Scînteia Tineretului, septembrie 1988 (Anul 44, nr. 12207-12232)

1988-09-15 / nr. 12219

VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUSESCU, IN JUDEŢUL TIMIS 9 7 9 9 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, preşedin­tele Republicii Socia­liste România, împre­ună cu tovarăşa Elena Ceauşescu au început, miercuri, o vizită de lucru in judeţul Timiş. In acest septembrie, cînd oa­menii muncii din industria şi agricultura judeţului, din cele­lalte sectoare de activitate, pu­ternic mobilizaţi de tezele din aprilie, de insufleţitoarele che­mări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează, asemenea întregului nostru po­por, pentru îndeplinirea exem­plară a obiectivelor stabilite, secretarul general al partidului r­ a­venit din nou în mijlocul făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale din acest înfloritor culţ de ţară pentru a analiza la faţa locului rezultatele obţinu­te pină in prezent, pentru a stabili măsurile ce se impun în vederea realizării tuturor sar­cinilor prevăzute pentru 1988 şi pe întregul cincinal. Cu bucurie fără seamăn au aşteptat cei ce muncesc şi tră­iesc în judeţul Timiş pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu. In a­­ceste momente de aleasă săr­bătoare ei au­­ ţinut­­să-i intim­­pine cu profunde sentimente de stimă şi preţuire, cu vibran­te manifestări de recunoştinţă pentru transformările petrecute in viaţa satelor si oraşelor din judeţul Timiş, a tuturor locali­tăţilor ţării, in anii socialism­u­­lui şi, cu deosebire, în perioa­da inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului. La vizită au participat to­varăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Silviu Curticeanu. Ceremonia sosirii in judeţ a avut loc pe aeroportul din Ti­mişoara, intr-o atmosferă en­tuziastă. A venit în întîmpi­­nare un foarte mare număr de oameni ai muncii, care purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele tricolore şi roşii. La coborirea din avionul pre­zidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu înaltă consideraţie de primul secretar al Comitetului jude­ţean Timiş al P.C.R., Ilie Matei, care, in numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, le-a adresat cele mai calde urări de bun sosit. O formaţie alcătuită din os­taşi, membri ai gărzilor patrio­tice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. După tradiţionala pline şi sare a ospitalităţii, tineri şi ti­nere, pionieri şi şoimi ai pa­triei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase bu­chete de flori. Cei prezenţi au ovaţionat cu însufleţire pentru partid şi se­cretarul său general, pentru patria noastră socialistă" şi har­nicul popor român. In aceste manifestări entuziaste şi-au găsit o grăitoare expresie dra­gostea neţărmurită cu care este înconjurat conducătorul parti­dului, şi al ţării pentru stră-, i­lucită sa activitate pusă cu e­­xemplară pasiune revoluţionară îin slujba dezvoltării multilate­rale a patriei, sporirii neconte­nite a bunăstării întregului popor.­­ . .. Dialogul de lucru al secreta­rului general al partidului cu muncitorii şi specialiştii din in­dustria judeţului a început la ÎNTREPRINDEREA MECANI­CĂ TIMIŞOARA, unde erau prezenţi ministrul industriei construcţiilor de maşini, Radu Făunescu, reprezentanţi ai con­ducerii centralei industriale de profil şi ai întreprinderii. In acest­­ cadru, s-a subliniat ca marea­ întreprindere timişorea­nă, unitate reprezentativă a in­dustriei, noastre constructoare de maşini, a parcurs etape im­portante de dezvoltare şi mo­dernizare, îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al parti­dului, întreprinderea realizează in prezent o producţie-marfă de peste 10 ori mai mare decit cea din 1965. Aici se realizează produse de înaltă complexitate şi nivel tehnic — excavatoare cu rotor pentru exploatările miniere de suprafaţă, combine de înaintare in steril, maşinile de haldat şi cele de scos cărbune din depo­zite, alte echipamente , pentru industria minieră, o gamă di­versă de macarale, poduri ru­lante, maşini de ridicat şi sti­vuit, agregate necesare energe­ticii nucleare. Prezentînd principalele date legate de dezvoltarea unităţii, directorul întreprinderii, Gheor­­ghe Flucşă, a subliniat că în­tregul proces de diversificare şi modernizare a fabricaţiei a avut la bază­ orientările şi in­dicaţiile date de secretarul ge­neral al partidului în timpul analizelor şi vizitelor de lucru efectuate aici de-a lungul ani­lor. S-a relevat că transpune­rea în practică a sarcinilor pri­mite a făcut posibilă sporirea substanţială a productivităţii muncii, diversificarea produc­ţiei prin asimilarea unor noi tipuri de­ maşini şi utilaje de mare capacitate, cu caracteris­tici îmbunătăţite, valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor. S-a scos in e­videnţă faptul că pe primele opt luni ale acestui an, planul de producţie la principalii indica­tori a fost­ îndeplinit. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost înfăţişate principalele rea­lizări din domeniul fabricaţiei de­­ maşini şi agregate pentru extracţia cărbunelui în subte­ran şi la suprafaţă, produse ce deţin o pondere importantă in ansamblul producţiei. Au fost relevate preocupările colecti­vului in direcţia­­creării şi exe­cutării unor tipuri tot mai per­fecţionate de utilaje miniere, corespunzător cerinţelor pro­gramului prioritar de creştere mai accentuată a gradului de mecanizare a lucrărilor din in­dustria minieră. Apreciind rezultatele obţinute pină acum, secretarul­, general al partidului a cerut să se ac­ţioneze in continuare in vede­rea sporirii calităţii şi fiabili­tăţii agregatelor destinate in­dustriei extractive. Pe parcursul vizitării princi­palelor sectoare de fabricaţie, au­­fost înfăţişate o serie de teh­nologii de virf elaborate de spe­cialiştii unităţii, în­­ colaborare cu colective din institute de cer­cetare şi proiectare sau­ din in­­văţămintul superior. Au fost prezentate, în ac­elaşi, timp, principalele coordonate ale ac­ţiunii de organizare şi moder­nizare a proceselor de fabrica­ţie, subliniindu-se faptul că, in acest an, prin aplicarea unor procedee tehnologice , moderne, se obţine un spor de aproape 100 milioane lei la producţia marfă şi o economie de metale de circa 400 tone. Conducătorul partidului­­ şi statului a arătat că, ţinind sea­ma de puternicul potenţial teh­nic şi uman de care dispune întreprinderea, de experienţa bună pe care a dobîndit-o în executarea unor maşini şi uti­laje de mare capacitate, aceasta trebuie, să îşi lărgească profilul de fabricaţie. Diversitatea fabricaţiei şi ni­velul tehnic calitativ al acesteia s-au regăsit intr-o amplă , ex­poziţie cuprinzînd cele mai re­prezentative produse realizate de colectivul timişorean, unde au fost prezentate, alături de gama completă de "maşini pen­tru industria extractivă, poduri rulante şi automacarale cu pu­teri diferite. Cel mai nou pro­dus asimilat este macaraua pe senile cu sarcina de ridicare da (Continuare in pag. a .11-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! cincinal, ieri a început ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST . Intr-o atmosferă vibrantă, sărbătorească, expresie a sentimentelor de profundă stimă şi preţuire, de aleasă recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, care s-a aflat din nou in mijlocul făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale, pentru a stabili măsurile ce se impun in vederea realizării tuturor sarcinilor prevăzute pe 1988 şi pe întregul ANUL XLIV SERIA II 7 Nr. 12 219 / 6 PAGINI 50 BANI­ . JOI ,15 SEPTEMBRIE 1988 LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru pe care tovarăşul Nicolaie Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o efectuează in judeţul Timiş, şi al deschiderii anului de învăţărmiînt 1988—1989, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară, ce va fi trans­misă în direct de posturile de Radio şi Televiziune, în jurul orei 11. i ŞCOALA ROMÂNEASCĂ un nou început de drum, sub semnul amplei mobilizări în vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de mare răspundere încredinţate de partid 15 septembrie 1988. Moment de sărbătoare" a întregului in­­văţămint românesc. Deschizîn­­du-şi larg porţile, şcolile gene­rale, liceele şi facultăţile din întreaga ţară cunosc­ din nou clipele de mare bucurie, de emoţie şi satisfacţie, specifice fiecărui început de an şcolar. O nouă etapă incepe astăzi, a­­şadar, pentru întregul tineret studios al ţării, in perspectiva formării şi desăvirşirii sale, politice şi profesionale, civice şi morale, o etapă a studiului pasionat, a învăţăturii susţi­nute, sub semnul nestăvilitei sete de cunoaştere, al dorinţei de a pătrunde tot mai profund in tainele naturii, ale ştiinţe­lor şi culturii. Pe deplin con­ştienţi de marea răspundere ce le revine, aceea de a se pregăti şi forma ca buni spe­cialişti in cele mai diverse domenii de activitate, de a prelua şi duce mai depar­te cuceririle cunoaşterii uma­ne, tinerii studioşi trăiesc astăzi, alături de învăţăto­rii şi profesorii lor, ace­leaşi şi totuşi mereu noile, emoţii ale reintilnirii cu săli­le de clasă sau de curs, cu am­fiteatrele, cabinetele de spe­cialitate şi laboratoarele, cu atelierele de instruire practi­că, altfel spus cu universul in care personalitatea lor in for­mare va dobîndi noi dimensi­uni, menite să-i apropie de maturitatea deplină, de acel moment atit de important în care investiţia, făcută de so­cietate pentru pregătirea lor complexă, multilaterală se va revela ca un fericit ciştig, prin proba faptelor. Acest nou început de drum al întregului învăţămînt ro­mânesc are loc în contextul de puternică efervescenţă creatoare, de manifestare en­tuziastă a tuturor energiilor şi elanurilor constructive ale poporului nostru care, îndepli­nind, cu dăruire şi abnegaţie măreţele sarcini trasate de cel de-al XlII-lea Congres al partidului, traducînd neconte­nit în fapt orientările şi in­dicaţiile de inestimabilă, va­loare ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, realizează, prin remarcabile succese înre­gistrate în toate domeniile de activitate, paşi fermi spre în­deplinirea măreţului deziderat al trecerii întregii noastre so­cietăţi intr-o nouă etapă, su­perioară, de progres şi civiliza­ţie. Iată de ce acest nou în­ceput de drum se constituie, fără îndoială, ca un moment cu deosebite semnificaţii in perspectiva reafirmării voinţei tuturor slujitorilor şcolii, a mi­lioanelor de elevi şi studenţi, de a învăţa şi munci cu pasi­une, cu dăruire şi patos revo­luţionar, pentru a răspunde in acest mod exemplar încrederii acordate de partid, de secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, minunate­lor condiţii de învăţătură, de educare şi formare multilate­rală de care­ dispune invăţâ­­mmntul românesc de astăzi. Este un­ adevăr a cărui le­gitimitate o probează realita­tea însăşi, faptul că, in anii noii noastre deveniri, cu pre­cădere in epoca de împliniri fără egal deschisă de cel de-al IX-lea C­ongres al partidului, învăţămintul nostru a înregis­trat, ca oricare alt domeniu de activitate, transformări revo­luţionare şi împliniri specta­culoase, fără precedent. Aten­ţia acordată de partidul şi sta­tul nostru, personal de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu, în­­v­ăţămintului românesc, pre­ocuparea de a asigura şcolii de toate gradele cele mai bune condiţii de afirmare plenară a rolului ei de principal factor de cultură, de formare a ca­drelor necesare în cele mai di­verse domenii ale vieţii econo­mice şi sociale, s-a manifestat şi se manifestă constant prin crearea unei baze materiale de excepţie, în consens cu cele mai noi cerinţe în acest domeniu pe plan mondial. Practic, în fiecare punct de pe harta ţării, suflul înnoitor al marii construcţii socialiste în care se află angajat întregul nostru popor se face simţit şi în ceea ce priveşte invăţămîn­­tul. Un impresionant număr de noi ctitorii, adevărate ce­tăţi ale cunoaşterii, ale ştiin­ţei şi cercetării pasionate a noului au apărut atit in cen­trele universitare de tradiţie cit şi in cele nou înfiinţate, precum şi in nenumărate alte localităţi de pe­­întreg cuprin­sul patriei. In acelaşi timp, o­ atenţie deosebită a fost acor­dată creării unor condiţii din­tre cele mai bune pentru În­tregul tineret studios al ţării, numeroasele internate, cămi­ne, cantine, baze sportive şi de agrement constituind, in acest sens, o mărturie semni­ficativă. Fireşte, toate acestea sunt rezultatul direct al profundei concepţii umaniste şi revolu­ţionare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referitoare la locul şi rolul şcolii in viata societă­ţii. in cadrul amplului proces de dezvoltare multilaterală a patriei, de trecere a întregii noastre societăţi pe noi trepte, tot, mai multe, de progres şi civilizaţie. în fapt, principala investiţie de care­ a beneficiat în toată această perioadă şi va beneficia şi in viitor invăţă­­mintul românesc de toate gra­dele este concepţia de­ o ex­cepţională însemnătate ,teore­tică şi practică­­ a tovarăşului Nicolae Ceauşescu referitoa­re la acest domeniu de activi­tate, îmbinarea armonioasă, in cadrul procesului instruc­­tiv-educativ, a necesităţii pre­gătirii şi perfecţionării forţei de muncă, în consens, cu exi­genţele etapei istorice pe­ ca­re o parcurgem, cu educarea şi formarea comunistă, patrio­tică şi revoluţionară a tinerei generaţii, în vederea făuririi omului nou, constructor con­ştient al propriului", destin is­torici al socialismului şi co­munismului pe pămintul pa­triei constituie, în acest sens, una din ideile de referinţă ge­nerate de gindirea uzionară a secretarului general al par­­tidului, in perspectiva moder­nizării şi perfecţionării con­tinue a întregului învăţămînt românesc, a racordării orga­nice a acestuia la cerinţele prezente şi ,de perspectivă,ale întregii noastre vieţi econo­mice şi sociale. De aceeaşi însemnătate în strategia instruirii, formării şi educării ştiinţifice, revolu­ţionare a tineretului, tria­da învăţămint-cercetare-pro­­ducţie, ca element fundamental al concepţiei secretarului gene­ral al partidului în ceea ce priv (Continuare in pag. a ll-a)

Next