Scînteia Tineretului, septembrie 1989 (Anul 45, nr. 12517-12542)

1989-09-15 / nr. 12529

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA II NR. 12 529 6 PAGINI 50 BANI VINERI 15 SEPTEMBRIE 1939 In vibranta atmosferă de angajare patriotică, revoluţionară a colectivelor de oameni ai muncii, a cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor aflaţi in ajunul deschiderii noului an de invăţămint, sub semnul hotăririi unanime de a intimpina cu rezultate deosebite cel de-al XIV-lea Congres al partidului, ieri a continuat VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎMPREUNA CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU IN JUDEŢUL IAŞI In aceeaşi ambianţă im­primată de profundul carac­ter de lucru imbinat cu atmosfera sărbătorească­­ specifică intilnirilor cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, împreună cu tova­răşa elena Ceauşescu au continuat, joi, vizita in judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfăşu­rat in mari unităţi economice din municipiul reşedinţă de ju­deţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori şi spe­cialişti, cu cadre de conducere, aspecte­­ esenţiale ale activităţii productive, fiind stabilite, tot­odată, măsuri pentru îndepli­nirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cuprinse in programul partidului, care urmează să-şi găsească împlini­rea in localităţile, judeţului Iaşi. De asemenea, desfăşurată în ajunul deschiderii noului an de invăţămint, vizita a prilejuit in­­tilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu cu profesorii, studen­ţii şi elevii din acest puternic centru universitar,­ cu­­ îndelun­gate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut, in anii Socialismului, îndeosebi în­ perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al parti­dului, o puternică înflorire. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. La străzile Iaşiului, de la un an la altul mai frumos, cu o e­­conomie puternic dezvoltată şi o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edifi­cii, se aflau, in această dimi­neaţă însorită de septembrie, mii şi mii de oameni de toate vîrstele, care au ţinut să salute, cu toată căldura inimii, pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pe to­varăşa Elena Ceauşescu, să le exprime profunda lor stimă, pre­ţuire şi recunoştinţă, pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării municipiului şi ju­deţului, ţării întregi.­­ Ei au scandat cu însufleţire numele patriei, al partidului şi al secretarului său general, au reafirmat dorinţa lor, care este dorinţa­­tuturor locuitorilor României socialiste : „Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres“. Cu aceste vibrante simţăminte au fost întimpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, la sosirea in­­tr-una din marile citadele ale invăţămîntului ieşean, ale şcolii româneşti — INSTITUTUL­ PO­LITEHNIC. Erau prezenţi la acest moment de însemnătate deosebită cadrele didactice ale prestigioasei uni­versităţi ieşene, ale celorlalte instituţii de invăţămint supe­rior, mii şi mii de studenţi şi elevi. Au venit în intimpinare mi­nistrul educaţiei şi invăţămintu­­lui, Ion Teoreanu, primul secre­tar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, preşedintele Consi­liului U.A.S.C.R., Matei Ani, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Poli­­ana Cristescu. Vizita a început la expoziţia organizată cu prilejul noului an de invăţămint, unde rectorul In­stitutului Politehnic, Cameluţa Beldie, a prezentat stadiul actual şi o seamă de realizări ale şcolii superioare ieşene. în acest cadru, s-a relevat pu­ternica dezvoltare a învăţămîn­­tului românesc, care, pe baza concepţiei originale, profund no­vatoare, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cunoscut un proces continuu de modernizare, in strinsă legătură cu cercetarea şi producţia, in deplină concor­danţă cu cerinţele de progres multilateral al societăţii noas­tre, cu obiectivele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, afiripiindu-se ca principal factor de educaţie şi cultură. Că prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in mijlocul e­­levilor şi studenţilor, cu ocazia vizitelor efectuate in unităţi de invăţămint de pe întreg cuprin­sul patriei, devenite o frumoasă şi emoţionantă tradiţie, expre­sie a grijii statornice pe care o poartă creării celor mai bune condiţii de studiu, de pregătire temeinică, pentru muncă şi via­ţă, a tinerei generaţii. A fost relevat cu putere fap­tul ca, beneficiind de sprijinul permanent şi de orientările con­ducătorului partidului şi statu­lui nostru, şcoala românească a înregistrat realizări de seamă. In această luminoasă epocă, de măreţe infăptuiri in toate sfe­rele de activitate, au avut loc şi în domeniul invăţămîntului — aşezat pe o temelie nouă, revo­luţionară­ — importante schim­bări calitative, care au contri­buit ,decisiv la­ adîncirea carac­terului său democratic, la creş­terea funcţionalităţii şi eficien­ţei, la transformarea sa într-o adevărată forţă de producţie, cu un rol hotăritor în dezvoltarea generală a ţării, în etapa actua­lă şi in perspectivă. Expoziţia evidenţiază, prin şi gratuit la învăţătură al tutu­ror fiilor patriei. Vizitarea ex­poziţiei prilejuieşte evidenţierea unor date deosebit de elocvente. In momentul de faţă, în şcoli şi facultăţi studiază 5 670 000 de copii şi tineri, aproape un sfert din populaţia României. A fost generalizat invăţămintul de 10 ani şi s-a dezvoltat invăţămintul liceal, profesional, de maiştri şi superior, cu precădere cel indus­trial, agroindustrial şi economic, în anul şcolar 1889—1990 se asi­gură cuprinderea in treapta a doua a invăţămîntului liceal, curs de zi şi seral, a tuturor ab­solvenţilor clasei a X-a. Se cre­ează astfel premisele generali­zării invăţămîntului de 12 ani, care va marca o etapă nouă, ca­litativ superioară, in activitatea de formare a unor cadre cu o înaltă pregătire profesională, tehnico-ştiinţifică, dar şi poli­­tico-ideologică, cu un ridicat ni­vel de cultură generală. In expoziţie este­ oglindită creşterea considerabilă a bazei materiale a invăţămintului, ca urm­are a sporirii, an de an, a numărului, sălilor de clasă, al laboratoarelor, amfiteatrelor, locurilor in internate şi cămine. Mai mult de trei sferturi din Edificatoare imagini înfăţişea­ date semnificative, accesul larg tot ce există astăzi ca zestre a şcolii româneşti a fost realizat in anii construcţiei socialiste, iar din această nouă bază materială a invăţămîntului peste 70 la sută s-a construit în perioada de după Congresul al IX-lea al P.C.R., adică nu ceva mai mult de două decenii. Edificiile înăl­ţate pentru invăţămint, în acest răstimp, sunt echivalente cu construcţia a zece oraşe a cite 100 000 de locuitori fiecare. Prin revelatoare date şi ima­gini, expoziţia subliniază că im­portanţa pe care partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă şcolii rezidă nu doar din­ marele volum de investiţii alocat, din largul acces la educaţie şi in­strucţie al tuturor cetăţenilor ţării, ci, in acelaşi timp, din per­fecţionările succesive aduse in­­văţămîntului, înţeles in toată complexitatea lui, ca parte inte­granta a întregii strategii a dez­voltării economico-sociale a ţă­rii. In acest sens, este reliefată însemnătatea deosebită a inte­grării organice a invăţămintului cu cercetarea şi producţia, ori­entarea revoluţionară a şcolii româneşti, iniţiată şi promovată (Continuare in pag. a II-a) ŞCOALA ROMÂNEASCĂ -un nou început de drum sub semnul mobilizării exemplare in vederea îndeplinirii sarcinilor majore trasate de partid 15 septembrie 1989. In at­mosfera sărbătorească,­ speci­fică acestei date in fiecare, an, astăzi işi deschid larg porţile instituţiile de invăţămint din întreaga ţară. Mii de tineri, elevi şi studenţi, se reintil­­nesc astăzi cu profesorii lor in lăcaşurile primitoare, res­­pirînd curăţenie şi prospeţi­me, ale şcolilor generale, li­ceelor, şcolilor profesionale şi in institutele de­­ invăţămint superior din întreaga ţară. Ca orice început, deschide­rea noului an d­e invăţămint implică, pe lingă temeinice gînduri de viitor, şi un firesc moment de bilanţ. Este încu­rajator şi tonic să priveşti la fermitatea drumului ascen­dent parcurs de invăţămintul românesc in ultimele decenii. Faptul că şi în acest domeniu de activitate se simte suflul înnoitor al marilor prefaceri economice şi sociale din ţara noastră ne dă garanţia juste­ţei opţiunilor noastre politice fundamentale. Argumentele sunt cele ale faptelor fără echivoc. Practic, nu există as­tăzi localitate­a patriei in care să nu funcţioneze măcar o singură unitate de invăţămint. Pe lingă marile cîştiguri re­voluţionare, cum ar fi gratui­tatea invăţămintului şi acce­sul neîngrădit la cunoaştere, anii ce ne despart de Istori­cul Congres al IX-lea au ofe­rit tinerelor generaţii un mi­nunat şi deplin cadru de a­­firmare. Ne gîndim, in primul rind, la creşterea necontenită a bazei materiale, la extinde­rea şi nuanţarea reţelei de invăţămint de toate gradele, ceea ce a făcut posibilă apari­ţia de numeroase noi spaţii şcolare, diversificate pe pro­filuri care să vizeze atit ra­muri economice de bază, cit şi domenii de virf, înmulţirea liceelor industriale oferă ele­vilor adecvate posibilităţi de opţiune profesională, de dez­voltare armonioasă a persona­lităţii lor. Accesul şi dobîndi­­rea unui vast orizont de cu­noştinţe reprezintă un cîştig substanţial, care n-ar fi fost posibil fără o sporire adecva­tă a calităţii de fond a între­gului sistem de invăţămint, aflat, sub­­dir­ect­a îndrumare a secretarului general al­ parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei acade- ‘ mician doctor imaginer Elena Ceauşescu, preşad­intele Con­siliului Naţional al Ştiinţei şi­­ Invăţămintului. .Numărul tot mai măreţ de, prtamii interna-, ţionale obţinute ,de elevi, ni­velul I ridicat, de pregătire al­ absolvenţilor şi, in general, rezultaltele­ obţinute de şcoala românească arată cu claritate justeţea politicii , partidului», concepţia de inestimabilă va-« toare practică şi teoretică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu in acesti domeniu de­ mare importarţţă,­ concepţie sinteti-­ zată prin afirmarea triadei , invăţămint., cercetare, produc­ţie. Şcoala românească se află acum la­­ vîrsta maturită­ţii sale d­epline graţie acestui principiu fundamental de in­strucţie şi educaţie, singurul capabil să­­ imprime tinerilor atit o pregătire solidă de spe­cialitate, ci­t şi o largă deschi­dere ştiinţifică şi culturală. Competitivitatea sistemului nostru stă tocmai in caracte­rul său dinamic şi novator, anticipativ şi totodată bine ancorat in problematica de zi cu zi a realităţii economico­­sociale. în tot ce Întreprinde, partidul — prin glasul autori­zat al secretarului său general — porneşte de la premisa marxistă că nimic nu este dat o dată pentru totdeauna ; că o atitudine revoluţionară auten­tică nu are nici o legătură cu suficienţa şi automulţumirea. în contextul spectaculoaselor prefaceri din toate domeniile de activitate, şcoala româ­nească trebuie să evolueze, să fie capabilă a oferi soluţii tot mai eficiente problemelor care­­ se pun. Iată de ce, pe lingă diversificarea accentuată a invăţămintului industrial, se va trece, pentru prima oară în istoria ţării, la generalizarea invăţămintului de 12 ani, con­comitent cu sporirea ponderii invăţămintului profesional şi seral, a şcolilor de maiştri. Toate acestea constituie un argument suficient pentru a sublinia încă o dată dinamis­mul real al întregului proces instructiv educativ, efortul susţinut în vederea pregătirii complexe şi la nivelul celor mai noi cuceriri ale ştiinţei, creindu-se, astfel — aşa cum cerea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — o bază trainică pentru ridicarea nivelului ge­neral, profesional, tehnic şi cultural al tuturor oamenilor muncii, al întregului popor. In acelaşi tii­p, se afirmă ca-,­racterul creator al învăţămîn­­tului­ nostru,, gradul său ridi­cat de implicare în progresul tehnico-ştiinţific şi cultural­­artistic al ţării. Mai ales învă­­ţămîntul superior este, chemat să se constituie ca un avans , post al gîndirii tehnice origi­nale, al creativităţii şi cerce­tării. Este de la sine înţeles că format, şi educat în spiritul revoluţionar patriotic al muzi­cii şi dăruirii profesionale, ti­neretul studios al României de azi, ridicîndu-şi necontenit nivelul de pregătire, se afir­mă pregnant în cele mai di­verse depienii — atii în la­boratoare şi ateliere, cit şi pe şantiere, centre de cercetare sau săli de spectacole. Pe de­plin conştienţi că reprezintă generaţia matură de miine, că nu ei s-au făcut uriaşe inves­tiţii materiale şi morale, ele­vii şi studenţii României so­cialiste răspund cu recunoş­tinţă şi dăruire patriotică grijii statornice purtate de partidul şi secretarul său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu. Măsura acestui angajament tineresc vor fi faptele, în faţa invăţămtntu­­lui nostru stau multe sarcini şi planuri de viitor. Este in­dubitabil că, in lumina apro­piatului eveniment politic de deosebită importanţă din via­ţa ţării, pe care il reprezintă Congresul al XIV-lea al parti­dului, garanţia acestor măreţe împliniri o reprezintă reale­gerea în funcţia supremă de secretar general al partidului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, model de viaţă şi gândire pa­triotică, revoluţionară pentru întregul tineret studios din patria noastră. ÎN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI­ NICOLAE CEAUŞESCU Oamenii muncii din agricultură raportează încheierea recoltării unor culturi şi realizarea de producţii mari la hectar ÎN PAGINA A 5-A IN PAGINA A 5-A ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, în jurul orei 10:00, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, din municipiul Iaşi, adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de invăţămint 1989—1990 şi de vizita de lucru a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tova­răşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi.

Next