Scînteia Tineretului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 11896-11921)

1987-09-01 / nr. 11896

IN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. MUNCĂ RESPONSABILĂ, SUCCESE DE PRESTIGIU înnoirea şi calitatea produselor, în pas cu exigenţele beneficiarilor interni şi externi ÎNTREPRINDEREA DE AR­MATURI INDUSTRIALE DIN FONTA ŞI OŢEL ZALAU, cea mai mare unitate economică de pe platforma industrială a Să­lajului, a înregistrat în ultimii ani o dezvoltare accentuată. Dovada o reprezintă, înainte de toate, volumul sporit al produc­ţiei fizice realizate şi diversi­ficarea continuă a gamei sorti­mentale. De­­altfel, în momen­tul de faţă întreaga activitate productivă desfăşurată se în­scrie riguros pe coordona­tele înaltei eficiente şi ca­lităţii. Aşa, se explică, in ul­timă instanţă, si solicitările mari de produse la export. In acest an, de exemplu, nivelul acestui indicator este aproape dublu faţă de 1986. Prin ur­mare, o creştere semnificativă, care argumentează calitatea şi competitivitatea armăturilor in­dustriale realizate. Că aşa stau lucrurile o con­firmă realitatea existentă in toate secţiile si sectoarele de producţie. Pretutindeni se a­­cordă importanţa cuvenită rea­lizării şi depăşirii constante a sarcinilor de plan, cu toate că acestea sunt mai mari cu 12 la sută in raport cu anul trecut. Sigur, din acest punct de ve­dere contează în primul rind capacitatea de iniţiativă şi mo­bilizare a întregului colectiv. Or, aşa ceva există aici din plin. Cind spunem acest lucru, avem in vedere rezultatele con­crete obţinute, pina acum la principalii indicatori tehnico­­economici. Este bine să re­ţinem că, la această dată, pro­ducţia suplimentară realizată de la începutul anului depăşeşte 10 milioane, lei. Fizic, între al­tele, este vorba de fabricarea în plus a 230 tone piese tur­nate din fontă şi 74 tone armă­turi industriale din fontă. De asemenea, in acest interval au fost asimilate in fabricaţie 18 noi familii de robineţi, însu­­mind nu mai puţin de 134 tipo­­dimensiuni, din care 12 familii sunt destinate exclusiv exportu­lui. Prin aceasta, produsele noi şi reproiectate semnifică 41,3 la sută în totalul producţiei rea­lizate, rezultînd o creştere de aproape 3 la sută faţă de ni­velul planificat. Sugestive sunt şi realizările circumscrise nemijlocit exportu­lui. Toate contractele încheiate cu beneficiarii externi au fost onorate la termen, iar o bună parte din acestea in devans. Ca urmare, în bilanţul activităţii de export se consemnează un plus total de 51 milioane lei faţă de prevederile perioadei. In acest semestru unitatea tre­buie să realizeze o producţie la întreprinderea de Armături Industriale din Fontă si Oţel Zalău de export de circa 2 ori mai mare ca in prima parte , a anu­lui. Situaţia se explică prin existenta unor comenzi supli­mentare la armăturile indus­triale din otel. Tocmai de a­­ceea,­ pregătirea si lansarea V­­■-fabricaţie a*'Sm-Hmerrteller - des­tinate beneficiarilor externi s-a făcut din timp, ceea ce va asi­gura realizarea in devans a tu­turor angajamentelor contrac­tuale asumate pe acest an. A­­ceasta, însă, in condiţiile res­pectării riguroase a parametri­lor tehnico-calitativi stabiliţi. Fireşte, nu sunt lipsite de in­teres cîteva argumente la acest capitol. Ni le oferă Vasile Ru­­zici, unul din inginerii şefi ai întreprinderii. „La noi calitatea este privită ca un imperativ absolut al fiecărei zile de mun­că. In mod concret, ca o pro­blemă de conştiinţă şi respon­sabilitate muncitorească, în în­treprinderea noastră, calitatea înseamnă, intre altele, execuţie ireproşabilă, consumuri reduse de metal si eficienţă sporită. Cam în aceşti termeni soluţio­năm fiecare obiectiv tehnic ce-l avem de realizat. Poate că toc­mai de aceea nu am avut pină acum reclamaţii la produsele livrate beneficiarilor interni şi externi. Normal, totul depinde de competenţa oamenilor. De fapt, calitatea produselor în­cepe odată cu proiectarea şi pregătirea fabricaţiei. Aceste operaţii tehnice se realizează cu cea mai mare răspundere, res­­pectîndu-se întocmai detaliile constructive fixate. Pe parcurs, se urmăreşte asigurarea nivelu­lui calitativ corespunzător la fiecare fază de fabricaţie, pen­tru fiecare reper în parte. Cel puţin la fel de importantă este şi existenţa unor condiţii teh­­nico-materiale­ corespunzătoare in vederea executării unor pro­duse cu­ performanţe calitative ridicate. Aş spune că la ora ac­tuală specialiştii şi tehnicienii noştri sunt in măsură să asimi­leze rapid pe fluxurile de pro­ducţie noile categorii de pro­duse înscrise in nomenclatorul de fabricaţie. Cu alte cuvinte, reuşim să răspundem oricărei solicitări venite din partea be­neficiarilor". Nu este puţin lucru dacă ne gindim la destinaţia unor re­pere fabricate. Cea mai mare parte a acestora este livrată la export sau unor sectoare prio­ritare ale economiei naţionale. Este suficient să arătăm că în IOAN GAVRA (Continuare in pag. a III-a) DIN CRONICA ÎNTRECERII NOI PRODUSE ASIMILATE La întreprinderea de scule şi elemente hidraulice din Focşani, unitate distinsă pentru a doua oară consecutiv cu Ordinul Muncii, clasa I pentru ocuparea locului unu în întrecerea socialistă dintre unităţile de profil, au fost asi­milate şi lansate în fabricaţie două noi produse. Este vorba de scule aşchietoare pentru frezat, prin a căror uti­lizare se asigură creşterea cu 15 la sută a productivităţii muncii şi o calitate superioară a suprafeţelor frezate. De notat că noile creaţii ale colectivului de aici au o greutate mult redusă faţă de cea a sculelor aşchietoare de acelaşi tip, ele puţind fi astfel manevrate cu mai multă operativitate. PRODUCŢIE-MARFĂ REALIZATĂ SUPLIMENTAR La peste 150 milioane lei se ridică valoarea producţiei­­marfă realizată suplimentar sarcinilor de plan la zi de că­tre colectivele muncitoreşti din 49 Întreprinderi fruntaşe din judeţul Neamţ. Schimburile, zilele şi săptămînile re­cord în activitatea productivă organizate în luna august s-au soldat cu importante realizări, livrîndu-se astfel su­plimentar beneficiarilor interni şi la export fire şi fibre sintetice, maşini-unelte pentru prelucrarea metalului, ţe­sături, tricotaje, maşini şi utilaje agricole, produse chi­mice, cherestea şi ciment. Cu rezultate remarcabile se în­scriu în marea cronică a întrecerii socialiste chimi­ştii şi constructorii de maşini-unelte din municipiul Roman, tex­tileul din Tîrgu Neamţ, cimentiştii din Bicaz, colectivele întreprinderilor de tricotaje din Piatra Neamţ şi Roman şi întreprinderii pentru materiale de construcţii Roman. LUCRĂRILE DE SEZON — MAXIMĂ OPERATIVITATE! Toată lumea în cîmp — un imperativ al acestor zile Suprafaţa cultivată cu floa­­rea-soarelui in Cooperativa a­­gricolă de producţie Sfintul Gheorghe, din judeţul Ialomiţa, este de 465 de hectare. Iată de ce sunt lesne de inteles măsu­rile luate de toţi factorii de răspundere din comună pentru ca întreaga recoltă să fie strînsă în cîteva zile. Ni s-a părut fi­resc ca de această cultură să se ocupe și să răspundă direct și tînărul primar al comunei, Ionită Cristache, pe care aveam să-l găsim in Ferma nr. 1, unde făcea evaluarea cît mai veri­dică a recoltei, dar și dirija intrarea combinelor în lan. „Avem, în această zonă, 70 ha cu floarea-soarelui care a ajuns la maturitate in timpul optim. Am orientat aici princi­palele forţe mecanice, astfel că terenul va fi eliberat,­­ urmind să se pregătească pentru ce­realele ca vor fi semănate cu­­rind. Deşi cultura este neirigată, producţia pe care am evaluat-o se apropie foarte mult de rea­litatea din cîmp, pentru că, aşa cum a indicat secretarul gene­ral al partidului­­nostru, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, am luat în calcul situaţia fiecărei sole si chiar a fiecărei par­cele“. In Ferma nr. 1, aveam să constatăm că sola respectivă prezintă densitatea corespunză­toare şi, mai ales, o coacere uniformă a seminţelor. Startul luat, aşadar, de cele şapte RIFS-uri este bun, pro­bele efectuate la capetele tar­lalelor demonstrind că recolta­rea poate să fie de scurtă du- ELENA CĂTUNEANU (Continuare în pag. a lll-a) Nu nevoia il învaţă pe om ! Dorinţa aceasta de a face mai mult, de a şti mai mult e speci­fică firii umane, e o părticică din aspiraţia lui spre progres, spre o viaţă mai bună. Aşa, bu­năoară, in cimpia mănoasă de vest, locuitorii Nădlacului ti­veau toate cele necesare traiu­lui zilnic. Aşezarea, de altfel, dobîndise contururi distincte, cu mult timp înainte, pornind de la poziţia favorabilă pe drumu­rile obişnuite ale comerţului şi de la rodnicia holdei. Şi totuşi, dacă e să definim o trăsătură esenţială a muncii şi vieţii a­­cestor oameni, ea poate fi for­mulată astfel: încrederea in forţele şi resursele proprii! La urma urmei, o atitudine influ­enţată decisiv şi de amplasarea localităţii in mijlocul unor vaste întinderi de pămint (peste 12 000 de hectare de teren arabil!), la fruntariile vestice ala ţării. Alt­fel spus, un mod de acţiune realist, izvorît din convingerea fermă că puterea de a înm­uri evoluţia evenimentelor cotidie­ne stă in propriile mîini, în ca­pacitatea oamenilor de a găsi intr-un timp cit mai scurt so­luţiile optime pentru dezvolta­rea impetuoasă a Nădlacului. Fără îndoială, marea bogăţie a acestor locuri rămîne pămân­tul. Gospodărit cu pricepere, preţuit exact, iubit cu grijă, I.A.S. Nădlac, cea mai mare unitate agricolă, e şi cea mai bună. Cu producţii-record, ce i-au adus trei binemeritate titluri de „Erou al Noii Revolu­ţii Agrare“ (încununând, de alt­fel, o impunătoare zestre de medalii şi distincţii obţinute de-a lungul anilor!). Apoi, cele două cooperative agricole de producţie — Mureşul şi Victo­ria —, asociaţia legumicolă (cu peste 1200 de hectare de cultu­ră), un complex de creştere şi îngrăşare a porcinelor şi cele două ferme, piscicolă şi avicolă. Fiecare in parte, consolidate mereu, cu o zestre în creştere, definindu-şi cu claritate un drum aparte spre înfăptuirea unei agriculturi moderne. Toate, însă, dovedind cunoaşterea şi valorificarea integrală a resur­selor interne, a particularităţi­lor locului. Cooperativele de producţie, de exemplu, sunt mari cultivatoare de cânepă. O plantă căreia îi prieşte clima şi pămîn­tul, ajungind la producţii, de peste 8 000 kg la hectar, de ca­litatea vnuii şi extra. Din întreg C.U.A.S.C. Nădlac se adună ast­fel anual peste 1­ 500 de tone de cînepă pentru fibră. De aici şi o primă opţiune a oamenilor : construcţia unei topitorii, vesti­tă în toată ţara pentru fineţea şi rezistenţa produsului finit. Un alt obiectiv — o secţie de prelucrare a laptelui — îşi are obârşia şi justificarea în pro­ducţia celor peste 1000 de vaci ale Întreprinderii agricole de stat (zilnic livrîndu-se, ca mar­fă, cite 11 litri de la fiecare a­­nimal). Printre investiţiile pen­tru care luptă locuitorii Nădla­cului — după cum îmi mărturi­sea şi primarul Ştefan Gubik — se numără şi o unitate complexă de industrie alimentară. „Soco­teala este simplă: peste 22 de mii de tone de legume, existen­ţa a aproape 7 500 de viţei puşi la îngrăşat şi a unui complex de porcine. Abia atunci am avea satisfacţia să valorificăm tot ceea ce înseamnă truda noastră zilnică“ — spunea el. Căci, in­tr-adevăr, aşa au învăţat aceşti oameni, să se bucure intru to­tul de rodul muncii lor! Cum se bucură, de pildă, azi de con­strucţia unui orăşel minunat, cu toate dotările de rigoare: secţii industriale , prelucrarea lem­nului, unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti sau­ prestatoare de servicii, alimentaţie publică, unităţi comerciale, şcolare, in­stituţii de cultură. In fapt, tot ce-i trebuie unei aşezări care şi-a definit o viaţă intensă, cu un ritm specific unei localităţi agroindustriale dezvoltate, în­scrisă cu fermitate pe coordo­natele continuei modernizări. Spuneam, bunăoară, de acel perseverent neastimpăr al cău­tării, al creaţiei, specific locui­torilor Nădlacului şi, aşa cum a­­precia şi Marinela Mazuch, se­cretara Comitetului orăşenesc al U.T.C., in primul rind, a celor peste 1 000 de tineri. Andrei Si­­dor, inginerul-şef al I.A.S.-ului, de exemplu, e unul dintre ei. Cei doar 7 ani de muncă sunt insă plini de realizări. Atit cit poate să dureze un om ! De alt­fel, nicicînd nu-şi arogă mari merite. Şi-a făcut doar datoria! Ca şi Angela Tipei, Laurenţiu Buculei, Rujena Crişăn, Delia Ondreicsik, Ileana Coman, Su­sann Suchansky, Ana-Maria Filo, Milan Maximese, tineri re­prezentativi pentru organizaţiile lor, fruntaşi la locurile de mun­că. Graţie inteligenţei oameni­lor, din pământul bun şi darnic a ţişnit, în 1976, de exemplu, o mare bogăţie a locului: apa geotermală. Un foraj norocos, cu 76° temperatură și un debit de 25 litri pe secundă. O mare șansă in bătălia pentru econo­misirea resurselor energetice. In primii ani, a fost folosită in special la topitorie: un spor de productivitate de peste 20 Ut sută a■ determinat luarea hotă­­ririi de a construi o nouă hală, dublînd capacitatea de prelu­crare. Din cei 25 de litri erau consumaţi (desigur nu in tota­litate) doar 15! Atunci apa a fost dirijată spre oraş. 144 de noi apartamente au beneficiat de confortul termic mult dorit. A fost r­­ndul spaţiilor comerci­ale, al modernului hotel, al Ca­sei de cultură, policlinicii, al poştei şi al celor 20 de săli ale liceului. Specializaţi deja in problema utilizării apei geoter­­ma­le, edilii au gîndit o soluţie optimă pentru valorificarea re­turului menţinut constant la 30’C, un ştrand termal, pe un fost teren accidentat. Bazinele de înot pentru copii şi tineret, viitorul spaţiu acoperit, modifi­că nu doar fondul de disponibi­lităţi de petrecere a timpului li­ber, ci face şi intrarea în oraş mult mai­­atrăgătoare. E un dar plăcut pe care locuitorii şi-l fac lor înşişi, printr-o exemplară contribuţie in muncă. Apa geo­­ternală — se pregăteşte deja un­­nou foraj, in apropierea unor unităţi industriale — înseamnă­­anual, numai pentru blocurile de locuinţe, o economie de 440 tone de combustibil convenţio­nal. Şi, desigur, drumul ei nu se opreşte aici! Edilii localităţii se gindesc la o seră de flori, la alta de legume, la noi foraje. Nu de alta, dar surprizele plă­cute pot veni oricînd: recent, sondind terenul in căutarea pe­trolului, s-a născut un nou jet, de 4 litrilsecundă, adică necesa­rul pentru întreg sectorul zoo­­­tehnic. Cu certitudine, apa geoter­­mală reprezintă un rezervor e­­nergetic important. Privind spre viitor, nădlăcenii s-au decis să-l potenţeze şi cu alte resurse la îndemână. 22 de locuinţe au tre­cut deja pe instalaţii de biogaz. Iar la zootehnie (la complexul de porcine şi la C.A.P. Mure­şul) şi la S.M.A. se utilizează panourile solare. Energia solară GHEORGHE CRIȘAN (Continuare in pag. a III-a) a comis pe oltimvi­mum prefaceri Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ANUL XLIII SERIA II NR. 11 896 MARȚI 1 SEPTEMBRIE 1987 4 PAGINI 50 BANI Idei-forţă ale devenirii noastre comuniste MM Mi ii li! III COHET - IN­ALTA SCOALĂ DI INIUUNII PATRIOTICĂ, REVOLUŢIONARĂ A INTRICUIUI NOSTRU TINERET „Dragi prieteni tineri, partidul, societatea noastră socialistă, prin eforturi mari, au asigurat şi asigură tinerei generaţii condiţii minunate de viaţă, de învăţătură, de muncă. Sunteţi membri ai unei organizaţii cu un glorios trecut de luptă revoluţionară. Nu uitaţi nici un moment că tot ceea ce s-a realizat, minunatele condiţii pe care le aveţi astăzi în toate domeniile sunt rezultatul luptei şi muncii revoluţionare a înaintaşi­lor, a părinţilor voştri, care au trebuit să înfrîngă multe greutăţi, să re­nunţe la multe pentru a asigura dezvoltarea patriei, cele mai bune con­diţii de viaţă tinerei generaţii, întregii naţiuni". NICOLAE CEAUŞESCU Uniunea Tineretului Comunist, sprijinul de nădejde al gloriosu­lui nostru partid în formarea şi educarea patriotică şi revoluţio­nară a tineretului — iată cea mai înaltă cinste şi mîndria noastră cea mai fierbinte ! Prin el însuşi faptul că la numai un an după făurirea sa, Partidul Comunist Român a creat Uniu­nea Tineretului Comunist re­prezintă o deosebit de emoţio­nantă dovadă a grijii părinteşti cu care comuniştii, partidul lor au vegheat la creşterea şi edu­carea viitoarelor generaţii in cultul celor mai luminoase idea­luri, valori şi aspiraţii. Iar tine­retul, organizaţia sa revoluţio­nară, învăţind permanent din exemplul comuniştilor, nu au precupeţit­­nimic, mergînd pina la sacrificiul suprem pentru i­z­­bînda ţelurilor sacre ale liber­tăţii naţionale­ şi dreptăţii so­ciale, a socialismului,­ progresu­lui şi păcii. Impresionanta retrospectivă a acestui măreţ drum de luptă şi jertfă evidenţiază adevărul­ atit de drag nouă, tuturor, că in vii­toarea marilor confruntări poli­tice şi sociale, în cadrul cărora Partidul Comunist Român a avut permanent rolul conducător şi hotăritor, iar Uniunea Tineretu­lui Comunist s-a aflat, cu eroism şi curaj, sub stindardul partidu­lui, s-a format, şi s-a afirmat personalitatea de geniu a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, patriot strălucit,­­revoluţionar fără seamăn pe care, încă din acei ani tovarăşii săi l-au numit, cu admiraţie şi respect „cel mai bun dintre cei mai buni tineri comunişti“. Minunatele calităţi de strateg, organizator şi con­ducător pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a do­vedit în acea aspră pe­rioadă i-au adus încrederea neţărmurită a partidului care, imediat după actul istoric de la 23 August, i-a încredinţat funcţia de cea mai înaltă răs­pundere in conducerea tinere­tului comunist şi — odată cu momentul de răscruce al Con­gresului­­ al IX-lea al P.C.R. — înseşi destinele partidului şi ale ţării. Tot in aceşti ani de grele lupte, dar de neabătut spirit de sacrificiu al tineretului re­voluţionar, s-a manifestat pro­eminenta personalitate a tova­răşei Elena Petrescu (Ceauşescu), eminent militant al Uniunii Tineretului Comunist, luptător neînfricat şi vizionar pentru ţelurile ,.cele mai nobile ale clasei muncitoare, ale naţiunii, astăzi militant de seamă al partidului şi statului nostru, savant de renume mondial, a cărei operă îmbogăţeşte in mod strălucit patrimoniul geniului creator al culturii noastre naţionale, al întregii umanităţi progresiste şi de numele şi activitatea căreia se leagă în mod indestructibil un înalt deziderat umanist, acela ca toate creaţiile de că­pătă ale ştiinţei şi cunoaşterii să fie puse exclusiv in slujba omului, păcii şi vieţii sale. Anii revoluţiei şi construc­ţiei socialiste au ridicat la o treaptă nouă, superioară aceste minunate tradiţii de muncă şi luptă, le-au conferit dimensiuni ,şi sensuri noi, superioare. In deplină concordanţă cu logica adevărului istoric tre­buie să arătăm că epoca de glorie inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R. a pus, din iniţiativa şi cu decisiva con­tribuţie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în faţa Uniunii Tine­retului Comunist, a tinerei gene­raţii, sarcini de cea mai nobilă şi înaltă însemnătate pe măsura uriaşului lor potenţial de ener­gie, patos revoluţionar şi pa­siune creatoare, a rolului şi lo­cului tineretului nostru de a re­prezenta o puternică forţă so­cială, viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste. In acest sens in Statutul Uniunii Tineretului Comunist adoptat la Forumul tineretului din mai 1985 se spu­ne : „Uniunea Tineretului Co­munist desfăşoară o multilate­rală activitate politică, educati­vă si organizatorică in vederea unirii eforturilor tineretului pentru participarea sa activă la întreaga viată economică, poli­tică si socială a tării. U.T.C. or­ganizează si uneşte eforturile tinerei generaţii in lupta si munca întregului popor consa­crate înfăptuirii Programului Partidului Comunist Român pentru realizarea scopului fun­damental al activităţii partidu­lui de edifi­care a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate si trecerea la construirea, in ŞERBAN CIONOF (Continuare in pag. a 11-a) ■ Din marea carte a is­toriei noastre naţionale : „MAGNIFIC EXEMPLU DESPRE FORŢA PE CARE O INSPIRA LI­BERTATEA UNUI PO­POR“ ■ Ştiinţă, tehnică, producţie: EFORTUL CO­LECTIV — LA BAZA TUTUROR ÎMPLINIRI­LOR , în direct — va­canţa : UN DEBUT IN ŢARA COPILĂRIEI ■ Rubrica AZI Rodul Grozăveşti FLUXUL MEMORIEI Pentru mine vara e ase­menea unei oglinzi dle argint in apele căreia imaginile se amestecă şi se estompează, pentru a ieşi apoi din cinc in cind la suprafaţă, intense, dar uşor modificate de tre­cerea prin labirintul trans­parent al memoriei. E un proces de „sedimentare“ care se desfăşoară cu viteze diferite, prin care amintirile se stratifică, se limpezesc, răminind să pulseze deasu­pra acelei clipe pe care te-ai trăit cu cea mai mare in­tensitate, cu o emoţie care te fixează definitiv în fibre­­le cele mai misterioase ale fiinţei tale. Pentru mine, spun, vara lui ’87, in stinge­re de-acum, aşteptind doar semnul stelar al echinocţiu­lui de septembrie, trăieşte şi va trăi multă vreme prin imaginile unei singure zile , o duminică de iulie. Mă a­­flam de mai multe zile in Apuseni, cutreierasem satele şi drumurile, mă impregna­sem cu atomii acelei lumini inconfundabile care scaldă lumea acestei străvechi ţări * de piatră, străbătusem, cu­­ alte cuvinte, o parte din­­ starea iniţiatică pe care o * încerc ori de cite ori revin­­ in Apuseni, pe meleagurile ’ judeţului Alba. Dimineaţa­­ acelei zile de iulie n-am s-o­­ uit insă niciodată. String­i pleoapele şi acolo pe supra-­­ faţa luminată pe dinăuntru c a retinei revăd cu mare pre­­ţ cizie clipa aceea cind, după­­ vreo două ore şi jumătate de­­ mers, am ajuns pe platou­­l din vîrfu! Muntelui Găina.­­ Era duminica Tîrgului de­­ Fete, încă de vineri aflat pe­­ valea Arieşului Mic, în sa­­­­tele comunei Avram Iancu,­­ aveam să văd, ca şi cum , oreie s-ar fi rostogolit fără­­ oprire către această clipă de­­ culminaţie, cum sărbătoarea­­ îşi face simţită in jur forţa­­ ei de atracţie, prin trecerea neîntreruptă a grupurilor de­­ oameni pe drumurile și no- ^ MIRCEA FLORIN­­ ȘANDRU ’ (Continuare in pag. a lll-a) .

Next