Scînteia Tineretului, noiembrie 1989 (Anul 45, nr. 12569-15594)

1989-11-01 / nr. 12569

Oraşul se scaldă între margi­nile greu de definit ale podgo­riei. Dintotdeauna au fost aşa Drăgăşanii. Vad de trecere din Transilvania spre Dunăre şi iz da ambrozie. Dar, în­­ultimele două decenii şi jumătate, la vechile-i rosturi oraşul a adău­gat rosturi şi fapte noi. Puterea sa industrială, de azi depăşeşte pe cea a întregului judeţ Vâlcea de acum treizeci de ani. La fel şi la numărul de apartamente construite. Au apărut o serie de întreprinderi industriale care colaborează cu zeci de uzine din ţară şi cu numeroase firme co­merciale din străinătate. Una dintre acestea este şi întreprin­derea de Talpă şi încălţăminte din Cauciuc. Din cauciuc „emina­mente“ românesc, ce se regă­seşte în milioanele de produse lansate de întreprindere pentru pieţele din U.R.S.S., S.U.A. Canada, Franţa, Belgia, în ţări din Orientul Mijlociu şi Africa. Cota ridicată a exportului se ex­plică prin calitatea materiilor prime si materialelor, prin teh­nologiile de lucru moderne, dar nu in ultimul rînd și prin calita­tea profesională a oamenilor. A tinerilor, in marea lor majorita­te. Ion Apostol, secretarul comi­tetului U.T.C. pe întreprindere, ne vorbeşte de numeroasele cursuri de calificare şi de per­fecţionare a calificării, absolvite în ultimii ani de o bună parte dintre lucrătorii de azi. „Gradul de înnoire a producţiei şi a teh­nologiilor este foarte ridicat la noi, spune Ion Apostol. De aceea pregătirea profesională trebuie să se menţină la un nivel , cit mai ridicat cu putinţă. Chiar să depăşească tehnologile existente. Acest lucru permite adaptarea muncii noastre la exigenţele pieţei externe, face ca produsele noastre să fie mai competitive“. Modernizarea — la temelia înaltei performanţe Subliniind esenţa acestor afir­maţii, inginerul Sabin Dicules­­cu, directorul întreprinderii, de­monstrează că gradul de înnoire a­ produselor este în acest an de peste 82 la sută, faţă de 57 la sută, indice realizat anul trecut. Aşadar, peste trei sferturi din produsele acestui an sunt creaţii originale. Creaţii propuse în cea mai mare parte de atelierul de profil din cadrul întreprin­derii. „Am participat de multe ori la semnarea unor contracte co­merciale cu parteneri din străi­nătate, dar şi cu întreprinderi co­merciale de la noi din ţară şi am constatat de fiecare dată că produsele de la FINCA (denu­mire mai veche a întreprinderii noastre) sunt deosebit de solici­tate. Sigur, aici trebuie luată in seamă şi natura produselor noas­tre : încălţăminte sport şi pen­tru timpul liber, dar şi — în primul rind chiar — calitatea a­­cestor produse." O incursiune prin atelierele de fabricaţie ne destăinuie o parte din „secretele“ pentru care încălţămintea din Drăgăşani este deosebit de căutată. în pri­mul rind, o riguroasă disciplină a muncii şi producţiei, cuplată cu o integrare cit mai largă , a fabricaţiei. Toate acestea au permis ca un răstimp de 18 ani producţia unităţii să crească de peste 4 ori. Intre timp şi calita­tea produselor a cunoscut suc­cesive îmbunătăţiri. Moderniza­rea tehnologiilor a fost unul din obiectivele prioritare pentru întregul colectiv. Astfel, s-au obţinut două lucruri importante : îmbunătăţirea continuă a finisa­jelor la toate produsele şi rea­lizarea de importante economii la materiile prime. In acelaşi timp s-a petrecut un fapt pe care îl enunţă, acum, directorul întreprinderii : „...ca să ne de­păşim în primul rînd pe noi a trebuit să ne cunoaştem cit mai bine, pînă la perfecţiune, meseria, să obţinem randamente ridicate şi constante în toate a­­telierele fabricii. Şi, foarte im­portant pentru noi, a fost co­(Continuare in pag. a V-a) In spiritul orientărilor şi sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ACŢIUNI ENERGICE, ACTIVITATE SUSŢINUTĂ PENTRU ÎNFĂPTUIREA INTEGRALĂ A PLANULUI ANUAL pînă la congresul al xiv-lea al partidului. „Responsabilitate colectivă, adică implicarea hotărîtă a fiecăruia dintre noi" Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ANUL XLV SERIA II Nr. 12 569 MIERCURI 1 NOIEMBRIE 1989 6 PAGINI 50 BANI Producţie suplimentara La mai bine de jumătate miliard lei se ridică valoarea pro­ducţiei fizice obţinute suplimentar în 10 luni ale anului de către colectivele celor 65 de unităţi economice din judeţul Dolj care au raportat îndeplinirea mai devreme a planului pe perioa­da menţionată, între­­întreprinderile limitate, printre care se află cele din oraşul Băileşti, de piese de schimb pentru agrega­te energetice - Filiaşi, întreprinderile de confecţii, de ţes­ături „independenţa“, chimică, mecanică de material rulant, de re­paraţii auto din Craiova au produs şi furnicat peste prevederi însemnate cantităţi de gaze naturale asociate şi libere utilizabile, tractoare şi remorci agricole, confecţii, ţesături, materiale de construcţii. Succesele obţinute au la bază materializarea măsuri­lor din programele de perfecţionare a organizării şi de moder­nizare a producţiei şi tehnologiilor, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, folosirea mai eficientă a maşinilor şi instalaţiilor din dotare. (Agerpres) Din experienţa unităţilor agricole fruntaşe Rezultate pe măsura pasiunii şi competenţei oamenilor în judeţul Mureş, creşterea animalelor este o îndeletnicire deosebit de importantă. Prac­tic, nu există aici unitate a­­gricolă in care zootehnia să nu deţină o pondere însemna­tă. Bunăoară, la întreprinde­rea Agricolă de Stat Albeşti, din vecinătatea municipiului Sighişoara, sectorul zootehnic, care cuprinde două ferme de taurine şi două de ovine, realizează aproape 50 la sută din valoarea producţiei globa­le a unităţii. In ce priveşte a­­ceastă valoare, să reţinem că ea nu este deloc modestă, în­­sumind peste 100 milioane lei anual. E, deci, limpede că în­treprinderea din Albeşti are o zootehnie puternică. Şi mo­dernă, se cuvine adăugat, fiindcă, realmente, cei care îşi desfăşoară activitatea în acest sector nu fac, dacă putem zice aşa, nimic la intîmplare. Dimpotrivă, munca lor de zi cu zi e organizată în confor­mitate cu cele mai noi şi, tot­odată, cele mai eficiente me­tode şi norme specifice do­meniului. Pe această bază, e firesc ca despre zootehniştii din Albeşti să se vorbească, de regulă, la superlativ. Te o­­bligă la asta rezultatele coti­­­diene ale activităţii lor. Refe­­rindu-ne la aceste rezultate, să notăm că pina la 1 octom­brie producţia medie de lapte obţinută pe vacă furajată a depăşit 4 350 de litri, urmînd ca pînă la sfirşitul anului să ajungă la aproape 5 400 litri. Tot pînă la 1 octombrie, la taurine s-­au realizat peste plan 240 de capete, iar la vi­ţei cu 109 mai mult faţă de efectivul planificat. Din discuţia pe care o pur­tăm cu inginerul Gheorghe Mureşan, directorul unităţii, desprindem cîteva din aspec­tele care stau permanent in atenţia specialiştilor de aici, fapt ce explică intr-un anume fel derularea fără sincope a activităţii şi, se înţelege, bu­nele rezultate cu care se sol­dează în mod constant aceas­tă activitate. Ni se precizează mai întîi că întreprinderea dispune de 3 200 hectare pa­jişti naturale, ceea ce înseam­nă aproape jumătate din tere­nul ei agricol. Mai bine de o treime din aceste 3 200 hec­(Continuare în pag. a IV-a) TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, EROUI INTRE EROII NEAMULUI, CELE MAI ALESE SENTIMENTE DE DRAGOSTE ŞI PREŢUIRE ALE TINEREI GENERAŢII, ALE ÎNTREGULUI POPOR TELEGRAME ADRESATE SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI DE PARTICIPANŢII LA CONFERINŢELE DE DĂRI DE SEAMĂ ŞI ALEGERI ALE ORGANIZAŢIILOR DE PARTID MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE PAGINA A 3-A /----------------------------------------------------------------------------------------------------­ Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. SPIRIT MOBILIZATOR, ÎNALTĂ EXIGENŢĂ ÎN ACTIVITATEA POLITICO-EDUCATIVĂ DESFĂŞURATĂ DE ORGANELE ŞI ORGANIZAŢIILE U.T.C. Străbatem o perioadă densă, o perioadă de excepţie, de puternică, amplă şi unanimă angajare a tuturor eforturilor creatoare ale comuniştilor, ale tinerei generaţii, ale întregului nostru popor, consacrate fără preget intîmpinării celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a Comite­­­­tului Central al Partidului Co­munist Român, documentele programatice pentru Congresul al XIV-lea al partidului, pro­iectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al­e Partidului Comu­nist Român definesc sugestiv cadrul de afirmare al procesu­lui revoluţionar din patria noastră, proces ce va asigura in continuare perfecţionarea şi dezvoltarea întregii activităţi economice, organizatorice, po­­litico-ideologice, înfăptuirea grandioaselor obiective de dez­voltare economico-socială a ţării, în sistemul democraţiei noastre socialiste, amplu con­turat în magistrala Expunere a secretarului general al parti­dului, în documentele progra­matice pentru cel de-al XIV- lea Congres, Uniunea Tinere­tului Comunist — organizaţia politică, revoluţionară a tine­retului din România socialistă —, ocupă un loc bine determi­nat, expresie a menirii sale politice de continuatoare a tra­diţiilor glorioase de luptă şi muncă ale poporului român, de înfăptuire a măreţelor­ o­­biective ale viitorului, factor activ in edificarea socialistă a patriei. Din această­­perspecti­vă, aşa cum se subliniază în Tezele pentru Congresul al V_________,___________ XIV-lea, în strălucita Expu­nere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, un rol deosebit revine Uniunii Tineretului Comunist — acela de a uni şi mobiliza eforturile tinerei generaţii, împreună cu cele ale întregului nos­tru popor, în vederea în­făptuirii exemplare a po­liticii partidului de dezvol­tare permanentă şi multilate­rală a ţării, acesta devenind criteriul fundamental de apre­ciere a calităţii şi eficienţei muncii educative desfăşurate. T­­năra generaţie a patriei noastre socialiste, crescută cu grijă şi dragoste părintească de partid, mobilizată de orga­nizaţia sa revoluţionară, Uniu­nea Tineretului Comunist, e­­ducată în spiritul înalt al res­ponsabilităţii şi demnităţii muncii, îşi manifestă entuzias­mul vîrstei sale avîntate, bucu­ria fierbinte de a participa la tot ceea ce ţara înfăptuieşte spre progresul ei neîntrerupt. Raportul utecist de pînă acum arată că organele şi organiza­ţiile U.T.C. ,sunt în măsură să mobilizeze exemplar tinerii la realizarea tuturor sarcinilor de producţie, la participarea ple­nară pentru realizarea pro­ducţiei de export, la noi, izbînzi în ceea ce priveşte moderniza­rea şi progresul tehnic, la in­tensificarea activităţii de edu­caţie politico-ideologică şi cul­­tural-artistică, însemnînd pro­ducţie, însemnînd acţiuni poli­tice şi cultural-educative, în­­semnind creaţie tehnico-ştiin­­ţifică la înalţi parametri de eficienţă, activitatea organelor şi organizaţiilor Uniunii Tine­retului Comunist înseamnă, în spiritul Înaltelor exigenţe for­mulate în Expunere, o in­tensă muncă cu tinerii, muncă politico-organizatorică susţinu­tă, un ansamblu de activităţi menite să definească o stare de tinereţe înaltă, de implicare to­tală în luminoasele destine ale acestei epoci a muncii şi crea­ţiei. Această stare de tinereţe, această definiţie a tinerei ge­neraţii de azi a ţării înseam­nă de fapt angajare plenară. De pretutindeni, de pe în­treg cuprinsul ţării, din marile unităţi industriale, din şan­tierele naţionale ale muncii patriotice, din fabrici, ca şi de pe ogoare, din şcoli şi din am­fiteatrele universitare, din in­stitutele de cercetare şi pro­iectare tehnologică aflăm zil­nic despre fapte de muncă utecistă care argumentează cu temeiul real al participării de­finiţia tinerei generaţii a ţă­rii, a stării de tinereţe — an­gajare plenară. Acesta este răspunsul de faptă comu­nistă al tineretului nostru re­voluţionar, al Uniunii Tinere­tului Comunist, care îşi face din muncă şi, învăţătură cea mai înaltă datorie de onoare, în acest spirit, organizaţiile U.T.C. din întreprinderile in­dustriale militează pentru în­cadrarea riguroasă a fiecărui tînăr în activitatea şi discipli­na de producţie, în vederea realizării exemplare a obliga­ţiilor ce-i revin în producţie din punct de vedere cantitativ şi calitativ, precum şi, în folo­sirea integrală a capacităţilor de producţie şi a fondului de (Continuare in pag. a IV-a) Imagine din municipiul Arad Foto : O. PLECAN PAGINA ELEVULUI Pagina a 2-a INI, DEPLINA Şl UNANIMĂ APROBARE, HOTĂRIRE NEABĂTUTĂ Dl A ÎNFĂPTUI MARIAJA OPERĂ DE IĂDRIE A SOCIETĂŢII SOCIALISTE MAITIABERAE DEZVOLTATE Şl ÎNAINTARE A ROMÂNEI SPRE COMUNISM In climatul de puternică angajare co­munistă, patriotică şi revoluţionară in care sint larg dezbătute şi însuşite Proiectul Programului-Directivă şi Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, tînăra generaţie a patriei — chemată să reprezinte, din înalta însărcinare a partidului, a tova­­ răşului Nicolae Ceauşescu, o puternică forţă socială - a primit, intr-un deplin con­sens cu gindul şi voinţa ţării, cu cele mai alese sentimente de admiraţie şi deplină a­­deziune impresionantul conţinut de orien­tări, teze şi idei cuprinse in magistrala Ex­punere a conducătorului partidului şi sta­tului nostru la recenta Plenară lărgită a C.C. al P.C.R., nouă şi elocventă dovadă a capacităţii creatoare a concepţiei revoluţio­nare despre lume şi viaţă, singura care reprezintă adevărata călăuză in­acţiune pentru edificarea celei mai umane şi drepte societăţi. In acest sens, publicăm şi in ziarul de azi citeva ginduri şi opinii ale tinerilor. Proprietatea socialistă - temelia ■ cea mai trainică a progresului şi bunăstării patriei Expunerea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Plena­ră lărgită a Comitetului Central al Partidului Co­munist Român din 23—24 oc­tombrie a.c., reprezintă şi pen­tru noi, lucrătorii ogoarelor din judeţul Brăila, prin bogăţia de idei, şi teze cuprinse în ea, un foarte preţios program de mun­că, de acţiune revoluţionară. Pentru agricultorii brăileni, ca de altfel pentru întreaga ţară, ■nul 1989 a fost unul de excepţie, încununat de producţii record. La griu, am obţinut cea mai mare medie din ţară, peste 9 000 de kilograme, ceea ce ne-a adus înaltul titlu de Erou al Noii Revoluţii Agrare. Şi la celelalte culturi am reuşit să obţinem rezultate care ne ono­rează, astfel , incit, la marea adunare populară desfăşurată duminică în municipiul Brăila, prilejuită de sărbătorirea „Zilei recoltei“, cînd am fost onoraţi de prezenţa în mijlocul nostru a secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, am putut raporta în faţa parti­dului, a ţării, că ne-am făcut datoria, că am transpus în prac­tică indicaţiile şi orientările pe care, cu clarviziunea-i bine­cunoscută, ni le-a dat marele erou al naţiunii noastre socia­liste, secretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tot o realizare de seamă a agriculturii brăilene este şi încheierea în acest an a lu­crărilor de îmbunătăţiri funcia­re şi irigaţii, astfel incit Brăila a devenit primul judeţ al ţării cu suprafaţa agricolă integral irigată. Realizări de prestigiu, cu care ne mîndrim şi pe care, trebuie să subliniez, le-am putut obţine numai în cadrul marii proprietăţi socialiste, numai în condiţiile pe care proprietatea obştească asupra mijloacelor de producţie deci şi asupra pă­mântului le creează pentru dez­voltarea acestei ramuri de bază a economiei naţionale, agricultu­ra. Duminică, la sărbătorirea „Zilei recoltei“ am avut cinstea şi onoarea de a mă afla in preajma celui care şi-a dedicat in mod eroic, exemplar întreaga viaţă şi activitate mai binelui patriei, creşterii continue a bu­năstării materiale şi spirituale a poporului. tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oaspete drag al nos­­tru, al oamenilor muncii din municipiul şi judeţul Brăila, îm­preună cu mult stimata tovarăşă Elena Ceauşescu. Ne-au bucurat nespus aprecierile pe care le-a făcut la adresa muncii noastre. Am reţinut în acelaşi timp din cuvîntarea rostită la marea a­­dunare populară desfăşurată în municipiul Brăila îndemnurile pe care ni le-a adresat de a ne organiza mai bine, de a ne des­făşura activitatea cu şi mai mare răspundere şi competenţă, pentru ca in anul următor să obţinem recolte şi mai mari, pentru a ne onora prin rezultate de prestigiu înaltul titlu pe care l-am primit. Susţin şi eu, făcîndu-mă mesa­gerul gindurilor şi sentimentelor de înaltă stimă şi preţuire ale tuturor oamenilor muncii din co­operativa noastră agricolă, cu toată convingerea, Hotărîrea is­torică a Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie a.c. privind propunerea de realegere la marele forum al comuniştilor români a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar general al partidului, garanţia „ sigură" a mersului nostru înainte către culmile luminoase ale socialis­mului şi comunismului. ŞTEFAN MATIT, preşedintele Cooperativei Agricole de Pro­ducţie Chişcani, judeţul Brăila Să facem totul pentru afirmarea plenară a rolului istoric al partidului Şi noi, tinerii din întreprin­derea „Flamura Roşie“ Sibiu, întreprindere unde se execută anual circa 11 000 de sertotipo­­dimensiuni, în cadrul cărora pre­ponderenţa o constituie artico­lele pentru industria textilă şi articole pentru scris (suntem­ singura unitate din ţară care realizează asemenea produse), ne exprimăm fierbintea noastră mîndrie şi deplina satisfacţie faţă de magistrala Expunere a secretarului general al partidu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducător de geniu al întregii naţiuni pe calea con­struirii socialismului şi, comu­nismului, la recenta Plenară lărgită a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Sunt cuprinse, în acest docu­(Continuare în pag. a IV-a) Pentru porumbului din Deltă — A început să bată vintul mai tare. Asta e un lucru bun. îmi usucă păminturile, zice, şi privirea i se pierde spre nede­finitul orizont format din stu­făriş, sălcii şi cer. Vintul bate in Deltă cu forţă. Lanurile de stuf se văluresc verde-argintiu. Pontoanele se leagănă, drăgile şi drag­­inele se leagănă, şalupele schrţite. Ieşită dintr-o eră geologică in care s-a născut, s-a maturizat şi a început să îmbătrinească. Delta înfruntă toamna vintoasă care încruntă feţele pescarilor şi zbirleşte bumbacul alb al fulgilor de pescăruşi. Inginerul Cornel Ivanov, un bărbat de patruzeci de ani, se bucură de acest vînt, priveşte spre pieptul verde al Deltei şi gindeşte la digurile ridicate de către drăgi şi dragline in ultimul an din pă­­mîntul mlăştinos. Ne aflăm in dreptul milei 20. Aici este organizarea de şantier a brigăzii „Fortuna“ a între­prinderii Antrepriză Construc­­ţii-Montaj Delta Dunării, care îşi are sediul la Tulcea. Această brigadă se află pe brațul Sulina pentru a amenaja­ în vederea exploatării agricole, întinse su­prafeţe din pământul Deltei. Deocamdată se ocupă de cele 2040 ha cuprinse între canalul Crintala, lacul Fortuna, canalul Şontea, Mila 23, canalul Baba Rada-Obretin şi brațul Sulina. Cei care „merg cu pasagerul“ de prinz dinspre Tulcea spre Su­lina, vor descoperi rezultate ale acestor lucrări pe partea stingă, dincolo de Maliuc, pînă aproa­pe de Lebăda. Amenajarea a fost proiectată de către un co­lectiv condus de către inginerul Cornel Ivanov. Acest om a lu­crat 16 ani in proiectare şi pro­iectele sate au fost legate de Deltă. Este unul dintre puţinii care cunosc această adevărată „ţară“ in amănunt. încă un bun cunoscător este şi topograful Nicolae Constantin, vechi co­laborator al inginerului. Au luat t­eb­a la picior şi la barcă, aproape metru ,cu­ me­tru. După ce a lucrat in proiectare, inginerul a trecut in execuţie, adică se ocupă de construirea directă a propriilor proiecte. Această trecere, sur­prinzătoare pentru mulţi, a­­ în­semnat părăsirea municipiului Tulcea pentru câţiva ani şi înlo­cuirea confortului citadin cu condiţiile unui şantier care de abia se naşte. „Adevărul este că îmi place foarte mult „balta“. Întotdeauna am încercat să vin aici şi am venit de cite ori am putut, cu cortul şi cu undiţele“ zice inginerul. „De data aceas­ta voi rămine cel puţin cinci ani in aceste locuri care îmi plac mai mult decit orice. Am venit pentru cinci ani, dar aş vrea să stau douăzeci. Nu ştiu cum să fac să trec şi în exploa­tare“ spune el intr-o noapte cînd, peste mormăitul ploii se suprapune pocnetul metalic al unei drage Delta 2. Oamenii care fac parte din brigadă sínt un număr de 214. Această cifră crește pe zi ce trece. Ei sínt mecanizatori care lucrează pe buldozere, dragline, dragi Delta 1 și 2, greifere plu­titoare.­ Adjunct al șefului de brigadă este inginerul Sorin Zădărniceanu, un om cu multă (Continuare in pag. a IV-a)

Next