Scînteia Tineretului, mai 1987 (Anul 43, nr. 11792-11816)
1987-05-01 / nr. 11792
„SCINTEI A TINERETULUI" pag. 2 în primele rînduri ale făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale Ponderea tineretului în ansamblul economiei naţionale depăşeşte o treime din totalul oamenilor muncii, dar contribuţia tinerei generaţii la dezvoltare poate fi mai exact judecată prin chiar cuprinderea mult mai largă a tineretului în ramurile caracterizate printr-o mai înaltă tehnicitate, ramuri care determină saltul în timp al economiei româneşti. Realizarea creşterii economice intensive prin modernizarea continuă a structurilor de producţie, ridicarea permanentă a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, sporirea productivităţii muncii, accentuarea specializării şi integrarea producţiei în vederea utilizării cu maximum de randament a capacităţilor, valorificarea superioară a materiilor prime, combustibililor şi energiei, creşterea substanţială a eficienţei economice în toate ramurile şi sectoarele de activitate se împlineşte, de la etapă la etapă, printr-un cuprinzător elan de gund cutezător şi faptă revoluţionară. Tinerii nu au pregetat o clipă in a răspunde cu puterea faptelor exemplului luminos, de înaltă ţinută patriotică, revoluţionară al eroului între eroii neamului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitor al României moderne. Dacă din cele 10 000 capacităţi de producţie principale puse în funcţiune, din 1945 şi pînă în prezent, 8 000 au fost conectate la circuitul economic In ultimele două decenii, aceasta se datoreşte şi puternicului avînt, intensificării la maximum a participării tinerei generaţii la dezvoltare — urmare directă şi răspuns la grija pe care personal secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă tinerei generaţii a ţării, pe care o numeşte „viitorul însuşi al naţiunii“, un răspuns la încrederea pe care partidul, preşedintele Republicii o investesc in tineretul ţării. Salbele de hidrocentrale de pe Olt şi Argeş, Combinatul de oţeluri speciale Tîrgovişte şi întreprinderea de alumină Tulcea, Combinatul siderurgic Călăraşi şi Combinatul de utilaj greu Iaşi, întreprinderea de autoturisme „Oltcit“ Craiova şi Combinatul petrochimic Piteşti, întreprinderea de lacuri şi vopsele „Policolor" Bucureşti şi Combinatul de îngrăşăminte chimice Slobozia — ca să amintim doar de citeva din ctitoriile noii epoci de bunăstare din viaţa ţării, Epoca Nicolae Ceauşescu — s-au zidit şi funcţionează prin şi cu aportul tinerilor, prezenţi pretutindeni acolo unde partidul şi patria le-o cer din focul bătăliei pentru producţii sporite şi calităţi înalte, în procesul complex de formare a omului nou• In vastul şi complexul proces de educare a tinerei generaţii de constructori ai socialismului şi comunismului, tinerii ocupă poziţii de o deosebită importanţă. In primul rind, există marea masă a copiilor, adolescenţilor, membri ai organizaţiilor de pionieri şi tineret care trebuie educaţi în spiritul celor mai nobile idealuri şi responsabilităţi comuniste şi în al doilea rind, există, de asemenea, în număr mare, detaşamentul tinerilor educatori cărora partidul le-a încredinţat formarea caracterelor colegilor lor de generaţie. Sarcinile şi elanurile educative ale tinerilor sunt unite prin sarcinile formative încredinţate de către partid organizaţiei noastre revoluţionare de tineret, organizaţie vastă din care fac parte, deopotrivă, elevi, studenţi, tineri muncitori, oameni de ştiinţă, dar şi educatori. Unitatea scopurilor şi modalităţilor de acţiune în direcţia formării omului nou, acel constructor devotat şi responsabil al noii orînduiri socialiste, se realizează astfel prin acţiunea în cadrul aceleiaşi organizaţii revoluţionare. Fie că este vorba de copiii cuprinşi în Învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial, fie că este vorba de liceeni sau studenţi, de tineri muncitori din industrie sau de lucrători ai ogoarelor, de tineri care lucrează in laboratoare sau in ateliere de creaţie, idealurile Însuşite in activitatea de zi cu zi, în neîncetatul proces educaţional sint aceleaşi: dorinţa de dreptate,şi libertate, dragostea aprinsă faţă de pămîntul pe care ne-am născut, pâmînt scăldat în sîngele strămoşilor noştri, devotamentul faţă de partid şi cauza măreaţă a socialismului, sentimentul datoriei faţă de viitorul acestei naţiuni, hotărîrea de a acţiona energic şi neabătut pentru a duce la îndeplinire cutezătoarele programe şi proiecte iniţiate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iar modul de a demonstra însuşirea acestor trăsături — care, reunite şi îmbogăţite cu cele mai scumpe calităţi morale ale poporului nostru precum cinstea, demnitatea, spiritul de sacrificiu, generozitatea, prietenia etc. alcătuiesc chipul omului nou, una dintre cele mai de seamă cuceriri ale epocii de luminoase realizări socialiste pe care avem privilegiul să o trăim — este şi el unul singur : munca, acţiunea hotărită, curajoasă pentru a materializa marile programe de devenire a patriei, promovate de partid, de secretarul său general. Un mare exemplu de viaţă închinată în întregime poporului in mijlocul căruia s-a născut, partidului, cauzei nobile a socialismului şi comunismului îl constituie înseşi munca şi activitatea neobosită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omul care şi-a sacrificat anii copilăriei şi adolescenţei pentru ca idealurile în care credea mai presus de orice să devină o realitate. Factor activ în realizarea obiectivelor noii revoluţii agrare Prezenţă activul responsabul. rh.-toate marile înfăptuiri ale acestui timp, tineretul s-a afirmat şi se afirmă ca un puternic factor de progres, angajat plenar în bătălia pentru creşterea rodniciei pămîntului, pentru realizarea unor producţii agricole tot mai mari, mai sigura şi mai stabile. Acţionînd în deplină unitate, sub semnul de flacără al organizaţiei lor revoluţionare, răspunzind fierbinte la chemarea partidului, a secretarului său general,'' tinerii din mediul rural şi-au asumat Cu convingere, obiectivele noii revoluţii agrare aparte. Integrantă a amplului proces de dezvoltareeconomică şi socială a României în epoca sa cea mai glorioasă, „Epoca Nicolae Ceauşescu". Argumentele sunt grăitoare şi ele se înlănţuie intr-o convingătoare demonstraţie a celei mai spectaculoase deveniri. Dacă ar fi să ne referim doar la faptul că România a înregistrat în anul 1986 cea mai mare producţie agricolă din întreaga sa istorie, sau la performanţele tot mai des atinse de numeroase unităţi agricole, anume de a realiza producţii de 8 000 kg la hectar la orz şi grîu şi de 20 000 kg la hectar la porumb ştiuleţi, şi tot ar fi de ajuns pentru a ilustra acest prestigios salt calitativ cu care se poate mîndri agricultura românească de astăzi. O agricultură nouă, aşezată pe baze noi, ştiinţifice. Pentru că, trebuie spus, in agricultura modernă, intensivă, ştiinţa a devenit factorul care garantează nemijlocit randamentul şi productivitatea. Tocmai de aceea, nivelul de pregătire profesională constituie o preocupare da seamă pentru toate organizaţiile de tineret de la sate. Relevînd importanţa acestui element, secretarul general al partidului sublinia : „Munca în agricultură nu este cu nimic mai prejos decit in electronică ; dacă vreţi chiar, în multe privinţe ea este mai importantă, pentru că nu este vorba numai de producţii de 8 000 de kg grîu sau 20 000 kg la porumb la hectar ; dar este vorba de cunoaşterea biologiei, de cunoaşterea tainelor plantelor, deci de cunoaşterea tainelor naturii -4- şi aceasta înseamnă un nivel înalt al agriculturii noastre şi al lucrătorilor din agricultură". Firesc, nivelul pregătirii profesionale condiţionează calitatea muncii desfăşurate de tineri şi — în modul cel mai direct — a rezultatelor fiecărei unităţi agricole in care ei activează. Către acest din urmă aspect converg de alt Participanţi activi la crearea valorilor culturii socialiste Participarea tinerilor la actul de cultură este — să nu uităm — dovada peremptorie a gradului de civilizaţie ai sa Afirmaţi în mişcarea sportivă din România Situind in centrul politicii sale omul, dezvoltarea sa multilaterală şi pornind de la adevărul câ sportul asigură nu numai vigoarea, forţa muşchilor, ci şi vigoarea, sănătatea minţii, cultivînd şi aprofundind calităţi morale de excepţie (prietenia, spiritul de echipă, ştiinţa de a te bucura de o victorie şi de a şti să fii demn atunci cînd pierzi in întrecere, ambiţia, spiritul de competitivitate) Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au acordat şi acordă o atenţie deosebită dezvoltării mişcării sportive din ţara noastră, asigurării condiţiilor optime pentru practicarea sportului, a mişcării fizice, înfiinţată, in urmă cu un deceniu, din Iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Daciada“, o adevărată olimpiadă a sportului românesc, a devenit astăzi cea mai populară competiţie sportivă in al cărui cadru generos participă an de an milioane şi milioane de tineri la întreceri. Ca organizaţie cu depline atribuţii în această direcţie, Uniunii Tineretului Comunist îi revin sarcini deosebite în cadrul acestei mari acţiuni la nivel naţional. In fiecare an, se desfăşoară 32 mari competiţii de masă pentru tineret la 23 de , discipline sportive, întreceri dotate cu trofeul „Cupa U.T.C.“. Dintre acestea cea mai populară este „Crosul tineretului", manifestare sportivă de tradiţie şi prestigiu, care reuneşte la startul etapei de masă, de fiecare dată, mai mult de 3 milioane de tineri concurenţi. Rezultatele sunt pe măsura grijii pe care o acordă partidul şi statul mişcării sportive româneşti. Şi să nu uităm că sportivii care au făcut ca la mari întreceri internaţionale tricolorul românesc să se inalte maiestuos, în acordurile imnului naţional, pe celmai înalt catarg, sunt cu toţii tineri şi foarte tineri, sunt colegii noştri de generaţie. O atenţie deosebită se acordă, de asemenea, alături de mişcarea sportivă şi turismului, asigurării condiţiilor optime tinerilor de a participa la această activitate cu rol deosebit de important in educarea lor. Şi turismul, de la popularele drumeţii de simbătă şi duminică la manifestările de sare anvergură, contribuie substanţial la îmbogăţirea cunoştinţelor tinerilor, la cultivarea dragostei de patrie. Ce minunate, instructive şi autentice lecţii de patriotism se ţin lingă cetăţile dacice ori lingă monumentele ce amintesc de mari evenimente ale istoriei noastre naţionale, ce mîndră îţi apare ţara atunci cînd îi vezi cu propriii ochi frumuseţile naturale şi cele clădite cu trudă de oameni ! Existenţa Biroului de Turism pentru Tineret, a numeroaselor baze de turism aflate la dispoziţia tineri . Pagini realizate de : M. ZVIRJINSCHI, M. VERGU, E. VASILIU, C. STAN, S. BALAN, I. LAZAR, E. SZEKELY Fotografii de : O. PLECAN, GH. CUCU, V. TANASOF VINERI 1 MAI 1937 Un adevăr de inimă şi de conştiinţă al tinerei PREZENŢI ÎN TOT CE AM ÎNFĂPTUIT, PREZENŢI ÎN TOT CE VOM ÎNFĂPTUI In cronica muncii tinerilor pentru progresul şi bunăstarea ţării rămin înscrise cu litere de aur cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, de la înalta tribună a istoricului Congres al IX-lea . „Socialismul a deschis tineretului nostru perspectivele afirmării elanului şi entuziasmului său, i-a creat condiţii optime de dezvoltare multilaterală. Fără îndoială că tineretul va răspunde şi în viitor acestor condiţii într-o muncă perseverentă de pregătire şi lărgire a orizontului de cunoştinţe, prin participarea activă, alături de întregul popor, la opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste". Se deschidea o nouă etapă în istoria socialistă a patriei, se afirmau programe noi de dezvoltare, cele mai cutezătoare, mai revoluţionare, cunoscute vreodată de istoria acestui popor. Tineretul a răspuns cu promptitudinea şi cu entuziasmul ce ii caracterizează virsta, din toată inima, „prezent !“ Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, el insuşi vechi şi strălucit militant al Uniunii Tineretului Comunist, adevărat model şi simbol al spiritului revoluţionar In acţiune, promovează cu clarviziune şi curaj o idee generoasă, potrivit căreia tineretul reprezintă un mare potenţial creator, viitorul insuşi al naţiunii socialiste, însufleţiţi de noua şi marea încredere ce li se acordă, tinerii patriei participă, alături de comunişti, la o nouă şi superioară construcţie socialistă. Trăind plenar sentimentul minddiel pentru încrederea acordată, pentru noul şi importantul rol ce li se încredinţează în această epocă de fel toate acţiunile şi iniţiativele subsumate amplei întreceri uteciste ce se desfăşoară sub genericul „Tineretul — participant activ la îndeplinirea obiectivelor noii revoluţii agrare" — o importantă pirghie politico-organizatorică prin care este antrenat, cu scopuri şi mijloace specifice, tineretul care munceşte în agricultură, în zootehnie, in silvicultură. Învăţînd, cercetînd, produeînd Invăţămîntul este o coordonată dinamică a societăţii noastre , etapele revoluţionare parcurse de toate treptele şcolii româneşti — în structură şi in conţinut — nu întîrzie să-şi arate roadele. In nivelul de cunoştinţe teoretice şi practice, in performantele obţinute de şcoala românească de toate gradele, în performantele absolvenţilor tuturor formelor de învăţămînt. Geniala gindire a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, stă şi la baza transformărilor benefice petrecute în concepţia privind şcoala, privind sarcinile, obiectivele pe care aceasta le are de îndeplinit. Tinerilor le-a fost pusă la dispoziţie o excepţională bază materială — săli de clasă, laboratoare, ateliere, spaţii culturale, sportive etc. —, ei s-au transformat şi se transformă in continuare din obiect al procesului instructiv-educativ in subiect, ceea ce presupune colaborarea lor la obţinerea unor permanente succese profesionale şi umane. Prin aşezarea la baza întregului nostru sistem de invăţămînt a triadei „Invăţămînt. Cercetare. Producţie", s-a făcut un pas uriaş pe drumul integrării, al familiarizării tinerilor cu problemele concrete ale muncii, ale vieţii. Cercetarea ştiinţifică, în strinsă legătură cu invăţămîntul şi producţia, abordează problemele stringente ale economiei, abordează domeniile de vîrf ale cercetării tehnologice, ale tuturor domeniilor cunoaşterii. Tinerilor le sunt oferite toate posibilităţile de afirmare a capacităţii creatoare, a imaginaţiei ştiinţifice, toate condiţiile materiale pentru a transpune în ..practică ideile puse in slujba progresului,’‘a noului. Nu este vorba numai "de*specialiştii absolvenţi de unităţi de invăţămînt superior, este vorba de toti oamenii muncii care au preocupări in domeniul cercetării. In acest sens, este demnă de remarcat iniţiativa organizaţiei revoluţionare de tineret, mişcarea de masă „Ştiinţă. Tehnică. Producţie" în cadrul căreia sunt antrenaţi sute de mii de tineri din toate domeniile de activitate Citeva cifre sunt relevante : 354 de unităţi de cercetare, proiectare ; 29 008 tineri lucrează în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice ; funcţionează 4 098 cercuri ştiinţifice şi tehnico-aplicative ; la faza de masă a concursurilor de creaţie tehnico-ştiinţifică, numai în ultimul timp au participat 255 920 tineri ; în aceeaşi perioadă, tineri şi colective de tineri au preluat spre rezolvare 8 112 teme de cercetare tehnico-ştiinţifică din planul întreprinderilor, cu o eficienţă de aproximativ 3,5 miliarde de lei ; în cadrul a 801 sesiuni de comunicări tehnico-ştiinţifice au fost prezentate peste 12 300 lucrări semnate de tineri ; 3 688 invenţii şi inovaţii au fost realizate de tineri şi colective de tineri ; 23 489 de tineri au contribuit la realizarea unor invenţii şi inovaţii cu aplicabilitate in practică. Aceste cifre privesc domeniul industriei. Şi în agricultură,tinerii cercetători, tinerii preocupaţi de promovarea noului deţin o pondere însemnată. în cercetarea din domeniul agriculturii sunt antrenaţi 70 366 tineri ; funcţionează 477 agrocluburi cu 68 010 participanţi tineri ; la cele 133 de sesiuni de comunicări tehnico-ştiinţifice din domeniul agriculturii au luat parte aproximativ 10 000 de tinuri, planuri grandioase şi împliniri pe măsură, tinerii se simt datori să se dovedească demni de aprecierile formulate de secretarul general al partidului, să răspundă, prin inalte fapte de muncă, minunatelor condiţii de viaţă, de pregătire ştiinţifică şi profesională, de muncă, de afirmare ce le-au fost create prin grija părintească a partidului. Mai uniţi ca nicicînd in jurul partidului, ai secretarului său general, tinerii patriei s-au implicat, alături de întregul popor, cu matură responsabilitate, cu competenţa dată de un sistem de invăţămînt gindit ştiinţific şi racordat la noile necesităţi sociale, in amplul proces de îndeplinire a marilor programe ale timpului luminos pe care il trăim, li regăsim, cu forţa, potenţialul creator şi elanul ce-l caracterizează, muncind cu însufleţire pentru realizarea programelor politice, ideologice, economice, sociale, cietăţii noastre socialiste, a nivelului de pregătire multilaterală, ca o consecinţă firească a investiţiilor materiale in domeniul cultural. Prezenta tineretului la viaţa culturală reprezintă totodată o latură a implicării sale responsabile in toate sectoarele, in toate marile evenimente ale muncii pentru tară, a participării conştiente, sub semnul elanului revoluţionar şi al spiritului patriotic, la înfăptuirea măreţelor obiective ale „Epocii Nicolae Ceauşescu“, la făurirea, in ultimă instanţă, a unui om nou, a revoluţionarului de profesie. Prin activitatea lor, tinerii sunt chemaţi să contribuie la edificarea patriei, la înfrumuseţarea chipului ei. Prezenta impresionantă pe scenele „Cintării României“ este infelul aceste oglinda în cintec şi vers, in imagini artistice, specifice, a efortului lor creator, al răspunsului faptic, prin exemplare acte de eroism al muncii, la chemarea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a da tot ce au mai bun pentru propăşirea patriei, pentru a continua opera de zidire socialistă a României. Tinerii sunt viitorul însuşi al naţiunii noastre şi, în repetate rînduri, spectacolele lor subliniază necesitatea luptei pentru o planetă a păcii. Cultura tinără din România de astăzi are pacea printre temele fundamentale ale exprimării sale in numele patriotismului socialist, al romantismului revoluţionar. Cultura umanistă a devenit un sinonim al artei tinere, continuatoarea unor tradiţii luminoase ale înaintaşilor. In afara unor activităţi obişnuite, cu o desfăşurare firească în cadrul etapelor şi ediţiilor „Ciitării României", trebuie să semnalăm manifestările specifice organizate în reţeaua aşezămintelor de cultură ale tineretului. Au apărut în ultimii ani numeroase edificii destinate tinerilor -r casele de cultură, ale ştiinţei şi tehnicii pentru tineret. Ele focalizează activitatea cultural-ştiinţifică a colectivelor de tineri din unităţile economice, din instituţiile de cultură şi invăţămînt de pe raza localităţilor, a judeţelor respective. Am putea vorbi de o gamă foarte largă de activităţi culturale, tehnice, ştiinţifice in cadrul unor cercuri, al unor cursuri, al unor cicluri de manifestări devenite, la rindul lor, tradiţionale. Posibilităţile de pregătire şi de exprimare artistică sunt practic nelimitate şi ele îşi au forme adecvate de organizare. Uniunea Tineretului Comunist este astăzi iniţiatoarea şi organizatoarea unor ample activităţi cultural-educative consacrate tuturor artelor şi genurilor artistice. Aceasta asigură un dialog fertil, permanent intre creatorii de artă şi publicul tînăr. Trebuie, de asemenea, să spunem câ aceste manifestări tradiţionale cultivă cu deosebire temele specifice tinerei generaţii, ilustrind preocupările lor, dînd relief valorilor, făcind posibilă afirmarea lor sub semnul calităţii, al exigenţelor tematice, într-o diversitate de stiluri şi individualităţi artistice. Cultura românească are, se poate afirma cu mindrie, continuatori de nădejde cărora condiţiile oferite de partidul şi statul nostru le îngăduie afirmarea la cotele cele mai înalte, culturale promovate cu spirit revoluţionar de partidul nostru. Mereu in frunte, mereu gata să se achite de toate sarcinile încredinţate, oricit de pretenţioase şi de dificile ar fi ele ! Aceasta este schiţa de portret a generaţiei tinere, in primăvara anului 1987, cînd întregul popor se pregătește să întîmpine cu exemplară hărnicie ziua de 1 Mai, frumoasa sărbătoare a muncii. Un tineret responsabil, pregătit să preia cele mai grele răspunderi ale comuniștilor, pregătit să materializeze minunatul program de perspectivă elaborat de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un tineret pentru care cel mai înalt titlu este acela de constructor al României socialiste multilateral dezvoltate, de mesager al păcii in lume, al încrederii şi colaborării Intre popoarelor est« Încă o dovadă a grijii pentru a asigura tineretului posibilitatea de a face turism, posibilitatea de a cunoaşte, de a învăţa, de a teîntilni el împrieteni cu colegii de generaţie. Pacea are chipul tinereţii ■ Dintre toate edificiile, dintre toate cele făurite de om de-a lungul istoriei, pacea a fost construcţia cea mai dorită şi, in acelaşi timp, cea mai ameninţată de distrugere, dar niciodată, ca In epoca noastră, fragilitatea ei nu a fost atît de evidentă, niciodată ea nu s-a echivalat, suprapunindu-se, făcind corp comun, cu Însăşi viaţa planetei. In cazul unui conflict nu ar mai fi vorba de o viaţă omenească, de mii de vieţii ; nu ar mai fi vorba de ruinele unui oraş, de ruinele unor mii de oraşe , ci de toate vieţile omeneşti, de toate construcţiile umane, pentru că războiul nuclear, prin atîtea arme acumulate, prin atitea kilotone distrugătoare, ar însemna un război planetar. în fața unei alternative de asemenea perspective, nici un efort nu e prea mic, nici un stat, nici un popor nu pot sta de o parte. Sunt necesare, a arătat în nenumărate rînduri România prin glasul ei cel mai autorizat, glasul președintelui său, tovarăşul Nicolae ceauşescu, măsuri ferme, paşi concreţi, acum cit nu e prea tîrziu, in direcţia dezarmării generale şi, in primul rind, a dezarmării nucleare. Şi mai e necesar ca tineretul să fie crescut şi educat în spiritul păcii, adică in acel spirit ce aşează egalitatea şi prietenia, colaborarea şi întrajutorarea ca principii ale raţiunii existenţei oamenilor de pe întreg globul pămintesc, învingerea forţelor oarbe ale distrugerii, eliberarea omului de coşmarul atomic canalizează energiile clocotitoare ale tinereţii către frumos, adevăr şi durabil, ii dau certitudini tinerei generaţii privind viitorul ei şi viitorul speciei umane, îi conferă echilibrul atît de necesar marilor înfăptuiri. „Tineretul României doreşte pacea“ a fost nu numai deviza unei ample acţiuni desfăşurate la Bucureşti in noiembrie 1985 — atunci cînd sute de mii de tineri din toate judeţele ţării au manifestat pentru pace, pentru viaţă, pentru viitor —, ci şi deviza, principiul de viaţă pentru tânăra generaţiea ţării, plenar angajată în tot ceea ce se construieşte în patrie, un principiu dintotdeauna şi pentru totdeauna. Pacea îşi are în România o concreteţe cotidiană, munca plină de abnegaţie, munca , temeinică, munca dătătoare de satisfacţii şi Împliniri. In România, pacea are chiar chipul ţării. Este ceea ce tinerii au învăţat şi învaţă zi de zi de la omul de aleasă omenie, de la părintele iubit , tovarășul Nicolae Ceaușescu. * I.