Scînteia Tineretului, septembrie 1987 (Anul 43, nr. 11896-11921)
1987-09-01 / nr. 11896
IN ÎNTÎMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P.C.R. MUNCĂ RESPONSABILĂ, SUCCESE DE PRESTIGIU înnoirea şi calitatea produselor, în pas cu exigenţele beneficiarilor interni şi externi ÎNTREPRINDEREA DE ARMATURI INDUSTRIALE DIN FONTA ŞI OŢEL ZALAU, cea mai mare unitate economică de pe platforma industrială a Sălajului, a înregistrat în ultimii ani o dezvoltare accentuată. Dovada o reprezintă, înainte de toate, volumul sporit al producţiei fizice realizate şi diversificarea continuă a gamei sortimentale. Dealtfel, în momentul de faţă întreaga activitate productivă desfăşurată se înscrie riguros pe coordonatele înaltei eficiente şi calităţii. Aşa, se explică, in ultimă instanţă, si solicitările mari de produse la export. In acest an, de exemplu, nivelul acestui indicator este aproape dublu faţă de 1986. Prin urmare, o creştere semnificativă, care argumentează calitatea şi competitivitatea armăturilor industriale realizate. Că aşa stau lucrurile o confirmă realitatea existentă in toate secţiile si sectoarele de producţie. Pretutindeni se acordă importanţa cuvenită realizării şi depăşirii constante a sarcinilor de plan, cu toate că acestea sunt mai mari cu 12 la sută in raport cu anul trecut. Sigur, din acest punct de vedere contează în primul rind capacitatea de iniţiativă şi mobilizare a întregului colectiv. Or, aşa ceva există aici din plin. Cind spunem acest lucru, avem in vedere rezultatele concrete obţinute, pina acum la principalii indicatori tehnicoeconomici. Este bine să reţinem că, la această dată, producţia suplimentară realizată de la începutul anului depăşeşte 10 milioane, lei. Fizic, între altele, este vorba de fabricarea în plus a 230 tone piese turnate din fontă şi 74 tone armături industriale din fontă. De asemenea, in acest interval au fost asimilate in fabricaţie 18 noi familii de robineţi, însumind nu mai puţin de 134 tipodimensiuni, din care 12 familii sunt destinate exclusiv exportului. Prin aceasta, produsele noi şi reproiectate semnifică 41,3 la sută în totalul producţiei realizate, rezultînd o creştere de aproape 3 la sută faţă de nivelul planificat. Sugestive sunt şi realizările circumscrise nemijlocit exportului. Toate contractele încheiate cu beneficiarii externi au fost onorate la termen, iar o bună parte din acestea in devans. Ca urmare, în bilanţul activităţii de export se consemnează un plus total de 51 milioane lei faţă de prevederile perioadei. In acest semestru unitatea trebuie să realizeze o producţie la întreprinderea de Armături Industriale din Fontă si Oţel Zalău de export de circa 2 ori mai mare ca in prima parte , a anului. Situaţia se explică prin existenta unor comenzi suplimentare la armăturile industriale din otel. Tocmai de aceea, pregătirea si lansarea V■-fabricaţie a*'Sm-Hmerrteller - destinate beneficiarilor externi s-a făcut din timp, ceea ce va asigura realizarea in devans a tuturor angajamentelor contractuale asumate pe acest an. Aceasta, însă, in condiţiile respectării riguroase a parametrilor tehnico-calitativi stabiliţi. Fireşte, nu sunt lipsite de interes cîteva argumente la acest capitol. Ni le oferă Vasile Ruzici, unul din inginerii şefi ai întreprinderii. „La noi calitatea este privită ca un imperativ absolut al fiecărei zile de muncă. In mod concret, ca o problemă de conştiinţă şi responsabilitate muncitorească, în întreprinderea noastră, calitatea înseamnă, intre altele, execuţie ireproşabilă, consumuri reduse de metal si eficienţă sporită. Cam în aceşti termeni soluţionăm fiecare obiectiv tehnic ce-l avem de realizat. Poate că tocmai de aceea nu am avut pină acum reclamaţii la produsele livrate beneficiarilor interni şi externi. Normal, totul depinde de competenţa oamenilor. De fapt, calitatea produselor începe odată cu proiectarea şi pregătirea fabricaţiei. Aceste operaţii tehnice se realizează cu cea mai mare răspundere, respectîndu-se întocmai detaliile constructive fixate. Pe parcurs, se urmăreşte asigurarea nivelului calitativ corespunzător la fiecare fază de fabricaţie, pentru fiecare reper în parte. Cel puţin la fel de importantă este şi existenţa unor condiţii tehnico-materiale corespunzătoare in vederea executării unor produse cu performanţe calitative ridicate. Aş spune că la ora actuală specialiştii şi tehnicienii noştri sunt in măsură să asimileze rapid pe fluxurile de producţie noile categorii de produse înscrise in nomenclatorul de fabricaţie. Cu alte cuvinte, reuşim să răspundem oricărei solicitări venite din partea beneficiarilor". Nu este puţin lucru dacă ne gindim la destinaţia unor repere fabricate. Cea mai mare parte a acestora este livrată la export sau unor sectoare prioritare ale economiei naţionale. Este suficient să arătăm că în IOAN GAVRA (Continuare in pag. a III-a) DIN CRONICA ÎNTRECERII NOI PRODUSE ASIMILATE La întreprinderea de scule şi elemente hidraulice din Focşani, unitate distinsă pentru a doua oară consecutiv cu Ordinul Muncii, clasa I pentru ocuparea locului unu în întrecerea socialistă dintre unităţile de profil, au fost asimilate şi lansate în fabricaţie două noi produse. Este vorba de scule aşchietoare pentru frezat, prin a căror utilizare se asigură creşterea cu 15 la sută a productivităţii muncii şi o calitate superioară a suprafeţelor frezate. De notat că noile creaţii ale colectivului de aici au o greutate mult redusă faţă de cea a sculelor aşchietoare de acelaşi tip, ele puţind fi astfel manevrate cu mai multă operativitate. PRODUCŢIE-MARFĂ REALIZATĂ SUPLIMENTAR La peste 150 milioane lei se ridică valoarea producţieimarfă realizată suplimentar sarcinilor de plan la zi de către colectivele muncitoreşti din 49 Întreprinderi fruntaşe din judeţul Neamţ. Schimburile, zilele şi săptămînile record în activitatea productivă organizate în luna august s-au soldat cu importante realizări, livrîndu-se astfel suplimentar beneficiarilor interni şi la export fire şi fibre sintetice, maşini-unelte pentru prelucrarea metalului, ţesături, tricotaje, maşini şi utilaje agricole, produse chimice, cherestea şi ciment. Cu rezultate remarcabile se înscriu în marea cronică a întrecerii socialiste chimiştii şi constructorii de maşini-unelte din municipiul Roman, textileul din Tîrgu Neamţ, cimentiştii din Bicaz, colectivele întreprinderilor de tricotaje din Piatra Neamţ şi Roman şi întreprinderii pentru materiale de construcţii Roman. LUCRĂRILE DE SEZON — MAXIMĂ OPERATIVITATE! Toată lumea în cîmp — un imperativ al acestor zile Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui in Cooperativa agricolă de producţie Sfintul Gheorghe, din judeţul Ialomiţa, este de 465 de hectare. Iată de ce sunt lesne de inteles măsurile luate de toţi factorii de răspundere din comună pentru ca întreaga recoltă să fie strînsă în cîteva zile. Ni s-a părut firesc ca de această cultură să se ocupe și să răspundă direct și tînărul primar al comunei, Ionită Cristache, pe care aveam să-l găsim in Ferma nr. 1, unde făcea evaluarea cît mai veridică a recoltei, dar și dirija intrarea combinelor în lan. „Avem, în această zonă, 70 ha cu floarea-soarelui care a ajuns la maturitate in timpul optim. Am orientat aici principalele forţe mecanice, astfel că terenul va fi eliberat, urmind să se pregătească pentru cerealele ca vor fi semănate curind. Deşi cultura este neirigată, producţia pe care am evaluat-o se apropie foarte mult de realitatea din cîmp, pentru că, aşa cum a indicat secretarul general al partiduluinostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, am luat în calcul situaţia fiecărei sole si chiar a fiecărei parcele“. In Ferma nr. 1, aveam să constatăm că sola respectivă prezintă densitatea corespunzătoare şi, mai ales, o coacere uniformă a seminţelor. Startul luat, aşadar, de cele şapte RIFS-uri este bun, probele efectuate la capetele tarlalelor demonstrind că recoltarea poate să fie de scurtă du- ELENA CĂTUNEANU (Continuare în pag. a lll-a) Nu nevoia il învaţă pe om ! Dorinţa aceasta de a face mai mult, de a şti mai mult e specifică firii umane, e o părticică din aspiraţia lui spre progres, spre o viaţă mai bună. Aşa, bunăoară, in cimpia mănoasă de vest, locuitorii Nădlacului tiveau toate cele necesare traiului zilnic. Aşezarea, de altfel, dobîndise contururi distincte, cu mult timp înainte, pornind de la poziţia favorabilă pe drumurile obişnuite ale comerţului şi de la rodnicia holdei. Şi totuşi, dacă e să definim o trăsătură esenţială a muncii şi vieţii acestor oameni, ea poate fi formulată astfel: încrederea in forţele şi resursele proprii! La urma urmei, o atitudine influenţată decisiv şi de amplasarea localităţii in mijlocul unor vaste întinderi de pămint (peste 12 000 de hectare de teren arabil!), la fruntariile vestice ala ţării. Altfel spus, un mod de acţiune realist, izvorît din convingerea fermă că puterea de a înmuri evoluţia evenimentelor cotidiene stă in propriile mîini, în capacitatea oamenilor de a găsi intr-un timp cit mai scurt soluţiile optime pentru dezvoltarea impetuoasă a Nădlacului. Fără îndoială, marea bogăţie a acestor locuri rămîne pământul. Gospodărit cu pricepere, preţuit exact, iubit cu grijă, I.A.S. Nădlac, cea mai mare unitate agricolă, e şi cea mai bună. Cu producţii-record, ce i-au adus trei binemeritate titluri de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ (încununând, de altfel, o impunătoare zestre de medalii şi distincţii obţinute de-a lungul anilor!). Apoi, cele două cooperative agricole de producţie — Mureşul şi Victoria —, asociaţia legumicolă (cu peste 1200 de hectare de cultură), un complex de creştere şi îngrăşare a porcinelor şi cele două ferme, piscicolă şi avicolă. Fiecare in parte, consolidate mereu, cu o zestre în creştere, definindu-şi cu claritate un drum aparte spre înfăptuirea unei agriculturi moderne. Toate, însă, dovedind cunoaşterea şi valorificarea integrală a resurselor interne, a particularităţilor locului. Cooperativele de producţie, de exemplu, sunt mari cultivatoare de cânepă. O plantă căreia îi prieşte clima şi pămîntul, ajungind la producţii, de peste 8 000 kg la hectar, de calitatea vnuii şi extra. Din întreg C.U.A.S.C. Nădlac se adună astfel anual peste 1 500 de tone de cînepă pentru fibră. De aici şi o primă opţiune a oamenilor : construcţia unei topitorii, vestită în toată ţara pentru fineţea şi rezistenţa produsului finit. Un alt obiectiv — o secţie de prelucrare a laptelui — îşi are obârşia şi justificarea în producţia celor peste 1000 de vaci ale Întreprinderii agricole de stat (zilnic livrîndu-se, ca marfă, cite 11 litri de la fiecare animal). Printre investiţiile pentru care luptă locuitorii Nădlacului — după cum îmi mărturisea şi primarul Ştefan Gubik — se numără şi o unitate complexă de industrie alimentară. „Socoteala este simplă: peste 22 de mii de tone de legume, existenţa a aproape 7 500 de viţei puşi la îngrăşat şi a unui complex de porcine. Abia atunci am avea satisfacţia să valorificăm tot ceea ce înseamnă truda noastră zilnică“ — spunea el. Căci, intr-adevăr, aşa au învăţat aceşti oameni, să se bucure intru totul de rodul muncii lor! Cum se bucură, de pildă, azi de construcţia unui orăşel minunat, cu toate dotările de rigoare: secţii industriale , prelucrarea lemnului, unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti sau prestatoare de servicii, alimentaţie publică, unităţi comerciale, şcolare, instituţii de cultură. In fapt, tot ce-i trebuie unei aşezări care şi-a definit o viaţă intensă, cu un ritm specific unei localităţi agroindustriale dezvoltate, înscrisă cu fermitate pe coordonatele continuei modernizări. Spuneam, bunăoară, de acel perseverent neastimpăr al căutării, al creaţiei, specific locuitorilor Nădlacului şi, aşa cum aprecia şi Marinela Mazuch, secretara Comitetului orăşenesc al U.T.C., in primul rind, a celor peste 1 000 de tineri. Andrei Sidor, inginerul-şef al I.A.S.-ului, de exemplu, e unul dintre ei. Cei doar 7 ani de muncă sunt insă plini de realizări. Atit cit poate să dureze un om ! De altfel, nicicînd nu-şi arogă mari merite. Şi-a făcut doar datoria! Ca şi Angela Tipei, Laurenţiu Buculei, Rujena Crişăn, Delia Ondreicsik, Ileana Coman, Susann Suchansky, Ana-Maria Filo, Milan Maximese, tineri reprezentativi pentru organizaţiile lor, fruntaşi la locurile de muncă. Graţie inteligenţei oamenilor, din pământul bun şi darnic a ţişnit, în 1976, de exemplu, o mare bogăţie a locului: apa geotermală. Un foraj norocos, cu 76° temperatură și un debit de 25 litri pe secundă. O mare șansă in bătălia pentru economisirea resurselor energetice. In primii ani, a fost folosită in special la topitorie: un spor de productivitate de peste 20 Ut sută a■ determinat luarea hotăririi de a construi o nouă hală, dublînd capacitatea de prelucrare. Din cei 25 de litri erau consumaţi (desigur nu in totalitate) doar 15! Atunci apa a fost dirijată spre oraş. 144 de noi apartamente au beneficiat de confortul termic mult dorit. A fost rndul spaţiilor comerciale, al modernului hotel, al Casei de cultură, policlinicii, al poştei şi al celor 20 de săli ale liceului. Specializaţi deja in problema utilizării apei geotermale, edilii au gîndit o soluţie optimă pentru valorificarea returului menţinut constant la 30’C, un ştrand termal, pe un fost teren accidentat. Bazinele de înot pentru copii şi tineret, viitorul spaţiu acoperit, modifică nu doar fondul de disponibilităţi de petrecere a timpului liber, ci face şi intrarea în oraş mult maiatrăgătoare. E un dar plăcut pe care locuitorii şi-l fac lor înşişi, printr-o exemplară contribuţie in muncă. Apa geoternală — se pregăteşte deja unnou foraj, in apropierea unor unităţi industriale — înseamnăanual, numai pentru blocurile de locuinţe, o economie de 440 tone de combustibil convenţional. Şi, desigur, drumul ei nu se opreşte aici! Edilii localităţii se gindesc la o seră de flori, la alta de legume, la noi foraje. Nu de alta, dar surprizele plăcute pot veni oricînd: recent, sondind terenul in căutarea petrolului, s-a născut un nou jet, de 4 litrilsecundă, adică necesarul pentru întreg sectorul zootehnic. Cu certitudine, apa geotermală reprezintă un rezervor energetic important. Privind spre viitor, nădlăcenii s-au decis să-l potenţeze şi cu alte resurse la îndemână. 22 de locuinţe au trecut deja pe instalaţii de biogaz. Iar la zootehnie (la complexul de porcine şi la C.A.P. Mureşul) şi la S.M.A. se utilizează panourile solare. Energia solară GHEORGHE CRIȘAN (Continuare in pag. a III-a) a comis pe oltimvimum prefaceri Proletari din toate ţările, uniți-vă ! ANUL XLIII SERIA II NR. 11 896 MARȚI 1 SEPTEMBRIE 1987 4 PAGINI 50 BANI Idei-forţă ale devenirii noastre comuniste MM Mi ii li! III COHET - INALTA SCOALĂ DI INIUUNII PATRIOTICĂ, REVOLUŢIONARĂ A INTRICUIUI NOSTRU TINERET „Dragi prieteni tineri, partidul, societatea noastră socialistă, prin eforturi mari, au asigurat şi asigură tinerei generaţii condiţii minunate de viaţă, de învăţătură, de muncă. Sunteţi membri ai unei organizaţii cu un glorios trecut de luptă revoluţionară. Nu uitaţi nici un moment că tot ceea ce s-a realizat, minunatele condiţii pe care le aveţi astăzi în toate domeniile sunt rezultatul luptei şi muncii revoluţionare a înaintaşilor, a părinţilor voştri, care au trebuit să înfrîngă multe greutăţi, să renunţe la multe pentru a asigura dezvoltarea patriei, cele mai bune condiţii de viaţă tinerei generaţii, întregii naţiuni". NICOLAE CEAUŞESCU Uniunea Tineretului Comunist, sprijinul de nădejde al gloriosului nostru partid în formarea şi educarea patriotică şi revoluţionară a tineretului — iată cea mai înaltă cinste şi mîndria noastră cea mai fierbinte ! Prin el însuşi faptul că la numai un an după făurirea sa, Partidul Comunist Român a creat Uniunea Tineretului Comunist reprezintă o deosebit de emoţionantă dovadă a grijii părinteşti cu care comuniştii, partidul lor au vegheat la creşterea şi educarea viitoarelor generaţii in cultul celor mai luminoase idealuri, valori şi aspiraţii. Iar tineretul, organizaţia sa revoluţionară, învăţind permanent din exemplul comuniştilor, nu au precupeţitnimic, mergînd pina la sacrificiul suprem pentru izbînda ţelurilor sacre ale libertăţii naţionale şi dreptăţii sociale, a socialismului, progresului şi păcii. Impresionanta retrospectivă a acestui măreţ drum de luptă şi jertfă evidenţiază adevărul atit de drag nouă, tuturor, că in viitoarea marilor confruntări politice şi sociale, în cadrul cărora Partidul Comunist Român a avut permanent rolul conducător şi hotăritor, iar Uniunea Tineretului Comunist s-a aflat, cu eroism şi curaj, sub stindardul partidului, s-a format, şi s-a afirmat personalitatea de geniu a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, patriot strălucit,revoluţionar fără seamăn pe care, încă din acei ani tovarăşii săi l-au numit, cu admiraţie şi respect „cel mai bun dintre cei mai buni tineri comunişti“. Minunatele calităţi de strateg, organizator şi conducător pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a dovedit în acea aspră perioadă i-au adus încrederea neţărmurită a partidului care, imediat după actul istoric de la 23 August, i-a încredinţat funcţia de cea mai înaltă răspundere in conducerea tineretului comunist şi — odată cu momentul de răscruce al Congresului al IX-lea al P.C.R. — înseşi destinele partidului şi ale ţării. Tot in aceşti ani de grele lupte, dar de neabătut spirit de sacrificiu al tineretului revoluţionar, s-a manifestat proeminenta personalitate a tovarăşei Elena Petrescu (Ceauşescu), eminent militant al Uniunii Tineretului Comunist, luptător neînfricat şi vizionar pentru ţelurile ,.cele mai nobile ale clasei muncitoare, ale naţiunii, astăzi militant de seamă al partidului şi statului nostru, savant de renume mondial, a cărei operă îmbogăţeşte in mod strălucit patrimoniul geniului creator al culturii noastre naţionale, al întregii umanităţi progresiste şi de numele şi activitatea căreia se leagă în mod indestructibil un înalt deziderat umanist, acela ca toate creaţiile de căpătă ale ştiinţei şi cunoaşterii să fie puse exclusiv in slujba omului, păcii şi vieţii sale. Anii revoluţiei şi construcţiei socialiste au ridicat la o treaptă nouă, superioară aceste minunate tradiţii de muncă şi luptă, le-au conferit dimensiuni ,şi sensuri noi, superioare. In deplină concordanţă cu logica adevărului istoric trebuie să arătăm că epoca de glorie inaugurată de Congresul al IX-lea al P.C.R. a pus, din iniţiativa şi cu decisiva contribuţie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în faţa Uniunii Tineretului Comunist, a tinerei generaţii, sarcini de cea mai nobilă şi înaltă însemnătate pe măsura uriaşului lor potenţial de energie, patos revoluţionar şi pasiune creatoare, a rolului şi locului tineretului nostru de a reprezenta o puternică forţă socială, viitorul însuşi al naţiunii noastre socialiste. In acest sens in Statutul Uniunii Tineretului Comunist adoptat la Forumul tineretului din mai 1985 se spune : „Uniunea Tineretului Comunist desfăşoară o multilaterală activitate politică, educativă si organizatorică in vederea unirii eforturilor tineretului pentru participarea sa activă la întreaga viată economică, politică si socială a tării. U.T.C. organizează si uneşte eforturile tinerei generaţii in lupta si munca întregului popor consacrate înfăptuirii Programului Partidului Comunist Român pentru realizarea scopului fundamental al activităţii partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate si trecerea la construirea, in ŞERBAN CIONOF (Continuare in pag. a 11-a) ■ Din marea carte a istoriei noastre naţionale : „MAGNIFIC EXEMPLU DESPRE FORŢA PE CARE O INSPIRA LIBERTATEA UNUI POPOR“ ■ Ştiinţă, tehnică, producţie: EFORTUL COLECTIV — LA BAZA TUTUROR ÎMPLINIRILOR , în direct — vacanţa : UN DEBUT IN ŢARA COPILĂRIEI ■ Rubrica AZI Rodul Grozăveşti FLUXUL MEMORIEI Pentru mine vara e asemenea unei oglinzi dle argint in apele căreia imaginile se amestecă şi se estompează, pentru a ieşi apoi din cinc in cind la suprafaţă, intense, dar uşor modificate de trecerea prin labirintul transparent al memoriei. E un proces de „sedimentare“ care se desfăşoară cu viteze diferite, prin care amintirile se stratifică, se limpezesc, răminind să pulseze deasupra acelei clipe pe care te-ai trăit cu cea mai mare intensitate, cu o emoţie care te fixează definitiv în fibrele cele mai misterioase ale fiinţei tale. Pentru mine, spun, vara lui ’87, in stingere de-acum, aşteptind doar semnul stelar al echinocţiului de septembrie, trăieşte şi va trăi multă vreme prin imaginile unei singure zile , o duminică de iulie. Mă aflam de mai multe zile in Apuseni, cutreierasem satele şi drumurile, mă impregnasem cu atomii acelei lumini inconfundabile care scaldă lumea acestei străvechi ţări * de piatră, străbătusem, cu alte cuvinte, o parte din starea iniţiatică pe care o * încerc ori de cite ori revin in Apuseni, pe meleagurile ’ judeţului Alba. Dimineaţa acelei zile de iulie n-am s-o uit insă niciodată. Stringi pleoapele şi acolo pe supra- faţa luminată pe dinăuntru c a retinei revăd cu mare preţ cizie clipa aceea cind, după vreo două ore şi jumătate de mers, am ajuns pe platoul din vîrfu! Muntelui Găina. Era duminica Tîrgului de Fete, încă de vineri aflat pe valea Arieşului Mic, în satele comunei Avram Iancu, aveam să văd, ca şi cum , oreie s-ar fi rostogolit fără oprire către această clipă de culminaţie, cum sărbătoarea îşi face simţită in jur forţa ei de atracţie, prin trecerea neîntreruptă a grupurilor de oameni pe drumurile și no- ^ MIRCEA FLORIN ȘANDRU ’ (Continuare in pag. a lll-a) .