Scînteia Tineretului, noiembrie 1987 (Anul 43, nr. 11949-11973)

1987-11-02 / nr. 11949

"SCINTEIA TINERETULUI" pag. 2 Pe măsură ce sezonul rece se face simţit, revin tot mai mult in actualitate problemele energiei. Spunem aceasta, intrucit perioada respectivă pune intr-adevăr o seamă de probleme in legătură cu asigurarea ritmică şi la nivelurile planificate a diferitelor surse de energie pentru diferiţi con­sumatori. Avem în vedere, referindu-ne la aceste aspecte, atit pe furnizorii de energie primară, cit şi pe energeticieni, sectoare cărora li se cer acum şi în limnite următoare efor­turi susţinute in legătură cu respectarea nivelurilor de pro­ducţie planificate. Judeţul Mureş, teritoriu cu o puternică industrie, intre care mari consumatori de energie, este in acelaşi timp un spaţiu bogat în combustibili fosili — gaze naturale — resursă importantă şi pentru funcţionarea unor puternice unităţi termoelectrice din zonă. Prezenţi in aceste zile în mijlocul unor colective de oameni ai muncii din ast­fel de întreprinderi, ne-am putut convinge o dată in plus de hărnicia şi priceperea oamenilor acestor locuri, de inaltul lor spirit de răspundere, dedicat nu numai menţinerii renu­­melui de care se bucură, dar mai ales amplificării acestuia la un nivel superior al performanţelor. Ceea ce vom şi căuta să demonstrăm prin relatările ce urmează. „SONDELE VOR FUNCŢIONA, TOATE, LA CAPACITATE" Un complex de măsuri privind asigurarea nivelului planificat pentru iarna anului 1987—1988 stă în atenţia oamenilor muncii de la Soh­e­ia de producţie gaze naturale din Tirgu Mureş. Acti­vitatea acesteia se desfăşoară pe spaţiul a mai multor zeci de ki­lometri în judeţele Mureş, Cluj şi Bistriţa-Năsăud. Dar acest lucru contează mai puţin acum. Important este ceea ce s-a ine­făptuit şi se înfăptuieşte din programul de măsuri destinate atingerii zilnice a nivelurilor planificate şi, concomitent, creă­rii condiţiilor necesare funcţio­nării la parametri optimi a son­delor şi staţiilor de comprimare în perioada de iarnă. In legătură cu aceasta, discutăm cu ingine­rul Bogdan Conduratu, directo­rul schelei, care ne informează : „Practic, activitatea de pregătire a capacităţilor de producţie in vederea ridicării potenţialului productiv şi a nivelurilor plăni­­ficate la gazul metan extras se desfăşoară non-stop. Pentru pe­rioada la care vă referiţi pregă­tirea a Început odată cu înche­ierea iernii trecute“. Aflăm că eforturile au fost direcţionate spre asigurarea con­diţiilor de menţinere la para­metri optimi a sondelor vechi, ca şi a celor de punere in func­ţiune la termenele stabilite a sondelor noi. In acest sens, s-au întreprins o serie de acţiuni tehnice şi tehnologice, organiza­torice, s­u asigurat cadrul nece­sar înfăptuirii lor. Reţinem, printre ele, pregătirea şi exami­narea oamenilor asupra cunoaş­terii sarcinilor şi a modalităţi­lor de îndeplinire a acestora, in­tensificarea colaborării cu antre­priza de construcţii, in sensul asumării unor răspunderi pri­vind executarea în regie pro­prie a unor lucrări — și prin aceasta asigurarea respectării graficelor sau, uneori, chiar de­vansarea acestora — de reacti­vare a sondelor vechi sau de pu­nere în exploatare a sondelor noi. Pentru o permanentă cu­noaştere a situaţiei din teren — In vederea intervenirii operati­ve, funcţie de aceasta — pa lingă faptul că activitatea fie­cărei brigăzi este urmărită În­deaproape de către un cadru din conducerea Întreprinderii, pen­tru personalul de conducere a schelei şi a brigăzilor s-a insti­tuit dispeceratul, în cadrul că­ruia se analizează zilnic activi­tatea de pregătire a fronturilor de lucru pentru iarna şi se iau măsuri în consecinţă. Despre efectul acestor măsuri, ne vor­beşte Gheorghe Şuteu, şeful bi­roului producţie : „S-a încheiat acţiunea de etalonare a poten­ţialului sondelor pe game de duze şi a cimpurilor pe direcţii de consum ; s-au inventariat, pe bază de măsurători, sondele slab productive sau inactive, in­­tocmindu-se un grafic de reac­tivare a acestora, acţiune aflată in stadiul de finalizare. Con­­statindu-se că motivul generator de situaţii din cele amintite mai sus este încărcarea cu apă, s-au luat măsuri de urmărire atentă a evoluţiei activităţii sondelor şi asigurarea creşterii productivi­tăţii lor prin refulări, prin in­jectări de gaze, pachetare, in­troducerea de lichid spumant sau, după caz, introducerea In grafic şi executarea reparaţiilor capitale“, în aceeaşi sferă a preocupări­lor pentru creşterea capacităţi­lor de producţie, se înscrie pu­nerea in funcţiune a sondelor noi provenite din forajul, de exploatare sau de cercetare. E vorba de 25 de astfel de sonde repartizate in toată aria ce o controlează Schela de producţie Tirgu Mureş. Ziua documentării a coincis, la Dumbrăvioara, cu legarea la sistem, de către bri­gada condusă de Pantelimoft Avram, a sondei 104. „în ceea ce ne priveşte, evidenţiază maistrul Dumitru Nicoară, ad­junct şef de brigadă la Tirgu Mureş — Budiu, suntem­ pregă­tiţi pentru producţia sezonului rece. Am revizuit toate sondele. Am pus in funcţiune sondele : 197 şi 184 Tîrgu Mureş ; 125, 126 Bozed ; 130 Şăuşa, am schimbat duzele de la regimul de vară la regimul de iarnă, am revizuit şi reparat sistemul de conducte de apă în cîmpurile Ernei şi Co­­runca, iar in cîmpul Bozed, pe lîngă celelalte lucrări pregăti­toare, am sistematizat conduc­tele în vederea comprimării de la Sînmărtin“. Aflăm, aşadar, că In fluxul producerii şi livrării gazului metan, comprimarea este o ope­raţie deosebit de importantă. Pentru realizarea ei, schela în care sintem­ dispune de cinci stăţii de comprimare, cu o ca­pacitate instalată de 44 000 CP zilnic. Din cele 38 agregate care compun amintitele staţii, au fost revizuite şi puse in stare de si­guranţă pentru funcţionare în sezonul rece, 37 agregate. „Pen­tru ultimul, ne informează Ro­­dica Grama, secretara comitetu­lui U.T.C, pe schelă, programat pentru săptămîna în care sun­tem, s-a primit aprobare din partea dispeceratului central, iar lucrările de reparaţii sunt in curs de derulare“. Cu toate acestea, capacităţile de comprimare asigură doar 65 la sută din producţia de gaze realizată la ora actuală. In ve­derea creşterii capacităţii de comprimare, se execută două staţii de cite 6 000 C­P fiecare la Simnărtin şi Sărmăşel. Pen­tru staţia de la Sînmărtin, cu termen de punere in funcţiune foarte apropiat, se derula numă­rătoarea inversă. Despre stadiul fizic a! acesteia discutăm cu maistrul Ioan Un­eşan : „Prin măsurile luate în ultimul timp de către conducerea schelei — şi amintesc aici în mod deosebit întărirea forţelor constructorilor cu echipe­ alcătuite din oamenii noştri, întărirea colaborării cu alţi factori concurînd la reali­zarea investiţiei, stadiul fizic permite respectarea termenului planificat. Suntem­ condiţionaţi totuşi de răcitoarele pentru mo­toare, mai concret, de fluenţa livrării acestora de către I.U.C. „Griviţa Roşie" Bucureşti. în rest, totul depinde de noi, fiind hotăriţi să nu precupeţim nici un efort pentru ca utilajele sosi­te pe şantier să le montăm în timp util“.­­ Care este situaţia staţiei de la Sărmăşel “ Adresăm Întrebarea directorului schelei: „Din mo­tive independente de voinţa noastră, investiţia a demarat cu Intirziere. în mod direct, acest fapt s-a reflectat şi Încă se re­flectă In stadiile fizice. Cu toate acestea, avlnd In vedere contri­buţia altor factori, respectiv a­­sigurarea utilajelor de către furnizori, condiţiile punerii in funcţiune depind de construc­tori şi, respectiv, de noi, care, aşa cum s-a putut constata, ne-am integrat cu echipe com­plete în activitatea acestora, ori angajăm lucrări în regie pro­prie. Ţinînd cont şi de faptul că în curînd, după terminarea sta­ţiei Sinmărtin, se vor elibera importante forţe care vor putea asigura lucrul in trei schimburi la Sărmăşel, avem condiţii ca in luna decembrie, înainte de sfîr­­şitul anului, să racordăm la sis­tem şi staţia de la Sărmăşel“. Sezonul rece se apropie rapid şi chiar dacă in privinţa punerii în funcţiune a sondelor noi şi revitalizarea celor vechi activi­tatea se înscrie în graficul pla­nificat, un număr important de sonde, dintre care 28 Ţaga, 33 Bogata, 10 şi 11 Măgherani ne­cesită intervenţii, situaţie care impune În continuare intensifi­carea eforturilor sondorilor mu­reşeni in vederea asigurării cantităţilor de gaze planificate, necesare economiei naţionale acum şi în perioada care ur­mează. De multă vreme, maistrul principal Ioan Ghirca spune că de cind ştie el, şi ştie de peste 20 de ani de cind lucrează aici. Termocentrala din iernut se în­scrie în rîndurile unităţilor in­­care cuvintul dat se respectă, in care angajamentele asumate prin planurile de producţie de­vin fapte. „Ţării, cu­ mai multă energie“, iată chemarea ce mo­bilizează interesele, eforturile energeticienilor mureşeni. Ac­­ţionind sub această deviză, principalul obiectiv al fiecărei ore din cele 24 ale zilei este asigurarea funcţionării la­ capa­citate a tuturor agregatelor şi instalaţiilor concurente la pro­ducerea energiei. Un prim bilanţ al activităţii evidenţiază că ho­tărârea lor devine realitate, că îndeplinirea dorinţei lor pri­meşte nume de kilowaţt-oră pulsaţi suplimentar în sistemul energetic naţional. în „contorul“ realizărilor la zi citim un su-­ pliment de energie livrat siste­mului energetic de aproape 109 milioane kWh. O situaţie care se menţine, care trebuie menţinută in anotimpul greu al energeti­cienilor, anotimpul în care in condiţii dificile de vreme, aceş­tia trebuie să asigure, prin energia furnizată, buna desfă­şurare a activităţii în toate sec­toarele economiei naţionale. Iată de ce activitatea de producere a energiei electrice se împle­teşte cu aceea de pregătire a perspectivei. Reviziile tehnice şi reparaţiile capitale au un ca­lendar al lor, care, printr-o bună pregătire şi derulare a execuţiei, este întotdeauna scurtat, răspunzînd astfel soli­citărilor sistemului energetic naţional. Acelaşi interlocutor, maistrul Ghirca, ne spune că re-­­cent s-au încheiat acţiunile de repunere in funcţiune, după re­paraţiile capitale, a grupului energetic nr. 6 de 200 MW. O acţiune care, prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor concurenţi la reparaţii, s-a în­cheiat cu aproape o lună mai devreme faţă de termenul sta­bilit, situaţie ce echivalează cu punerea suplimentară la dis­poziţie a sistemului naţional a peste 1 300 MWh energie elec­trică. Dar pregătirea termocentralei pentru iarnă este o acţiune com­plexă, care antrenează răspun­derea fiecărui om al muncii de aici. „La sus-numita lucrare, constituiţi in echipe in cadrul brigăzilor specializate, eviden­ţiază Ioan Simon, secretarul comitetului U.T.C., au partici­pat peste 300 tineri". „Am soluţionat probleme complexe şi numeroase, relevă maistrul Titi Marcu, la recon­strucţia ventilatorului de gaze, agregat de bază în funcţiona­rea cazanului“. „Tinerii din bri­gadă mea, remarcă Aurel Fi­lip, au recondiţionat un timp util, făcând astfel posibilă de­vansarea fluxului de reparaţii, peste 2 000 armături“. „Am re­vizuit, înlocuit, manipulat zeci de tone de ţeava cu parametri ridicaţi şi cu pretenţii deosebi­te, am verificat şi diagnosticat prin metode şi cu aparatură a­­decvată potenţialul funcţional a mii de suduri, mii de metri li­niari şi zeci de tone de con­ducte şi recipienţi", spun maiş­trii Ioan Albu, Francisc Kardan şi inginerul Victor Moga. La ora vizitei, aparatele din camerele de comandă ale tur­­boagregatelor indică un regim de funcţionare normală a insta­laţiilor, un regim care asigură îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor stabilite de către dis­peceratul central. E o zi calmă la Iernut. O zi normală de lu­cru, în care răspunderea se ma­nifestă cu cea mai mare serio­zitate. Pe agenda de lucru a formaţiilor conduse de Ioan Albu, Ioan Ghirca, Iosif Olah, inginerul Ovidiu Pop, maistrul Gheorghe Moldovan şi alţii sunt înscrise lucrări de profilaxie, de întărire a siguranţei în des­făşurarea întregului proces de producere a energiei electrice. Reţinem, intre acestea, pregăti­rea circuitului hidrotehnic pen­tru perioada de iarnă, închide­rea clădirilor pentru prevenirea şi protejarea instalaţiilor contra Îngheţului, executarea verifi­cărilor şi reparaţiilor tutu­ror agregatelor care condi­ţionează funcţionarea la ca­pacitatea nominală a centra­lei. Citeva detalii In legătură cu acestea ne dă inginerul Şte­fan David, şeful biroului pregă­tirea producţiei . „Am pus în funcţiune instalaţia de proteja­re a turnurilor de răcire, ne in­formează el. Avlnd in vedere starea de secetă continuă şi o posibilă scădere a debitului Mureşului. In cadrul reviziei hi­drotehnice am urmărit crearea unui circuit de răcire aproape închis pentru a economisi astfel consumul de apă, factor indis­pensabil funcţionării centralei“. Mai aflăm că pentru menţine­rea funcţionării la capacitate a tuturor instalaţiilor şi agregate­lor, pentru prevenirea avariilor şi intervenirea operativă în si­tuaţii ce pun sub semnul între­bării buna funcţionare, s-au no­minalizat echipele de Interven­ţii pe 3 schimburi, fiind con­duse de maiştri de toate spe­cialităţile. Acestea au fost alcă­tuite din tineri bine pregătiţi profesional, cu o Înaltă conşti­inţă muncitorească şi politică, pătrunşi de importanţa profe­siei lor, a locului pe care ener­­geticienii îl deţin în rîndul ce­lorlalte sectoare ale economiei naţionale, dublate de o perma­nentă şi competentă asistenţă tehnică asigurată pe tot timpul celor 24 de ore ale zilei. încre­dinţările date de interlocutorii noştri sunt angajamentele pe care energeticienii din Iernut şi le iau pentru a cinsti prin fapte măreţele evenimente ale anului — Conferinţa Naţională a partidului şi 40 de ani de la proclamarea Republicii, asigu­­rînd economiei naţionale În­treaga cantitate de energie pla­nificată, creînd prin buna În­treţinere si exploatare a agre­gatelor importante disponibili­tăţi de energie. MIRCEA BORDA S. ALEXANDRU Pentru a releva, fie şi numai printr-o secvenţă, starea de an­gajare activă a tineretului pa­triei in ridicarea calităţii muncii, pierind tocmai de la neimplini­­rile înregistrate, am solicitat se­cretarilor comitetelor U.T.C. din două mari unităţi ale municipiu­lui Lugoj să răspundă la între­barea : „Cum se implică tinerii, organizaţiile U.T.C. pe care le reprezentaţi, în activitatea de ri­dicare accentuată a eficienţei economice ?“ Iată şi răspunsuri­le primite : AURORA FRINCU, întreprin­derea Textilă : „Uteeiştii, care reprezintă peste 30 la sută din totalul personalului întreprinde­rii, sunt absolvenţi ai şcolii pro­fesionale, ai liceului de speciali­tate ori ai unor institute de în­­văţământ superior, ceea ce le permite să abordeze direct, «în cunoştinţă de cauză» problemele producţiei. Sigur, tocmai din do­rinţa de a-şi spori aportul în a­­ceastă privinţă ei continuă şi în întreprindere să-şi perfecţioneze, să-şi lărgească pregătirea profe­sională , prin cursurile politeh­nicii muncitoreşti, cele de per­fecţionare de la locul de muncă, prin activitatea depusă In cadrul atelierelor şcoală. Rezultatul. In acest caz, unul firesc, este activa lor implicare In ridicarea efici­enţei economice a întregii activi­tăţi productive. Cu toate acestea, trebuie să arătăm că nu suntem­ mulţumiţi de rezultatele pe care le obţinem. De pildă, avem mari posibilităţi pentru sporirea pro­ductivităţii muncii pe care nu le punem în valoare, ceea ce este ilustrat chiar de procentul ne­­satisfăcător de realizare a aces­tui indicator. De aceea, ne-am mobilizat resursele pentru a transforma perioadă următoare intr-o perioadă de sporire accen­tuată a productivităţii, In parai­al cu diminuarea sensibilă a consu­murilor. Tinerii care lucrează in sectorul de proiectare au in ve­dere reducerea greutăţilor speci­fice, odată cu îmbunătăţirea pa­rametrilor funcţionali şi de cali­­ fii unităţi economice lugojene tate pentru a încadra ci­ mai multe produse la calităţile extra şi lux. De exemplu, articolul „Terocel Andaluza“ care are 82 grame pe metru pătrat, destinat atit pieţei interne, cit şi celei ex­terne, a trecut recent, in rîndul produselor care întrunesc condi­ţiile de rentabilitate şi eficienţă. Tinerii care lucrează în secţiile de producţie se preocupă in per­manenţă pentru înlăturarea ori­căror forme de risipă, pentru valorificarea integrală şi supe­rioară a materiilor prime şi ma­terialelor. Bunăoară în secţia ţe­­sătorie se urmăreşte folosirea integrală a urzelii de pe sulurile de urzeală, a firelor de pe ca­­nete precum şi respectarea în­tocmai a reţetelor de încleiere în scopul obţinerii rezistenţei fire­lor in timpul ţeserii. Păstrarea firelor de urzeală se face in locuri special amenajate, evi­­tîndu-se astfel depunerea pra­fului, a scamelor şi murdărirea acestora, ceea ce ar duce la dimi­nuarea calităţii, productivităţii muncii. Tot în scopul reducerii consumurilor de materii prime se acordă o atenţie deosebită în­treţinerii corespunzătoare a uti­lajelor pentru funcţionarea la capacitatea maximă, prin folo­sirea unor piese de schimb asi­milate în unitate, precum şi prin respectarea termenelor de repa­raţii planificate, reducind tot mai mult reparaţiile accidentale, în vederea diminuării costurilor de producţie, la efortul general depus in Întreprindere,­­şi aduc contribuţia şi tinerii, atit prin reducerea consumurilor de ma­terie primă, materiale, combus­tibil şi energie, cit şi prin găsi­rea unor soluţii de folosire a în­locuitorilor mai ieftini sau Indi­geni care să contribuie la redu­cerea importului, a efortului va­lutar. Astfel, prin aplicarea unor teme de cercetare preluate de organizațiile U.T.C. precum : reactualizarea reţetelor de indu­ie­re In funcţie de noile produse (coordonatorul temei Angela Floare) sau noi procedee de al­bire fără consum de apă oxige­nată (coordonator Rodica Deac), se realizează importante reduceri ale consumurilor şi ale costurilor de producţie. Mai putem arăta că organiza­ţiile U.T.C. Ţesătorie schimb­ă hală veche (secretar al organiza­ţiei U.T.C., Cristina Sparnachi), organizaţia Ţesătorie schimb C hală nouă (secretar Ileana Ale­xandru) şi organizaţia Filatură schimb B (secretar Trisana Suciu) reprezintă exemplu pen­tru toţi tinerii din întreprindere prin felul In care-şi realizează sarcinile de plan, respectă disci­plina tehnologică şi a muncii, realizează produse de calitate superioară, destinate exportului direct sau indirect“. DORIN CATURA, Inginer, în­treprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb : „Aş dori să ilustrez preocupările tinerilor din orga­nizaţiile U.T.C. ale Întreprinderii noastre prin doar citeva reali­zări : prin proiectarea de dispo­zitive şi maşini şi apoi prin rea­lizarea şi folosirea lor efectivă, se obţin creşterea nivelului ca­litativ al produselor, reducerea timpului de execuţie, aşadar îm­bunătăţirea eficienţei economice, în acest sens, produsul agrafe miniere, produs solicitat de be­neficiarii din toate bazinele mi­niere ale țării, constituie un e­­xemplu elocvent. Pentru fabrica­rea acestui produs este necesară plantarea de bride pe fluxul teh­nologic, operație care se executa pînă nu demult manual. Prin preocuparea colectivului atelie­rului de proiectare-mecanizare şi automatizare a fost conceput şi realizat un automat de plantat bride care realizează o creştere considerabilă a productivităţii muncii. In prezent, tot pentru a­­cest produs este in fază de pu­nere in funcţiune o maşină de îndoit­ori de miniere, realizată tot prin autoutilare, şi un curs de execuţie un dispozitiv de ascuţit ace pentru agrafe miniere. De­sigur, cele prezentate constituie doar o modalitate prin care or­ganizaţiile U.T.C., tinerii con­tribuie la creşterea eficienţei economice. Nu in ultimul rînd, disciplina muncii este şi ea un factor hotăritor, aşa cum spori­rea fermităţii, a exigenţei în re­­cepţionarea materiilor prime de la furnizori, creşterea aportului fiecărui om al muncii, al fiecărui tinăr la îndeplinirea indicatori­lor planificaţi, fie ei fizici sau de calitate, constituie permanen­ţe pe agenda de lucru a organi­zaţiilor noastre. Este o necesi­tate pe deplin înţeleasă ca, în rit mai scurt timp, să obţinem la toate sortimentele utilizate in fabricaţie o diminuare a consu­murilor sub nivelurile prevăzute, o creştere substanţială a produc­tivităţii muncii, ceea ce va duce, implicit, la obţinerea unor bene­ficii însemnate pentru fiecare om al muncii din unitate". EMERIC SZERELT GHEORGHE CRIŞAN In întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului IN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE­­ EXIGENTĂ SPORITĂ MUNCĂ SUSȚINUTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PLANULUI PE ACEST AN AGREGATELE DIN TERMOCENTRALE, BINE PREGĂTITE PENTRU SEZONUL RECE - SONDORII SI ENERGETICIENII, ÎN BĂTĂLIA PENTRU ENERGIE INTR-UN EFORT COMUN „A avut loc o creştere puternică a consumurilor materiale care sunt, in general, mai mari faţă de prevederile planului dar in unele sectoare chiar fată de realizările din anul prece­dent — arăta secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 5 octombrie a.c., referindu-se la starea negativă de lucruri in îndeplinirea Indicatorilor de eficienţă ai planului... Sint serioase rămineri in urmă in ce priveşte productivitatea muncii şi alti indica­tori de bază ai planului". Această apreciere a secretarului general al partidului, bazată pe realităţile din activitatea economică a acestui an, atrage atenţia asupra necesităţii im­perioase de a se trece la acţiuni eficiente, de muncă, de cali­tate. Este un imbold direct la o accentuată angajare a tuturor resurselor, umane şi materiale, este un îndemn la responsa­bilitate şi exigenţă faţă de problemele producţiei, faţă de problemele dezvoltării, in general. Foto : V. TANASOF TINERETUL - APLICAT ACTIV IN EFORTUL DE RIDICARE A EFICIENŢEI ECONOMICE Colectivul de oameni ai muncii de la Întreprinderea „Libertatea" Sibiu acţionează cu consecvenţa şi dăruita exemplară pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie. La Combinatul Chimic Giurgiu Pe primele nouă luni din a­­cest an, Combinatul Chimic din Giurgiu a înregistrat serioase rămineri în urmă la principalii indicatori de plan. Astfel, pro­ducţia marfă a fost îndeplinită in proporţie de numai 68 la sută, ceea ce reprezintă o pierdere de 296 milioane lei. Din cele circa 30 de produse urmărite prin fila de plan, la cele mai impor­tante (care şi deţin ca pondere în totalul producţiei peste ju­mătate), s-au acumulat restanţe însemnate. Intre acestea, 42 600 tone sodă, 14 400 tone percloreti­­lenă, 11 700 tone acid clorhidric, 4 200 tone epiclorhidrină, 740 tone coloranţi etc. Plusul de producţie înregistrat la unele produse între care albitori opti­ci, răşini epoxidice, diferiţi acizi, nu au putut modifica în vreun fel situaţia amintită chiar la început pentru că, repetăm, producţia suplimentară obţinută într-o parte nu poate compensa necesarul pentru alte materii prime la care aici există nerea­­lizări. Nu putem trece cu vede­rea nici faptul că un important indicator — productivitatea muncii — a marcat în aceeaşi pe­rioadă un nivel de numai 82 la sută, fapt ce explică în bună măsură rezultatele scăzute pre­zentate. După cum, depăşirile care există la cheltuielile mate­riale (aspect asupra căruia gaz­dele noastre au refuzat chiar să stea de vorbă), încarcă şi ele bugetul Întreprinderii. Aşa se face că realizînd un asemenea nivel de producţie intră in dis­cuţie un aspect nu mai puţin e­­senţial — gradul de utilizare a capacităţilor de producţie. Fiind vorba de o valorificare necores­punzătoare a acestora, iar moti­vele invocate nu întotdeauna foarte precise, considerăm nece­sare o serie de explicaţii. Combinatul a început să pro­ducă in 1981 prin secţiile de e-­lectroliza-evaporare şi solvenţi cloruraţi, în care se realizau cinci produse : leşie electrolitică, clor lichid, acid clorhidric de sinteză, hipoclorit şi în final soda, pentru ca în cea de-a doua să se fabrice o serie de produse pe bază de clor. De la acest ni­vel s-a ajuns prin Intrarea pe parcurs (1983—1986) în funcţiune a secţiilor de epiclorhidrină, sin­teze organice, acid azotic şi pa­­rafenetidină, la o creştere de peste 10 ori a valorii producţiei marfă. Nu ne vom opri la ulti­mele două obiective, intrucit, in­trate în lucru la mijlocul anului trecut, au un anume regim de funcţionare, pînă la punerea la punct a diferitelor detalii tehnice, în schimb, avem toate motivele să insistăm asupra a ceea ce se întîmplă cu celelalte secţii, des­pre care nu mai pot fi invocate motive cum că a trecut prea pu­ţin timp pentru atingerea para­metrilor proiectaţi. Dimpotrivă. In ce o priveşte, secţia de elec­­troliză-evaporare, spre care a­­cum toată lumea arată cu dege­tul ca fiind vinovata principală de neajunsurile din unitate, a funcţionat la început, normal. După care au început să apară diferite probleme de natură teh­nică. In mod firesc, ele ar fi trebuit rezolvate din mers, pen­tru a nu periclita activitatea pro­ductivă. Numai că lucrurile au devenit complicate in momentul cind s-a constatat că utilajele și proiectul, furnizate de o fir­mă străină, nu permiteau in­tervenţii de structură. Nu punem in discuţie competenţa celor ca­re, iată, au achiziţionat o insta­laţie învechită, ci consecinţele care decurg de aici. Avem în vedere faptul că la acest scăzut nivel de producţie (care înseam­nă abia 59 la sută din capacita­tea proiectată), se merge deo­potrivă cu cheltuieli duble pe unitatea de produs. Este afecta­tă cu acest prilej și calitatea produselor, drept pentru care cheltuielile cresc o dată in plus pentru rezolvarea corespunză­toare a unor comenzi la export. Evident, întrebarea ar fi, de ce remedierile respective întirzie ? Pentru faptul că soluţionarea lor depinde de aplicarea imui pro­tocol privind modernizarea in­stalaţiilor, cu derulare pină in 1990. Şi în situaţia cind aplica­rea prevederilor respective încă nu a Început, este limpede pen­tru ce pierderile planificate sunt Încă o realitate. Pînă una alta, diferite persoane din conducerea întreprinderii fac naveta la Bucureşti, incercînd să obţină o diminuare a sarcinilor de plan. Probleme acute se pun şi in legătură cu fabricarea altor pro­duse, restanţele acumulate pu­­nînd de asemenea în evidenţă folosirea necorespunzătoare a capacităţilor de producţie. Bu­năoară, instalaţia pentru acid clorhidric merge la un nivel de 57 la sută din total, cea de sol­venţi cloruraţi la 25 la sută, cea de epiclorhidrină la 39 la sută, cele de produse organice şi colo­ranţi cu 53 la sută din capaci­tate etc. Dacă In prima situaţie analiza­tă mai sus, motivele au un ca­racter mai special, in celelalte situaţii, cauzele nu mai pot fi puse pe seama unor factori ase­mănători. Ne sunt oferite o se­rie de argumente care, pe scurt, se cheamă deficienţe de apro­vizionare. Pe prim plan este pu­să chestiunea aburului tehnolo­gic, sursă de a cărei livrare ne­ritmică şi la presiune necores­punzătoare se face vinovată cen­trala electrică de termoficare a­­flată la doi paşi. Suferă cu pre­cădere din aceste motive insta­laţiile pentru obţinerea sodei, a solvenţilor cloruraţi, a epiclor­­hidrinei, a albitorilor optici unde se cer concentraţii ale soluţiilor de peste 99 la sută. Iar dacă a­­cestea se obţin, asta costă, re­petăm, cel puţin la dublu faţă de situaţiile normale. Nu în ul­timul rînd, o serie de materii prime, între care gazdele noas­tre s-au oprit la propilenă, ele­ment vital pentru obţinerea sol­venţilor cloruraţi, a epiclorhidri­­nei etc., sunt livrate neritmic şi adesea de calitate necorespun­zătoare. Deşi într-un domeniu ca acesta se fac toate eforturile pentru evitarea opririi instalaţi­ilor, situaţie care pe lîngă pier­derile de producţie înseamnă strădanii timp de 3—4 zile pen­tru readucerea utilajelor in sta­re de funcţionare, asemenea îm­prejurări n-au putut fi ocolite. Dar nu au fost acestea singu­rele neajunsuri ce au contribuit la acumularea sus-numitelor restante. Bunăoară pentru obţinerea produselor din cadrul secţiei sin­teze organice, era necesar ca specialiştii de aici să asimileze în fabricaţie o serie de „inter­mediari". Cum această sarcină ţinea şi ţine, concret, de înlo­cuirea unor materii prime din import cu similare româneşti, consecinţele neîndeplinirii ei nu mai trebuie explicate, în schimb ni se oferă ca sigur termenul, „trimestru 1 1988“, pentru înde­plinirea respectivei îndatoriri. Nu sunt însă singurele lipsuri ce pot fi puse pe seama personalu­lui unităţii, referitor la aspecte ce ţin de creativitate, mai exact de Insuficienta implicare In so­luţionarea unor probleme strin­gente. Vom cita doar citeva a­­semenea teme, cu menţiunea că se află totuşi în stadiu de pro­punere : Instalaţie de recupera­re a saramurei la pornirea elec­trolizei ; Modernizarea tehnolo­giei de fabricaţie a pigmenţilor organici, prin introducerea în flux a unui filtru-presă cu des­cărcare automată ; Modernizarea fazei de sinteză. In vederea uti­lizării reziduurilor de la epi­clorhidrină ; Montarea a patru camere de Încălzire noi pentru evaporarea ieşirii electrolitice la secţia electroliză-evaporare etc. Ne-am referit, repetăm, la idei ce nu necesitau decât un mini­mum de preocupare pentru re­zolvarea cu mijloace relativ simple a unor complicaţii teh­nice cotidiene. De altfel, direc­torul comercial, Silvia Husăres­­cu, a fost de acord să sublinieze că multe din necazurile existen­te provin dintr-un asemenea mod de acţiune. Iar secretarul Comitetului U.T.C. pe combinat, Dan Ofiţeru, in completarea ce­lor de mai sus, arăta că o im­portantă problemă este nivelul de pregătire profesională a oa­menilor, a celor tineri mai ales, ţinînd cont că virsta medie este de 25 de ani Desigur, pot fi puse in discuţie motive precum modul cum vin ei formaţi din liceele de specialitate, in special la meserii ca operator chimist şi a.m.c.-ist. Dar mai importan­te aprecieri ar fi necesitatea şi eficienţa unui efort susţinut pentru ridicarea nivelului gene­ral de pregătire, care să se va­dă. O impun in primul rînd ce­rinţa intrării in normal a acti­vităţii productive, dar şi per­spectiva amplificării activităţii combinatului, atit în plan canti­tativ, cit şi calitativ. ALEXANDRU STROE PROBLEMA CENTRALĂ - ATINGEREA PARAMETRILOR PROIECTAŢI LA NOILE OBIECTIVE DE INVESTIŢII LUNI 2 NOIEMBRIE 1987 Autodepăşirea­­ ca deziderat zilnic Una din secţiile întreprin­derii piscicole din Galaţi şi-a realizat deja sarcinile de plan anuale. Este vorba de secţia de semiconserve în care lucrează peste 30 de ti­nere muncitoare. Acest fapt, cum era şi firesc, ne-a atras atenţia şi ne-a îndemnat să trecem pragul subunităţii respective. Ne-a întîmpinat tînăra şefă de secţie Ileana Butunoiu. „Secretele succe­selor noastre, ne-a spus in­terlocutoarea, sunt tinereţea, hărnicia şi buna organizare a muncii. Suntem­ de fapt o secţie a tineretului şi auto­depăşirea este dezideratul nostru zilnic. Muncind cu a­­celaşi elan, suntem­ hotărîte ca în întîmpinarea Confe­rinţei Naţionale a partidului să depăşim sarcinile planu­lui anual cu 500 tone semi­­conserve de peşte". Pentru asemenea realizări deosebite, toate tinerele muncitoare din secţie merită să fie evidenţiate. Am reţi­nut totuşi doar citeva nume : Mariana Cucula, Eugenia Tecaru, Eugenia Cucu etc. „Această secţie, ne-a spus şi ing. Adriana Dimitriu, secre­tara comitetului de partid, este o secţie modernizată, care în ultimii doi ani şi-a triplat capacitatea. Deci fe­tele noastre şi-au depăşit cu mult sarcinile de plan în condiţii deosebite. Tocmai de aceea noi ne apreciem foarte mult". O apreciere la care sub­scriem, cu atit mai mult cu cit dezideratul zilnic al a­­cestor muncitoare — autode­păşirea — este unul din principalele atribute ale ti­nereţii. ION CHIRIC

Next