Scînteia Tineretului, decembrie 1986 (Anul 42, nr. 11664-11690)
1986-12-01 / nr. 11664
"SINTEIA TINERETULUI" pag. 2 NOILE EXIGENȚE ALE ORGANIZĂRII $1 CONDUCERII PRODUCȚIEI K IMMHMI I - k-r — ^MMM Producţia de export, la cerinţele pieţei externe UN PRODUS de Înaltă calitate ESTE CĂUTAT ORIClND SI ORIUNDE In urmă cu patru ani,, relatind despre primele loturi de produse exportate de tînărul colectiv al îNlîtLFRîNDEKif D5i CONFECŢII DIN TULCEA, insistam asupra hotâririi oamenilor muncii de aici de a face totul pentru consolidarea prestigiului dobîndit, pentru creşterea continuă a exportului, a eficienţei acestuia. Şi iată că, urmare a eforturilor constante depuse de un trecut colectiv, in acest interval exportul a crescut de aproape patru ori, in prezent 97 la sută din producţia întreprinderii fiind destinată beneficiarilor externi. Şi mai importam este că in toată această perioadă, în condiţiile in care anual se exportă cîteva milioane de diverse confecţii, din partea clienţilor externi nu s-a înregistrat nici un refuz. Şi asta in condiţiile in care de la un an la altul gama de produse se înnoieşte integral, noi şi noi modele fiind oferite in permanenţă spre contractare. Pe ce, se bazează aceste succesive reuşite ? Tinara confecţioneră Laura Pohora, secretara comitetului U.T.C., este de părere că merite au deopotrivă specialiştii de la serviciul tehnic, de la creaţie, cit şi cei aflaţi direct pe flux ori la controlul de calitate care, cu toţii, promovează ferm noul tehnologiileavansate, fapt ce contribuie hotărîtor la realizarea unor confecţii de calitate superioară, în concordanţă cu rigorile modei, ale pieţei internaţionale. n°i ne spune tinăra Felicia Lupu, şefa biroului plan-producţie, există o zicală conform căreia un produs de înalta calitate este căutat oricînd şi oriunde. Şi aceasta nu se poate face decit ţinind pasul cu exigenţele tehnicii moderne, ale creşterii eficienţei economice. Ca atare, specialiştii noştri au făcut in ultima vreme o serie de modernizări care vizează atit creşterea tehnicităţii maşinilor cu care lucrăm, optimizarea fluxurilor tehnologice, cit şi creşterea eficienţei şi competitivităţii producţiei noastre. Principala cale prin care reuşim toate acestea este promovarea unor tehnologii moderne, avansate. Soluţiile aferente primei etape de perfecţionare şi modernizare a tehnologiilor şi producţiei lor — practic integral finalizată deja — ne-au permis să ameliorăm apreciabil performanţele maşinilor, aceasta regăsindu-se în sporurile de productivitate cu care ne înregistrăm. Acum, odată cu încheierea primei etape de modernizare şi perfecţionare a producţiei, trecem hotărît la cea de-a doua etapă. Noua investiţie — ce va fi dată în exploatare in 1987 — ne va permite să realizăm o substanţială creştere a producţiei, a exportului. Pentru un colectiv ca al nostru, care lucrează într-o unitate specializată in producţia pentru export, eforturile pentru permanenta modernizare şi perfecţionare a producţiei, atit prin forţe proprii, cum am făcut-o preponderent în acest an, cit şi prin dotarea cu noi maşini şi utilaje, de mare complexitate şi randament, cum va fi situaţia in 1987, sunt o condiţie absolut necesară pentru creşterea competitivităţii produselor, a eficienţei exportului. Dar oricît de importantă ar fi — şi este — zestrea tehnică de care dispunem, cel puţin la fel de mult contează înalta pregătire profesională a specialiştilor întreprinderii, capacitatea lor de a realiza numai produse de cea mai bună calitate. De fapt, aceste este un adevăr bine cunoscut tuturor, dovadă fiind și faptul, deja amintit, că de ani și ani de zile nu s-a înregistrati nici un refuz, că de la un an la altul produsele aici fabricate sunt tot mai solicitate.5 Cartea noastră de vizită cu care ne legitimăm în fața beneficiarilor externi este calitatea confecţiilor realizate“, ne spune tânăra ingineră Ana Bondarov, şefa secţiei a II-a. Ca să ajungem la cea pe care o realizăm în prezent a trebuit să luăm mai multe măsuri organizatorice menite să asigure întronarea la fiecare loc de muncă a unei înalte exigenţe din partea fiecărui lucrător faţă de produsele pe care le realizează. In condiţiile în care aproape integral producţia noastrăeste destinată exportului, este firesc ca activitatea de comerţ exterior să ne preocupe pe toţi. Aşa se şi întîmplă şi aşa se şi explică faptul că foarte mulţi din oamenii muncii au venit şi vin cu noi idei, cu soluţii şi iniţiative valoroase pentru perfecţionarea proceselor de producţie, a organizării exemplare a muncii în toate sectoarele cu sarcini la export. Cu toate că la nivelul secţiei exportăm atit de mult, reuşim să facem faţă multiplelor solicitări, achitîndu-ne cum se cuvine, la timp, la înalţi parametri, de toate obligaţiile asumate. Am fi şi mai mulţumiţi, însă, dacă şi toţi furnizorii noştri ar înţelege importanţa activităţii noastre, onorîndu-şi mai prompt obligaţiile faţă de noi. Oricum, noi suntem preagătiţi să facem faţă oricăror solicitări, hotărîţi fiind să facem din 1987 un an record in producţia pentru export. De altfel, pentru că am amintit de '87, vă informez că am trecut deja la executarea primelor 5 000 de cămăşi din primul lot de export al anului 1987. — Şi noi, cei ce muncim aici, în secţia I, in paralel cu finalizarea în devans a ultimelor comenzi de export pe ’86 ne preocupăm îndeaproape şi de exportul anului viitor, intervine Trandafir Aneste, tînărul sef al secţiei. Zilnic realizăm şi livram la export 5 000—10 000 de cămăşi de cea mai bună calitate. De asemenea, am lansat în producţie şi primele loturi de confecţii aferente exportului anului viitor. Este vorba de un model nou, de mare complexitate, pentru realizarea căruia am luat măsuri deosebite de pregătire şi instruire a tuturor lucrătorilor. De altfel, înainte de trecerea la execuţia propriu-zisă a oricărui nou model, lansăm un lot de analiză de 50 bucăţi, asupra căruia se îndreaptă atenţia întregului colectiv : se fac propuneri de îmbunătăţire, se introduc noi dispozitive, mai productive, aşa cum, recent, a fost cazul cu adaptarea promptă, pentru un nou model de export1, a unui nou dispozitiv de poziţionat butonii pe clupă ce permitea o creştere a productivităţii, dar şi a calităţii produselor. De asemenea, pentru asigurarea unei calităţi de vîrf tuturor confecţiilor, de rea folos ne este introducerea talonului de calitate — o fişă de evidenţă în care conducătorii locurilor de muncă şi controlorii de calitate consemnează orice eventuale abateri tehnologice, ca şi cauzele acestora, propunindu-se, fireşte, şi soluţii concrete de contracarare a acestora. Aşa reuşim să realizăm numai produse de cea mai bună calitate, aşa reuşim să consolidăm prestigiul dobîndit pe piaţa externă de confecţiile purtînd marca I.C.T. EMIL STANCIU NIVEL RIDICAT DE EXTRACŢIE SI IN PERIOADA SEZONULUI RECE Cea mai nouă unitate de acest fel din ţară, SCHELA DE PRODUCŢIE PETROLIERA ŞI GAZE DIN MARGHITA, are şi un colectiv pe măsura vîrstei sale tinere. Preluind o serie de terenuri de la schela vecină, cea de la Suplacu de Barcău, ea şi-a extins zona de acţiune in perimetrul a trei judeţe (Bihor, Satu Mare şi Maramureş), in acest fel derulîndu-se aici o activitate complexă, cu un volum sporit de muncă. Semnificativ este însă faptul că deşi schela are doar 2 ani de existenţă, producţia se realizează la parametrii superiori, ceea ce oferă premisa ca majoritatea indicatorilor de plan să fie atinşi şichiar depăşiţi. Astfel schela profilată in special pe gaze înregistrează deja un spor de 18 la sută faţă de plan la acest capitol. In acest fel şi volumul producţiei marfă a ajuns la 108 la sută, cuantificat intr-o depăşire de 18 milioane Iei. Desigur, însă, aşa cum sublinia şi Clemente Busuioc, directorul unităţii, important este ca peste tot să se obţină nivelurile prevăzute. La ţiţei, de pildă, punerea în funcţiune nr. 1986 a unor noi sonde a avut ca efect creşterea aportului zilnic cu 65 de tone, iar la gazolină cu 40 de tone. Finalizarea unor investiţii actuale — constînd în parcuri de colectare de ţiţeişi gaze, modernizarea instalaţiei de dezbenzinare, înfiinţarea unui nou depozit de ţiţei — contribuie de asemenea la Îmbunătăţirea randamentului productiv. Demne de remarcat sunt şi strădaniile susţinute ale colectivului de muncă de a înregistra ritmuri înalte pe tot parcursul trimestrului IV, astfel incit noul an să demareze la un nivel superior, care să permită atingerea, încă din prima lună a lui 1987, a parametrilor ce garantează înfăptuirea mobilizatorului plan, aprobat in unanimitate şi de recenta adunare generală a oamenilor muncii din schelă. în acest sens, merită a fi evidenţiate o serie de formaţii de muncă fruntaşe, al căror exemplu este urmat şi de ceilalţi colegi. Este cazul, bunăoară, al echipelor de probe-producţie şi reparaţii-intervenţie conduse de maiştrii Alexandru Fritea, Ioan Varga şi Octavian Corbaş, al brigăzilor complexe nr. 2 Curtuiseni (îndrumată de subinginerul Virgil Moigrădean) şi, nr. 1 Mihai Bravu (coordonată de subinginerul Dan Ianousek), al Eforturi concentrate pentru asigurarea energiei sondorilor Alexandru Ruja şi Alexandru Rusu. Prin acţiunea lor hotărîtă se va asigura şi o creştere a producţiei de gaize cu 20 de tone pe zi. „In trimestrul IV ne-am mobilizat şi mai puternic — spunea directorul unităţii. Vom pune in funcţiune noi sonde de ţiţei şi de gaze, va demara activitatea in două parcuri de colectare ţiţei. Se vor finaliza lucrările referitoare la menţinerea şi creşterea producţiei de gaze şi gazolină. Pentru menţinerea unor niveluri constante şi pe timpul iernii, pină în 15octombrie s-au încheiat toate pregătirile necesare, in prezent desfăşurindu-se o acţiune, de control şi punere in exploatare a tuturor sondelor din fondul activ al schelei“. Există desigur condiţii optime pentru că ritmurile zilnicede extracţie, să fie păstrate constante. Tinerii de aici, după cum sublinia subinginerul Vasilei Crişan, secretarul comitetului U.T.C. pe schelă, au hotărit să nu precupeţească nici un efort in cadrul formaţiilor lor de lucru pentru a asigura furcţionarea neîntreruptă a sondelor pe timpul rece, indiferent de temperatura de afară, in acest ■ fel pastrindu-se un bilanţ bun şi eliminindu-se, riscul apariţiilor unor rămineri in urmă ce pot influenţă apoi negativ producţia anului viitor. „Ne gindim pentru 1987, un an decisiv pentru noi, să acţionăm astfel incit noua etapă a programului de organizare şi modernizare a producţiei să conducă la sporuri substanţiale ale extracţiei de ţiţei şi gaze. Aceasta mai ales că în prezent 90 la sută din ele funcţionează în regim de erupţie naturală. Vom pune deci in aplicare numai tehnologii de mare randament, ce au dat satisfacţie, motiv pentru care am declanşat deja o vastă acţiune de perfecţionare a pregătirii profesionale, la care sunt angrenaţi in primul rind tinerii“, adăuga inginerul Clemente Busuioc. Fără îndoială, sezonul rece va reprezenta un nou şi dificil examen pentru tînărul colectiv al schelei de la Marghita. Există însă certitudinea că el va şti să-l treacă cu succes, menţinind sondele la ritmurile Înregistrate in prezent, valorificind integral potenţialul lor productiv. Doar in acest fel, prin angajare plenară şi perseverenţă, printr-o participare exemplară, noapte şi zi, se pot îndeplini sarcinile ce le revin de a da ţării cu mai mult petrol şi gaze, influenţind astfel pozitiv activitatea din celelalte ramuri ale economiei naţionale. GHEORGHE CRIŞAN Economisirea, o sursă sigură şi eficientă a aprovizionării Pe platforma COMBINATULUI SIDERURGIC DE LA GALAŢI este în curs de realizare o amplă reţea de recuperare şi refolosire a resurselor energetice : sunt prevăzute a se construi 5 centrale de recuperare, din care prima, cea de la Uzina cocsochimică, a intrat in funcţiune ; se află în construcţie centrala termoelectrică din zona laminoarelor ; insecţiile combinatului sunt prevăzute a se instala 40 cazane recuperatoare ; în acest an, institutul de cercetare de pe platformă are în lucru 49 teme de cercetare şi proiectare a unor tehnologii şi instalaţii pentru recuperarea şi folosirea resurselor energetice etc. Dimensiunile acestei activităţi nu sunt date mai exact de valoarea acţiunilor de recuperare prevăzute pentru acest an : 3 milioane tone c.e. Cu ce eficienţă se desfăşoară eforturile în această direcţie, cum acţionează pentru această cauză comună proiectanţii, constructorii şi beneficiarii, care este contribuţia tinerilor angajaţi în îndeplinirea obiectivelor programate ? Pentru a răspunde la aceste întrebări, ne-am îndreptat maiintîi spre serviciul energetic al marelui combinat. — în prezent, ne-a declarat inginerul principal Mircea Iosif, din resursele energetice refolosibile recuperăm mai mult decit sarcina programată pentru acest an, de 72 la sută. Cu toate acestea, rezultatele nu ne mulţumesc şi acţionăm pentru a aduce şi a monta mai repede cazanele şi celelalte instalaţii recuperatoare contractate, pentru a grăbi lucrul pe şantierul centralei termoelectrice. — Să ne referim la cele 40 cazane recuperatoare. Care este stadiul montării lor ? — Dintre acestea, 26 sunt pentru recuperarea căldurii de la cuptoarele din laminorul Sîebing. Pină acum sint montate 10 bucăţi şi acţiunea continuă în ritm susţinut, aşa incit avem garanţia că pină la sfîrşituî anului vor fi toate in funcţiune. Probleme am avut şi mai averii cu cazanele recuperatoare pentru laminorul de tablă groasă nr. 1. De ce ? Fiindcă primul cazan trebuia să i se fie livrat de anul trecut de întreprinderea „Vulcan“ din Capitală şi un semestru) II al aceluiaşi an — încă două. Pină acum am primit doar parţial primul cazan. Avem deci aici o întîrziere de un an, de aceea facem din nou uri călduros apel către întreprinderea „Vulcan“. Aşteptăm, de asemenea, ca IPROMET Bucureşti să rezolve mai repede problemele de proiectare la cazanele recuperatoare pentru oţelării. După recuperarea şifolosirea aproape integral a gazului de cocs şi a gazului de furnal, ştim că se acţionează şi pentru recuperarea căldurii aglomeratului feros şi a altor semifabricate din combinat. In ce ritm, cu ce rezultate ? — în această primă etapă, am dat in funcţiune două instalaţii de recuperare a căldurii la fabrica de aglomerare nr. 1 si încă două sint in lucru şi vor fi date in folosinţă pină la sfirşitul anului. în laminoare, pentru recuperarea căldurii* serii* fabricatelor, avem asigurate o parte din modulele necesare, dar adevărul este că încă se acţionează timid in această direcţie. Sunt unele preocupări şi eforturi proprii ale Uzinei de producere şi distribuire a energiei în siderurgie, ale secţiilor, precum la Slebing, la L.T.G. 2, la T.C. 3 care trebuie susţinute, încurajate fiindcă pot apare soluţii mai eficiente şi din această parte, înţelegem desigur că, pe acest drum nebătătorit, orice nouă contribuţie este binevenită. Pentru recuperarea şi refolosirea resurselor energetice mai este intr-adevăr mult de lucru. Sigur, e bine că se recuperează deja peste nivelul de 72 la sută stabilit pentru acest an, gindindu-ne insă la cit încă se pierde, socotim că nu trebuie, să se precupeţească nici un efort pentru intensificarea ritmului de recuperare. Tocmai de aceea vrem să cunoaştem şi preocupările cercetătorilor şi proiectanţilor de pe platforma gălăţeană, în special a tinerilor din atelierul de instalaţii. — Instalaţiile de recuperare a căldurii pentru fabrica de aglomerare nr. 1, realizate de subinginerul Dumitru Neacşu şi ing. Cornelia Teodor. Sunt gata şi se montează şi ultimele două, ne-a declarat ing. Constantin Pîrciog, şeful atelierului, ce lucrează acum pentru instalaţiile destinate fabricilor de aglomerare 2 şi 3. Din cele 5 centrale de recuperare proiectate de noi funcţionează deja cea de la Uzina cocsochimică, de 10 000 t.c.c. pe an şi va începe să producă in acest, trimestru şi cea de la furnale, cu o capacitate de 8 300 t.c.c. pe an. Am rezolvat, de asemenea, de curînd problema recuperării căldurii din rulourile de tablă de la laminorul de benzi la cald, fructificind o invenţie a inginerilor Savel Rotaru, Georgeta Răileanu şi Constantin Bârâu. S-a realizat apoi prototipul recuperatoarelor de căldură din apele de răcire de la cuptoarele cu propulsie din L.R.C. şi acum le avem in vedere şi pe cele din laminoarele de tablă groasă. Acestea au o eficienţă mare de peste 30 000 t.c.c. pe an şi le acordăm toată atenţia. De altfel toate cele 49 teme de cercetare şi proiectare şi care constau in tehnologii si instalaţii de recuperare şi refolosire a resurselor energetice, •au fost executate sau sunt, într-un stadiu înaintat, in curs de realizare. Exemplară este şi preocuparea unor cadre tehnice din secţiile de producţie care nu aşteaptă pină fie această ofensivă a cercetătorilor şi proiectanţilor, a constructorilor şi a factorilor de coordonare ajunge şi la locurile lor de muncă. Am reţinut înacest sens acţiunea nr. 3. — Noi, ne spunea maistrul Gh. Cristea, din această secţie, am realizat un captator pentru recuperarea căldurii de la maşina de turnat nr. 1. Mai avem în lucru încă 3 captatoare de căldură. Realizarea aparţine inginerilor Ionel Drăgoi şi Marin Mihăilă care conduc în continuare acţiunea. Asemenea eforturi sunt de aşteptat şi în alte secţii şi ateliere, întrucît în acest domeniu vast şiîncă neexplorat in întregime, orice iniţiativă rodnică este de salutat. Trebuie totodată să se acţioneze mai hotărît şi pentru o cit mai eficientă valorificare a resurselor recuperate. In acest sens, grăbirea ritmului pe şantierul centralei termoelectrice care să valorifice aburul recuperat, mai ales pe timp de vară, cind acesta nu mai este folosit la termoficarea municipiului Galaţi, se impune. Atit constructorii — care sunt pregătiţi deja să treacă la montaj — cit şi beneficiarii, fac un apel către furnizorii de utilaje, I.M.G. Bucureşti — pentru generatoare şi C.U.G. Cluj-Napoca , pentru cele 3 turbine de 6 kW. Cu cît le vor primi mai repede, cu atit se vor recupera si refolosi mai multe resurse energetice. ION CHIRIC PROIECTANTI CONSTRUCTORI SI BENEFICIARI - EFORTURI COMUNE IN ACTIUNEA DE RECUPERARE SI REFOLOSIRE A RESURSELOR ENERGETICE LUNI 1 DECEMBRIE 1986 PE SUPORTUL BUNELOR REALIZĂRI DIN ACEST AN SE CLĂDEŞTE. LA PARAMETRI SUPERIORI, PRODUCŢIA VIITOARE ÎNTREPRINDEREA METALURGICA „REPUBLICA" este un nume ce se pronunţă la Reghin cu o justificată mindrie. Se datorează acest lucru probabil faptului că e cea mai nouă unitate economică din oraş, iar noul se asociază aici cu ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii româneşti in domeniu, deoarece întreprinderea este integral concepută şi executată cu forţe proprii, rod al eforturilor mai multor colective de proiectanţi, constructori şi producători de utilaje din ţară. De fapt, dacă ne gândim că linia a 6-a — ultima linie automată de fontă — se află in probe tehnologice, putem spune că unitatea se află in stadiu final de construcţie. „Verbul a construi, relevă Aurel Grama, secretarul Comitetului de partid pe întreprindere, exprimă o stare permanentă a anilor noştri, înţeleg sensul său mai larg ca pe o activitate de perfecţionare continuă a proceselor de producţie, a produselor, a oamenilor. Suntem prin excelenţă un colectiv tînăr, care trebuie să se construiască pe sine In sensul dobindirii de noi cunoştinţe şi deprinderi, însuşirii de experienţă şi creării de experienţă. Căci dacă, referindu-ne la producţie, putem vorbi deja de produse tradiţionale, tot atât de adevărat este că această tradiţie se înnoieşte mereu, fie prin asimilarea de noi produse, fie prin aducerea la noi performanţe a celor existente. Cit priveşte oamenii, deşi cei mai mulţi sunt absolvenţi din ultimii ani ai şcolilor şi facultăţilor de profil, mai mult de jumătate sunt cuprinşi în diferite forme de învăţămînt de perfecţionare şi adaptare a cunoştinţelor iniţial dobindite la nevoile actuale“. Comandamentele actuale puse de partid în faţa industriei noastre au fost magistral evidenţiate în Cuvîntarea rostită de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul al III-lea al Oamenilor Muncii. Ele vizează creşterea eficienţei in toate domeniile de activitate, creşterea competitivităţii produselor, situarea acestora la nivelul celor mai bune produse similare realizate pe plan mondial. Sub aceste auspicii a demarat activitatea, in cincinalul actual, şi la I.M. „Republica“ din Reghin. Realizarea exemplară a sarcinilor asumate prin planul economic presupune aplicarea unui complex, de măsuri care la această oră se regăsesc materializate in creşterea substanţială a productivităţii muncii cu peste 21 mii lei de persoană retribuită, în reducerea cheltuielilor de producţie cu peste 31 milioane lei. Gospodărirea maibună a resurselor de inteligenţă şi materiale, măsurile tehnice şi organizatorice întreprinse în acest an au condus, comparativ cu perioada similară din anul precedent, la realizarea unei producţii suplimentare echivalente cu activitatea a 445 muncitori. Fundamentarea riguroasă a producţiei primului an al cincinalului creează nu numai certitudinea îndeplinirii sarcinilor şi angajamentelor asumate, dar şi premise de bun augur pentru producţia anului 1987. La I.M. „Republica“ se execută printre altele tamburi şi butuci pentru autovehicule, osii şi axe nemotoare pentru toate tipurile de remorci şi, începînd din acest an, remorca cisternă de 6 tone destinată transportului de combustibil petrolier, piese turnate pentru vagoane şi accesorii auto. Reţinem printre beneficiarii producţiei de aici unităţi cu importante sarcini la intern şi la extern, cum sunt întreprinderea de autocamioane Braşov, Autobuzul Bucureşti, IMASA Sf. Gheorghe, I.P.A. Sibiu şi Satu Mare, Automecanica Mediaş, Oltcit Craiova, întreprinderea de autoturisme din Piteşti, întreprinderile de vagoane din Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin şi altele. Iată deci că activitatea fie la „Republica“ Reghin trebuie să răspundă, sub toate aspectele, exigenţelor economiei naţionale şi pieţei externe. „în anul viitor, ne informează inginerul Vasile Loghin, din cadrul serviciului producţie, sarcinile unităţii urmează să crească de aproape 10 la sută“. Pregătirile în acest sens au început, după cum ne mărturisea Aurel Grama, încă din luna iunie. „Ca un prim pas — ne spune acesta, — după nominalizarea produselor şi întocmirea documentaţiei au fost executate sculele, dispozitivele, verificatoarele şi matriţele pentru produsele noi, pentru produsele şi tehnologiile reproiectate sau perfecţionate, în calitate de şef al secţiei Sculărie afirm că la această dată toate pregătirile sunt finalizate, astfel incit, din punctul nostru de vedere, poate începe la orice oră ciclul de fabricaţie al anului 1987. Urmind îndemnurile adresate de secretarul general al partidului, suntem preocupaţi constant pentru ridicarea calităţii produselor şi a eficienţei muncii în cadrul măsurilor de pregătire a producţiei anului 1987, , o atenţie deosebită se acordăcontractării acesteia. Economistul Mircea Rusu, şeful biroului Desfacere, ne informează ca pentru 85 la sută din producţia anului viitor s-au încheiat contracte ferme cu beneficiarii, urmind ca diferenţa să se perfecteze in aceste zile. Cunoaşterea din timp a beneficiarilor şi produselor facilitează activitatea compartimentului Aprovizionare angajat in acţiunea de asigurare a materiei prime şi materialelor la nivelul necesarului. Importante acţiuni se desfăşoară în secţiile de producţie. Despre acestea discutăm cu Ioan Fiest, şeful secţiei mecanice, Chirilă Cioloca, şeful secţiei Oţelărie, Vasile Şuteu, şeful secţiei Fontă, Vasile Ormenişan, şef coordonator al serviciului mecanic şef. Pe fundalul bunelor realizări din acest an se clădesc ritmurile înalte, parametrii noi ai produselor viitoare. Notăm din acestea: mecanizarea execuţiei miezurilor, punerea in funcţiune , a, instalaţiei de executat ,miezuri cu silicat şi CG- sub vid, modernizarea liniei de , prelucrat tamburi şi a liniei de montaj pentru remorcile agricole, crearea liniei de montaj remorci cisternă, reproiectarea acelor pentru remorcile de tip RM 2, scontîndu-se performanţe superioare celor realizate pe plan mondial in privinţa greutăţii şi rezistenţei. MIRCEA BORDA Modernizarea — un proces continuu, desfăşurat în ritmuri susţinute ARGUMENTUL FAPTELOR - DEPĂŞIREA SUBSTANŢIALĂ A SARCINILOR DE PLAN O zi obişnuită de muncă rodnică, susţinută, la ÎNTREPRINDEREA CHIMICA TURDA, unitate situată constant in fruntea întrecerii pe ramură de activitate, în fiecare sector de producţie, la fiecare loc de muncă, se acţionează la capacitatea maximă. La nivelul acestei unităţi tinerii reprezintă ponderea forţei de muncă, în mod concret, peste 60 la sută din totalul personalului tehnicoproductiv. Cu alte cuvinte, un potenţial viguros de muncă şi iniţiativă tinăra, muncitorească. Să reţinem faptul că la această dată colectivul de specialişti a raportat îndeplinirea , planului pe întregul an la producţia marfă şi export, într-adevăr, o realizare remarcabilă. Prin urmare, în momentul de faţă, se lucrează în contul producţiilor suplimentare. Cum e firesc, cuvîntul de ordine îl reprezintă depăşirea substanţială a angajamentelor suplimentare asumate. Se detaşează, in primul rind, efortul propriu de iniţiativă şi angajare in materializarea măsurilor şi acţiunilor stabilite pentru perfecţionarea continuă şi modernizarea producţiei. Acest lucru a condus la utilizarea intensivă a capacităţilor, de producţie, la asimilarea de noi produse în fabricaţie, îmbunătăţirea calităţii sortimentelor fabricate şi reducerea substanţială a consumurilor specifice. Pe această bază, , prevederile de plan pe acest an pot fi depăşite cu cel puţin 20 la sută, între altele e vorba de realizarea în plus a peste 3 000 tone hidroxidele potasiu, 2 000 tone carbonat de potasiu şi 3 000 tone acid clorhidric sintetic. în expresie valorică nivelul planului va înregistra o depăşire de 110 milioane lei la producţia marfă şi 18 milioane lei la export. Fireşte, sporurile de producţie se fundamentează pe seama creşterii productivităţii muncii. La acest indicator, se consemnează un spor de aproape 11 la sută în raport cu prevederile stabilite. în prezent competiţia muncii cunoaşte ritmuri înalte de desfăşurare. In acest context, o atenţie deosebită se acordă reducerii accentuate a consumurilor specifice. Şi in acest domeniu realizările concrete obţinute sunt edificatoare ca pondere şi valoare materială. Prin perfecţionarea tehnologiilor de producţie, s-au redus de asemenea consum.-Resursele tehnico-materiale, valorificate la maximum file de energie şi combustibil ,realizate. Economiile obţinute de la începutul anului se ridică la, 2 500 MWh energie electrică, respectiv 2,5 milioane me gaz metan, lată şi un exemplu concret, în această direcţie. Prin modernizarea instalaţiei de electroliză a clorurii de potasiu s-a redus consumul de energie electrică cu 200 KWh pe tona de produs. Tot la acest capitol, se înscrie .şi.. utilizarea electrozilor cu parametri funcţionali~ridicaţi... *TM :Un adevăr se impune de , la sine : modernizarea producţiei • constituie obiectivul prioritar al întregii activităţi desfăşurate. La măsuri şi acţiuni concrete reţinem : modernizarea fluxului tehnologic de purificare a saramurii de potasiu ; diversificarea producţiei în cadrul instalaţiei de OXiCllorură ; extinderea utilităţii catalizatorilor rapizi in polimerizarea clorurii de vinil; introducerea unui calculator de proces şi altele. Acestea vizează in mod nemijlocit ridicarea productivităţii muncii, valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice, creşterea competitivităţii produselor pe piaţa externă. Cum spuneam, în acest an întreprinderea şi-a onorat un devans angajamentele asumate faţă de partenerii externi. De altfel, exportul reprezintă un punct de referinţă la nivelul activităţii productive desfăşurate, practic, la export s-a înregistrat un avans de aproape 3 luni in realizarea sarcinilor de plan. Aşadar, un succes remarcabil al e • chimiştilor turdeni. Eforturile depuse pentru , lărgirea şi diversificarea continuă a gamei sortimentale fabricate, alături de creşterea parametrilor tehnico-funcţionali ai produselor specifice realizate, explică in bună măsură solicitările tot mai mari existente pe piaţa externă. De altfel, in momentul de faţă, producţia de exporta anului viitor este aproape integral contractată. Să evidenţiem faptul că aceasta înregistrează o creştere de 22,5 la sută in raport cu acest an. Baza tehnico-materială existentă şi modernizările de tehno-ce vor fi-îeSIîzate in continuare, spiritul de angajare şi dăruire, existente la fiecare loc de michetă .Vor asigura depăşirea constantă a sarcinilor şi angajamentelor mobilizatoare stabilite pentru producţia anului viitor. IOAN GAVRA