Scînteia Tineretului, noiembrie 1989 (Anul 45, nr. 12569-15594)
1989-11-01 / nr. 12569
Oraşul se scaldă între marginile greu de definit ale podgoriei. Dintotdeauna au fost aşa Drăgăşanii. Vad de trecere din Transilvania spre Dunăre şi iz da ambrozie. Dar, înultimele două decenii şi jumătate, la vechile-i rosturi oraşul a adăugat rosturi şi fapte noi. Puterea sa industrială, de azi depăşeşte pe cea a întregului judeţ Vâlcea de acum treizeci de ani. La fel şi la numărul de apartamente construite. Au apărut o serie de întreprinderi industriale care colaborează cu zeci de uzine din ţară şi cu numeroase firme comerciale din străinătate. Una dintre acestea este şi întreprinderea de Talpă şi încălţăminte din Cauciuc. Din cauciuc „eminamente“ românesc, ce se regăseşte în milioanele de produse lansate de întreprindere pentru pieţele din U.R.S.S., S.U.A. Canada, Franţa, Belgia, în ţări din Orientul Mijlociu şi Africa. Cota ridicată a exportului se explică prin calitatea materiilor prime si materialelor, prin tehnologiile de lucru moderne, dar nu in ultimul rînd și prin calitatea profesională a oamenilor. A tinerilor, in marea lor majoritate. Ion Apostol, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, ne vorbeşte de numeroasele cursuri de calificare şi de perfecţionare a calificării, absolvite în ultimii ani de o bună parte dintre lucrătorii de azi. „Gradul de înnoire a producţiei şi a tehnologiilor este foarte ridicat la noi, spune Ion Apostol. De aceea pregătirea profesională trebuie să se menţină la un nivel , cit mai ridicat cu putinţă. Chiar să depăşească tehnologile existente. Acest lucru permite adaptarea muncii noastre la exigenţele pieţei externe, face ca produsele noastre să fie mai competitive“. Modernizarea — la temelia înaltei performanţe Subliniind esenţa acestor afirmaţii, inginerul Sabin Diculescu, directorul întreprinderii, demonstrează că gradul de înnoire a produselor este în acest an de peste 82 la sută, faţă de 57 la sută, indice realizat anul trecut. Aşadar, peste trei sferturi din produsele acestui an sunt creaţii originale. Creaţii propuse în cea mai mare parte de atelierul de profil din cadrul întreprinderii. „Am participat de multe ori la semnarea unor contracte comerciale cu parteneri din străinătate, dar şi cu întreprinderi comerciale de la noi din ţară şi am constatat de fiecare dată că produsele de la FINCA (denumire mai veche a întreprinderii noastre) sunt deosebit de solicitate. Sigur, aici trebuie luată in seamă şi natura produselor noastre : încălţăminte sport şi pentru timpul liber, dar şi — în primul rind chiar — calitatea acestor produse." O incursiune prin atelierele de fabricaţie ne destăinuie o parte din „secretele“ pentru care încălţămintea din Drăgăşani este deosebit de căutată. în primul rind, o riguroasă disciplină a muncii şi producţiei, cuplată cu o integrare cit mai largă , a fabricaţiei. Toate acestea au permis ca un răstimp de 18 ani producţia unităţii să crească de peste 4 ori. Intre timp şi calitatea produselor a cunoscut succesive îmbunătăţiri. Modernizarea tehnologiilor a fost unul din obiectivele prioritare pentru întregul colectiv. Astfel, s-au obţinut două lucruri importante : îmbunătăţirea continuă a finisajelor la toate produsele şi realizarea de importante economii la materiile prime. In acelaşi timp s-a petrecut un fapt pe care îl enunţă, acum, directorul întreprinderii : „...ca să ne depăşim în primul rînd pe noi a trebuit să ne cunoaştem cit mai bine, pînă la perfecţiune, meseria, să obţinem randamente ridicate şi constante în toate atelierele fabricii. Şi, foarte important pentru noi, a fost co(Continuare in pag. a V-a) In spiritul orientărilor şi sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ACŢIUNI ENERGICE, ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNFĂPTUIREA INTEGRALĂ A PLANULUI ANUAL pînă la congresul al xiv-lea al partidului. „Responsabilitate colectivă, adică implicarea hotărîtă a fiecăruia dintre noi" Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA II Nr. 12 569 MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1989 6 PAGINI 50 BANI Producţie suplimentara La mai bine de jumătate miliard lei se ridică valoarea producţiei fizice obţinute suplimentar în 10 luni ale anului de către colectivele celor 65 de unităţi economice din judeţul Dolj care au raportat îndeplinirea mai devreme a planului pe perioada menţionată, întreîntreprinderile limitate, printre care se află cele din oraşul Băileşti, de piese de schimb pentru agregate energetice - Filiaşi, întreprinderile de confecţii, de ţesături „independenţa“, chimică, mecanică de material rulant, de reparaţii auto din Craiova au produs şi furnicat peste prevederi însemnate cantităţi de gaze naturale asociate şi libere utilizabile, tractoare şi remorci agricole, confecţii, ţesături, materiale de construcţii. Succesele obţinute au la bază materializarea măsurilor din programele de perfecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei şi tehnologiilor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, folosirea mai eficientă a maşinilor şi instalaţiilor din dotare. (Agerpres) Din experienţa unităţilor agricole fruntaşe Rezultate pe măsura pasiunii şi competenţei oamenilor în judeţul Mureş, creşterea animalelor este o îndeletnicire deosebit de importantă. Practic, nu există aici unitate agricolă in care zootehnia să nu deţină o pondere însemnată. Bunăoară, la întreprinderea Agricolă de Stat Albeşti, din vecinătatea municipiului Sighişoara, sectorul zootehnic, care cuprinde două ferme de taurine şi două de ovine, realizează aproape 50 la sută din valoarea producţiei globale a unităţii. In ce priveşte această valoare, să reţinem că ea nu este deloc modestă, însumind peste 100 milioane lei anual. E, deci, limpede că întreprinderea din Albeşti are o zootehnie puternică. Şi modernă, se cuvine adăugat, fiindcă, realmente, cei care îşi desfăşoară activitatea în acest sector nu fac, dacă putem zice aşa, nimic la intîmplare. Dimpotrivă, munca lor de zi cu zi e organizată în conformitate cu cele mai noi şi, totodată, cele mai eficiente metode şi norme specifice domeniului. Pe această bază, e firesc ca despre zootehniştii din Albeşti să se vorbească, de regulă, la superlativ. Te obligă la asta rezultatele cotidiene ale activităţii lor. Referindu-ne la aceste rezultate, să notăm că pina la 1 octombrie producţia medie de lapte obţinută pe vacă furajată a depăşit 4 350 de litri, urmînd ca pînă la sfirşitul anului să ajungă la aproape 5 400 litri. Tot pînă la 1 octombrie, la taurine s-au realizat peste plan 240 de capete, iar la viţei cu 109 mai mult faţă de efectivul planificat. Din discuţia pe care o purtăm cu inginerul Gheorghe Mureşan, directorul unităţii, desprindem cîteva din aspectele care stau permanent in atenţia specialiştilor de aici, fapt ce explică intr-un anume fel derularea fără sincope a activităţii şi, se înţelege, bunele rezultate cu care se soldează în mod constant această activitate. Ni se precizează mai întîi că întreprinderea dispune de 3 200 hectare pajişti naturale, ceea ce înseamnă aproape jumătate din terenul ei agricol. Mai bine de o treime din aceste 3 200 hec(Continuare în pag. a IV-a) TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, EROUI INTRE EROII NEAMULUI, CELE MAI ALESE SENTIMENTE DE DRAGOSTE ŞI PREŢUIRE ALE TINEREI GENERAŢII, ALE ÎNTREGULUI POPOR TELEGRAME ADRESATE SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI DE PARTICIPANŢII LA CONFERINŢELE DE DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI ALE ORGANIZAŢIILOR DE PARTID MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE PAGINA A 3-A /---------------------------------------------------------------------------------------------------- Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. SPIRIT MOBILIZATOR, ÎNALTĂ EXIGENŢĂ ÎN ACTIVITATEA POLITICO-EDUCATIVĂ DESFĂŞURATĂ DE ORGANELE ŞI ORGANIZAŢIILE U.T.C. Străbatem o perioadă densă, o perioadă de excepţie, de puternică, amplă şi unanimă angajare a tuturor eforturilor creatoare ale comuniştilor, ale tinerei generaţii, ale întregului nostru popor, consacrate fără preget intîmpinării celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, documentele programatice pentru Congresul al XIV-lea al partidului, proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea ale Partidului Comunist Român definesc sugestiv cadrul de afirmare al procesului revoluţionar din patria noastră, proces ce va asigura in continuare perfecţionarea şi dezvoltarea întregii activităţi economice, organizatorice, politico-ideologice, înfăptuirea grandioaselor obiective de dezvoltare economico-socială a ţării, în sistemul democraţiei noastre socialiste, amplu conturat în magistrala Expunere a secretarului general al partidului, în documentele programatice pentru cel de-al XIV- lea Congres, Uniunea Tineretului Comunist — organizaţia politică, revoluţionară a tineretului din România socialistă —, ocupă un loc bine determinat, expresie a menirii sale politice de continuatoare a tradiţiilor glorioase de luptă şi muncă ale poporului român, de înfăptuire a măreţelor obiective ale viitorului, factor activ in edificarea socialistă a patriei. Din aceastăperspectivă, aşa cum se subliniază în Tezele pentru Congresul al V_________,___________ XIV-lea, în strălucita Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un rol deosebit revine Uniunii Tineretului Comunist — acela de a uni şi mobiliza eforturile tinerei generaţii, împreună cu cele ale întregului nostru popor, în vederea înfăptuirii exemplare a politicii partidului de dezvoltare permanentă şi multilaterală a ţării, acesta devenind criteriul fundamental de apreciere a calităţii şi eficienţei muncii educative desfăşurate. Tnăra generaţie a patriei noastre socialiste, crescută cu grijă şi dragoste părintească de partid, mobilizată de organizaţia sa revoluţionară, Uniunea Tineretului Comunist, educată în spiritul înalt al responsabilităţii şi demnităţii muncii, îşi manifestă entuziasmul vîrstei sale avîntate, bucuria fierbinte de a participa la tot ceea ce ţara înfăptuieşte spre progresul ei neîntrerupt. Raportul utecist de pînă acum arată că organele şi organizaţiile U.T.C. ,sunt în măsură să mobilizeze exemplar tinerii la realizarea tuturor sarcinilor de producţie, la participarea plenară pentru realizarea producţiei de export, la noi, izbînzi în ceea ce priveşte modernizarea şi progresul tehnic, la intensificarea activităţii de educaţie politico-ideologică şi cultural-artistică, însemnînd producţie, însemnînd acţiuni politice şi cultural-educative, însemnind creaţie tehnico-ştiinţifică la înalţi parametri de eficienţă, activitatea organelor şi organizaţiilor Uniunii Tineretului Comunist înseamnă, în spiritul Înaltelor exigenţe formulate în Expunere, o intensă muncă cu tinerii, muncă politico-organizatorică susţinută, un ansamblu de activităţi menite să definească o stare de tinereţe înaltă, de implicare totală în luminoasele destine ale acestei epoci a muncii şi creaţiei. Această stare de tinereţe, această definiţie a tinerei generaţii de azi a ţării înseamnă de fapt angajare plenară. De pretutindeni, de pe întreg cuprinsul ţării, din marile unităţi industriale, din şantierele naţionale ale muncii patriotice, din fabrici, ca şi de pe ogoare, din şcoli şi din amfiteatrele universitare, din institutele de cercetare şi proiectare tehnologică aflăm zilnic despre fapte de muncă utecistă care argumentează cu temeiul real al participării definiţia tinerei generaţii a ţării, a stării de tinereţe — angajare plenară. Acesta este răspunsul de faptă comunistă al tineretului nostru revoluţionar, al Uniunii Tineretului Comunist, care îşi face din muncă şi, învăţătură cea mai înaltă datorie de onoare, în acest spirit, organizaţiile U.T.C. din întreprinderile industriale militează pentru încadrarea riguroasă a fiecărui tînăr în activitatea şi disciplina de producţie, în vederea realizării exemplare a obligaţiilor ce-i revin în producţie din punct de vedere cantitativ şi calitativ, precum şi, în folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a fondului de (Continuare in pag. a IV-a) Imagine din municipiul Arad Foto : O. PLECAN PAGINA ELEVULUI Pagina a 2-a INI, DEPLINA Şl UNANIMĂ APROBARE, HOTĂRIRE NEABĂTUTĂ Dl A ÎNFĂPTUI MARIAJA OPERĂ DE IĂDRIE A SOCIETĂŢII SOCIALISTE MAITIABERAE DEZVOLTATE Şl ÎNAINTARE A ROMÂNEI SPRE COMUNISM In climatul de puternică angajare comunistă, patriotică şi revoluţionară in care sint larg dezbătute şi însuşite Proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, tînăra generaţie a patriei — chemată să reprezinte, din înalta însărcinare a partidului, a tova răşului Nicolae Ceauşescu, o puternică forţă socială - a primit, intr-un deplin consens cu gindul şi voinţa ţării, cu cele mai alese sentimente de admiraţie şi deplină adeziune impresionantul conţinut de orientări, teze şi idei cuprinse in magistrala Expunere a conducătorului partidului şi statului nostru la recenta Plenară lărgită a C.C. al P.C.R., nouă şi elocventă dovadă a capacităţii creatoare a concepţiei revoluţionare despre lume şi viaţă, singura care reprezintă adevărata călăuză inacţiune pentru edificarea celei mai umane şi drepte societăţi. In acest sens, publicăm şi in ziarul de azi citeva ginduri şi opinii ale tinerilor. Proprietatea socialistă - temelia ■ cea mai trainică a progresului şi bunăstării patriei Expunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Plenară lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 23—24 octombrie a.c., reprezintă şi pentru noi, lucrătorii ogoarelor din judeţul Brăila, prin bogăţia de idei, şi teze cuprinse în ea, un foarte preţios program de muncă, de acţiune revoluţionară. Pentru agricultorii brăileni, ca de altfel pentru întreaga ţară, ■nul 1989 a fost unul de excepţie, încununat de producţii record. La griu, am obţinut cea mai mare medie din ţară, peste 9 000 de kilograme, ceea ce ne-a adus înaltul titlu de Erou al Noii Revoluţii Agrare. Şi la celelalte culturi am reuşit să obţinem rezultate care ne onorează, astfel , incit, la marea adunare populară desfăşurată duminică în municipiul Brăila, prilejuită de sărbătorirea „Zilei recoltei“, cînd am fost onoraţi de prezenţa în mijlocul nostru a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, am putut raporta în faţa partidului, a ţării, că ne-am făcut datoria, că am transpus în practică indicaţiile şi orientările pe care, cu clarviziunea-i binecunoscută, ni le-a dat marele erou al naţiunii noastre socialiste, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tot o realizare de seamă a agriculturii brăilene este şi încheierea în acest an a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi irigaţii, astfel incit Brăila a devenit primul judeţ al ţării cu suprafaţa agricolă integral irigată. Realizări de prestigiu, cu care ne mîndrim şi pe care, trebuie să subliniez, le-am putut obţine numai în cadrul marii proprietăţi socialiste, numai în condiţiile pe care proprietatea obştească asupra mijloacelor de producţie deci şi asupra pământului le creează pentru dezvoltarea acestei ramuri de bază a economiei naţionale, agricultura. Duminică, la sărbătorirea „Zilei recoltei“ am avut cinstea şi onoarea de a mă afla in preajma celui care şi-a dedicat in mod eroic, exemplar întreaga viaţă şi activitate mai binelui patriei, creşterii continue a bunăstării materiale şi spirituale a poporului. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oaspete drag al nostru, al oamenilor muncii din municipiul şi judeţul Brăila, împreună cu mult stimata tovarăşă Elena Ceauşescu. Ne-au bucurat nespus aprecierile pe care le-a făcut la adresa muncii noastre. Am reţinut în acelaşi timp din cuvîntarea rostită la marea adunare populară desfăşurată în municipiul Brăila îndemnurile pe care ni le-a adresat de a ne organiza mai bine, de a ne desfăşura activitatea cu şi mai mare răspundere şi competenţă, pentru ca in anul următor să obţinem recolte şi mai mari, pentru a ne onora prin rezultate de prestigiu înaltul titlu pe care l-am primit. Susţin şi eu, făcîndu-mă mesagerul gindurilor şi sentimentelor de înaltă stimă şi preţuire ale tuturor oamenilor muncii din cooperativa noastră agricolă, cu toată convingerea, Hotărîrea istorică a Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie a.c. privind propunerea de realegere la marele forum al comuniştilor români a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului, garanţia „ sigură" a mersului nostru înainte către culmile luminoase ale socialismului şi comunismului. ŞTEFAN MATIT, preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie Chişcani, judeţul Brăila Să facem totul pentru afirmarea plenară a rolului istoric al partidului Şi noi, tinerii din întreprinderea „Flamura Roşie“ Sibiu, întreprindere unde se execută anual circa 11 000 de sertotipodimensiuni, în cadrul cărora preponderenţa o constituie articolele pentru industria textilă şi articole pentru scris (suntem singura unitate din ţară care realizează asemenea produse), ne exprimăm fierbintea noastră mîndrie şi deplina satisfacţie faţă de magistrala Expunere a secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducător de geniu al întregii naţiuni pe calea construirii socialismului şi, comunismului, la recenta Plenară lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Sunt cuprinse, în acest docu(Continuare în pag. a IV-a) Pentru porumbului din Deltă — A început să bată vintul mai tare. Asta e un lucru bun. îmi usucă păminturile, zice, şi privirea i se pierde spre nedefinitul orizont format din stufăriş, sălcii şi cer. Vintul bate in Deltă cu forţă. Lanurile de stuf se văluresc verde-argintiu. Pontoanele se leagănă, drăgile şi draginele se leagănă, şalupele schrţite. Ieşită dintr-o eră geologică in care s-a născut, s-a maturizat şi a început să îmbătrinească. Delta înfruntă toamna vintoasă care încruntă feţele pescarilor şi zbirleşte bumbacul alb al fulgilor de pescăruşi. Inginerul Cornel Ivanov, un bărbat de patruzeci de ani, se bucură de acest vînt, priveşte spre pieptul verde al Deltei şi gindeşte la digurile ridicate de către drăgi şi dragline in ultimul an din pămîntul mlăştinos. Ne aflăm in dreptul milei 20. Aici este organizarea de şantier a brigăzii „Fortuna“ a întreprinderii Antrepriză Construcţii-Montaj Delta Dunării, care îşi are sediul la Tulcea. Această brigadă se află pe brațul Sulina pentru a amenaja în vederea exploatării agricole, întinse suprafeţe din pământul Deltei. Deocamdată se ocupă de cele 2040 ha cuprinse între canalul Crintala, lacul Fortuna, canalul Şontea, Mila 23, canalul Baba Rada-Obretin şi brațul Sulina. Cei care „merg cu pasagerul“ de prinz dinspre Tulcea spre Sulina, vor descoperi rezultate ale acestor lucrări pe partea stingă, dincolo de Maliuc, pînă aproape de Lebăda. Amenajarea a fost proiectată de către un colectiv condus de către inginerul Cornel Ivanov. Acest om a lucrat 16 ani in proiectare şi proiectele sate au fost legate de Deltă. Este unul dintre puţinii care cunosc această adevărată „ţară“ in amănunt. încă un bun cunoscător este şi topograful Nicolae Constantin, vechi colaborator al inginerului. Au luat teba la picior şi la barcă, aproape metru ,cu metru. După ce a lucrat in proiectare, inginerul a trecut in execuţie, adică se ocupă de construirea directă a propriilor proiecte. Această trecere, surprinzătoare pentru mulţi, a însemnat părăsirea municipiului Tulcea pentru câţiva ani şi înlocuirea confortului citadin cu condiţiile unui şantier care de abia se naşte. „Adevărul este că îmi place foarte mult „balta“. Întotdeauna am încercat să vin aici şi am venit de cite ori am putut, cu cortul şi cu undiţele“ zice inginerul. „De data aceasta voi rămine cel puţin cinci ani in aceste locuri care îmi plac mai mult decit orice. Am venit pentru cinci ani, dar aş vrea să stau douăzeci. Nu ştiu cum să fac să trec şi în exploatare“ spune el intr-o noapte cînd, peste mormăitul ploii se suprapune pocnetul metalic al unei drage Delta 2. Oamenii care fac parte din brigadă sínt un număr de 214. Această cifră crește pe zi ce trece. Ei sínt mecanizatori care lucrează pe buldozere, dragline, dragi Delta 1 și 2, greifere plutitoare. Adjunct al șefului de brigadă este inginerul Sorin Zădărniceanu, un om cu multă (Continuare in pag. a IV-a)