Scânteia, decembrie 1946 (Anul 3, nr. 692-714)

1946-12-01 / nr. 692

Fi­or­ea Oală lon Ora­ga­nu Miron Belea Romulus Zăroni ion Mo­ga Fiieru Ana Bărladescu laviţă Dumbravă Costîea Niscai­ae Dăneasa Samailă Piculae Stan Ion Ban­ca Aron Bîshcu Ştnfan Doîariîă s’« nm%fikvUutL K­amemu începând de Duminică 1 Decembrie 1949, gl­axul adevărat al milioa­nelor de truditori de pe ogoare va putea fi auzit in Sfatul Ţării. lată ce nu s’a mai pomenit până acum în istoria poporului român dela "Moş Ion Roată încoace. In trecut, pe listele partidelor „istorice", de­ci unul din ele se numea „ţărănesc“, ajungeau în în Parlament oameni care (şi ziceau „agricultori Toţi aceştia erau mari proprietari, moşieri. Era firesc ca aceşti „agricul­torii” să apere acolo numai interesele moşierilor. La 19 Noembrie 1940 însă plugărimea a înţeles să nu se mai lase în­şelată şi şi-a trimis în Parlament plugari dintr'ai lor, oameni ce-au suferit ani dearândul la cot cu ei. lată-i ! Vasile Hulăuban Linca Fierea Petra Buia Noţu Viaria Gheorghe □ăiăceanu Constantin loan Şufeu Bulx Gheorghe Bujor Popov­ici Oprea Văituş Gneccghe Chemîreş Riicolae Starscu Gheorghe Radu 8 chim iacob­ ­ească cât mai mult pe spinarea celor lipsiţi, ei ameninţă că nu vor mai semăna decât atât cât au nevoe pentru hrana lor, lăsând în păragină restul locurilor. Mai peste tot moşierii au însămânţat foarte puţin, în toamna aceasta, faţă de plugari. Cei care nu ştiu ce înseamnă nevoia, lipsurile, şi sărăcia, sunt împotriva interese­lor poporului, şi vor înfometarea lui. Acest lucru nu se va întâm­pla. Poporul şi guvernul său vor lua măsuri energice. Toţi acei care nu vor voi să semene, trebuesc trataţi ca sabo­tori, cu duşmani. Ei trebue să Gh. Cristea -o- CresSiîe pentru plugarii buzoeni — O — Porumb pentru populaţia dela munte Prin Federala I.N.C.D.O.P-ului din Buzău s’a distribuit 7 vagoa­ne porumb populaţiei dela munte. —­0 — Pilda unor plugari comunişti Din îndemnul plugarilor comu­nişti din „Tudor Vladimirescu", Ju­deţul Covurlui, ţăranii din această comună au reparat două fântâni care au fost amenajate ca fântâni modei. Deasemeni a fost termi­nat un pod care leagă „Tudor Vladimirescu" cu „Târgul Bujor", un alt pod fiind în curs de exe­cutare. Tudorimoiu Ştefan Mîcolae Bârlădeanu Cheord­îie lan­iţă Ion Daca Gheorfilhe Pojjteami Vasiîe Enacfse Ion Cojoc­ar­u Gheorghe Popescu Pascu Ion Vîacrîn Stan Başca Constanţi şi Dsmis5 b­eccu «Sîsravio Către ei se îndreaptă privirile tuturor ţăranilor cari trăesc din munca lor. Nu încape îndoială, că deputaţii ţărani vor îndreptăţi încrederea ce li acordat punându-şi toată puterea de muncă în slujba fraţilor lor. Din partea noastră le dorim spor la muncă spre binele obştesc. Nici anul acesta nu ne-a fost să-şi facă de cap, să se îmbogă­ciat să avem parte de belşug. Gre­utăţile acelor doi ani de secetă, au impus luarea măsurilor de colec­tare a cerealelor. Ar fi fost bine ca toţi cei care n’au fost loviţi de secetă dea cerealele cerate pen* tru cei i­n lipsă. Au dat însă numai ce­, săraci. Ei au înţeles dela început du­rerile celor în suferinţă. Mulţi din cei cu prisosuri au sabotat colecta­rea, au speculat, sau au ascuns ce­realele. Guvernul a luat măsuri Au fost arestaţi şi pedepsiţi nume­roşi moşieri şi proprietari de mori şi batoze de treere care au sa­botat colectarea cerealelor. A­­cum, pentru că au fost împiedicaţi ia aminte, ţara, poporul, are ne-AT­ÂT voe de pâine. Oricine se va opune cuceririi pâinii, va fi înlăturat din cale. Fr©r peaaStrpa farassi. Deşi agricultorii au nevoie de de 190 tone şi Uzinele Nedrag cantităţi importante de produse tone fieroase, maşini şi unelte, pentru a executa în bune condiţiuni mun­cile agricole, totuşi până nu de mult se repartiza pentru acoperi­rea nevoilor ţărăneşti o cantitate de numai 400 tone fier lunar. Abia din luna Noembrie a. c„ cota de fier pentru nevoile agri­culturii a fost sporită simţitor. Acest rezultat s-a obţinut în urma acţiunii Blocului Partidelor Demo­crate, a Comandamentului unic pentru distribuirea de produse ţărăneşti şi a Uniunii sindicatelor metalurgiştilor, care a obţinut dreptul de a trimite un delegat în com­isi­unea de repartizare a ferului. Astfel, în luna Noemibrie s-au repartizat pentru nevoile cul­turii 2.445 tone fier, din care 369 tone pentru fabricarea trac­toarelor la uzinele I.A.R., iar restul pentru pluguri, furci, sa­pe, lopeţi, cuie, etc. Cele 2445 tone fier au fost re­partizate în felul următor, pe uzine : Reşiţa livrează 1430 tone, Industria Sârmei 340 tone, Uzi­nele Ferdinand 325 tone, între­prinderile Metalurgice Dunăre-160 Iată cu­m, prin intervenţia or­ganizaţiilor democrate şi a mun­citorimii, s’a ajuns la schimbarea unei situaţii care nedreptăţea pe ţărani şi ţinea în loc desvoltarea agriculturii. Acţiunea aceasta va trebui continuată şi desăvârşită. Iar prin desfiinţarea „Odester”-ului şi crearea unui nou oficiu al fieru­lui se va înlătura încă o cauză a nedreptei îndrumări a fierului din trecut. Grija de semănaturi Mal în toţi emil zăpada căzută în multe judeţe ale ţării, cu toate că era destul de mente, totuşi nu acoperea toate ogoarele fiind măturată de viscol. Ea s'a aşezat numai acolo unde era adăpost sau în faţa diferitelor obstacole. Pentru ca fiecare plugar sa­re sigur ca ogorul lui va avea umezeală destulă la primăvară şi deci rod mai mare, el trebue sâ-şî construiască din vreme, pe direcţia vânturilor mai obişnuite, diferit© obstac­ole formate din crengi, snopi de dodlegi, beţe de floarea soarelui, stuf, cari vor reţine ză­pada. In felul acesta sâmblăt­urile vor fi acoperite cu un strat gros de zăpadă, ferite de ger și asigurate cu umezeală pentru la primăvară. (Continuare din pag. l­ a) Ari, profesorul Ni­col­au a cumpărat de la Institutul Pasteur pentru ţară, virusuri noul, a descoperit metode şi technici noul de cercetare ştiinţifică, a stabilit date solide pe drumul ace­­stei nou­ ştiinţe pe care cei ce­ vor veni după dânsul vor merge cu mult mai multă uşurinţă decât a mers el pe un drum atunci necunoscut. Valoarea operei sale ştiinţifice, încă de mult recunoscută, este răs­plătită şi cu trei premii franceze. De trei ori laureat al Academiei de Ştiinţe Franceză I Premiul Reillon (1926) pentru teza de doctorat în Şti­inţe Naturale în care expunea acţiu­nea bismutului în sifilis şi spiriloze precum şi un preparat propriu dotat cu mari proprietăţi terapeutice. Premiul Bréant (1930) pentru lucră­rile asupra septinevritei noţiune care înseamnă pentru sistemul nervos, ceiace pentru sistemul vascular este septicemia. Premiul Montyon (1935) pentru an­■sambluf contribuţiilor originale aduse în turbare. De fapt el este recunoscut de multă vreme printre cei câţiva specialişti din lume în domeniul Inframicrobio­­logiei. Sentimentele ce le au pentru Pro­fesorul Nicolau savanţii ce lucrează în Institutul Pasteur s-au arătat şi cu un alt prilej, resfrângându-se asupra întregei ţări Când, în iarna acestui feruri şi vaccinuri şi mai ales vaccin snti-exantematie, din suma ce era de plătit, direcţiunea Institutului Pasteur a făcut o reducere de 73Vo din care 4Q3/6 era întitulata „reducere făcută Prof. Nicolau". Este un ajutor pentru România de­mocrată, nn reconstrucţie după urgiile războiului fascist, dar de prieteni ce ia nevoie se cunosc, printriun om da ştiinţă progresist şi democrat integru. De altfel in Franţa unde el a în­ceput activitatea ştiinţifică, ca elev a lui Levaditi şi Roux, lucrările lui sunt cunoscute şi apreciate, poate mai mult decât în ţara noastră, prie­teniile şi admiraţiile ce le-a câştigat, reflectându-se şi asupra României. Ar fi acum timpul ca şi în ţara noa­stră meritele acestui mare şi neobosit cercetător să fie recunoscute şi răs­plătite. Ar fi timpul ca toată puterea sa de muncă şi dragostea de adevăr Ştiinţific să fie pusă în valoare, să i se dea toate posibilităţile de a lucra în condiţiunile cele mai bune. Va fi bine să urmăm exemplul Uniunii Sovietelor, cere pun pe oa­menii lor de ştiinţă nu cele mai bune condiţiuni de lucru şi li scutesc de toamă grijile materiale. Prof. C. II. ParSuon (TJrmare din pag. t-a) tregii Republici Socialiste a Rusiei Sovietice. Străzile care pornesc din Piaţa Roşie a Kremlinului ca spiţele unei roţi, străbat oraşul şi ies din el pe diferite direcţii, prelungindu-se apoi in şosele ca conduc până la hotarele ţării. Fortăreaţa aceasta a Kremlinului de pe dâm­buil ridicat pe malul de miază-noapte al fluviului Moscova, căreia i s’a spus şi „cetatea tarilor", este într'un fel foarte precis inima geografiei şi a istoriei Uniunei So­vietice. El e o sinteză şi un centru al spaţiului dar şi a­ timpului, aceste două date fundamentale care cunosc în U. R. S. S. o dimensiune şi o structură cu totul deosebite de restul lumii. Kremlinul, sau lecţia b­ecsutis lui Kremlinul cu Piaţa Roşie repre­zintă sinteza şi istoria Rusiei vechi şi noui, din ce in ce mai sudate, cu cât merg mai departe în istoria modernă. El adăposteşte deopotrivă străvechile reşedinţe ale ţarilor mormintele şi bi­sericile lor, dar tot a­ ei se alia şi mau­soleul lui Len­, şi sala de şedinţe a Sovietului Suprem al Un­sunii Sovieti­ce şi locu­inţa generalissimului Stai . In inima Moscovei, la Kremlin îşi dau astfel mâna trecutul şi prezentul — şi tot de aici iradiază ca şi bătăile măritor orologii din tunurile străve­chi ce se înalţă din loc în loc pe hrăni crenelat ce înconjoară Kremli­nul, timpul actual şi viitor în care po­poarele sovietice îşi fac istoria lor. Această profundă armonie­ se oglin­deşte in toată viaţa lumii sovietice. E o înţelegere complect greşită sau pur şi simplu expresia unei grosolane rele cret­nite, acela care a putut pro­paga cândva în restul lumii ideia că Republicile Sovietice au desfiinţat tre­cutul rălcând peste el, nimicindu-l şi strivindu-l ca pe o inutilă ruină. So­­vi'etele au făcut cu totul altceva: au făcut din trecutul ţării un factor de educaţie pentru viitorul ei. Vestigiile acestui trecut stau ca o mărturie ne­ştirbit:! a. legăturii Ini cu actual'tatea Gr- deschisă spre viitor a tir"’ Sovie­telor, ca o pildă de muncă stăruitoa­re şi organizare cetăţenească a po­porului şi Istoriei cf Această togătură se fa­ce vădită începând cu piatra şi ridurile monu­­mentelor, până la manifestările cele mai ample ale vieţii colective, la fel ca şi în amănuntele de fiecare zi. Mu­zeologia e o instituţie populară în So­viete. Am văzut în toate muzeele — şi sunt multe şi felurite — pe care le-am vizitat, şi la Kiev şi la Moscova, şi la Leningrad, o afluenţă de public felurit şi ca vârstă, şi ca preocupări : civili şi soldaţi, tineri şi bătrâni, băr­baţi şi femei, muncitori, şcolari sluj­başi, inundau hall­urile şi sălile muzee­lor, ca la noi hallurile cinematografe­lor, şi ascultau cu mare luare aminte explicaţiile călăuzelor. E in toată ati­tudinea acestui public o mare sete de a cunoaşte, de­ a se instrui de a cu­­noaşte cât mai mult şi cât mai bine, aşa că un oraş mare ca Moscova este, prin chiar întocmirea lui municipală, o universitate a poporului. Dacă o să adăugăm că pe lângă muzeele nume­roase şi felurite, se află bibliotecile cu milioane de volume şi sălile de spectacole cu mii de locuri, întotdea­una tris­te de public cititorul va bă­nui poate in ce fel stilut sovietic e unul de mare pedagogie a poporului­­de educaţie şi cultură cetăţenească. Dar ca să ne întoarcem la această muzeologie, ca să-i spunem astfel de unde poporul sovieic învaţă lecţia tre­cutului, vom aminti vorbele unui mere gânditor al secolului nostru • „Toată istoria stă mărturie că n'au cre­at o­­pere mari şi durabile pentru viitor, decât acei conducători de popoare care au ştiut să privească şi să înveţe sta­tornic din lecţiile trecutului." Şi cât de adevărat e acest lucru, ne-o dovedeşte armonioasa punte de legă­tură între Kremlinul ţarului Ivan cel Groaznic al lui felni­cel Mare­­a­ Caterinci a D.a şi Alexandru I. până la Kremlinul Sovietului Suprem şi al mausoleului Lenin Numai că acest trecut atât de fi­resc legat de prezentul şi viitorul Ru­sieî, n a reprezentat şi nu reprezintă Tribunalului Ilfov, pentru popoarele şi conducătorii TJ- Faforica ir5 U­niunii Sovitice nişte moaşte^fSrâ­ria. mj£g In judecată peQn­tru ţă un balast retrograd, o ghiulea­le, gata de glezne ca să le împovăreze mersul înainte în istorie, ei fapte vii şi actuale vin să se adauge şi să alea­gă din acest trecut calea firească a tradiţiei in acord cu viaţa mulţimii. El e astfel daor proceţia em­i stil or­ganic, propriu nevoitor şi năzuinţelor fi­rest­­ele acestei ţări şi ale acestor popoare care învaţă să vadă in trecu­tul lor tot ceea ce a fost un isvor de progres, generozitate a inim­i şi lărgi­­me a concepţiei, ca şi tot ce a putut înseamnă stavilă, deşertăciune şi arbi­­trar. Miron FL Parastfalvescu 1 jorarea taxator poştale externe lei 600 tassa de recomandare lei 4200 taxa de expres lei 6300. Direcţiunea Generală P T­T­ roa­gă publicul să aplice pe coresponden­ţele externe timbre corespunzătoare nouilor taxe pentru a nu­­ expuse să fie clasate la rebut. Lămuriri cu privire la francarea celorlalte tranileri poştale se pot o carte de vizită lei 600, un imprimat­­ ce-'e oricărui oficiu P. ,T- T. Direcţiunea General! P- T T. a­­dute la cunoştinţa publicului că, la urma majoră-'ii echivalentu’ui b­an­­cului-aur la lei 10.500, taxe!« pentru trimitirle poştale externe vor fi în­cepând de la 1 Decembrie 1946, urmă­toarele : O carte poștală simplă sau ilustra­tă lei 1300 o scrisoare simplă lei 3000. ^'0TTWT^T­^ Cu particul­area Jusoslaviei, Bulgariei, Albaniei şi României începe mama sportivi Au fost invitat! şi datsgaţi al Ungariei ideia unui cons­iu permanent pen. .delegaţia bulgarii condusă­­to Marin­tru legături sportive intre popoarele de­mocratice din Balcani, s'a pus concret pentru prima dată, cu ocazia Congre­sului Antifascist al Tineretului din Balcani, ţinut la Belgrad in Iulie 1941. La acest congres s-a stabilit că re­prezentanţii tineretului sportiv al Iugo­slaviei, Bulgariei, Albaniei și Româ­­niei si se întrunească, pentru a sta­bili datele unei colaborări sportive in­tre aceste patru ţări. P­rima conferinţă a avut­ loc in De­cembrie 1945 la Sofia urmând si ia parte îi delegaţii tineretului democrat din Grecia. Insă guvernul reacţionar din această ţară i-a împiedicat să par­­tici­pe. Nu este o întâmplare ci ideia aces­tui consiliu sportiv s’a născut tocmai cu ocazia Congresului Antifascist al Tineretului. Cele patru popoare din Balcani, cari au iniţiat această legătură trainică şi semnificativi s’au legat tn lupta lor comună pentru distrugerea fascismului cotropitor, dusă alături de glorioasa Armată Roşie Această luptă, care s’a terminat cu sdrobirea hitlerit­mului ?i cu victoria forţelor populare democratice a avut ca urmare firească dorinţa de a continua îi tn domeniul sportului, colaborarea rodnică din tim­pul războiului îl dorinţa de a Stabili Si de a adânci legăturile de prietenie între tineretul popoarelor noastre. In Decembrie, anul trecut, s’a intru­­nit pentru prima oară* Consiliul Spor­tiv Balcanic la Sofia in cadrul unei conferințe, care a pus bazele unor le­gături sportive intense între cele patru popoare participante. Vagearoff, secretarul general al Co­­mitetului Central pentru Cultură Fi­zică al Republicei Bulgare, precum şi delegaţia Albaniei condusă de tânărul secretar general al sportului albanez, Kristo Papa­­ani. Delegaţia română este condusă de Sergiu Petrovîci, preşedintele Organi­zaţiei Sportului Popular, având ca membri pe Odisie Pilrvulescu, secre­tar general, Gh­ichiardopol, secretar general adjunct, M. Vlacu, director administrativ, prof. Vasie Pop direc­tor technic şi Octav Luchide, consilier technic din Comitetul Central O S.P­­Oaspeţii unguri vin conduşi de d. Henric Gárdonyi, secretarul general al Comitetului Naţional Ungar pen­tru Sport. Conferinţa va dura circa 5 zile şi va avea la ordinea de zi : a) Raportul ţărilor participante des­pre concursurile organizate in anul 1948 şi b) Stabilirea programului concursu­rilor din anul viitor. România va propune cu­ această o­­cazie, organizarea unor concursuri de ping-pong, canotaj, tennis ch­i siii­ri box, sporturi care în acest an încă nu au fost programate, în dor­in­ţa de a extinde cât mai mult amploarea aces­tor concursuri şi de a permite unui număr cât mai mare de tineri şi tine­­re să participe la aceste manifestaţii de prietenie ale ţărilor democratice din Balcani. Un scurt istoric al jocuri­­lor balcanice din 1946 La Sofia s’au stabilit datele şi pro-­ gramele unor concursuri, ce trebuiau să aibe loc în cele 4 ţări, în cursul anului 1946. Astfel, ţara noastră a organizat concursurile de sky şi jocurile de vol­ley şi de basket balcanice, la Bucu­reşti. ■a I­­ugoslaviei i-a revenit organizarea­­­ campionatului balcanic de şah la Bel­­grad şi de notaţie la Split. Bulgarii au organizat campionatele de gimnastică şi de tir la Sofia, iar in Albania, au avut loc concursurile bal­ şi campionatul de foot­­ball atât de in­teresant pentru sportivii noştri. România a obţinut frumoase succe­se sportive la acest© concursuri. Relevăm pe tânărul braşovean Ion Coliban, care a devenit campion bal­canic la sky, la combinaţia alpină* pe tânăra Maria Fop din Cluj care este campioană balcanică de gimnas­tică, echipa noastră de volley-ball. com- Institutul Naţional al Coopera- spioană balcanică, ţiei a deschis prin Federala Bu-1 echipa noastră de foot-ball, care la zău un credit de 3 miliarde 780 . Tirana a reuşit să învingă cu 2,1 de­­milioane lei pentru băncile po* , dutabila formaţie a Jegosla­viei­ pulare din judeţul Buzău, pentru­­ precum şi echipa noastră de sce­­a veni în ajutorul plugarilor ne- °tism* ne-a dat campioni balcanici voiaşi, de talia lui Ion Moina (patru campio­nat Zano Dragomir, Ferdinand Ca­listrat şi pe tânăra ti­nişoareancă Lui­za tiniest ,care a câştigat şi ea trei ti­­tl­uri de campioană balcanică. Partie spater Ungariei la confersis­ta La propunerea Iugoslav­iei, delegaţia sportului ungar au fost şi ei invitaţi si Inca 18 vagoane se află In silozu* , participe la conferinţa care începe­rile din Buzău şi două vagoane la­­ mâine la Bucureşti, cele din Mizil şi Cilibia, care vor . Este vorba ca echipe maghiare şi împărţite în cursul săptămânii * sportive să participe şi ele la diverse viitoare. * ... concursuri organizate de cele patru ţări balcanice, in cursul anului 1347. ★ Conferinţa are loc în localul Atlus­ului din Calea Victoriei şi la ea parti­cipă delegaţii iugoslavei conduşi de Miroslav Kreacici, secretarul general al Comitetului Sportiv al Republice­­lor Federative Democratice Iugoslave. E. Horn Sărbătorirea maestrului Mihail Sadoveanu de către AFILUS Joi, seara, după conferinţa de la Dal­les, un grup de prieteni şi admiratori ai maestrului Sadoveanu l-au sărbăto­rit intriun cadru intim, la sediul ARLUS din Calea Victoriei, pentru munca sa neobosită pe tărâmul artei şi al cunoa­şterii şi apropierii culturale intre ţara noastră şi U. R. S. S. Au luat parte la această caldă ma­nifestare de admiraţie şi prietenie prof. Dr. C. Parhon, preşedintele ARLUS, S. A. Dan­au­ov, prim secretar al Ambasadei Sovietice, ministru prof. Tr. Săvulescu, subsecretar de Stat la ministerul Agriculturii, ministrul Dr. S. Oeriu, M. Magheru, secretar gene­neral ARLUS, Lascăr Catergi, Gala Ga­laction, Totu­f Chişinevschi, L. Răutu Barbu Lăzăreanu, I. Biberi, C. Papa­dopol-Calimah, etc. Au elogiat opera şi personalitatea maestrului Sadoveanu, prof. C. I. Par­hon, Preşedintele ARLUS-ului, S. A Dengulov, care a asemănat opera lui M. Sadoveanu cu operele marilor scrii­tori ruşi şi a scos în evidenţă activita­tea democratică şi patriotică a marelui scriitor român, şi părintele Gala Ga­lection, care a evocat prietena care-l leagă de Mihail Sadoveanu şi trecutul de frământări şi lupte, duse de ambii scriitori pentru un ideal care­ acum se dovedeşte a fi cel fast. Tuturor le-a răspuns maestrul Sado­veanu. Emisiunile postului de Radio Belgrad în limba română BELGRAD, 29. (Agerpres). —Cu începere de la 1 Decembrie ori... e­­misiunile de la Radio Belgrad în limba română, vor avea loc, în fie­care zi, la orele 14:45 (ora Bucu­­rești) pe lungimea de undă de 1500 kilociclli (51,66 mm). Farmacii de serviciu Borş Dumitru, strada Vasile Lascăr 42, Bendel Ion, b-dul Schitul Măgurea­­nu 5, Calcan Dumitru, şoseaua Crân­­gaşi 49, Dr. Vlahuţa Ştefan, b-dul Ta­­che Ionescu 24, Uleia Elena, strada Maica Domnului 53, Berbier Alex., bd Reg. Carol I 65, Gavriliu Gheorghe şoseaua Pantelimon 213, Săndulescu Ti­ta Dr. Hamat, strada 13 Septembrie No 276. Spitalul de urgenţă Serviciul permanent de gardă, str A­hirect Mincu Nr. 7. Telefon : 7­47 05 și 7.05 73. 1 ADIO 7.00 : Deschiderea emisiunii. — Radio Jurnal. 7.15 : Buletinul de știri române in limba rusă. 7.20 : Rezumatul progra­mului. 7.22: Publicitate. 7.27: Muzica di­mineţii. 7.30 : Continuarea muzicii de dimi­neaţă. 8.00 : Muzică variată uşoară. 9.00 • In­chiderea emisiunii. De la orele 9.00 — 9 05 pe Radio Ro­mânia şi Radio Bucureşti. Jurnal in limba bulgară. 13.00 : Deschiderea emisiunii. Cotele apelor Dunării. Publicitate. Muzică vo­cală. 13.20 : Taraful Itintă Rudăreanu. 13.55: Publicitate. 14.00: Radio Jurnal 14.17 : Revista presei. 14.22 : Carnetul unui bucureștean. 14.27 : Ora armatei 14.57 : Publicitate. 15.02 : Buletin meteo­rologic . 15.05 : Rezumatul programului de a doua zi. 15.10 : închiderea emi­siunii. 18.00 : Deschiderea emisiunii. Orches­tra Victor Predescu. 18.45 : Carnet Cul­tural. Cronica literară. 19 00 : Orchestra de Salon Radio. 19.30 : Continuarea concertului Or­chestrei de Salon Radio, dirij. de Const. Bobescu — canto : Victoria Teodorescu Porotsi. 20 00 : Radio Jurnal. 20.10: Revista presei. 2015 : A. R. L. U. S. ; 20­15 : Mic Music Hall. 20­15 : Oglinda zilei. 21 00: Cronica internă de losif Ar­­deleanu . 21.15 : Duete vocal? — Puica și Aurel Alexandrescu. 21.35 : Recital de vioară : Anton Adrian Sai­vas. 22.00 : Radio Jurnal. 22.17 : Buletinul de știri române In limba rusă. 22.32 : Buletinul sportiv. 22.28 : Rezumatul programului de a doua zi. 22.33 : Muzică de jazz. 23.15 : Muzică variată. 23.30 : Radio Jur­nal. 23.35: Continuarea muzicii. 24 00: ROMANIA LIBERA pe 43.3 m, lungime de undi 12.00: Deschiderea emisiunii. Oră exactă. Muzică românească. 12.05 : Bu­letin informativ . 12.10 : Muzică uşoară­ 12.20: Actualităţi la microfon. 12 2.4: Muzică românească. 12.30: Buletin de ştiri. 12 10 : Muzică uşoară. 12.50 : De toate pentru toţi. 12.54 : Muzică româ­nească. 13.00 : Spicuiri din presă. 13.05 : 15 minute de valsuri celebre. 13.30: Rodica vorbeşte femeilor. 13.24 : Muzică românească. 13 30 : Buletin de ştiri. 13 40: Cei opt optimişti. 13.55: Anun­ţarea programului de după masă. Ora exactă: închiderea emisiunii. 18.30: Deschiderea emisiunii. Oră exactă. Muzică românească. 18.40 : Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii. 18.45 : Cântă Mia Poker. La pian George Tasn­­lante. 19.00 : Spicuiri din presă. 19 05: Muzică românească . 19.15 : Buletin de ştiri. 19.25 : Muzică de jazz. 19 35 : Scriitorii români la microfon: Eugen Jebeleanu . 19.44: Muzică românească­ 19.50 : Ni se semnalează — semnalăm. 20.00 : Recital de vioară : Domnul Du­mitru Teodoru. 20.20 : Evenimente in­terne de N. Moraru. 20.30 : Muzică de dans. 20.45 : Buletin de știri. 20.55 : In­ii acestor monete. CONCERTE IM FOLOSUL FILAR­MONICEI DIN IAŞI Luni 2 Decembrie, o­­rele 20, in sala Ateneu­lui Român, va avea loc un concert simfonic dat de Orchestina Filarmoni­că­i Bucureşti in folo­­sul Filarmonicei din Iaşi Dirijează d-nii: Const. Silvestri, Eduard Un­­denberg şi Vasile Jianu. Solist : Radu Aldulescu­­violoncel. In program: Brahms, Dvorjack, Stra­­vinski. UN CONCERT ÎNCHINAT alipirii ardealului Duminică 1 Decembrie orele 11, va avea loc la Ateneu, concertul festiv al orchestrei Filarmoni­ca, închinat alipirii Ar­dealului la Patria Mumă. Va dirija d. Constantin Silvestri şi solist va fi ce­lebrul pianist orb Imre Ungar. Programul va cuprinde : Silvestri, M. Negrea, Ceai­­kovski, Chopin şi Mozart. SPECTACOLUL FES­TIV AL OPEREI RQ20AME primului parlament de­mocrat a! României. Se va prezenta opera „Dama de pică" de Ceai­­kovski sub conducerea d-lui colonel Egizzio Gra­­ssini, director general al Operei Române. * Frontul Democrat Uni­versitar organizează Luni 2 Dec., orele 19.39 in sala Ateneului Român on con­cert al Orchestrei Simfo­nice Studenţeşti cu con­cursul d-nei Alexandra Groza şi a d-lui Mircea Bucin de la Opera de Stat din Bucureşti. Biletele se găsesc la F. D. U­., calea Flevnei SI și în scara concertului la cassă. * Concertul Ansamblu­lui ..Alexandrov” de astăzi 29 Noembrie a. c. se amână dn moti­ve tehnice pentru Dumini­­că 1 Decembrie a. c. L a aceiaşi oră­­la betele rămân vala­bile. EXPOZIŢII Cumpănă, Ceterul, Ursu­, Ierona — pictură. Ateneul Român: N. Grant, Aurel Diaconescu, Ion Olteanu — pictură. Librăria Italiană: Gik, sculptură şi desen. CONFERINŢE Duminică 1 Decembrie la orele 11, va avea loc in sala Universităţii Ate­neului Român, şedinţa inaugurală a secţiei de Biologie aplicată de pe lângă Academia de Ştiinţe din România­va conferenţia­r: prof. Dr. Dan Partiam, preşe­dintele secţiei despre: „Caleidoscop biologic În umbra antichităţii”. Duminică 1 Decembrie, orele 17 are loc la Ate­neul Român, conferinţa d-lui prof. Ion Zamfi­­rescu despre „Omul de rând“. CONFERINŢELE A.R.L.U.S­ Pentru cunoaşterea mu­zicei ruse, Arlusul orga­nizează un ciclu de con­certe care se deschide Marţi 3 Decembrie, la o­­rele 18 în sala Arlus din Calea Victoriei 115. In program : Glazunov şi Borodin. Sala Royal (Calea Vic­toriei) expoziţie „In ţara Sovietelor“ organizată da Comitetul B.P.D. al Ca­Duminică 1 Decembrie. . . orele 19, are loc la O­ Ph­elo­pera Română din Piaţa Universul­ Honoriu Cre-Senatului un spectacol ţulescu—pictură, festiv închinat deschiderii Dalles Schweitzer - T eatre NATIONAL: Năframa iubitei; STU­DIO: Ultima Oră; ALHAMBRA: ora­­: Trei crai de la Odobesti; seara: Prin­ţesa circului; T. ATENEULUI: Dra­gostea carte de aur; ATLANTIC: Vo­taţi cu Stroe; BARASEUM: Montz al 2-lea; STUDIO BARASEUM: femeia sub mască; COLORADO: Birlic; CO­MEDIA: Joc de societate; URIC: Vă­duva veselă; MARIA FILOTTI: Melo; MIC: Evantaiul L­idyei Windermere; MODERN: ora 5: Păcat de tine Tony; seara: Nana; MUNICIPAL: Sărutul in faţa oglinzii; MUNCITORESC: Vicle­niile lui Scapin; NOSTRU: ora 5: Te­resa Raguin; seara: Viaţa începe mâi­ne; SAVOY: ora 4.30: Via Mala; seara: Cristal-Bar; VICTORIA : Tinereţea ti­ne! regine: ODEON: Visul unei nopţi de vară; PALADIUM: Mefisto; MUN­CITORESC C.F.R.: Revizorul. Cirseima!®fsrai© ARO: Oameni şi şoareci; SCALA: Papa Lebonard; CAPITOL: Inapoi la Poliţia economică a reuşit să aresteze zilele trecute pe MOCANU GHEORGHE, controlor-şef in Corpul de control al Ministerului de Finanţe, tocmai în mo­mentul când acesta încasa mita de la un comerciant din b-dul Pache Protopopescu, No. 46, la care urma să facă o verificare în scripte. Sub stare de arest, şi cu actele dre­sate, Gh. Mocanu­ a fost înaintat parche­ d­ee viaţă; ORFEU: Oameni şi măşti; S3T­­CELSIOR­: Iubire şi mândrie; TRIA­NON : Dunărea Albastră; REGAL: Floarea de piatră; LUXOR: Ediţie spe­cială; FEMINA: Pasiunea cea mare; FANTASIO: Nikita; VICTORIA: Pen­siunea veseliei; CENTRAL: Spune-mi cine eşti; BUL. PALACE: Vautrin; TI­VOLI: Luisa; CASANDRA: Escapada; SELECT: Sylvia şi fantomele;­ CORSO: Manon Leccaut; FRANKLIN: Zile fe­ricite; NISSA: Air Force; OMNIA: Is­pitele trupului; AIDA: Dragostea mea iţi aparţine; AMERICAN: Veninul; AS­TORIA: Neguţătorul de sclave; ALIAN­ŢA: Macario la Tribunal; BARCELO­NA: Coloana 5-a; COTROCENI: Colo­nel Charbert; CARMEN SYLVA: Jun­gla parelor; DACIA: S’a întâmplat mâine; DIANA: Mohicanii; ELDORA­DO: Zorro; FLORIDA: Două lumi şi o dragoste; GLORIA: Omul de lut; IZBANDA: Copiii Căpitanului Grant; ILEANA : Focul sacru; LIA: Sărutul fatal; MARCONI: Parada vedetelor; spargeri, printre care şi la magazinul „Nitouche‘‘din b-dul Carol. In timp ce se reconstituia o spargere hoţul a încercat să evadeze profitând de aglomeraţia de pe b-dul Elisabeta. Insă în fugă, a fost lovit de un tramway, care l-a târît vreo cinci metri pe calda­râm. Aventura s-a terminat, la spitalul Brân­­covenesc unde doctorii au constatat frac­tura coloanei vertebrale, a braţelor şi a câtorva coaste. ff. Toţi responsabilii Resortului Eco­nomic din întreprinderile de Arte Gra­fice din Capitală sunt convocaţi pentru Marţi 3 Decembrie 1946, orele 4 p. m (precis) la sediul Sindicatului pentru comunicări importante. Se vor aduce şi rapoarte de felul cum sunt aprovizio­naţi muncitorii în întreprindere.­­ Maeştrii civili din armată sunt convocaţi la o şedinţă plenară in zici de 1 Decembrie 1946, ora 10 dim­inea» îa Camera de Muncă in strada Calo»­ setor de control ftiar€ fac milă frustparea statului Poliţia Economică din Prefectura Po­liţiei Capitalei, a surprins a doua oară fabrica de textile „PostavnT"din strada Sadului No. 35 eliberând mărfuri fără factură şi la preţ de speculă, împotriva reprezentantului legal al fa­brice! „Postavul”, s’au dresat acte. Bncunostd să evadere, un Sta­t e căilor t­ar­e... tram­way Brigada T-a judiciară a arestat pe nu­mitul VICTOR BAJENARU, originar din Constanţa, pentru crime și mai multe firesc. No. 3. Convocări

Next