucureşti un grup de trei roboţi industriali din programul de fa­bricaţie pe acest an­• Tot in lima ianuarie­ in Valea Jiului, la Lupenii Sud, a fost deschisă o nouă mină cu­­o capacitate de 600 tone cărbune pe zi, ceea ce înseamnă că de arii se vor livra economiei în 1985 circa 250 000 tone căr­bune medificabil • • Intre noile capacităţi de producţie puse în func­ţiune in lunile care au trecut din anul 1985, am reţi­nut pe cele de la Combinatul metalurgic Tulcea, de la I.A.T.T. Botoşani, întreprinderea mecanică Cimpina, Fabrica de memorii şi componente pentru tehnica de calcţii Timişoara, Exploatarea minieră Ilva , Mara­mureş, întreprinderea de scule si elemente hidraulice Focşani, in aceste două din urmă unităţi noile capa­cităţi prod­u­cind mai devreme cu 6 luni decit era pre­văzut. • Printre alte importante evenimente petrecute de la 1 ianuarie şi pină astăzi menţionăm, de asemenea, realizarea presei pentru electrozi siderurgici de 1 800 tone forţă — premieră a constructorilor de ma­şini de la I.M.G.B. — începerea construcţiei celui mai mare doc plutitor din ţară pentru dotarea portului Midia, doc pe care se vor ridica «*de pină la 65 000 tone tdw, livrarea primelor maşini de prelucrat prin electroeroziune, de tipul ELER 11 şi ELER 21, înfiin­ţarea celui de-al patrulea centru producător de auto­turisme, după Piteşti, Câmpulung şi Craiova, la Timi­şoara, unde in aces­t an vor fi construite autoturisme de mic litra­j. • Tot în 1985, cu puţine zile în urmă, a fo­st, conectat la sistemul energetic naţional cel de-al doilea grup energetic la Porţile de Fier­­i şi au început lucrările de betonare ale ecluzei de la Năvodari, pe de altă parte, celor trei platforme de foraj marin, „Gloria“, „Ori­zont“, „Prometeu“, li s-a alăturat de puțină vreme cea de-a patra, „Fortuna“, care a plecat in larg pentru a fi amplasată în Marea Neagră. EVENIMENTE CARE SE PREGĂTESC • Practic pe Întreg cuprinsul țgrii sa pregătesc in aceste zile citeva premiere, acestea insemnînd fie pu­nerea în funcţiune mai devreme a unor obiective eco­nomice si sociale, fie asimilarea în fabricaţie a unor produse noi, sau deschiderea unor noi cariere şi aba­taje. Astfel, corespunzător programelor de execuţie, in 1985 se prevede punerea in funcţiune a hidrocentra­lei Pecineagu, de la Dîmboviţa. şi a altor două cen­trale electrice construite la Riuşor, pe rîul Tîrgului. • Răminind în acelaşi spaţiu, puternic marcat de vestitele ctitorii basarabe,­ dar­­şi de ctitoriile prezen­tului^­ig Cimpulung Muscel vor fi deschise noi aba­taje in cadrul sectoarelor de exploatare a lignitului, care funcţionează în zonă. • Electroniştii, toţi cei care muncesc pe marile Platforme ale acestui domeniu de girf pregătesc şi ei importante premiere, în acest an urmind să fie asimi­late componente electronice, instalaţii complexe ne­cesare transpunerii în practică a programelor priori­tare ale economiei noastre cum sunt programul con­strucţiei centralelor nucleare, programul de roboti­zare şi cibernetizare. • Pentru reducerea cheltuielilor de transport ?i im­primarea unei mai bune ritmicităţi va fi finalizată noua cale ferată care leagă bazinul carbonifer al ITo­­rezului de staţia de cale ferată Băbeni. • La Porţile de Fier II, unde în curind vor începe probe ,şi la cel de-al treilea generator, se va face le­garea in paralel a altor noi grupuri prevăzute să func­ţioneze in acest an. • Brigadierii de pe noul tronson al Canalului Du­­năre—Marea Neagră, cel care leagă Poarta Albă de Midia-Năvodari, vor încheia lucrările de excavaţii la porţiunea de 5 km preluată în execuţie proprie de şantierul naţional al tineretului. • In agricultură, se preconizează finalizarea unor sisteme de irigaţii, rod al muncii neobosite a celor care sânt cuprinşi in cadrul acestor şantiere, însemnate suprafeţe de teren urmind să fie redate circuitului agricol, iar recoltele vor fi de la un an la altul mai mari, indiferent de condiţiile climatice. • Corespunzător cerinţelor economiei vor fi asimi­late in fabricaţie noi tipuri de maşini-unelte complexe, de maşini şi instalaţii de transport, de tractoare si ma­şini agricole, de instalaţii pentru sectorul minier şi pe­trolier. 4 Manca şi creaţia au con­stituit dintotdeauna cele mai înalte virtuţi, adevă­rate titluri de mindrie pen­tru întregul nostru popor. Aceste valori supreme sunt aşezate de altfei la baza identităţii şi emancipării patriei, tot ce am înfăptuit frumos şi durabil aici, pe străvechea vatră româ­nească, fiind clădit prin munca eroică, prin hărni­cia, inteligenţa şi dăruirea tuturor fiilor naţiei, însemne de mare preţ pe blazonul devenirii de astăzi a ţării, manea şi creaţia, hărnicia au sporit in strălucire de-a lungul arcului de timp cuprins in cele două decenii, care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului. România a cunoscut în aceşti douăzeci de ani cea mai puternică înflorire din multimilenara sa istorie, graţie clarviziunii ştiinţifice cu care este condusă de preşedintele său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, graţie muncii abnegante, desfăşurate in toate sectoarele vieţii econo­­mico-sociale, dăruirii eroicei noastre clase muncitoare, graţie hotărîrii cu care intregul popor acţionează strîns unit in jurul conducătorului său încercat, pentru tradu­cerea in viaţă a celor mai cutezătoare proiecte. Am repurtat în acest răstimp — cu înaltă mindrie pa­triotică numit Epoca Ceauşescu — glorioase împliniri pe ţărimul economic, al ştiinţei şi culturii, in dezvol­tarea invăţămintului. Ţara întreagă, cele mai înde­părtate localităţi ale sale au renăscut, ridicîndu-se ener­gie la viaţa nouă. Pământul a devenit mai roditor, recol­tele fiecărei toamne fiind mai bogate. In mai puţine cu­vinte, întreaga viaţă economică şi socială a fost orientată ferm pe coordonatele generoase ale progresului şi bună­stării, pe un drum nou, la capătul căruia se conturează tot mai puternic orizonturile luminoase ale comunismu­lui, visul de aur al întregii omeniri. Şi toate aceste mă­reţe victorii­­— împlinirile din viaţa întregii ţări, a loca­lităţilor ei, din viaţa noastră, a tuturor — au drept teme­lie solidă munca, spiritul de dăruire şi creaţie , adevă­ratele izvoare ale prosperităţii, ale dezvoltării fără pre­cedent cunoscute de economia românească, de întreaga ţară, care ni se înfăţişează astăzi, în prag de Intîi Mai sărbătoresc, mîndră grădină înfloritoare. Şi iată, alte mari proiecte ale muncii şi creaţiei ne stau In faţă, din perspectiva istoricelor documente adoptate de Congresul al XlII-lea al partidului, care a stabilit direc­ţiile dezvoltării ţării in cincinalul viitor, jalonînd, tot­odată, ştiinţific drumul ce trebuie parcurs in continuare pină la sfirşitul mileniului. Dar pentru a dobîndi toate aceste noi aspiraţii ale noastre, relieful practic al împli­nirii, pentru a putea trece cu succes la transpunerea în viaţă a cutezătoarelor proiecte adoptate de marele forum al comuniştilor este nevoie ca in zilele rămase din acest ultim an al cincinalului actual să muncim mai bine, mai eficient, asigurînd îndeplinirea planului la toţi indicatorii, afirmarea tot mai puternică a noii calităţi în toate sec­toarele de activitate. Ne-am­ confruntat in primele luni de activitate din 1985 cu greutăţi mari, cum se cunoaşte, condiţiile climatice vitrege punind la grea încercare tenacitatea colectivelor de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul ţării. Măsu­rile tehnico-organizatorice întreprinse, mobilizarea exem­plară a muncitorilor şi specialiştilor din întreprinderi şi instituţii, de pe şantiere au condus la depăşirea grabnică a dificultăţilor întîmpinate, în prezent acţionîndu-se pre­tutindeni cu toate forţele pentru recuperarea unor rămî­­r­eri în urmă înregistrate în prima parte a anului. Cu in­tensitate sporită se acţionează de asemenea în sectorul energetic, la punerea în exploatare a unor noi zăcă­minte de resurse minerale utile, la realizarea planului zilnic de extracţie, precum şi la crearea condiţiilor ne­cesare atingerii încă de pe acţimn a ritmurilor propuse pen­tru primu­l ani ai cincinalului 1088—1990. Ceea ce trebuie reţinut in mod deosebit insă, dincolo de toate acestea, dincolo de împlinirile fiecărei zile, de pro­iectele noi şi acum, în acest început sărbătoresc de Mai, cind cinstim munca plină de împliniri a întregului po­por, solidaritatea cu toţi cei care muncesc de pretutin­deni, indreptîndu-ne, prin arcul de boltă jubiliar al celor două decenii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, spre noi și luminoase zări comuniste, este că tot ce înfăptuim acum, aici, pe pămintul scumpei noas­tre patrii, tot ce ne-am propus să înfăptuim este spre binele nostru, al întregului popor, prin munca şi efortu­rile noastre, ale fiecăruia, strîns unite sub flacăra parti­dului, România socialistă urcînd pe noi trepte de progres şi civilizaţie, spre înalte palmi de prosperitate. Aproape 110 000 tone cărbu­ne peste plan ! In numai pa­tru luni şi în condiţiile in care perul aspru, viscolul şi zăpada din iarnă au adus muncitorilor şi specialiştilor întreprinderii — ca pe întreg cuprinsul ţării — destule greu­tăţi. Este mult, este puţin ? Pentru harnicul colectiv de mineri­t­e la Voivozi, judeţul Bihor, nivelul acesta de pro­ducţie este un nivel record, in urmă cu nu prea mult timp, Intr-un an întreg extra­­glndu-se aproape tot atita căr­bune ci­ ,s-a livrat, iată, pină acum peste plan. Si la nivelul economiei depăşirea reprezin­tă un succes deosebit, cu cele aproape l­e 000 tone de lignit extrase peste prevederi,d­in condiţiile îndeplinirii tuturor indicatorilor planului, colecti­vul de muncă al Întreprinde­rii miniere Voivozi situindu-se pe primul loc in întrecerea socialistă dintre unităţile eco­nomice din industria cărbu­nelui. Dincolo de cifre, de sutele de tone înscrise zi de zi la plusuri aici, in modernele aba­taje ala întreprinderii bihore­­ne, sporurile de producţie în­registrate in această primă parte a anului, cind fiecare aşchie, fiecare bulgăre de căr­bune erau importante, pun in lumină înalta responsabilitate, dăruirea care ii animă pe mi­nerii de la Voivozi în întreaga lor muncă. „In toată perioada care a trecut din acest an, ne declară cu binemeritată min­drie tehnicianul Ionel Che­­reji, secretarul comitetului V.T.C. din unitate, munca ne-a fost călăuzită de gindul că, prin sporirea eforturilor noastre, putem aduce în casele ţării, în sfera producţiei ma­teriale energia, căldura şi lumina necesare bunului mers al vieţii şi al activitaţii". In pufine cuvinte aceasta a fost totul. In fapt, insă, fie­care din acţiunile întreprinse a însemnat muncă tenace, dă­ruire exemplară din partea tuturor minerilor, a întregului personal al întreprinderii. Tot acest efort, munca plină de dăruire a minerilor bihoreni sunt cinstite insă acum, cind întreaga tară omagiază mun­ca, la adevărata lor valoare, către colectivul de muncă al întreprinderii miniere Voivozi, către toţi ceilalţi mineri, ai ţâ­rii indreptindu-se ginduri de admiraţie şi preţuire al între­gului popor, insolit de tradi­ţionala Urare de „Noroc bun!“. ...Marea sărbătoare a muncii, ziua de 1 Mai­ este cinstită cu realizări de prestigiu şi de cimentiştii combinatului din Fieni, unitate binecunoscută atât pentru faptul că de aici pleacă zilnic importante canti­tăţi de materiale de constuc­ţii, necesare dezvoltării econo­miei ţării, construirii unor noi oraşe, uzine, hidrocentrale, obiective agrozootehnice, cit şi pentru faptul că in moderna unitate dimbovițeană, al cărei colectiv de muncă se situea­ză, de asemenea, după patru luni de activitate in 1985 pe primul loc în întrecerea socia­listă, au fost experimentate cu succes noi tehnologii de fabricaţie, metode moderne de elaborare a şarjelor de ci­ment. Pe de altă parte, ci­mentul fabricat la Fieni, ca şi celelalte materiale de con­strucţii întrunesc caracteristici deosebite, fiind, solicitate in­tr-o măsură crescindă la ex­port. Dovadă, iată, că astăzi muncitorii şi specialiştii din cadrul Combinatului de lianţi şi azbociment­­ieni raportea­ză depăşirea sarcinilor de ex­port cu 8,4 la sută şi cu 23,6 la sută la producţia-marfa vinduta şi încasată. Succese care vin să încu­nuneze eforturile deosebite intreprinse în­ plumul creaţiei tehnice, pe linia modernizării continue a instalaţiilor, opti­mizării proceselor de ardere. Pentru că, pe lingă depăşirea tuturor indicatorilor planului şi onorarea întocmai a con­tractelor încheiate cu parte­neri din, ţară şi de pe piaţa externă, cimentiştii, din Fieni înregistrează însemnate eco­no­mii la cheltuielile materia­le, consumurile energetice şi de materii prime situindu-se sub nivelul celor planificate. Un motiv în plus pentru tină­­rul colectiv de muncă al com­binatului de a se angaja in următoarea perioadă de timp cu si mai puternică dăruire pe generosul front al creaţiei tehnice, aici fiind asigurate toate condiţiile necesare Intro­ducerii pe o scară mereu mai largă a progresului tehnic, a celor mai moderne tehnologii. ★ ...Meritul muncitorilor şi specialiştilor întreprinderii „Electrobanat“ Timişoara, uni­tate situată pe un loc de frunte In întrecerea socia­lişti, în cele patru luni care au trecut din acest an, este cu atît mai mare, cu cit — mai mult decit in anii tre­cuţi — în 1985 aici se cer în­treprinse serioase eforturi în ce priveşte asimilarea de pro­duse noi, unitatea avind de executat o largă gamă de re­pere şi subansamble pentru întreprinderile constructoare de autoturisme, pentru cele de maşini şi tractoare, pentru unităţile constructoare de nave, vagoane şi­­alte aseme­nea produse de înaltă tehnici­tate. Multe din produsele realiza­te astăzi în unitatea timişo­reană se importau pină­­ri curiind. Astăzi o largă gamă de corpuri de iluminat, de alte asemenea accesorii se reali­zează in­ cele mai bune con­­diţii in secţiile întreprinderii, dotate du maşini şi agregate de ingre productivitate, in cea mai mare parte realizate prin autodotare. Producţia unităţii este permanent racordată la cerinţele beneficiarilor, la ce­rinţele pieţei, ale permanentei modernizări. Linia modernă a unui autovehicol este, nu o dată, armonizată frumos tocmai prin ingeniozitatea cu care au fost concepute accesoriile rea­lizate la „Electrobanat" pen­tru dotarea respectivelor ma­şini. Bunul mers al activităţii in unele sectoare, precum mi­neritul, stă şi in calitatea de înaltă funcţionalitate a produ­selor ce poartă marca acestei prestigioase unităţi, cunoscută, de acum, pe multe din meri­dianele globului. Iată de ce, in finalul acestor rinduri, a­­preciem că modul in care se achită de sarcinile încredinţa­te tinerii muncitori şi specia­lişti de la Întreprinderea „Electrobanat“ Timişoara, cei de la întreprinderea minieră Voivozi, sau de la Combinatul de lianţi şi azbociment Fieni, din alte nenumărate unităţi economice situate pe primele locuri ale întrecerii din acest an, constituie un model de an­gajare pentru toţi tinerii pa­­triei, un model de acţiune energică, revoluţionară, acum. In pragul Forumului tineretu­lui din patria noastră, cindi cu toţii ne pregătim şi în­scriem noi şi valoroase succe­se în cronica de aur a muncii pentru ţară. Al fel spus, ase­menea lor, fruntaşilor, întrea­ga suflare a ţării trebuie să-şi mobilizeze forţele pentru a se situa permanent la înălţimea marilor noastre răsp­­nderi comuniste, la înălţimea timpu­lui eroic pe care-l trăim. ASEMENEA LOR, ÎNTREAGA ȚARĂ! rrmk ..in imsemss MAI 1985^ YUASCH VlITi!/ MUNCA-ȘANSA AFIRMĂRII NOASTRE MULTILATERALE . Pagină realizată de NICOLAE MILITARU

Next