Scânteia, septembrie 1945 (Anul 2, nr. 315-340)
1945-09-01 / nr. 315
Un ail dela înfiinţarea o politică in interesul poporului Expunerea tov. Ranghetz la Canferinla Regionalei Braşov a Partidului Comiieiist din România Tov. Ranghetz, luând cuvântul la prima conferinţă liberă a Regionalei Braşov, a adus salutul călduros al Comitetului Central al Partidului. După ce a arătat rostul acestei conferinţe şi şi-a exprimat bucuria pentru căldura cu care delegaţii au manifestat pentru conducerea Partidului, vorbind despre puterea pe care guvernul Petru Groza şi-o trage din masse cât şi despre realizările guvernului, d-sa a spus: „Guvernul Petru Groza, guvernul de largă concentrare demicratîcă, eşit din lupta eroică a poporului român, din dorinţa masselor populare, nu numai că s’a menţinut, dar s’a întărit prin faptele sale săvârşite tocmai în interesul poporului“. In continuare, vorbind despre problemele grele ce stau în faţa noastră şi cată a fi rezolvate, tov. Ranghetz a arătat că comuniştii sunt oameni cari nu se sperie de greutăţi şi cari nu ascund faţă de popor situaţia grea în care se găseşte ţara, greutăţile pe cari le are de întâmpinat poporul. Insă In acelaşi timp comuniştii ştiu să arate drumul pentru eşirea din această situaţie grea. Comuniştii ştiu să arate muncitorilor, să arate ţăranilor, întregului popor, cum trebuesc învinse greutăţile ce s’au ridicat în faţa ţării noastre. Avem un guvern democrat, un guvern al poporului, care ia măsuri şi care lucrează in interesul poporului In aparatul de stat sunt mulţi fii ai poporului: muncitori, ţărani. Aparatul de stat nu este încă democratizat în întregime, însă sunt perspective ca prin munca şi lupta poporului şi a guvernului să putem merge înainte, mai departe, pe calea democratizării aparatului de stat, pentru întărirea democraţiei în ţara noastră. Avem deci siguranţa că politica ţării noastre va fi dusă în interesul poporului nostru, va fi dusă pentru reclădirea şi refacerea ţării noastre. Cheia problemelor: reconstrucţia ţării Tovarăşi! In ce priveşte reconstrucţia ţării, trebuesc alese punctele principale, întrucât resalvând punctele principale, vor putea fi rezolvate mult mai uşor şi problemele secundare... ...Cheia tuturor problemelor nu numai aici în recuuuteavoastră, dar peste tot, constă în rezolvarea problemei reconstrucţiei cât mai carabnice cu sprijinul tuturor oamenilor cinstiţi, a căilor de comunicaţie. Să ştiţi, tovarăşi, că problema a doua din reconstrucţia ţării noastre o formează problema petrolului, pe care nu l aveţi aici încă în lucru, dar pentru care dacă veţi ridica producţia în întreprinderile voastre, veţi ajuta foarte mult şi tovarăşilor petrolişti la ridicarea producţiei de petrol. A treia problemă este aceea a cărbunelui. Eforturile muncitorimii Subliniind munca eroică de refacere depusă de ceferiştii din Braşov, tov. Ranghetz a spus: „Trebue să salutăm munca eroică a ceferiştilor din Braşov, care au făcut totul în timpul iernii, ca să-şi reconstruiască întreprinderea. Muncitorii ceferişti au fost conştienţi de rolul pe care-l au în această operă. Deasemeni in această privinţă, trebue să salutăm munca eroică a muncitorilor de la I. A. R. care au prestat şi prestează încă o muncă gigantică. Aceşti muncitori au luptat ca să aibă posibilitatea să-şi refacă fabrica lor încă din timpul iernii, ei dându-şi seamă de importanţa fabricei I.A.R. în ce priveşte construcţia maşinilor, a tractoarelor, cunoscând că poporul nostru, ţara noastră, are nevoe de aceste produse ale lor Tovarăşi, noi trebue să salutăm efortul muncitorilor, al populaţiei din această regiune, iar prin învăţăturile câştigate, prin îndemnurile primite la Conferinţa Regională, sunt convins că munca tovarăşilor noştri, munca gigantică şi eroică, va merge tot înainte. Este de salutat iniţiativa tovarăşilor textilişti şi sforţările lor care au dus la organizarea muncii in aceste întreprinderi cu două schimburi, iar la o bună parte din întreprinderi s-a trecut la organizarea muncii cu trei schimburi. Cu ajutorul Guvernului Sovietic, aceste industrii sunt acum aprovizionate cu materii prime, putând lucra din plin, astfel că noi suntem convinşi că muncitorii, ţăranii, vor resimţi în curând munca şi sforţările textiliştilor, cărora prin munca pe care şi ei la rândul lor o vor presta pentru refacerea ţării, le vor exprima recunoştinţă muncind împreună pentru acelaş ţel Sa ajutăm guvernul Tot în cadrul problemei reconstrucţiei ţării, trebue să venim în ajutorul ţărănimii cât şi al populaţiei de la oraşe, desvoltând sistemul cooperatist. Desvoltarea sistemului cooperatist va aduce o contribuţie importantă în luptă împotriva speculanţilor, a bandiţilor cari astăzi încă mai pun in buzunarele lor proprii ceea ce se cuvine poporului din truda lui. Accentuând importanţa organizării centrelor de maşini agricole, Iov, Ranghetz arată că aceste centre au început a lua fiinţă, însă în majoritatea cazurilor ţăranii şi chiar unii activişti au aşteptat ca numai guvernul să facă toate. Este fapt cert că guvernul lucrează pentru rezolvarea acestor probleme. Colectarea maşinilor, a uneltelor de producţie, crearea centrelor de maşini şi a întreprinderilor pentru repararea maşinilor, constitue modul prin care putem să dăm ţăranilor un ajutor real cât mai rapid, chiar acum, în munca pentru însămânţările din toamna ceasta“. Fixând bine sarcinile ce le are de îndeplinit azi muncitorimea cu aliata sa ţărănimea şi poporul întreg, tov. Ranghetz a precizat că acum, pe primul plan, problema vitală de astăzi şi mâine a poporului nostru este reclădirea, este refacerea ţării noastre. Să fie deci clar, că noi mobilizăm întregul popor şi pe întreprinzătorii cari vor să aibă un câştig legal. In lupta hotărită a guvernului, noi îl vom sprijini cu toate forţele noastre, pentru a lua măsuri drastice, cât mai severe, împotriva tuturor bandiţilor şi speculanţilor care vor să saboteze refacerea ţării noastre. Balul comuniştilor Arătând rolul comunistului în mobilizarea masselor, tov. Ranghetz a spus că fiecare comunist ia locul unde se găseşte trebue să devină un conducător priceput şi iubit de popor, un conducător iubit de masse, pentru că el asigură înfăptuirea învăţăturilor, dă exemplu de cinste şi în orice situaţie trebue să dovedească că este în stare să vină în ajutorul tovarăşilor de muncă şi de luptă cari îl înconjoară. Vorbind despre rolul comuniştilor în lupta pentru întărirea Frontului Unic Muncitoresc, tov. Ranghetz a arătat că trebue întărită vigilenţa pentru a nu lăsa să pătrundă în Frontul Unic Muncitoresc elemente legionare, cele ale lui Maniu şi Brătianu, cari caută să spargă Frontul Unicîn altă ordine de idei, tratând problema închegării unei strânse frăţii între popoarele conlocuitoare, între cel român şi maghiar, a arătat că trebue să educăm poporul în această direcţie. Trebue să ducem o muncă de lămurire şi în această privinţă, să avem spirit de iniţiativă. Pe baza liniei politice a Partidului nostru, fiecare comunist, acolo unde este cazul, trebue să ridice chiar din iniţiativa lui asemenea probleme şi să explice poporului cum a reuşit reacţiunea să inducă poporul în eroare împotriva intereselor lui. In încheere tov. Ranghetz a spus că vom strânge toate experienţele care s’au adunat aici, vom ţine cont de toate propunerile juste, le vom folosi pentru întărirea muncii Partidului nostru, pentru folosul poporului nostru. ndicatelor Unite Mâine, se împlineşte un an de când a renăscut Mişcarea Sindicală Unită din România. La 1 Saptembrie 1944, deci după câteva zile de la eliberarea ţării de sub jugul hitleristo-antonescian, oamenii muncii din România au pus bazele Sindicatelor Unite. Ei ştiau că numai strâns u nit, vor putea să-şi apere libertăţile şi drepturile câştigate şi să contribue efectiv la grăbirea victoriei împotriva Hiterismului. Războiul antihitlerist trebuia sprijinit efectiv. Ceea ce era distrus trebuia recent pentru a asigura un randament cel mai ridicat spre a se putea lovi cu putere maşina de războiu nemţească. Paralel cu aceasta trebuia dusă lupta pe plan witent împotriva reacţionarilor sobolorilor şi a rămăşiţelor legionareantonesciene care continuau să uneltească făţiş contra poporului român din porturile unde se înfipseră prin inselăto^'o. Hune to imea din Promâaia organizată în Suaioale puternice a reușit, gratia na. munci încordate, să ducă la bun 5'trail aceste mari sarcini. Eforturi or'rss au fost făcute pentru front, pentru victo i’e, iar la 6 Martie 1845 călăul • desen fiind izgonit a fost adus guvernul de concentrare democratică Petru Groza. La 9 Mai 1945 Armatele Aliate iar franțe cu Armata Roșie au înfrânt da unitiv Germania hitleristă punându-se capăt celui mai barbar măcel cunoscut vreodată în istorie. Aportul adus victoriei de către muncitorimea organizată din întreaga lume şi din România, a fost covârşitor. Odată înfrântă puterea militară a fascismului, ţara noastră trebuia să păşească pe un făgaş nou, pe acel al reconstrucţiei şi al lecuirii rănilor lăsate de războii. Mişcarea Sindicală Unită din România — sub conducerea Confederaţiei Generale a Muncii — păşeşte cu elan la îndeplinirea nauilor sarcini care îi stau în faţă. Pretutindeni, oamenii muncii sunt mobilizaţi pentru ridicarea producţiei prin simplificarea metodelor de lucru, prin găsirea unor nouă mijloace de muncă, prin înlocuirea unor materii prime, prin economisirea materialelor, prin introducerea muncii in acord, etc., etc. In toate ramurile de activitate producţia creşte necontenit. Alături de muncitorii manuali participă în acest efort şi intelectualii (ingineri, specialişti, funcţionari) şi într’un elan colectiv — necunoscut încă până acum in istoria ţării — poporul păşeşte pe drumul reconstrucţiei, care-i descinde perspec - tivele unei Largi desvoltâri economice şi politice spre mai line. Munca organizatorică, pe tărâm sindical, continuă. In răstimpul acestui an de activitate, mişcarea Sindicală Cui Ii din România s-a întărit din ce in ce mai mult, iar astăzi numără peste 1.300.000 de muncitori manuali şi intelectuali organizaţi. In ultima vreme, C. G. R. a crescut şi mai mult din punct de vedere organizatoric prin constituirea celor 4 noi Uniuni : funcionari publici, artişti, scriitori şi gazetari, P. T. T.işti şi muncitori casnici. Paralel, insă, cu munca dusă pe plan intern — în vederea îndeplinirii uriaşelor sarcini care i-au stat în faţă — Mişcarea Sindicală Unită din România stând pe principiul solidarităţii internaţionale, a perseverat în a ţine contact permanent cu Mişcarea Sindicală din străinătate. In decursul anului, o delegaţie de muncitori in frunte cu tov. Chivu Stoica a plecat în Uniunea Sovietică. O altă delegaţie a fost în Bulgaria la congresul metalurgiştilor. Tot în decursul acestui an, am avut de înregistrat schimbul de mesagii intre funpionarii publici maghiari şi români, în care se asigurau reciproc de tot concursul. Iar acum, Mişcarea Sindicală Unită din România se pregăteşte pentru marea conferinţă sindicală de la Paris, care va avea loc la 25 Septembrie, unde se vor pune bazele unei Federaţii Sindicale Internaţionale. După um an de muncă şi luptă muncă, pe tărâmul refacerii ţării şi luptă, pe tărâmul politic contra uneltirilor şi svârcolirilor reacţionare, mişcarea sindicală unită din România, pe lângă organizarea tuturor oamenilor muncii de la oraşe din ţara noastră, mai are un mare obiectiv de atins : organizarea muncitorilor de pe ogoare ! Toţi oamenii muncii, muncitori manuali din uzine, intelectuali şi muncitori agricoli — sub conducerea C. G. M. — infrăţiţi in muncă şi animaţi de aceleaşi năzuinţe, constituie o piatră de granit de care se sparg, toate încercările reacţionare şi reprezintă un factor de bază în mobilizarea masselor populare în lupta pentru refacerea ţării ş consolidarea democraţiei din România. LIVIU ŢARANU im se vor calcula îndemnzaţii de cncediu şi preavi patru salariaţii , plătiţi cu remiză Pentru lămurirea modului în care urmează a se face plata drepturilor de concediu şi preaviz chelnerilor, frizerilor, personalului de hotel şi în genere tuturor salariaţilor plătiţi cu remiză, Ministerul Muncii aduce la cunoştinţă următoarele: Indemnizaţiile de preaviz şi concediu pentru salariaţii plătiţi cu remiză se calculează conform art. 49 din legea asupra contractelor de muncă la media câştigurilor realizate în ultimele 3 luni, iar nu la salariul asigurat, corespunzător clasei de cotizare la Asigurările Sociale. CONVOCAR Sindicatul lucrătorilor şi lucrătoarelor din Industria îmbrăcăminte, convoacă pe toţi lucrătorii: croitori, lingeri, blănari, perieri, pălărieri, broderi, ceaprăzari, modiste, mănuşeri şi toţi ceilalţi aparţinând acestui Sindicat, la o mare adunare generală Vineri 31 August 1945 ora 6 p. m., la sediul Sindicatului din str. Popa Soare Nr. 8. La ordinea zilei chestiuni de foarte mare importanţă, Sindicatul Voiajorilor şi Agenţilordin Industrie şi Comerţ, convoacă pe toţi membri săi la adunarea profesională care va avea loc Duminică 2 Septembrie a■ c., ora 10 a. m. la sediul din str. Batişte Nr. 6 . Pentru a stabili împreună măsura in care sindicatul a reuşit să facă faţă sarcinilor sale, toţi funcţionarii din magazine sunt convocaţi la o mare adunare in ziua de Vineri 31 August a. c., orele 7 seara, la sediul sindicatului din str. Lipscani 53 (sala Roxi). Vor lua cuvântul reprezentanţi ai comitetului S. F. M., precum şi funcţionari din diferite întreprinderi. întreg personalul Operei Române din Bucureşti, solişti, orchestră, cor, balet şi technici sunt convocaţi pentru ziua de 2 Septembrie 1945 ora 9 dimineaţa la Direcţia Operei Române, Piaţa Romană nr. 3, pentru a discuta chestiuni ce privesc pe toţi. Noul Comitet al Sindicatului Unic al meseriaşilor zugravi şi vopsitori face apel la toţi meseriaşii zugravi şi vopsitori de a se înscrie în Sindicat spre a se putea mai bine susţine Interesele profesionale. Totodată roagă pe membri care nu au făcut încă vărsămintele în vederea formării efective a Economatului, să depună de urgenţă sumele respective. înscrierile şi vărsămintele se primesc zilnic între 9—13 şi 18—19 la sediul Sindicatului str. Sfinții Apostoli Nr. 14. Activitatea sindicală Sindicatul Comercianţilor Ambustorajului de 6°/o conform listelor lanţi de toate categoriile din Capitală afiliat la U. S. I- C., înştiinţează pe toţi membrii săi afară de categoriile: Telali (Colectori de haine vechi) şi Telali (Colectori de mobilă veche), că toate carnetele de membru al Sindicatului de culoare roşie şi maro, se consideră anulate de la data de 31 August 1945. Toţi membrii urmează a trece prin faţa Comisiei de Triere care va funcţiona la sediul Sindicatului din strada Smârdan No. 41 etajul I, între orele 8 dimineaţa 19 seara fără întrerupere. Fiecare membru trebue sa îndeplinească următoarele condițiuni: Plata la zi a impozitelor către fisc. Plata imediată la Sindicat a întocmite de fisc. Plata la zi către Sindicat a cotizaţiilor» Va prezenta şi actele doveditoare a profesiei anterioare. Biroul Populaţiei etc. După aceasta fiecare membru va primi o nouă carte de membru şi i se va fixa locul unde va profesa provizoriu până la construirea bazarelor colective pe terenurile cedate de Primăria Centrală. Termenul în care urmează a se prezenta la Comisia de Triaret de 10 zile, după care se consideră radiat din Sindicat, pierzând toate drepturile, anulându-li-se autorizaţiile şi la Primăriile de Sectoare unde profesează, fără nici un alt preaviz. ~ ~ „SCÂNTEIA". PENTRU RECONSTR Damilu» Realizările da la fabrica „Vulcan“ Fabrica Vulcan se găseşte azi în plină trecere de la industria de război la cea de pace. Golurile provocate de această schimbare sunt pe cale de a fi în întregime completate. Cu toată perioada de concedii, care încă nu s-a terminat, secţiile şi-au început noua activitate. Astfel, la secţia unde se fabricau bombe pentru război a luat fiinţă secţia de reparat locomotive. Muncitorii au primit cu mare însufleţire uriaşele locomotive şi încă înainte de sosirea lor în fabrică, au apărut articole în ziarele de perete din ateliere, unde se făceau planuri de muncă şi se propuneau întreceri cu alte fabrici, cari deasemenea repară locomotive. Deşi utilajul nu este încă complet adaptat pentru repararea locomotivelor, totuşi muncitorii prin voinţa lor le vor repara într’un timp cât mai scurt, ştiind că prin punerea în stare de funcţionare a cât mai multe locomotive, se restabilesc transporturile, iar prin aceasta se asigură aprovizionarea cu materii prime, alimente, etc., sprijinind astfel guvernul P. Groza în munca de reconstrucţie a ţării. La altă secţie se lucrează la repararea de maşini pentru prelucrarea cauciucului. Comenzile fiind urgente, pentru îndeplinirea lor, muncitorii printr’un efort zilnic de 10—12 ore, au reuşit să apropie de sfârşit aceste lucrări, depăşind — prin natura operaţiilor executate — cu 804/1, timpul în care s’ar fi executat această lucrare. Deasemeni, la atelierul de forjat, muncitorii au lucrat cu elan şi pricepere, reiuşind să termine forjarea unei comenzi de 1250 de osii de căruţe cu cinci zile înaintea termenului fixat. La această lucrare s’au evidenţiat muncitorii Bunică Marin, Răduca Năstase, Macovei Ioan, Filip Stan, Tat Victor, Stan Gheorghe, Gheorghe Constantin şi Curteanu Ion, care la propunerea Comitetului de fabrică au fost premiaţi şi daţi ca exemplu pe fabrică. Astfel, prin munca depusă, lucrătorii de la „Vulcan" nu numai că au respectat angajamentul luat de a realiza planul de muncă pentru 23 August, dar în bună parte l-au şi depăşit După cum vedem, lucrătorii dela ,,Vulcan” care s’au dovedit a fi buni luptători pentru cauza muncitorească şi pentru instaurarea democraţiei şi libertăţii în ţară, dovedesc că şi în câmpul muncii sunt neîntrecuţi şi sunt gata să depună cel mai mare efort pentru mărirea producţiei şi refacerea ţării, ştiind că numai prin muncă conştientă vom putea reface ţara. Tudor Moise Aniversarea revoluţiei naţionale slovace FRAGA, 30 (Radar). — Cu prilejul aniversării revoluţiei naţionale slovace au avut loc ceremonii importante. In cursul uneia din aceste ceremonii d. Smidke, preşedintele consiliului slovac, a înmânat d-lui Beneş, preşedintele Republicii, Medalia Revoluţiei Naţionale Slovace pentru activitatea desfăşurată de el în străinătate în vederea eliberării poporului cehoslovac. La această ceremonie au luat parte şi ziarişti britanici, sovietici, americani, polonezi, iugoslavi, francezi şi bulgari. Citiţi Scânteia Către toţi oamenii muncii manuale şi intelectuale de la oraşe şi sate TOVARĂŞI. Se împlineşte la 1 Septembrie 1945, un an de la refacerea mişcării sindicale profesionale din România. La 23 August 1945, cu ajutorul hotărîtor al Armateelor Roşii eliberatoare, cătuşele opresiunii au fost rupte, muncitorimea a cucerit libertatea de organizare. La 1 Septembrie 1944, s-au pus bazele organizaţiei sindicale unice, expresie puternică a Frontului Unic Muncitoresc. A trecut un an de zile de muncă, lupte şi realizări, un an de când sindicatele profesionale au trecut cu elan, cu hotărâre şi entuziasm, la lupta pentru dreptul la o viaţă mai bună a tuturor celor ce muncesc. TOVARĂŞI, Astăzi, un an de la refacereea mişcării sindicale, CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII din România cuprinde 1 milion 300 mii salariaţi organizaţi, din toate ramurile muncii manuale şi intelectuale: muncitori, funcţionari publici şi particulari, artişti şi gazetari, lucrători agricoli, etc. O forţă uriaşă, unită, pusă în serviciul refacerii economice şi a democratizării ţării, în serviciul ridicării nivelului de trai şi de cultură a poporului, în serviciul sprijinirii forţelor cari luptă pentru o pace între popoare. Dar reacţiunea pândeşte din umbră, unelteşte în fel şi chip să frângă avântul maselor pentru consolidarea libertăţilor democratice, pentru refacerea şi prosperitatea ţării. Specula bântue nesăţioasă, elementele reacţionare manisto-brătieniste căutând să macine încrederea poporului în forţele sale proprii şi în activitatea plină de strădanii şi realizări ale guvernului democratic Dr. PETRU GROZA. Sprijinind prin toate puterile lupta grea a guvernului GROZA care înmănunchiază toate forţele democratice ale ţării. Sindicatele muncitoreşti merg înainte pe drumul luptei pentru buna stare materială şi culturală a poporului muncitor. TOVARĂŞI: Cu prilejul aniversării unui ande refacerea mişcării sindicale, intensificaţi efortul de mărire a producţiei. Strângeţi şi mai mult rândurile şi respingeţi orice încercare, de oriunde ar veni, care ar slăbi unitatea sindicală. întăriţi şi desvoltaţi alianţa muncitorilor cu ţăranii, pentru consolidarea reformei agrare şi pentru asigurarea aprovizionării populaţiei. Veghiaţi şi luptaţi ca legile economice ale Guvernului Petru Groza să fie aplicate, impuneţi Înfiinţarea şi buna funcţionare a economatului. veghiaţi şi luptaţi ca mărfurile şi materiile prime să nu fie sustrase de pe piaţă de către speculanţi şi reacţionari. Speculanţii şi sabotorii să fie arestaţi şi judecaţi rapid de instanţele judecătoreşti speciale. Trăiască lupta popoarelor, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru asigurarea unei paci durabile şi stabile. Trăiască Frontul Unic Muncitoresc. Trăiască Frontul Naţional Democrat. Trăiască Unitatea Sindicală. Trăiască Conferinţa Mondială Sindicală de la Paris. Trăiască Confederaţia Generală a Muncii din România. COMITETUL EXECUTIV AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN ROMANIA Posturi vacante la C. A. P S. Se aduce la cunoştința celor interesat ca la Casa Autonomă a Pădurilor Statului sunt vacante posturile arătate mai jos, care se pot ocupa prin transferări dela alte instituţiuni de Stat, conform dspoziţiunilor prevăzute de art. 102— 103 din Codul Funcţionarilor Publici. Candidaţii trebuie să aibă studii de specialitate contabilă. 5 contabili şefi fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 24, la Direcţiile Regionale • Iaşi, Piteşti, Craiova, Sebeş. Arad. 3 inspectori contabili fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 24, la Direcţiile Regionale: Bacău Arad, Iaşi. 27 contabili principali fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 27, repartizaţi astfel la Direcţiile Regionale: Iaşi 3, Bacău 2, Constanţa 2, Bucureşti 2, Piteşti 3, Craiova 3, Sebeş 3, Cluj 2, Lugoj 3, Arad 3 şi 1, la Administraţia Depozitelor CAPS Bucureşti. 20 contabili fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 29, repartizaţi la următoarele Direcţii Regionale: Iaş. 5 Bacău 5, Arad 5, Lugoj 5. 161 ajutori contabili fără gradaţie — Grupa A-27, Tipul 32, la ocoalele silvice, fabrici, centre. Candidaţii care doresc să ocupe unul din posturile prevăzute mai sus, vor înainta cererile la Direcţia Admistrativă CAPS. La cerere vor anexa şi avizul insttuţiunii de unde se cere transferarea. Muncitorii Rafinăriei Colombi au repus in funcţiune instalaţia Cracking cu două luni înainte de termen îndată după încheerea armistiţiului, muncitorii rafineriei „Colombia“, bombardată în vara anului 1944, au depus eforturi imense pentru refacerea instalaţiilor şi în deosebi a instalaţiei Cracking. Azi, prin strânsă colaborare între muncitori şi personalul technic, rafineria este 87 la sută refăcută. Nu a lipsit deasemei concursul personalului de la toate secţiile şi atelierele rafineriei şi nici al direcţiunii generale care a contribuit în mare măsură la refacerea instalaţiilor şi la procurarea materialelor. D. Director îng. Pamula Alexandru a dat în acest sens un sprijin neprecupeţit. Comitetul de fabrică mai ales a avut aci o sarcină importantă, reuşind să procure un racordeur în patru puncte fără de care instalaţia Cracking nu s’ar fi putut pune In stare de funcţiune. Iată situaţia instalaţiilor: — Instalaţia Pipe Still 30 la sută fost avariată, astăzi 100 la sută în funcţiune. — Instalaţia Cracking 60 la sută fost avariată, astăzi 87 la sută In funcţiune. — Instalaţia Stabilizare 40 la sută fost avariată, astăzi 52 la sută în curs de refacere. — Rafinaţia petrol, benzină 25 la sută fost avariată, astăzi 97 la sută în funcţiune. — Instalaţia acizi naftenici 15 la sută fost avariată, astăzi 99 la sută în funcţiune. — Instalaţia de manipulare a produselor 35 la sută fost avariată, astăzi 85 la sută în funcţiune. — Depozitul transporturi rezerv, rampa 40 la sută fost avariată, astăzi 85 la sută în funcţiune. — Instalaţia Etyl Benzenelor 20 la sută fost avariată, astăzi 90 la sută în funcţiune. — Instalaţia Brichetaj 10 la sută fost avariată, astăzi în curs de refacere. Instalaţia Forţa cazane uzina 10 la sută fost avariată, astăzi 95 la sută în funcţiune. Dintre muncitorii cari s’au distins la refacerea instalaţiei Cracking simt: Ing. Nicolau Teodor, şeful instalaţiilor; Gheorghe N. loan, maestru; Ioveanu Ilie, şeful atelierului mecanic; Gheorghe Gheorghe şeful atelierului de ţevărie; Ionescu Ştefan, şef de echipă; Reich Sándor, şef de echipă; Dragomir Marin, lăcătuş ţevar; Ştefănescu Petre, strungar; Ioanidis Ioan strungar; Mandica Constantin, sudor; Ienesen Tudor, sudor şi Gheorghe N. Gheorghe, strungar. Deasemeni s-au mai evidenţiat in munca de refacere a instalaţiilor electrice şi a aparatelor de precizie construind un indicator cu 48 nume-re (care nu se găseşte în comerţ), următorii: Simionescu Alexandru, maestru electrician, şef de atelier; Militoiu Gheorghe, lucrător electrician; Plopeanu Alexandru, lucrător electrician şi Pavel Popa, lucrător electrician. Astfel datorită unei munci încordate din partea muncitorilor în lupta de reconstrucţie a ţării, lucrările de punere la funcţiune a rafinărei Colombia, au fost terminate cu două luni înainte de programul stabilit, adică la 1 August în loc de sfârşitul lui Septembrie a. c. Rafinăria Colombia prelucrează zilnic 140—160 vagoane ţiţeiu şi 50—60 vagoane păcuă primară cu instalaţia Cracking. Rafinăria „Colombia“ instalaţia neobosită a Craking refăcută prin munca lucrătorilor Instalaţia Craking „Colombia“ distrusă la 23 August 1944