Scînteia Tineretului, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 11664-11690)

1986-12-01 / nr. 11664

"SINTEIA TINERETULUI" pag. 2 NOILE EXIGENȚE ALE ORGANIZĂRII $1 CONDUCERII PRODUCȚIEI K­ IMMHMI I - k­-r — ^MMM Producţia de export, la cerinţele pieţei externe UN PRODUS de Înaltă calitate ESTE CĂUTAT ORIClND SI ORIUNDE In urmă cu­­ patru ani,, relatind despre primele loturi de produse exportate de tînărul colectiv al îNlîtLFRîNDEKif D5i CONFECŢII DIN TULCEA, insistam asupra hotâririi oa­menilor muncii de aici de a face totul pentru consolidarea prestigiului dobîndit, pentru creşterea continuă­ a exportului, a eficienţei acestuia. Şi iată că, urmare a eforturilor con­stante depuse de un trecut colectiv, in acest interval exportul a crescut de aproape patru ori, in prezent 97 la sută din pro­ducţia întreprinderii fiind destinată beneficiarilor externi. Şi mai importam este că in toată această perioadă, în condi­ţiile in care anual se exportă cîteva milioane de diverse con­­fecţii, din partea clienţilor externi nu s-a înregistrat nici un refuz. Şi asta in condiţiile in care de la un an la altul gama de produse se înnoieşte integral, noi şi noi modele fiind ofe­rite in permanenţă spre contractare. Pe ce, se bazează aceste succesive reuşite ? Tinara confecţioneră Laura Pohora, secre­tara comitetului U.T.C., este de părere că merite au deopo­trivă specialiştii de la serviciul tehnic, de la creaţie, cit şi cei aflaţi direct pe flux ori la controlul de calitate care, cu toţii, promovează ferm noul­ tehnologiile­­avansate, fapt ce contribuie hotărîtor la realizarea unor confecţii de calitate superioară, în concordanţă cu rigorile modei, ale pieţei in­ternaţionale. n°i­ ne spune tinăra Felicia Lupu, şefa biroului plan-producţie, există o zicală conform căreia un produs de înalta calitate este căutat oricînd şi oriunde. Şi aceasta nu se poate face decit ţinind pasul cu exigenţele tehnicii mo­derne,­ ale creşterii eficienţei economice. Ca atare, specialiştii noştri au făcut in ultima vreme o serie de modernizări care viz­ează atit creşterea tehnicităţii maşinilor cu care lucrăm, optimizarea fluxurilor tehnologice, cit şi creşterea eficien­ţei şi competitivităţii producţiei noastre. Principala cale prin care reuşim toate acestea este promovarea unor tehnologii moderne, avansate. Soluţiile aferente primei etape de per­fecţionare şi modernizare a tehnologiilor şi producţiei lor — practic integral finalizată deja — ne-au permis să ameliorăm apreciabil performanţele maşinilor, aceasta regăsindu-se în sporurile de productivitate cu­­ care ne înregistrăm. Acum, odată cu încheierea primei etape de modernizare şi perfec­ţionare a producţiei, trecem hotărît la cea de-a doua etapă. Noua investiţie — ce­ va fi dată în exploatare in 1987 — ne va permite să realizăm o substanţială creştere a producţiei, a exportului. Pentru un colectiv ca al nostru, care lucrează într-o unitate specializată in producţia pentru export, efor­turile pentru permanenta modernizare şi perfecţionare a pro­ducţiei, atit prin forţe proprii, cum am făcut-o preponde­rent în acest an, cit şi prin dotarea cu noi maşini şi utilaje, de mare complexitate şi randament, cum va fi situaţia in 1987, sunt o condiţie absolut necesară pentru creşterea com­petitivităţii produselor, a eficienţei exportului. Dar oricît de importantă ar fi — şi este — zestrea tehnică de care dispu­nem, cel puţin la fel de mult contează înalta pregătire pro­fesională a specialiştilor întreprinderii, capacitatea lor de a realiza numai produse de cea mai bună calitate. De fapt, aceste este un adevăr bine cunoscut tuturor, dovadă fiind și fap­tul, deja amintit, că de ani și ani de zile nu s-a înregis­trati nici un refuz, că de la un an la altul produsele aici fa­bricate sunt tot mai solicitate.­­5 Cartea noastră de vizită cu care ne legitimăm în fața beneficiarilor externi este calitatea confecţiilor realizate“, ne spune tânăra ingineră Ana Bondarov, şefa secţiei a II-a. Ca să ajungem la cea pe care o realizăm în prezent a trebuit să luăm mai multe măsuri organizatorice menite să asigure în­tronarea la fiecare loc de muncă a unei înalte exigenţe din partea fiecărui lucrător faţă de produsele pe care le reali­zează. In condiţiile în care aproape integral producţia noas­tră­­este destinată exportului, este firesc ca activitatea de co­merţ exterior să ne preocupe pe toţi. Aşa se şi întîmplă şi aşa se şi explică faptul că foarte mulţi din oamenii muncii au venit şi vin cu noi idei, cu soluţii şi iniţiative valoroase pen­tru perfecţionarea proceselor de producţie, a organizării exemplare a muncii în toate sectoarele cu sarcini la export. Cu toate că la nivelul secţiei exportăm atit de mult, reuşim să facem faţă multiplelor solicitări, achitîndu-ne cum se cu­vine,­­ la timp, la înalţi parametri, de toate obligaţiile asu­mate. Am fi şi mai mulţumiţi, însă, dacă şi toţi furnizorii noştri ar înţelege importanţa activităţii noastre, onorîndu-şi mai prompt obligaţiile faţă de noi. Oricum, noi suntem­ prea­gătiţi să facem faţă oricăror solicitări, hotărîţi fiind să facem din 1987 un an record in producţia pentru export. De altfel, pentru că am amintit de '87, vă informez că am trecut deja la executarea primelor 5 000 de cămăşi din primul lot de ex­port al anului 1987. — Şi noi, cei ce muncim aici, în secţia I, in paralel cu fi­nalizarea în devans a ultimelor comenzi de export pe ’86 ne preocupăm îndeaproape şi de exportul anului viitor, in­tervine Trandafir Aneste, tînărul sef al secţiei. Zilnic reali­zăm şi livram la export 5 000—10 000 de cămăşi de cea mai bună calitate. De asemenea, am lansat în producţie şi primele loturi de confecţii aferente exportului anului viitor. Este vorba de un model nou, de mare complexitate, pentru reali­zarea căruia am luat­ măsuri deosebite de pregătire şi in­struire a tuturor lucrătorilor. De altfel, înainte de trecerea la execuţia propriu-zisă a oricărui nou model, lansăm un lot de analiză de 50 bucăţi, asupra căruia se îndreaptă atenţia în­tregului colectiv : se fac propuneri de îmbunătăţire, se intro­duc noi dispozitive, mai productive, aşa cum, recent, a fost cazul cu­ adaptarea promptă, pentru un nou model de ex­port1, a unui nou dispozitiv de poziţionat butonii pe clupă ce permitea o creştere a productivităţii, dar şi a calităţii pro­duselor. De asemenea, pentru asigurarea unei calităţi de vîrf tuturor confecţiilor, de rea­ folos ne este introducerea talo­nului de calitate — o fişă de evidenţă în care conducătorii locurilor de muncă şi controlorii de calitate consemnează orice eventuale abateri tehnologice, ca şi cauzele acestora, propunindu-se, fireşte, şi soluţii concrete de contracarare a acestora. Aşa reuşim să realizăm numai produse de cea mai bună calitate, aşa reuşim să­ consolidăm prestigiul dobîndit pe piaţa externă de confecţiile purtînd marca I.C.T. EMIL STANCIU NIVEL RIDICAT DE EXTRACŢIE SI IN PERIOADA SEZONULUI RECE Cea mai nouă unitate de acest fel din ţară, SCHELA DE PRO­DUCŢIE PETROLIERA ŞI GAZE DIN MARGHITA, are şi un colectiv pe măsura vîrstei sale tinere. Preluind o serie de terenuri de la schela vecină, cea de la Suplacu de Barcău, ea şi-a extins zona de acţiune in perimetrul a trei judeţe (Bihor, Satu Mare şi Maramureş), in acest fel derulîndu-se aici o ac­tivitate complexă, cu un volum sporit de muncă. Semnificativ este însă faptul că deşi schela are doar 2 ani de existenţă, producţia se realizează la para­metrii superiori, ceea ce oferă premisa ca majoritatea in­dicatorilor de plan să fie atinşi şi­­chiar depăşiţi. Ast­fel schela profilată in spe­cial pe gaze înregistrează deja un spor de 18 la sută faţă de plan la acest capitol. In acest fel şi volumul producţiei marfă a ajuns la 108 la sută, cuanti­ficat intr-o depăşire de 18 mili­oane Iei. Desigur, însă, aşa cum sublinia şi Clemente Busuioc, directorul unităţii, important este ca peste tot să se obţină nivelurile prevăzute. La ţiţei, de pildă, punerea în funcţiune nr­. 1986 a unor noi sonde a avut ca efect creşterea aportului zil­nic cu 65 de tone, iar la gazoli­nă cu 40 de tone. Finalizarea unor investiţii actuale — con­­stînd în parcuri de colectare de ţiţei­­şi gaze, modernizarea in­stalaţiei de dezbenzinare, înfi­inţarea unui nou depozit de ţi­ţei — contribuie de asemenea la Îmbunătăţirea randamentului productiv. Demne de remarcat sunt şi strădaniile susţinute ale colec­tivului de muncă de a înregistra ritmuri înalte pe tot parcursul trimestrului IV, astfel incit noul an să demareze la un nivel su­perior, care să permită atinge­rea, încă din prima lună a lui­ 1987, a parametrilor ce garan­tează înfăptuirea mobilizatorului plan, aprobat in­ unanimitate şi de recenta adunare generală a­ oamenilor­ muncii din schelă. în acest sens, merită a­ fi eviden­ţiate o serie de formaţii de muncă fruntaşe, al căror exem­plu este urmat şi de ceilalţi colegi. Este cazul, bunăoară, al echipelor de probe-producţie şi reparaţii-intervenţie conduse de maiştrii Alexandru Fritea, Ioan Varga şi Octavian Corbaş, al brigăzilor complexe nr. 2 Curtu­­iseni (îndrumată de subingine­­rul Virgil Moigrădean) şi, nr. 1 Mihai Bravu (coordonată de subinginerul Dan Ianousek), al Eforturi concentrate pentru asigurarea energiei sondorilor Alexandru Ruja şi Alexandru Rusu. Prin acţiunea lor hotărîtă se va­ asigura şi o creştere a producţiei de gaize cu 20 de tone pe zi. „In trimes­trul IV ne-am mobilizat şi mai puternic — spunea directorul unităţii. Vom pune in funcţiu­ne noi sonde de ţiţei şi de gaze, va demara activitatea in două parcuri de colectare ţiţei. Se­ vor finaliza lucrările referitoa­re la menţinerea şi creşterea producţiei de gaze şi gazolină. Pentru menţinerea unor nive­luri constante şi pe timpul ier­nii, pină în 15­­octombrie s-au încheiat toate pregătirile nece­sare, in prezent desfăşurindu-se o acţiune, de­ control şi punere in­ exploatare a tuturor sonde­lor din fondul activ al schelei“. Există desigur condiţii optime pentru că ritmurile zilnice­­de extracţie, să fie păstrate con­stante. Tinerii de aici, după­ cum sublinia subinginerul Vasi­­lei Crişan, secretarul comitetului U.T.C. pe schelă, au hotărit să nu precupeţească nici un efort in cadrul formaţiilor lor de lucru pentru a asigura fur­c­­ţionarea neîntreruptă a sondelor pe timpul rece, indiferent de temperatura de afară, in acest ■ fel pastrindu-se un bilanţ bun şi eliminindu-se,­ riscul apariţi­ilor unor rămineri in urmă ce pot influenţă apoi negativ pro­ducţia anului viitor. „Ne gin­­dim pentru 1987, un an decisiv pentru noi, să acţionăm astfel incit noua etapă a programului de organizare şi modernizare a producţiei să conducă la sporuri substanţiale ale extracţiei de ţiţei şi gaze. Aceasta mai ales că în prezent 90 la sută din ele funcţionează în regim de erup­­ţie naturală. Vom pune deci in aplicare numai tehnologii de mare randament, ce au dat sa­tisfacţie, motiv pentru care am declanşat deja o vastă acţiune de perfecţionare a pregătirii profesionale, la care sunt angre­naţi in primul rind tinerii“, adăuga inginerul Clemente Bu­suioc. Fără îndoială, sezonul rece va reprezenta un nou şi dificil exa­men pentru tînărul colectiv al schelei de la Marghita. Există însă certitudinea că el va şti să-l treacă cu succes, men­ţinind sondele la ritmurile Înregistra­te in prezent, valorificind inte­gral potenţialul lor productiv. Doar in acest fel, prin angaja­re plenară şi perseverenţă, printr-o participare exemplară, noapte şi zi, se pot îndeplini sarcinile ce le revin de a da ţării cu­ mai mult petrol şi gaze, influenţind astfel pozitiv activi­tatea din celelalte ramuri ale economiei naţionale. GHEORGHE CRIŞAN Economisirea, o sursă sigură şi eficientă a aprovizionării Pe platforma COMBINATU­LUI SIDERURGIC DE LA GA­LAŢI este în curs de realizare o amplă reţ­ea de recuperare şi refolosire a resurselor energe­tice : sunt prevăzute a se con­strui 5 centrale de recuperare, din care prima, cea de la Uzina cocsochimică, a intrat in func­ţiune ; se află în construcţie centrala termoelectrică din zona laminoarelor ; in­secţiile combi­natului sunt prevăzute a se in­stala 40 cazane recuperatoare ; în acest an, institutul de cerce­tare­ de pe platformă are în lu­cru 49 teme de cercetare şi pro­iectare a unor tehnologii şi in­stalaţii pentru­­ recuperarea şi folosirea resurselor energetice etc. Dimensiunile acestei activi­tăţi nu sunt date mai exact de valoarea acţiunilor de recupe­rare prevăzute pentru acest an : 3 milioane tone c.e. Cu ce efi­cienţă se desfăşoară eforturile în această direcţie, cum acţio­nează pentru această cauză co­mună proiectanţii, constructorii şi beneficiarii, care este contri­buţia tinerilor angajaţi în în­deplinirea obiectivelor progra­mate ? Pentru a răspunde la a­­ceste întrebări, ne-am îndreptat mai­­­intîi spre serviciul­ energe­tic al marelui combinat. — în prezent, ne-a declarat inginerul principal Mircea Iosif, din resursele energetice refolo­­sibile recuperăm mai mult decit sarcina programată pentru acest an, de 72 la sută. Cu toate a­­cestea, rezultatele nu ne mul­ţumesc şi acţionăm pentru a aduce şi a monta mai repede cazanele şi celelalte instalaţii recuperatoare contractate, pen­tru a grăbi lucrul pe şantierul centralei termoelectrice. — Să ne referim la cele 40 cazane recuperatoare. Care este stadiul montării lor ? — Dintre acestea, 26 sunt pen­tru recuperarea căldurii de la cuptoarele din laminorul Sîe­­bing. Pină acum sint montate 10 bucăţi şi acţiunea continuă în ritm susţinut, aşa incit avem garanţia că pină la sfîrşituî a­­nului vor fi toate in funcţiune. Probleme am avut şi mai averii cu cazanele recuperatoare pen­tru laminorul de tablă groasă nr. 1. De ce ? Fiindcă primul cazan trebuia să i se fie livrat de anul trecut de întreprinderea „Vul­can“ din Capitală şi un semes­tru) II al aceluiaşi an — încă două. Pină acum am primit doar parţial primul cazan. Avem deci aici o întîrziere de un an, de aceea facem din nou uri căl­duros apel către întreprinderea „Vulcan“. Aşteptăm, de aseme­nea, ca IPROMET Bucureşti să rezolve mai repede problemele de proiectare la cazanele recu­peratoare pentru oţelării.­­ După recuperarea şi­­fo­losirea aproape integral a ga­zului de cocs şi a gazului de furnal, ştim că se acţionează şi pentru recuperarea căldurii a­­glomeratului­ feros şi a altor semifabricate din combinat. In­­ ce ritm, cu ce rezultate ? — în această primă etapă, am dat in funcţiune două instalaţii de recuperare a căldurii la fa­brica de aglomerare nr. 1 si încă două sint in lucru şi vor fi date in folosinţă pină la sfir­­şitul anului. în laminoare, pen­tru­ recuperarea căldurii* serii* fabricatelor, avem asigurate o parte din modulele necesare, dar adevărul este că încă se acţionează timid in această di­recţie. Sunt unele preocupări şi eforturi proprii ale Uzinei de producere şi distribuire a ener­giei în siderurgie, ale secţiilor, precum la Slebing, la L.T.G. 2, la T.C. 3 care trebuie susţinute, încurajate fiindcă pot apare so­luţii mai eficiente şi din această parte, înţelegem desigur că, pe acest drum nebătătorit, orice nouă contribuţie este binevenită. Pentru recuperarea şi refolosi­­rea resurselor energetice mai este intr-adevăr mult de lucru. Sigur, e bine că se recuperează deja peste nivelul de 72 la sută stabilit pentru acest an, gindin­­du-ne insă la cit încă se pier­de, socotim că nu trebuie, să se precupeţească nici un efort pentru intensificarea ritmului de recuperare. Tocmai de aceea vrem să cunoaştem şi preocu­pările cercetătorilor şi proiec­tanţilor de pe platforma gălă­­ţeană, în special a tinerilor din atelierul de instalaţii. — Instalaţiile de recuperare a căldurii pentru fabrica de a­­glomerare nr. 1, realizate de subinginerul Dumitru Neacşu şi ing. Cornelia Teodor. Sunt gata şi se montează şi ultimele două, ne-a declarat ing. Constantin Pîrciog, şeful atelierului, ce lu­crează acum pentru instalaţiile destinate fabricilor de aglome­rare 2 şi 3. Din cele 5 centrale de recuperare proiectate de noi funcţionează deja cea de la Uzina cocsochimică, de 10 000 t.c.c. pe an şi va începe să pro­ducă in acest, trimestru şi cea de la furnale, cu o capacitate de­ 8 300 t.c.c. pe an. Am rezolvat, de asemenea, de curînd proble­ma recuperării căldurii din ru­lourile de tablă de la laminorul de benzi la cald, fructificind o invenţie a inginerilor Savel Ro­­taru, Georgeta Răileanu şi Con­stantin Bârâu­. S-a realizat apoi prototipul recuperatoarelor de căldură din apele de răcire de la cuptoarele cu propulsie din L.R.C. şi acum le avem in ve­dere şi pe cele din laminoarele de tablă groasă. Acestea au o eficienţă mare­ de peste 30 000 t.c.c. pe an şi le acordăm toată atenţia. De altfel toate cele 49 teme de cercetare şi proiectare şi care constau in tehnologii s­i instalaţii de recuperare şi re­folosire a resurselor energetice, •au fost executate sau sunt, în­­tr-un stadiu înaintat, in curs de realizare. Exemplară este şi preocupa­rea unor cadre tehnice din sec­ţiile de producţie care nu aş­teaptă pină fie această ofensivă a cercetătorilor şi proiectanţi­lor, a constructorilor şi a fac­torilor de coordonare ajunge şi la locurile lor de muncă. Am reţinut în­­acest sens acţiunea nr. 3. — Noi, ne spunea maistrul Gh. Cristea, din această secţie, am realizat un captator pentru recuperarea căldurii de la ma­şina de turnat nr. 1. Mai avem în lucru încă 3 captatoare de căldură. Realizarea aparţine in­ginerilor Ionel Drăgoi şi Marin Mihăilă care conduc în conti­nuare acţiunea. Asemenea eforturi sunt de aş­teptat şi în alte secţii şi ate­liere, întrucît în acest domeniu vast şi­­încă neexplorat in între­gime, orice iniţiativă rodnică este de salutat. Trebuie totodată să se acţioneze mai hotărît şi pentru o cit mai eficientă valo­rificare a resurselor recuperate. In acest sens, grăbirea ritmului pe şantierul centralei termo­electrice care să valorifice abu­rul recuperat, mai ales­ pe timp de vară, cind acesta nu mai este folosit la termoficarea munici­piului Galaţi, se impune. Atit constructorii — care sunt pregă­tiţi deja să treacă la montaj — cit şi beneficiarii, fac un apel către furnizorii de utilaje, I.M.G. Bucureşti — pentru ge­neratoare şi C.U.G. Cluj-Na­­poca , pentru cele 3 turbine de 6 kW. Cu cît le vor primi mai repede, cu atit se vor re­cupera si refolosi mai multe re­surse energetice. ION CHIRIC PROIECTANTI CONSTRUCTORI SI BENEFICIARI - EFORTURI COMUNE IN ACTIUNEA DE RECUPERARE SI REFOLOSIRE A RESURSELOR ENERGETICE LUNI 1 DECEMBRIE 1986 PE SUPORTUL BUNELOR REALIZĂRI DIN ACEST AN SE CLĂDEŞTE. LA PARAMETRI SUPERIORI, PRODUCŢIA VIITOARE ÎNTREPRINDEREA META­LURGICA „REPUBLICA" este un nume ce se pronunţă la Reghin cu o justificată mindrie. Se datorează acest lucru probabil faptului că e cea mai nouă unitate econo­mică din oraş, iar noul se a­­sociază aici cu ultimele cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii ro­mâneşti in domeniu, deoarece întreprinderea este integral concepută şi executată cu for­ţe proprii, rod al eforturilor mai multor colective de pro­iectanţi, constructori şi pro­ducători de utilaje din ţară. De fapt, dacă ne gândim că linia a 6-a — ultima linie au­tomată de fontă — se află in probe tehnologice, putem spu­ne că unitatea se află­ in sta­diu final de construcţie. „Ver­bul a construi, relevă Aurel Grama, secretarul Comitetului de partid pe întreprindere, exprimă o stare permanentă a anilor noştri, înţeleg sensul său mai larg ca pe o activitate de perfecţionare continuă a proceselor de producţie, a produselor, a oamenilor. Sun­tem­ prin excelenţă un colec­tiv tînăr, care trebuie să­ se construiască pe sine In sensul dobindirii de noi cunoştinţe şi deprinderi, însuşirii de expe­rienţă şi creării de experienţă. Căci dacă, referindu-ne la producţie, putem vorbi deja de produse tradiţionale, tot atât de adevărat este că aceas­tă tradiţie se înnoieşte mereu, fie prin asimilarea de noi pro­duse, fie prin aducerea la noi performanţe a celor existente. Cit priveşte oamenii, deşi cei mai mulţi sunt absolvenţi din ultimii ani ai şcolilor şi fa­cultăţilor de profil, mai mult de jumătate sunt cuprinşi în diferite forme de învăţămînt de perfecţionare şi adaptare a cunoştinţelor iniţial dobindite la nevoile actuale“. Comandamentele actuale puse de partid în faţa indus­triei noastre au fost magistral evidenţiate în Cuvîntarea ros­tită de secretarul general al partidului, tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, la Congresul al III-lea al Oamenilor Muncii. Ele vizează creşterea eficienţei in toate domeniile de activi­tate, creşterea competitivităţii produselor, situarea acestora la nivelul celor mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Sub aceste aus­picii a demarat activitatea, in cincinalul actual, şi la I.M. „Republica“ din Reghin. Reali­zarea exemplară a sarcinilor asumate prin planul economic presupune aplicarea unui complex, de măsuri care la a­­ceastă oră se regăsesc mate­rializate in creşterea substan­ţială a productivităţii muncii cu peste 21 mii lei de persoa­nă retribuită, în reducerea cheltuielilor de producţie cu peste 31 milioane lei. Gospo­dărirea mai­­bună a resurse­lor de inteligenţă şi materiale, măsurile tehnice şi organiza­torice întreprinse în acest an au condus, comparativ cu pe­rioada similară din anul pre­cedent, la realizarea unei pro­ducţii suplimentare echivalen­te cu activitatea a 445 munci­tori. Fundamentarea riguroasă a producţiei primului an al cincinalului creează nu numai certitudinea îndeplinirii sar­cinilor şi angajamentelor asu­mate, dar şi premise de bun augur pentru producţia anu­lui 1987. La I.M. „Republica“ se exe­cută printre altele tamburi şi butuci pentru autovehicule, osii şi axe nemotoare pentru toate tipurile de remorci şi, începînd din acest an, remorca cisternă de 6 tone destinată transportului de combustibil petrolier, piese turnate pentru vagoane şi accesorii auto. Re­ţinem printre beneficiarii pro­ducţiei de aici unităţi cu im­portante sarcini la intern şi la extern, cum sunt întreprinde­rea de autocamioane Braşov, Autobuzul Bucureşti, IMASA Sf. Gheorghe, I.P.A. Sibiu şi Satu Mare, Automecanica Me­diaş, Oltcit Craiova, întreprin­derea de autoturisme din Pi­teşti, întreprinderile de va­goane din Arad, Caracal, Dro­­beta-Turnu Severin şi altele. Iată deci că activitatea fie la „Republica“ Reghin trebuie să răspundă, sub toate aspectele, exigenţelor economiei naţio­nale şi pieţei externe. „în anul viitor, ne informează in­ginerul Vasile Loghin, din ca­drul serviciului producţie, sar­cinile unităţii urmează să crească d­e aproape 10 la sută“. Pregătirile în acest sens au început, după cum ne măr­turisea Aurel Grama, încă din luna iunie. „Ca un prim pas — ne spune acesta, — după nomi­nalizarea produselor şi întoc­mirea­ documentaţiei au fost executate sculele,­­ dispozitive­le, verificatoarele şi matriţele pentru produsele noi, pentru produsele şi tehnologiile re­­proiectate sau perfecţionate, în calitate de şef al secţiei Sculărie afirm că la această dată toate pregătirile sunt fi­nalizate, astfel incit, din punc­tul nostru de vedere, poate începe la orice oră ciclul de fabricaţie al anului 1987. Ur­­mind îndemnurile adresate de secretarul general al partidu­lui, suntem­ preocupaţi con­stant pentru ridicarea calităţii produselor şi a eficienţei muncii în cadrul măsurilor de pre­­­­gătire a producţiei anului 1987, , o atenţie deosebită se acordă­­contractării acesteia. Econo­mistul Mircea Rusu, şeful bi­roului Desfacere, ne infor­mează ca pentru 85 la sută din producţia anu­lui viitor s-au încheiat contracte ferme cu beneficiarii, urmind ca dife­renţa să se perfecteze in a­­ceste zile. Cunoaşterea din timp a beneficiarilor şi pro­duselor facilitează activitatea compartimentului Aprovizio­nare angajat in acţiunea de asigurare a materiei prime şi materialelor la nivelul nece­sarului. Importante acţiuni se desfăşoară în secţiile de producţie. Despre acestea dis­cutăm cu Ioan Fiest, şeful secţiei mecanice, Chirilă Cio­­loca, şeful secţiei Oţelărie, Vasile Şuteu, şeful secţiei Fontă, Vasile Ormenişan, şef coordonator al serviciului me­canic şef. Pe fundalul bunelor realizări din acest an se clă­desc ritmurile înalte, parame­trii noi ai produselor viitoare. Notăm din acestea: mecani­zarea execuţiei miezurilor, punerea in funcţiune , a, insta­laţiei de executat ,miezuri cu silicat şi CG- sub vid, moder­nizarea liniei de , prelucrat tamburi şi a liniei de montaj pentru remorcile agricole, crearea­ liniei de montaj re­morci cisternă, reproiectarea acelor pentru remorcile de tip RM 2,­­ scontîndu-se perfor­manţe superioare celor reali­zate pe plan mondial in pri­vinţa greutăţii şi rezistenţei. MIRCEA BORDA Modernizarea — un proces continuu, desfăşurat în ritmuri susţinute ARGUMENTUL FAPTELOR - DEPĂŞIREA SUBSTANŢIALĂ A SARCINILOR DE PLAN O zi obişnuită de muncă rod­nică, susţinută, la ÎNTREPRIN­DEREA CHIMICA TURDA, unitate situată constant in fruntea întrecerii pe ramură de­ activitate, în fiecare sector de producţie, la fiecare loc de mun­că, se acţionează la capacitatea maximă. La nivelul­­ acestei unităţi tinerii reprezintă pon­derea forţei de muncă, în mod concret, peste 60 la sută din totalul personalului tehnico­­productiv. Cu alte cuvinte, un potenţial viguros de muncă şi iniţiativă tinăra, muncitoreas­că. Să reţinem faptul că la a­­ceastă dată colectivul de spe­cialişti a raportat îndeplinirea , planului pe întregul an la pro­ducţia marfă şi export, într-a­­devăr, o realizare remarcabilă. Prin urmare, în momentul de faţă, se lucrează în contul pro­ducţiilor suplimentare. Cum e firesc, cuvîntul de ordine îl re­prezintă depăşirea substanţială a angajamentelor suplimentare asumate. Se detaşează, in pri­mul rind, efortul propriu de iniţiativă şi angajare in mate­rializarea măsurilor şi acţiuni­lor stabilite pentru perfecţio­narea continuă şi modernizarea producţiei. Acest lucru a condus la utilizarea intensivă a capaci­tăţilor, de producţie, la asimila­rea de noi produse în fabricaţie, îmbunătăţirea calităţii sorti­mentelor fabricate şi reducerea substanţială a consumurilor spe­cifice. Pe această bază, , preve­derile de plan pe acest an pot fi depăşite cu cel puţin­­ 20 la sută, între altele e vorba de realizarea în plus a peste 3 000 tone hidroxid­ele potasiu, 2 000 tone carbonat de potasiu şi 3 000 tone acid clorhidric sinte­tic. în expresie valorică ni­velul planului va înregistra o depăşire de 110 milioane lei la producţia marfă şi 18 milioane­ lei la export. Fireşte, sporurile de producţie se fundamentează pe seama creşterii productivi­tăţii­ muncii. L­a acest­ indicator,­ se consemnează un spor de aproape 11 la sută în raport cu prevederile stabilite. în prezent competiţia mun­cii cunoaşte ritmuri înalte de desfăşurare. In acest con­text, o atenţie deosebită se acordă reducerii accentuate a consumurilor specifice. Şi in acest domeniu realizările concrete obţinute sunt edifica­toare ca pondere şi valoare materială. Prin perfecţionarea tehnologiilor de producţie, s-au redus de asemenea consum.-Resursele tehnico-materiale, valorificate la maximum file de energie şi combustibil ,realizate. Economiile obţinute de la începutul anului se ridică la­, 2 500 MWh energie electrică, respectiv 2,5 milioane me gaz metan, lată şi un exemplu con­cret, în această direcţie. Prin modernizarea instalaţiei de electroliză a cloruri­i de potasiu s-a redus consumul de ener­gie electrică cu 200 KWh pe tona de produs. Tot la acest capitol, se înscrie .şi.. utilizarea electrozilor cu parametri func­­ţionali~ridicaţi... *TM :Un adevăr se impune de , la sine : modernizarea pro­ducţiei • constituie obiectivul prioritar al întregii activităţi desfăşurate. La măsuri şi ac­ţiuni concrete reţinem : mo­dernizarea fluxului tehnolo­gic de purificare a saramu­rii de potasiu ; diversificarea producţiei în cadrul instala­ţiei de OXiCllorură ; extinde­rea utilităţii catalizatorilor ra­pizi in polimerizarea clorurii de vinil; introducerea unui cal­culator de proces şi altele. A­­cestea vizează in mod nemijlo­cit ridicarea productivităţii muncii, valor­ificarea superioară a resurselor materiale şi ener­getice, creşterea competitivi­tăţii produselor pe piaţa ex­ternă. Cum spuneam, în acest an întreprinderea şi-a onorat un devans angajam­entele asumate faţă de partenerii externi. De altfel, exportul reprezintă un punct de referinţă la nivelul activităţii productive desfăşu­rate, practic, la export s-a în­registrat un avans de aproape 3 luni in realizarea sarcini­lor de plan. Aşadar, un suc­ces remarcabil al e • chimiştilor turdeni. Eforturile depuse pen­tru , lărgirea şi diversificarea continuă a gamei sortimentale fabricate, alături de creşterea parametrilor tehnico-funcţio­­nali ai produselor specifice realizate, explică in bună mă­sură solicitările tot mai mari existente pe piaţa­ externă. De altfel, in momentul de faţă, producţia de export­­a anului­ viitor este aproape in­tegral contractată. Să eviden­ţiem faptul că aceasta înregis­trează o creştere de 22,5 la sută in raport cu acest an. Baza tehnico-materială existen­tă şi modernizările de tehno­­-ce­ vor­ fi-îeSIîzate in continuare, spiritul de angajare şi dăruire, existente la fiecare loc de michetă .Vor asigura depă­şirea constantă a sarcinilor şi angajamentelor mobilizatoare stabilite pentru producţia anu­lui viitor. IOAN GAVRA

Next