Scînteia Tineretului, noiembrie 1987 (Anul 43, nr. 11949-11973)
1987-11-02 / nr. 11949
"SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 Pe măsură ce sezonul rece se face simţit, revin tot mai mult in actualitate problemele energiei. Spunem aceasta, intrucit perioada respectivă pune intr-adevăr o seamă de probleme in legătură cu asigurarea ritmică şi la nivelurile planificate a diferitelor surse de energie pentru diferiţi consumatori. Avem în vedere, referindu-ne la aceste aspecte, atit pe furnizorii de energie primară, cit şi pe energeticieni, sectoare cărora li se cer acum şi în limnite următoare eforturi susţinute in legătură cu respectarea nivelurilor de producţie planificate. Judeţul Mureş, teritoriu cu o puternică industrie, intre care mari consumatori de energie, este in acelaşi timp un spaţiu bogat în combustibili fosili — gaze naturale — resursă importantă şi pentru funcţionarea unor puternice unităţi termoelectrice din zonă. Prezenţi in aceste zile în mijlocul unor colective de oameni ai muncii din astfel de întreprinderi, ne-am putut convinge o dată in plus de hărnicia şi priceperea oamenilor acestor locuri, de inaltul lor spirit de răspundere, dedicat nu numai menţinerii renumelui de care se bucură, dar mai ales amplificării acestuia la un nivel superior al performanţelor. Ceea ce vom şi căuta să demonstrăm prin relatările ce urmează. „SONDELE VOR FUNCŢIONA, TOATE, LA CAPACITATE" Un complex de măsuri privind asigurarea nivelului planificat pentru iarna anului 1987—1988 stă în atenţia oamenilor muncii de la Soheia de producţie gaze naturale din Tirgu Mureş. Activitatea acesteia se desfăşoară pe spaţiul a mai multor zeci de kilometri în judeţele Mureş, Cluj şi Bistriţa-Năsăud. Dar acest lucru contează mai puţin acum. Important este ceea ce s-a inefăptuit şi se înfăptuieşte din programul de măsuri destinate atingerii zilnice a nivelurilor planificate şi, concomitent, creării condiţiilor necesare funcţionării la parametri optimi a sondelor şi staţiilor de comprimare în perioada de iarnă. In legătură cu aceasta, discutăm cu inginerul Bogdan Conduratu, directorul schelei, care ne informează : „Practic, activitatea de pregătire a capacităţilor de producţie in vederea ridicării potenţialului productiv şi a nivelurilor plănificate la gazul metan extras se desfăşoară non-stop. Pentru perioada la care vă referiţi pregătirea a Început odată cu încheierea iernii trecute“. Aflăm că eforturile au fost direcţionate spre asigurarea condiţiilor de menţinere la parametri optimi a sondelor vechi, ca şi a celor de punere in funcţiune la termenele stabilite a sondelor noi. In acest sens, s-au întreprins o serie de acţiuni tehnice şi tehnologice, organizatorice, su asigurat cadrul necesar înfăptuirii lor. Reţinem, printre ele, pregătirea şi examinarea oamenilor asupra cunoaşterii sarcinilor şi a modalităţilor de îndeplinire a acestora, intensificarea colaborării cu antrepriza de construcţii, in sensul asumării unor răspunderi privind executarea în regie proprie a unor lucrări — și prin aceasta asigurarea respectării graficelor sau, uneori, chiar devansarea acestora — de reactivare a sondelor vechi sau de punere în exploatare a sondelor noi. Pentru o permanentă cunoaştere a situaţiei din teren — In vederea intervenirii operative, funcţie de aceasta — pa lingă faptul că activitatea fiecărei brigăzi este urmărită Îndeaproape de către un cadru din conducerea Întreprinderii, pentru personalul de conducere a schelei şi a brigăzilor s-a instituit dispeceratul, în cadrul căruia se analizează zilnic activitatea de pregătire a fronturilor de lucru pentru iarna şi se iau măsuri în consecinţă. Despre efectul acestor măsuri, ne vorbeşte Gheorghe Şuteu, şeful biroului producţie : „S-a încheiat acţiunea de etalonare a potenţialului sondelor pe game de duze şi a cimpurilor pe direcţii de consum ; s-au inventariat, pe bază de măsurători, sondele slab productive sau inactive, intocmindu-se un grafic de reactivare a acestora, acţiune aflată in stadiul de finalizare. Constatindu-se că motivul generator de situaţii din cele amintite mai sus este încărcarea cu apă, s-au luat măsuri de urmărire atentă a evoluţiei activităţii sondelor şi asigurarea creşterii productivităţii lor prin refulări, prin injectări de gaze, pachetare, introducerea de lichid spumant sau, după caz, introducerea In grafic şi executarea reparaţiilor capitale“, în aceeaşi sferă a preocupărilor pentru creşterea capacităţilor de producţie, se înscrie punerea in funcţiune a sondelor noi provenite din forajul, de exploatare sau de cercetare. E vorba de 25 de astfel de sonde repartizate in toată aria ce o controlează Schela de producţie Tirgu Mureş. Ziua documentării a coincis, la Dumbrăvioara, cu legarea la sistem, de către brigada condusă de Pantelimoft Avram, a sondei 104. „în ceea ce ne priveşte, evidenţiază maistrul Dumitru Nicoară, adjunct şef de brigadă la Tirgu Mureş — Budiu, suntem pregătiţi pentru producţia sezonului rece. Am revizuit toate sondele. Am pus in funcţiune sondele : 197 şi 184 Tîrgu Mureş ; 125, 126 Bozed ; 130 Şăuşa, am schimbat duzele de la regimul de vară la regimul de iarnă, am revizuit şi reparat sistemul de conducte de apă în cîmpurile Ernei şi Corunca, iar in cîmpul Bozed, pe lîngă celelalte lucrări pregătitoare, am sistematizat conductele în vederea comprimării de la Sînmărtin“. Aflăm, aşadar, că In fluxul producerii şi livrării gazului metan, comprimarea este o operaţie deosebit de importantă. Pentru realizarea ei, schela în care sintem dispune de cinci stăţii de comprimare, cu o capacitate instalată de 44 000 CP zilnic. Din cele 38 agregate care compun amintitele staţii, au fost revizuite şi puse in stare de siguranţă pentru funcţionare în sezonul rece, 37 agregate. „Pentru ultimul, ne informează Rodica Grama, secretara comitetului U.T.C, pe schelă, programat pentru săptămîna în care suntem, s-a primit aprobare din partea dispeceratului central, iar lucrările de reparaţii sunt in curs de derulare“. Cu toate acestea, capacităţile de comprimare asigură doar 65 la sută din producţia de gaze realizată la ora actuală. In vederea creşterii capacităţii de comprimare, se execută două staţii de cite 6 000 CP fiecare la Simnărtin şi Sărmăşel. Pentru staţia de la Sînmărtin, cu termen de punere in funcţiune foarte apropiat, se derula numărătoarea inversă. Despre stadiul fizic a! acesteia discutăm cu maistrul Ioan Uneşan : „Prin măsurile luate în ultimul timp de către conducerea schelei — şi amintesc aici în mod deosebit întărirea forţelor constructorilor cu echipe alcătuite din oamenii noştri, întărirea colaborării cu alţi factori concurînd la realizarea investiţiei, stadiul fizic permite respectarea termenului planificat. Suntem condiţionaţi totuşi de răcitoarele pentru motoare, mai concret, de fluenţa livrării acestora de către I.U.C. „Griviţa Roşie" Bucureşti. în rest, totul depinde de noi, fiind hotăriţi să nu precupeţim nici un efort pentru ca utilajele sosite pe şantier să le montăm în timp util“. Care este situaţia staţiei de la Sărmăşel “ Adresăm Întrebarea directorului schelei: „Din motive independente de voinţa noastră, investiţia a demarat cu Intirziere. în mod direct, acest fapt s-a reflectat şi Încă se reflectă In stadiile fizice. Cu toate acestea, avlnd In vedere contribuţia altor factori, respectiv asigurarea utilajelor de către furnizori, condiţiile punerii in funcţiune depind de constructori şi, respectiv, de noi, care, aşa cum s-a putut constata, ne-am integrat cu echipe complete în activitatea acestora, ori angajăm lucrări în regie proprie. Ţinînd cont şi de faptul că în curînd, după terminarea staţiei Sinmărtin, se vor elibera importante forţe care vor putea asigura lucrul in trei schimburi la Sărmăşel, avem condiţii ca in luna decembrie, înainte de sfîrşitul anului, să racordăm la sistem şi staţia de la Sărmăşel“. Sezonul rece se apropie rapid şi chiar dacă in privinţa punerii în funcţiune a sondelor noi şi revitalizarea celor vechi activitatea se înscrie în graficul planificat, un număr important de sonde, dintre care 28 Ţaga, 33 Bogata, 10 şi 11 Măgherani necesită intervenţii, situaţie care impune În continuare intensificarea eforturilor sondorilor mureşeni in vederea asigurării cantităţilor de gaze planificate, necesare economiei naţionale acum şi în perioada care urmează. De multă vreme, maistrul principal Ioan Ghirca spune că de cind ştie el, şi ştie de peste 20 de ani de cind lucrează aici. Termocentrala din iernut se înscrie în rîndurile unităţilor incare cuvintul dat se respectă, in care angajamentele asumate prin planurile de producţie devin fapte. „Ţării, cu mai multă energie“, iată chemarea ce mobilizează interesele, eforturile energeticienilor mureşeni. Acţionind sub această deviză, principalul obiectiv al fiecărei ore din cele 24 ale zilei este asigurarea funcţionării la capacitate a tuturor agregatelor şi instalaţiilor concurente la producerea energiei. Un prim bilanţ al activităţii evidenţiază că hotărârea lor devine realitate, că îndeplinirea dorinţei lor primeşte nume de kilowaţt-oră pulsaţi suplimentar în sistemul energetic naţional. în „contorul“ realizărilor la zi citim un su- pliment de energie livrat sistemului energetic de aproape 109 milioane kWh. O situaţie care se menţine, care trebuie menţinută in anotimpul greu al energeticienilor, anotimpul în care in condiţii dificile de vreme, aceştia trebuie să asigure, prin energia furnizată, buna desfăşurare a activităţii în toate sectoarele economiei naţionale. Iată de ce activitatea de producere a energiei electrice se împleteşte cu aceea de pregătire a perspectivei. Reviziile tehnice şi reparaţiile capitale au un calendar al lor, care, printr-o bună pregătire şi derulare a execuţiei, este întotdeauna scurtat, răspunzînd astfel solicitărilor sistemului energetic naţional. Acelaşi interlocutor, maistrul Ghirca, ne spune că re-cent s-au încheiat acţiunile de repunere in funcţiune, după reparaţiile capitale, a grupului energetic nr. 6 de 200 MW. O acţiune care, prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor concurenţi la reparaţii, s-a încheiat cu aproape o lună mai devreme faţă de termenul stabilit, situaţie ce echivalează cu punerea suplimentară la dispoziţie a sistemului naţional a peste 1 300 MWh energie electrică. Dar pregătirea termocentralei pentru iarnă este o acţiune complexă, care antrenează răspunderea fiecărui om al muncii de aici. „La sus-numita lucrare, constituiţi in echipe in cadrul brigăzilor specializate, evidenţiază Ioan Simon, secretarul comitetului U.T.C., au participat peste 300 tineri". „Am soluţionat probleme complexe şi numeroase, relevă maistrul Titi Marcu, la reconstrucţia ventilatorului de gaze, agregat de bază în funcţionarea cazanului“. „Tinerii din brigadă mea, remarcă Aurel Filip, au recondiţionat un timp util, făcând astfel posibilă devansarea fluxului de reparaţii, peste 2 000 armături“. „Am revizuit, înlocuit, manipulat zeci de tone de ţeava cu parametri ridicaţi şi cu pretenţii deosebite, am verificat şi diagnosticat prin metode şi cu aparatură adecvată potenţialul funcţional a mii de suduri, mii de metri liniari şi zeci de tone de conducte şi recipienţi", spun maiştrii Ioan Albu, Francisc Kardan şi inginerul Victor Moga. La ora vizitei, aparatele din camerele de comandă ale turboagregatelor indică un regim de funcţionare normală a instalaţiilor, un regim care asigură îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor stabilite de către dispeceratul central. E o zi calmă la Iernut. O zi normală de lucru, în care răspunderea se manifestă cu cea mai mare seriozitate. Pe agenda de lucru a formaţiilor conduse de Ioan Albu, Ioan Ghirca, Iosif Olah, inginerul Ovidiu Pop, maistrul Gheorghe Moldovan şi alţii sunt înscrise lucrări de profilaxie, de întărire a siguranţei în desfăşurarea întregului proces de producere a energiei electrice. Reţinem, intre acestea, pregătirea circuitului hidrotehnic pentru perioada de iarnă, închiderea clădirilor pentru prevenirea şi protejarea instalaţiilor contra Îngheţului, executarea verificărilor şi reparaţiilor tuturor agregatelor care condiţionează funcţionarea la capacitatea nominală a centralei. Citeva detalii In legătură cu acestea ne dă inginerul Ştefan David, şeful biroului pregătirea producţiei . „Am pus în funcţiune instalaţia de protejare a turnurilor de răcire, ne informează el. Avlnd in vedere starea de secetă continuă şi o posibilă scădere a debitului Mureşului. In cadrul reviziei hidrotehnice am urmărit crearea unui circuit de răcire aproape închis pentru a economisi astfel consumul de apă, factor indispensabil funcţionării centralei“. Mai aflăm că pentru menţinerea funcţionării la capacitate a tuturor instalaţiilor şi agregatelor, pentru prevenirea avariilor şi intervenirea operativă în situaţii ce pun sub semnul întrebării buna funcţionare, s-au nominalizat echipele de Intervenţii pe 3 schimburi, fiind conduse de maiştri de toate specialităţile. Acestea au fost alcătuite din tineri bine pregătiţi profesional, cu o Înaltă conştiinţă muncitorească şi politică, pătrunşi de importanţa profesiei lor, a locului pe care energeticienii îl deţin în rîndul celorlalte sectoare ale economiei naţionale, dublate de o permanentă şi competentă asistenţă tehnică asigurată pe tot timpul celor 24 de ore ale zilei. încredinţările date de interlocutorii noştri sunt angajamentele pe care energeticienii din Iernut şi le iau pentru a cinsti prin fapte măreţele evenimente ale anului — Conferinţa Naţională a partidului şi 40 de ani de la proclamarea Republicii, asigurînd economiei naţionale Întreaga cantitate de energie planificată, creînd prin buna Întreţinere si exploatare a agregatelor importante disponibilităţi de energie. MIRCEA BORDA S. ALEXANDRU Pentru a releva, fie şi numai printr-o secvenţă, starea de angajare activă a tineretului patriei in ridicarea calităţii muncii, pierind tocmai de la neimplinirile înregistrate, am solicitat secretarilor comitetelor U.T.C. din două mari unităţi ale municipiului Lugoj să răspundă la întrebarea : „Cum se implică tinerii, organizaţiile U.T.C. pe care le reprezentaţi, în activitatea de ridicare accentuată a eficienţei economice ?“ Iată şi răspunsurile primite : AURORA FRINCU, întreprinderea Textilă : „Uteeiştii, care reprezintă peste 30 la sută din totalul personalului întreprinderii, sunt absolvenţi ai şcolii profesionale, ai liceului de specialitate ori ai unor institute de învăţământ superior, ceea ce le permite să abordeze direct, «în cunoştinţă de cauză» problemele producţiei. Sigur, tocmai din dorinţa de a-şi spori aportul în această privinţă ei continuă şi în întreprindere să-şi perfecţioneze, să-şi lărgească pregătirea profesională , prin cursurile politehnicii muncitoreşti, cele de perfecţionare de la locul de muncă, prin activitatea depusă In cadrul atelierelor şcoală. Rezultatul. In acest caz, unul firesc, este activa lor implicare In ridicarea eficienţei economice a întregii activităţi productive. Cu toate acestea, trebuie să arătăm că nu suntem mulţumiţi de rezultatele pe care le obţinem. De pildă, avem mari posibilităţi pentru sporirea productivităţii muncii pe care nu le punem în valoare, ceea ce este ilustrat chiar de procentul nesatisfăcător de realizare a acestui indicator. De aceea, ne-am mobilizat resursele pentru a transforma perioadă următoare intr-o perioadă de sporire accentuată a productivităţii, In paraial cu diminuarea sensibilă a consumurilor. Tinerii care lucrează in sectorul de proiectare au in vedere reducerea greutăţilor specifice, odată cu îmbunătăţirea parametrilor funcţionali şi de cali fii unităţi economice lugojene tate pentru a încadra ci mai multe produse la calităţile extra şi lux. De exemplu, articolul „Terocel Andaluza“ care are 82 grame pe metru pătrat, destinat atit pieţei interne, cit şi celei externe, a trecut recent, in rîndul produselor care întrunesc condiţiile de rentabilitate şi eficienţă. Tinerii care lucrează în secţiile de producţie se preocupă in permanenţă pentru înlăturarea oricăror forme de risipă, pentru valorificarea integrală şi superioară a materiilor prime şi materialelor. Bunăoară în secţia ţesătorie se urmăreşte folosirea integrală a urzelii de pe sulurile de urzeală, a firelor de pe canete precum şi respectarea întocmai a reţetelor de încleiere în scopul obţinerii rezistenţei firelor in timpul ţeserii. Păstrarea firelor de urzeală se face in locuri special amenajate, evitîndu-se astfel depunerea prafului, a scamelor şi murdărirea acestora, ceea ce ar duce la diminuarea calităţii, productivităţii muncii. Tot în scopul reducerii consumurilor de materii prime se acordă o atenţie deosebită întreţinerii corespunzătoare a utilajelor pentru funcţionarea la capacitatea maximă, prin folosirea unor piese de schimb asimilate în unitate, precum şi prin respectarea termenelor de reparaţii planificate, reducind tot mai mult reparaţiile accidentale, în vederea diminuării costurilor de producţie, la efortul general depus in Întreprindere,şi aduc contribuţia şi tinerii, atit prin reducerea consumurilor de materie primă, materiale, combustibil şi energie, cit şi prin găsirea unor soluţii de folosire a înlocuitorilor mai ieftini sau Indigeni care să contribuie la reducerea importului, a efortului valutar. Astfel, prin aplicarea unor teme de cercetare preluate de organizațiile U.T.C. precum : reactualizarea reţetelor de induiere In funcţie de noile produse (coordonatorul temei Angela Floare) sau noi procedee de albire fără consum de apă oxigenată (coordonator Rodica Deac), se realizează importante reduceri ale consumurilor şi ale costurilor de producţie. Mai putem arăta că organizaţiile U.T.C. Ţesătorie schimbă hală veche (secretar al organizaţiei U.T.C., Cristina Sparnachi), organizaţia Ţesătorie schimb C hală nouă (secretar Ileana Alexandru) şi organizaţia Filatură schimb B (secretar Trisana Suciu) reprezintă exemplu pentru toţi tinerii din întreprindere prin felul In care-şi realizează sarcinile de plan, respectă disciplina tehnologică şi a muncii, realizează produse de calitate superioară, destinate exportului direct sau indirect“. DORIN CATURA, Inginer, întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb : „Aş dori să ilustrez preocupările tinerilor din organizaţiile U.T.C. ale Întreprinderii noastre prin doar citeva realizări : prin proiectarea de dispozitive şi maşini şi apoi prin realizarea şi folosirea lor efectivă, se obţin creşterea nivelului calitativ al produselor, reducerea timpului de execuţie, aşadar îmbunătăţirea eficienţei economice, în acest sens, produsul agrafe miniere, produs solicitat de beneficiarii din toate bazinele miniere ale țării, constituie un exemplu elocvent. Pentru fabricarea acestui produs este necesară plantarea de bride pe fluxul tehnologic, operație care se executa pînă nu demult manual. Prin preocuparea colectivului atelierului de proiectare-mecanizare şi automatizare a fost conceput şi realizat un automat de plantat bride care realizează o creştere considerabilă a productivităţii muncii. In prezent, tot pentru acest produs este in fază de punere in funcţiune o maşină de îndoitori de miniere, realizată tot prin autoutilare, şi un curs de execuţie un dispozitiv de ascuţit ace pentru agrafe miniere. Desigur, cele prezentate constituie doar o modalitate prin care organizaţiile U.T.C., tinerii contribuie la creşterea eficienţei economice. Nu in ultimul rînd, disciplina muncii este şi ea un factor hotăritor, aşa cum sporirea fermităţii, a exigenţei în recepţionarea materiilor prime de la furnizori, creşterea aportului fiecărui om al muncii, al fiecărui tinăr la îndeplinirea indicatorilor planificaţi, fie ei fizici sau de calitate, constituie permanenţe pe agenda de lucru a organizaţiilor noastre. Este o necesitate pe deplin înţeleasă ca, în rit mai scurt timp, să obţinem la toate sortimentele utilizate in fabricaţie o diminuare a consumurilor sub nivelurile prevăzute, o creştere substanţială a productivităţii muncii, ceea ce va duce, implicit, la obţinerea unor beneficii însemnate pentru fiecare om al muncii din unitate". EMERIC SZERELT GHEORGHE CRIŞAN In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului IN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE EXIGENTĂ SPORITĂ MUNCĂ SUSȚINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PLANULUI PE ACEST AN AGREGATELE DIN TERMOCENTRALE, BINE PREGĂTITE PENTRU SEZONUL RECE - SONDORII SI ENERGETICIENII, ÎN BĂTĂLIA PENTRU ENERGIE INTR-UN EFORT COMUN „A avut loc o creştere puternică a consumurilor materiale care sunt, in general, mai mari faţă de prevederile planului dar in unele sectoare chiar fată de realizările din anul precedent — arăta secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 5 octombrie a.c., referindu-se la starea negativă de lucruri in îndeplinirea Indicatorilor de eficienţă ai planului... Sint serioase rămineri in urmă in ce priveşte productivitatea muncii şi alti indicatori de bază ai planului". Această apreciere a secretarului general al partidului, bazată pe realităţile din activitatea economică a acestui an, atrage atenţia asupra necesităţii imperioase de a se trece la acţiuni eficiente, de muncă, de calitate. Este un imbold direct la o accentuată angajare a tuturor resurselor, umane şi materiale, este un îndemn la responsabilitate şi exigenţă faţă de problemele producţiei, faţă de problemele dezvoltării, in general. Foto : V. TANASOF TINERETUL - APLICAT ACTIV IN EFORTUL DE RIDICARE A EFICIENŢEI ECONOMICE Colectivul de oameni ai muncii de la Întreprinderea „Libertatea" Sibiu acţionează cu consecvenţa şi dăruita exemplară pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie. La Combinatul Chimic Giurgiu Pe primele nouă luni din acest an, Combinatul Chimic din Giurgiu a înregistrat serioase rămineri în urmă la principalii indicatori de plan. Astfel, producţia marfă a fost îndeplinită in proporţie de numai 68 la sută, ceea ce reprezintă o pierdere de 296 milioane lei. Din cele circa 30 de produse urmărite prin fila de plan, la cele mai importante (care şi deţin ca pondere în totalul producţiei peste jumătate), s-au acumulat restanţe însemnate. Intre acestea, 42 600 tone sodă, 14 400 tone percloretilenă, 11 700 tone acid clorhidric, 4 200 tone epiclorhidrină, 740 tone coloranţi etc. Plusul de producţie înregistrat la unele produse între care albitori optici, răşini epoxidice, diferiţi acizi, nu au putut modifica în vreun fel situaţia amintită chiar la început pentru că, repetăm, producţia suplimentară obţinută într-o parte nu poate compensa necesarul pentru alte materii prime la care aici există nerealizări. Nu putem trece cu vederea nici faptul că un important indicator — productivitatea muncii — a marcat în aceeaşi perioadă un nivel de numai 82 la sută, fapt ce explică în bună măsură rezultatele scăzute prezentate. După cum, depăşirile care există la cheltuielile materiale (aspect asupra căruia gazdele noastre au refuzat chiar să stea de vorbă), încarcă şi ele bugetul Întreprinderii. Aşa se face că realizînd un asemenea nivel de producţie intră in discuţie un aspect nu mai puţin esenţial — gradul de utilizare a capacităţilor de producţie. Fiind vorba de o valorificare necorespunzătoare a acestora, iar motivele invocate nu întotdeauna foarte precise, considerăm necesare o serie de explicaţii. Combinatul a început să producă in 1981 prin secţiile de e-lectroliza-evaporare şi solvenţi cloruraţi, în care se realizau cinci produse : leşie electrolitică, clor lichid, acid clorhidric de sinteză, hipoclorit şi în final soda, pentru ca în cea de-a doua să se fabrice o serie de produse pe bază de clor. De la acest nivel s-a ajuns prin Intrarea pe parcurs (1983—1986) în funcţiune a secţiilor de epiclorhidrină, sinteze organice, acid azotic şi parafenetidină, la o creştere de peste 10 ori a valorii producţiei marfă. Nu ne vom opri la ultimele două obiective, intrucit, intrate în lucru la mijlocul anului trecut, au un anume regim de funcţionare, pînă la punerea la punct a diferitelor detalii tehnice, în schimb, avem toate motivele să insistăm asupra a ceea ce se întîmplă cu celelalte secţii, despre care nu mai pot fi invocate motive cum că a trecut prea puţin timp pentru atingerea parametrilor proiectaţi. Dimpotrivă. In ce o priveşte, secţia de electroliză-evaporare, spre care acum toată lumea arată cu degetul ca fiind vinovata principală de neajunsurile din unitate, a funcţionat la început, normal. După care au început să apară diferite probleme de natură tehnică. In mod firesc, ele ar fi trebuit rezolvate din mers, pentru a nu periclita activitatea productivă. Numai că lucrurile au devenit complicate in momentul cind s-a constatat că utilajele și proiectul, furnizate de o firmă străină, nu permiteau intervenţii de structură. Nu punem in discuţie competenţa celor care, iată, au achiziţionat o instalaţie învechită, ci consecinţele care decurg de aici. Avem în vedere faptul că la acest scăzut nivel de producţie (care înseamnă abia 59 la sută din capacitatea proiectată), se merge deopotrivă cu cheltuieli duble pe unitatea de produs. Este afectată cu acest prilej și calitatea produselor, drept pentru care cheltuielile cresc o dată in plus pentru rezolvarea corespunzătoare a unor comenzi la export. Evident, întrebarea ar fi, de ce remedierile respective întirzie ? Pentru faptul că soluţionarea lor depinde de aplicarea imui protocol privind modernizarea instalaţiilor, cu derulare pină in 1990. Şi în situaţia cind aplicarea prevederilor respective încă nu a Început, este limpede pentru ce pierderile planificate sunt Încă o realitate. Pînă una alta, diferite persoane din conducerea întreprinderii fac naveta la Bucureşti, incercînd să obţină o diminuare a sarcinilor de plan. Probleme acute se pun şi in legătură cu fabricarea altor produse, restanţele acumulate punînd de asemenea în evidenţă folosirea necorespunzătoare a capacităţilor de producţie. Bunăoară, instalaţia pentru acid clorhidric merge la un nivel de 57 la sută din total, cea de solvenţi cloruraţi la 25 la sută, cea de epiclorhidrină la 39 la sută, cele de produse organice şi coloranţi cu 53 la sută din capacitate etc. Dacă In prima situaţie analizată mai sus, motivele au un caracter mai special, in celelalte situaţii, cauzele nu mai pot fi puse pe seama unor factori asemănători. Ne sunt oferite o serie de argumente care, pe scurt, se cheamă deficienţe de aprovizionare. Pe prim plan este pusă chestiunea aburului tehnologic, sursă de a cărei livrare neritmică şi la presiune necorespunzătoare se face vinovată centrala electrică de termoficare aflată la doi paşi. Suferă cu precădere din aceste motive instalaţiile pentru obţinerea sodei, a solvenţilor cloruraţi, a epiclorhidrinei, a albitorilor optici unde se cer concentraţii ale soluţiilor de peste 99 la sută. Iar dacă acestea se obţin, asta costă, repetăm, cel puţin la dublu faţă de situaţiile normale. Nu în ultimul rînd, o serie de materii prime, între care gazdele noastre s-au oprit la propilenă, element vital pentru obţinerea solvenţilor cloruraţi, a epiclorhidrinei etc., sunt livrate neritmic şi adesea de calitate necorespunzătoare. Deşi într-un domeniu ca acesta se fac toate eforturile pentru evitarea opririi instalaţiilor, situaţie care pe lîngă pierderile de producţie înseamnă strădanii timp de 3—4 zile pentru readucerea utilajelor in stare de funcţionare, asemenea împrejurări n-au putut fi ocolite. Dar nu au fost acestea singurele neajunsuri ce au contribuit la acumularea sus-numitelor restante. Bunăoară pentru obţinerea produselor din cadrul secţiei sinteze organice, era necesar ca specialiştii de aici să asimileze în fabricaţie o serie de „intermediari". Cum această sarcină ţinea şi ţine, concret, de înlocuirea unor materii prime din import cu similare româneşti, consecinţele neîndeplinirii ei nu mai trebuie explicate, în schimb ni se oferă ca sigur termenul, „trimestru 1 1988“, pentru îndeplinirea respectivei îndatoriri. Nu sunt însă singurele lipsuri ce pot fi puse pe seama personalului unităţii, referitor la aspecte ce ţin de creativitate, mai exact de Insuficienta implicare In soluţionarea unor probleme stringente. Vom cita doar citeva asemenea teme, cu menţiunea că se află totuşi în stadiu de propunere : Instalaţie de recuperare a saramurei la pornirea electrolizei ; Modernizarea tehnologiei de fabricaţie a pigmenţilor organici, prin introducerea în flux a unui filtru-presă cu descărcare automată ; Modernizarea fazei de sinteză. In vederea utilizării reziduurilor de la epiclorhidrină ; Montarea a patru camere de Încălzire noi pentru evaporarea ieşirii electrolitice la secţia electroliză-evaporare etc. Ne-am referit, repetăm, la idei ce nu necesitau decât un minimum de preocupare pentru rezolvarea cu mijloace relativ simple a unor complicaţii tehnice cotidiene. De altfel, directorul comercial, Silvia Husărescu, a fost de acord să sublinieze că multe din necazurile existente provin dintr-un asemenea mod de acţiune. Iar secretarul Comitetului U.T.C. pe combinat, Dan Ofiţeru, in completarea celor de mai sus, arăta că o importantă problemă este nivelul de pregătire profesională a oamenilor, a celor tineri mai ales, ţinînd cont că virsta medie este de 25 de ani Desigur, pot fi puse in discuţie motive precum modul cum vin ei formaţi din liceele de specialitate, in special la meserii ca operator chimist şi a.m.c.-ist. Dar mai importante aprecieri ar fi necesitatea şi eficienţa unui efort susţinut pentru ridicarea nivelului general de pregătire, care să se vadă. O impun in primul rînd cerinţa intrării in normal a activităţii productive, dar şi perspectiva amplificării activităţii combinatului, atit în plan cantitativ, cit şi calitativ. ALEXANDRU STROE PROBLEMA CENTRALĂ - ATINGEREA PARAMETRILOR PROIECTAŢI LA NOILE OBIECTIVE DE INVESTIŢII LUNI 2 NOIEMBRIE 1987 Autodepăşirea ca deziderat zilnic Una din secţiile întreprinderii piscicole din Galaţi şi-a realizat deja sarcinile de plan anuale. Este vorba de secţia de semiconserve în care lucrează peste 30 de tinere muncitoare. Acest fapt, cum era şi firesc, ne-a atras atenţia şi ne-a îndemnat să trecem pragul subunităţii respective. Ne-a întîmpinat tînăra şefă de secţie Ileana Butunoiu. „Secretele succeselor noastre, ne-a spus interlocutoarea, sunt tinereţea, hărnicia şi buna organizare a muncii. Suntem de fapt o secţie a tineretului şi autodepăşirea este dezideratul nostru zilnic. Muncind cu acelaşi elan, suntem hotărîte ca în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului să depăşim sarcinile planului anual cu 500 tone semiconserve de peşte". Pentru asemenea realizări deosebite, toate tinerele muncitoare din secţie merită să fie evidenţiate. Am reţinut totuşi doar citeva nume : Mariana Cucula, Eugenia Tecaru, Eugenia Cucu etc. „Această secţie, ne-a spus şi ing. Adriana Dimitriu, secretara comitetului de partid, este o secţie modernizată, care în ultimii doi ani şi-a triplat capacitatea. Deci fetele noastre şi-au depăşit cu mult sarcinile de plan în condiţii deosebite. Tocmai de aceea noi ne apreciem foarte mult". O apreciere la care subscriem, cu atit mai mult cu cit dezideratul zilnic al acestor muncitoare — autodepăşirea — este unul din principalele atribute ale tinereţii. ION CHIRIC