Scînteia Tineretului, mai 1987 (Anul 43, nr. 11792-11816)

1987-05-01 / nr. 11792

„SC­INT­EI A TINERETULUI" pag. 2 în primele rînduri ale făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale Ponderea tineretului în ansamblul eco­nomiei naţionale depăşeşte o treime din totalul oamenilor muncii, dar contribuţia tinerei generaţii la dezvoltare poate fi mai exact judecată prin chiar cuprinde­rea mult mai largă a tineretului în ramu­rile caracterizate printr-o mai înaltă teh­nicitate, ramuri care determină saltul în timp al economiei româneşti. Realizarea creşterii economice intensive prin mo­dernizarea continuă a structurilor de pro­ducţie, ridicarea permanentă a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, sporirea productivităţii muncii, accentuarea spe­cializării şi integrarea producţiei în ve­derea utilizării cu maximum de randa­ment a capacităţilor, valorificarea supe­rioară a materi­ilor prime, combustibililor şi energiei, creşterea substanţială a efi­cienţei economice în toate ramurile şi sectoarele de activitate se împlineşte, de la etapă la etapă, printr-un cuprinzător elan de gund cutezător şi faptă revolu­ţionară. Tinerii nu au pregetat o clipă in a răspunde cu puterea faptelor exemplului luminos, de înaltă ţinută patriotică, re­voluţionară al eroului între eroii neamu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitor al României moderne. Dacă din cele 10 000 capacităţi de producţie principale puse în funcţiune, din 1945 şi pînă în prezent, 8 000 au fost conectate la circuitul econo­mic In ultimele două decenii, aceasta se datoreşte şi puternicului avînt, intensifi­cării la maximum a participării tinerei generaţii la dezvoltare — urmare directă şi răspuns la grija pe care personal se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă tinerei ge­neraţii a ţării, pe care o numeşte „viito­rul însuşi al naţiunii“, un răspuns la în­crederea pe care partidul, preşedintele Republicii o investesc in tineretul ţării. Salbele de hidrocentrale de pe Olt şi Ar­geş, Combinatul de oţeluri speciale Tîr­­govişte şi întreprinderea de alumină Tul­­cea, Combinatul siderurgic Călăraşi şi Combinatul de utilaj greu Iaşi, întreprin­derea de autoturisme „Oltcit“ Craiova şi Combinatul petrochimic Piteşti, întreprin­derea de lacuri şi vopsele „Policolor" Bucureşti şi Combinatul de îngrăşăminte chimice Slobozia — ca să amintim doar de citeva din ctitoriile noii epoci de bună­stare din viaţa ţării, Epoca Nicolae Ceauşescu — s-au zidit şi funcţionează prin şi cu aportul tinerilor, prezenţi pre­tutindeni acolo unde partidul şi patria le-o cer d­in focul bătăliei pentru produc­ţii sporite şi calităţi înalte, în procesul complex de formare a omului nou• In vastul şi complexul proces de edu­care a tinerei generaţii de constructori ai socialismului şi comunismului, tinerii ocupă poziţii­ de o deosebită importanţă. In primul rind, există marea masă a co­piilor, adolescenţilor, membri ai organi­zaţiilor de pionieri şi tineret care trebuie educaţi în spiritul celor mai nobile idea­luri şi responsabilităţi comuniste şi în al doilea rind, există, de asemenea, în nu­măr mare, detaşamentul tinerilor educa­tori cărora partidul le-a încredinţat for­marea caracterelor colegilor lor de gene­raţie. Sarcinile şi elanurile educative ale tinerilor sunt unite prin sarcinile forma­tive încredinţate de către partid organi­zaţiei noastre revoluţionare de tineret, organizaţie vastă din care fac parte, deo­potrivă, elevi, studenţi, tineri muncitori, oameni de ştiinţă, dar şi educatori. Uni­tatea scopurilor şi modalităţilor de ac­ţiune în direcţia formării omului nou, acel constructor devotat şi responsabil al noii orînduiri socialiste, se realizează ast­fel prin acţiunea în cadrul aceleiaşi or­ganizaţii revoluţionare. Fie că este vorba de copiii cuprinşi în Învăţământul pre­şcolar, primar sau gimnazial, fie că este vorba de liceeni sau studenţi, de tineri muncitori din industrie sau de lucrători ai ogoarelor, de tineri care lucrează in laboratoare sau in ateliere de creaţie, idealurile Însuşite in activitatea de­ zi cu zi, în neîncetatul proces educaţional sint aceleaşi­: dorinţa de dreptate,şi libertate, dragostea aprinsă faţă de pămîntul pe care ne-am născut, pâmînt scăldat în sîn­­gele strămoşilor noştri, devotamentul faţă de partid şi cauza măreaţă a socia­lismului, sentimentul datoriei faţă de vii­torul acestei naţiuni, hotărîrea de a ac­ţiona energic şi neabătut pentru a duce la îndeplinire cutezătoarele programe şi proiecte iniţiate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iar modul de a demonstra însuşirea aces­tor trăsături — care, reunite şi îmbogăţite cu cele mai scumpe calităţi morale ale poporului nostru precum cinstea, demni­tatea, spiritul de sacrificiu, generozitatea, prietenia etc. alcătuiesc chipul omului nou, una dintre cele mai de seamă cu­ceriri ale epocii de luminoase realizări socialiste pe care avem privilegiul să o trăim — este şi el unul singur : munca, acţiunea hotărită, curajoasă pentru a ma­terializa marile programe de devenire a patriei, promovate de partid, de secreta­rul său general. Un mare exemplu de viaţă închinată în întregime poporului in mijlocul căruia s-a născut, partidului, cauzei nobile a socialismului şi comunis­mului îl constituie înseşi munca şi acti­vitatea neobosită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omul care şi-a sacrificat anii copilăriei şi adolescenţei pentru ca idea­lurile în care credea mai presus de orice să devină o realitate. Factor activ în realizarea obiectivelor noii revoluţii agrare Prezenţă activul responsabul. rh.-toate­ marile înfăptuiri­ ale­ acestui­ timp, tine­retul s-a afirmat­ şi se afirmă ca un pu­ternic factor de progres, angajat plenar în bătălia pentru creşterea rodniciei pă­­mîntului, pentru realizarea unor pro­ducţii agricole tot mai mari, mai sigura şi mai stabile. Acţionînd în deplină uni­tate, sub semnul de flacără al organiza­ţiei lor revoluţionare, răspunzind fierbin­te la chemarea partidului, a secretarului său general,'' tinerii din mediul rural şi-au asumat Cu convingere,­ obiectivele noii revoluţii agrare a­parte. Integrantă a amplului proces de dezvoltare­­econo­mică şi socială a României în epoca sa cea mai glorioasă, „Epoca Nicolae Ceauşescu". Argumentele sunt grăitoare şi ele se înlănţuie intr-o convingătoare de­monstraţie a celei mai spectaculoase de­veniri. Dacă ar fi să ne referim doar la faptul că România a înregistrat în anul 1986 cea mai mare producţie agricolă din întreaga sa istorie, sau la performanţele tot mai des atinse de numeroase unităţi agricole, anume de a realiza producţii de 8 000 kg la hectar la orz şi grîu şi de 20 000 kg la hectar la porumb ştiuleţi, şi tot ar fi de ajuns pentru a ilustra acest prestigios salt calitativ cu care se poate mîndri agricultura românească de astăzi. O agricultură nouă, aşezată pe baze noi, ştiinţifice. Pentru că, trebuie spus, in agricultura modernă, intensivă, ştiinţa a devenit factorul care garantează nemij­locit randamentul şi productivitatea. Toc­mai de aceea, nivelul de pregătire pro­fesională constituie o preocupare da seamă pentru toate organizaţiile de tine­ret de la sate. Relevînd importanţa aces­tui element, secretarul general al parti­dului sublinia : „Munca în agricultură nu este cu nimic mai prejos decit in elec­tronică ; dacă vreţi chiar, în multe pri­vinţe ea este mai importantă, pentru că nu este vorba numai de producţii de 8 000 de kg grîu sau 20 000 kg la porumb la hectar ; dar este vorba de cunoaşterea biologiei, de cunoaşterea tainelor plante­lor, deci de cunoaşterea tainelor naturii -4- şi aceasta înseamnă un nivel înalt al agriculturii noastre şi al lucrătorilor din agricultură". Firesc, nivelul pregătirii profesionale condiţionează calitatea mun­cii desfăşurate de tineri şi — în modul cel mai direct — a rezultatelor fiecărei unităţi agricole in care ei activează. Că­tre acest din urmă aspect converg de alt­ Participanţi activi la crearea valorilor culturii socialiste Participarea tinerilor la actul de cul­tură este — să nu uităm — dovada pe­remptorie a gradului de civilizaţie ai sa­ Afirmaţi­­ în mişcarea sportivă din România Situind in centrul politicii sale omul, dezvoltarea sa multilaterală şi pornind de la adevărul câ sportul asigură nu numai vigoarea, forţa muşchilor, ci şi vigoarea, sănătatea minţii, cultivînd şi aprofundind calităţi morale de excepţie (prietenia, spi­ritul de echipă, ştiinţa de a te bucura de o victorie şi de a şti să fii demn atunci cînd pierzi in întrecere, ambiţia, spiritul de competitivitate) Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au acordat şi acordă o atenţie deosebită dezvoltării mişcării sportive din ţara noastră, asigurării con­diţiilor optime pentru practicarea spor­tului, a mişcării fizice, înfiinţată, in urmă cu un deceniu, din Iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Daciada“, o adevărată olimpiadă a spor­tului românesc, a devenit astăzi cea mai populară competiţie sportivă in al cărui cadru generos participă an de an mili­oane şi milioane de tineri la întreceri. Ca organizaţie cu depline atribuţii în această direcţie, Uniunii Tineretului Co­munist îi revin sarcini deosebite în ca­drul acestei mari acţiuni la nivel naţio­nal. In fiecare an, se desfăşoară 32 mari competiţii de masă pentru tineret la 23 de , discipline sportive, întreceri dotate cu trofeul „Cupa U.T.C.“. Dintre acestea cea mai populară este „Crosul tineretului", manifestare sportivă de tradiţie şi pres­tigiu, care reuneşte la startul etapei de masă, de fiecare dată, mai mult de 3 mi­lioane de tineri concurenţi. Rezultatele sunt pe măsura grijii pe care o acordă partidul şi statul mişcării sportive româneşti. Şi să nu uităm că sportivii care au făcut ca la mari între­ceri­ internaţionale tricolorul românesc să se inalte maiestuos, în acordurile imnului naţional, pe cel­­mai înalt catarg, sunt cu toţii tineri şi foarte tineri, sunt colegii noştri de generaţie. O atenţie deosebită se acordă, de ase­menea, alături de mişcarea sportivă şi turismului, asigurării condiţiilor optime tinerilor de a participa la această acti­vitate cu rol deosebit de important in educarea lor. Şi turismul, de la populare­le drumeţii de simbătă şi duminică la manifestările de s­are anvergură, contri­buie substanţial la îmbogăţirea cunoştin­ţelor tinerilor, la cultivarea dragostei de patrie. Ce minunate, instructive şi auten­tice lecţii de patriotism se ţin lingă ce­tăţile dacice ori lingă monumentele ce amintesc de mari evenimente ale istoriei noastre naţionale, ce mîndră îţi apare ţara atunci cînd îi vezi cu propriii ochi­ frumuseţile naturale şi cele clădite cu trudă de oameni ! Existenţa Biroului de Turism pentru Tineret, a numeroaselor baze de turism aflate la dispoziţia tineri­ .­­ Pagini realizate de : M. ZVIRJINSCHI, M. VERGU, E. VASILIU, C. STAN, S. BALAN, I. LAZAR, E. SZEKELY Fotografii de : O. PLECAN, GH. CUCU, V. TANASOF VINERI 1 MAI 1937 Un adevăr de inimă şi de conştiinţă al tinerei PREZENŢI ÎN TOT CE AM ÎNFĂPTUIT, PREZENŢI ÎN TOT CE VOM ÎNFĂPTUI In cronica muncii tinerilor pentru progresul şi bunăstarea ţării rămin înscrise cu litere de aur cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, de la înalta tribună a istoricului Congres al IX-lea . „Socialismul a deschis ti­neretului nostru perspectivele afirmării elanului şi entuziasmului său, i-a creat condiţii optime de dezvoltare multilaterală. Fără îndoială că tineretul va răspunde şi în viitor acestor condiţii într-o muncă perseverentă de pregătire şi lărgire a orizontului de cunoş­tinţe, prin participarea activă, alături de întregul popor, la opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste". Se deschidea o nouă etapă în istoria socialistă a patriei, se afirmau programe noi de dezvoltare, cele mai cutezătoare, mai revoluţionare, cunoscute vreodată de istoria acestui popor. Tineretul a răspuns cu promp­­­­titudinea şi cu entuziasmul ce ii caracterizează virsta, din toată inima, „prezent !“ Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, el insuşi vechi şi strălucit militant al Uniunii Tineretului Comunist, adevărat model şi simbol al spiritului re­voluţionar In acţiune, promovează cu clarviziune şi curaj o idee generoasă, potrivit căreia tineretul reprezintă un mare potenţial creator, viitorul insuşi al naţiunii socialiste, însufleţiţi de noua şi marea încredere ce li se acordă, tinerii patriei participă, alături de comunişti, la o nouă şi superioară construcţie socialistă. Trăind plenar sentimentul minddiel pentru încrederea acordată, pentru noul şi importantul rol ce li se încredinţează în această epocă de fel toate acţiunile şi iniţiativele subsu­mate amplei întreceri uteciste ce se des­făşoară sub genericul „Tineretul — parti­cipant activ la îndeplinirea obiectivelor noii revoluţii agrare" — o importantă pirghie politico-organizatorică prin care este antrenat, cu scopuri şi mijloace spe­cifice, tineretul care munceşte în agri­cultură, în zootehnie, in silvicultură. Învăţînd, cercetînd, produeînd Invăţămîntul este o coordonată dina­mică a societăţii noastre , etapele revo­luţionare parcurse de toate treptele şcolii româneşti — în structură şi in conţinut — nu întîrzie să-şi arate roadele. In ni­velul de cunoştinţe teoretice şi practice, in performantele obţinute de şcoala ro­mânească de toate gradele, în performan­tele absolvenţilor tuturor formelor de în­­văţămînt. Geniala gindire a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, stă şi la baza transformărilor benefice petrecute în concepţia privind şcoala, privind sarcinile, obiectivele pe care aceasta le are de îndeplinit. Tineri­lor le-a fost pusă la dispoziţie o excep­ţională bază materială — săli de clasă, laboratoare, ateliere, spaţii culturale, spor­tive etc. —, ei s-au transformat şi se transformă in continuare din obiect al procesului instructiv-educativ in subiect, ceea ce presupune colaborarea lor la ob­ţinerea unor permanente succese profe­sionale şi umane. Prin aşezarea la baza întregului nostru sistem de invăţămînt a triadei „Invăţămînt. Cercetare. Producţie", s-a făcut un pas uriaş pe drumul inte­grării, al familiarizării tinerilor cu pro­blemele concrete ale muncii, ale vieţii. Cercetarea ştiinţifică, în strinsă legă­tură cu invăţămîntul şi producţia, abor­dează problemele stringente ale econo­miei, abordează domeniile de vîrf ale cercetării tehnologice, ale tuturor dome­niilor cunoaşterii. Tinerilor le sunt oferite toate posibilităţile de afirmare a capaci­tăţii creatoare, a imaginaţiei ştiinţifice, toate condiţiile materiale pentru a trans­pune în ..practică ideile puse in slujba progresului,’‘a noului. Nu este vorba numai "de*specialiştii absolvenţi de uni­tăţi de invăţămînt superior, este vorba de toti oamenii muncii care au preocu­pări in domeniul cercetării. In acest sens, este demnă de remarcat iniţiativa orga­nizaţiei revoluţionare de tineret, mişcarea de masă „Ştiinţă. Tehnică. Producţie" în cadrul căreia sunt antrenaţi sute de mii de tineri din toate domeniile de activitate Citeva cifre sunt relevante : 354 de uni­tăţi de cercetare, proiectare ; 29 008 tineri lucrează în domeniul cercetării şi dezvol­tării tehnologice ; funcţionează 4 098 cercuri ştiinţifice şi tehnico-aplicative ; la faza de masă a concursurilor de creaţie tehnico-ştiinţifică, numai în ultimul timp au participat 255 920 tineri ; în aceeaşi perioadă, tineri şi colective de tineri au preluat spre rezolvare 8 112 teme de cer­cetare tehnico-ştiinţifică din planul între­prinderilor, cu o eficienţă de aproximativ 3,5 miliarde de lei ; în cadrul a 801 se­siuni de comunicări tehnico-ştiinţifice au fost prezentate peste 12 300 lucrări sem­nate de tineri ; 3 688 invenţii şi inovaţii au fost realizate de tineri şi colective de tineri ; 23 489 de tineri au contribuit la realizarea unor invenţii şi inovaţii cu aplicabilitate in practică. Aceste cifre privesc domeniul industriei. Şi în agri­cultură,­­tinerii cercetători, tinerii pre­ocupaţi de promovarea noului deţin o pondere însemnată. în cercetarea din do­meniul agriculturii sunt antrenaţi 70 366 tineri ; funcţionează 477 agrocluburi cu 68 010 participanţi tineri ; la cele 133 de sesiuni de comunicări tehnico-ştiinţifice din domeniul agriculturii au luat parte aproximativ 10 000 de tinuri, planuri grandioase şi împliniri pe măsură, tinerii se simt datori să se dovedească demni de aprecierile formulate de secretarul ge­neral al partidului, să răspundă, prin inalte fapte de muncă, mi­nunatelor condiţii de viaţă, de pregătire ştiinţifică şi profesională, de muncă, de afirmare ce le-au fost create prin grija părintească a partidului. Mai uniţi ca nicicînd in jurul partidului, ai secretaru­lui său general, tinerii patriei s-au implicat, alături de întregul popor, cu matură responsabilitate, cu competenţa dată de un sistem de invăţămînt gindit ştiinţific şi racordat la noile necesităţi sociale, in amplul proces de îndeplinire a marilor programe ale timpului luminos pe care il trăim, li regăsim, cu forţa, potenţialul creator şi elanul ce-l caracterizează, muncind cu însufleţire pen­tru realizarea programelor politice, ideologice, economice, sociale, cietăţii noastre socialiste, a nivelului de pregătire multilaterală, ca o consecinţă firească a investiţiilor materiale in do­meniul cultural. Prezenta tineretului la viaţa culturală reprezintă totodată o la­tură a implicării sale responsabile in toate sectoarele, in toate marile evenimente ale muncii pentru tară, a participării con­ştiente, sub semnul elanului revoluţionar şi al spiritului patriotic, la înfăptuirea măreţelor obiective ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“, la făurirea, in ultimă in­­stanţă, a unui om nou, a revoluţionaru­lui de profesie. Prin activitatea lor, tinerii sunt chemaţi să contribuie la edificarea patriei, la în­frumuseţarea chipului ei. Prezenta impre­sionantă pe scenele „Cintării României“ este in­­felul aceste oglinda în cintec şi vers, in imagini artistice, specifice, a efortului lor creator, al răspunsului­ fap­tic, prin exemplare acte de eroism al muncii,­ la chemarea partidului, a secre­tarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a da tot ce au mai bun pentru propăşirea patriei, pentru a con­tinua opera de zidire socialistă a Româ­niei. Tinerii sunt viitorul însuşi al na­ţiunii noastre şi, în repetate rînduri, spec­tacolele lor subliniază necesitatea luptei pentru o planetă a păcii. Cultura tinără din România de astăzi are pacea printre temele fundamentale ale exprimării sale in numele patriotismului socialist, al ro­mantismului revoluţionar. Cultura uma­nistă a devenit un sinonim al artei tinere, continuatoarea unor tradiţii luminoase ale înaintaşilor. In afara unor activităţi obişnuite, cu o desfăşurare firească în cadrul etapelor şi ediţiilor „Ciitării­ României", trebuie să semnalăm manifestările specifice organi­zate în reţeaua aşezămintelor de cultură ale tineretului. Au apărut în ultimii ani numeroase edificii destinate tinerilor -r casele de cultură, ale ştiinţei şi tehnicii pentru tineret. Ele focalizează activitatea cultural-ştiinţifică a colectivelor de tineri din unităţile economice, din instituţiile de cultură şi invăţămînt de pe raza lo­calităţilor, a judeţelor respective. Am putea vorbi de o gamă foarte largă de activităţi culturale, tehnice, ştiinţifice in cadrul unor cercuri, al unor cursuri, al unor cicluri de manifestări devenite, la rindul lor, tradiţionale. Posibilităţile de pregătire şi de exprimare artistică sunt practic nelimitate şi ele îşi au forme adecvate de organizare. Uniunea Tineretului Comunist este as­tăzi iniţiatoarea şi organizatoarea unor ample activităţi cultural-educative consa­crate tuturor artelor şi genurilor artisti­ce. Aceasta asigură un dialog fertil, per­manent intre creatorii de artă şi publicul tînăr. Trebuie, de asemenea, să spunem câ aceste manifestări tradiţionale cultivă cu deosebire temele specifice tinerei ge­neraţii, ilustrind preocupările lor, dînd relief valorilor, făcind posibilă afirmarea lor sub semnul calităţii, al exigenţelor te­matice, într-o­ diversitate de stiluri şi in­dividualităţi artistice. Cultura românească are, se poate afir­ma cu mindrie, continuatori de nădejde cărora condiţiile oferite de partidul şi statul nostru le îngăduie afirmarea la co­tele cele mai înalte, culturale promovate cu spirit revoluţionar de partidul nostru. Me­reu in frunte, mereu gata să se achite de toate sarcinile încre­dinţate, oricit de pretenţioase şi de dificile ar fi ele ! Aceasta este schiţa de portret a generaţiei tinere, in primăvara anului 1987, cînd întregul popor se pregătește să întîmpine cu exemplară hăr­nicie ziua de 1 Mai, frumoasa sărbătoare a muncii. Un tineret res­ponsabil, pregătit să preia cele mai grele răspunderi ale comu­niștilor, pregătit să materializeze minunatul program de perspec­tivă elaborat de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un tineret pentru care cel mai înalt titlu este acela de constructor al României socialiste multilateral dezvoltate, de mesager al păcii in lume, al încrederii şi colaborării Intre popoa­re­­lor est« Încă o dovadă a grijii pentru a asigura tineretului posibilitatea de a face turism, posibilitatea de a cunoaşte, de a învăţa, de a te­întilni el împrieteni cu colegii de generaţie. Pacea are chipul tinereţii ■ Dintre toate edificiile, dintre toate cele făurite de om de-a lungul istoriei, pacea a fost construcţia cea mai dorită şi, in acelaşi timp, cea mai ameninţată de dis­trugere, dar niciodată, ca In epoca noas­tră, fragilitatea ei nu a fost atît de evi­dentă, niciodată ea nu s-a echivalat, suprapunindu-se, făcind corp comun, cu Însăşi viaţa planetei. In cazul unui con­flict nu ar mai fi vorba de o viaţă ome­nească, de mii de vieţii ; nu ar mai fi vorba de ruinele unui oraş, de ruinele unor mii de oraşe , ci de toate vieţile omeneşti, de toate construcţiile umane, pentru că războiul nuclear, prin atîtea arme acumulate, prin atitea kilotone dis­trugătoare, ar însemna un război plane­tar. în fața unei alternative de aseme­nea perspective, nici un efort nu e prea mic, nici­ un stat, nici un popor nu pot sta de o parte. Sunt necesare, a arătat în nenumărate rînduri România prin glasul ei cel mai autorizat, glasul președintelui său, tovarăşul Nicolae ceauşescu, măsuri ferme, paşi concreţi, acum cit nu e prea tîrziu, in direcţia dezarmării generale şi, in primul rind, a dezarmării nucleare. Şi mai e necesar ca tineretul să fie crescut şi educat în spiritul păcii, adică in acel spirit ce aşează egalitatea şi prietenia, co­laborarea şi întrajutorarea ca principii ale raţiunii existenţei oamenilor de pe întreg globul pămintesc, învingerea forţelor oarbe ale distrugerii, eliberarea omului de coşmarul atomic canalizează energiile clocotitoare ale tinereţii către frumos, adevăr şi durabil, ii dau certitudini ti­nerei generaţii privind viitorul ei şi vii­torul speciei umane, îi conferă echilibrul atît de necesar marilor înfăptuiri. „Ti­neretul României doreşte pacea“ a fost nu numai deviza unei ample acţiuni des­făşurate la Bucureşti in noiembrie 1985 — atunci cînd sute de mii de tineri din toate judeţele ţării au manifestat pentru pace, pentru viaţă, pentru viitor —, ci şi de­viza, principiul de viaţă pentru tânăra generaţie­­a ţării, plenar angajată în tot ceea ce se construieşte în patrie, un prin­cipiu dintotdeauna şi pentru totdeauna. Pacea îşi are în România o concreteţe cotidiană, munca plină de abnegaţie, munca , temeinică, munca dătătoare de satisfacţii şi Împliniri. In România, pacea are chiar chipul ţării. Este ceea ce tinerii au învăţat şi învaţă zi de zi de la omul de aleasă omenie, de la părintele iubit , tovarășul Nicolae Ceaușescu. * I.

Next