Scânteia, decembrie 1946 (Anul 3, nr. 692-714)

1946-12-01 / nr. 692

! Note şi comentarii Mânuitorii de ncroi Din nou, „Dreptatea" îndrăzneşte să im­preste cu ncro­ 1 figurile cele mai reprezentative ale culturii româneşti. Creatori de valori spirituale,artişti de mare talent, al cârpe num,» a depăşit de mult hotarele, savanţi care­­i-au inchinat viaţa ridicării poporului spre cultură, nume scumpe ca ale lui Geonsa Enescu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Traian Săvulescu, Maria Rosetli, sunt calomniate fără ruşine de către oficiosul monist. „Dreptatea” cutează n-a numi „unelte" pantrucă s’au pus in ser­viciul marilor năzuinţi ale maselor populare, îndrăznesc să-i ca­lifica „unelte", condeerii acelui partid, ai cărui şefi au fost inspira­tori şi complici ai dictaturii antonesciene, acea odioasă unealtă a hitlerismu­lui. Maniştii, in rândurile cărora nu se păşeşte un singur intelectual de prestigiu, cred că pot lovi in esponenfii spiritualită­țII românești In furia lor oarbă, ei comit un adevărat atentat anti-patriotic, care nu va rămâne — nu poate rămâne fără urmări. Indignată de această nouă tentativă de a lovi in cele mai scum­pe valori nationale, marea majoritate a poporului, deplin edificată asupra adevăratelor sentimente ale partidului al cărui oficios este „Dreptatea“, respinge cu despust această nouă manevră mârşavă. Consolare După fam­lia Brătianu, iată că şi fab­ilia Costinescu îşi inventa­riază beneficiile realizate prin spe­­culaţii. Drept urmare, capitalul „întreprinderilor Costînescu“ din Sinaia este sporit de la 750 m­il­oa­asigurări şi de alei înainte de toat* ?­ce la 1.500 milioane lei. Adică o „ modestă“ dublare de capital, care aduce alte pachete de acţiuni în ca­sele de fier ale Costineştilor. Ceea ce arată că, în lipsa votu­rilor, fruntaşii arici­i se cofisc­­rează strângând tot mai multe ac­ţiuni. ■ - -t ■ ', H t 1 *' totuşi d. Pillat a declarat alegerile au fost libere; lată facsimilat. Acum câteva zile ziarul nostru, a publicat o declaraţie a d-lui­ Costache Pillat, deputat de Boto-I saai şi preşedinte al organizaţiei locale a P.N.L. (Brătianu) prin ca-­ re d.-sa recunoştea deplina liber-­ tate şi legalitate a modului cum­ s’au efectuat alegerile în judeţul­ Botoşani. In aceeaşi zi, la câteva ore nu­mai de la publicarea în ,,Scân­teia*' a declaraţiei d-lui Pillát, Liberalul“ publică o pretinsă scrisoare primită din partea d-lui Pillát şi prin care d-sa declară de­claraţiile publicate de noi, „un fals grosolan“. D. Pillat nici n’avusese încă timpul să citească „Scânteia“ din acea zi, dar să mai facă să ajungă în câteva ceasuri o scrisoare de la Botoşani la Bucureşti. Mai mult, ne îndoim de faptul că d-sa ar fi putut semna o astfel de scrisoare când d-sa ştia foarte bine că A SEMNAT în casa medi­cului şef al Botoşanilor, declara­ţia pe care a făcut-o reprezentan­tului unui ziar local asupra des­făşurării alegerilor şi pe care a­­cesta, din scrupule profesionale, după ce a redactat-o, l-a rugat pe proaspătul deputat să o semneze. E limpede deci că această de­claraţie prin care d. Pillat arăta că „alegerile au fost libere, că n’au fost incidente şi au decurs în perfectă linişte, că n’au fost provocări de nici un fel — din a­­ceastă cauză alegerile decurgând în perfectă linişte şi ordine“, a fost dată de d-sa ÎNAINTEA or­dinului primit de organizaţiile locale din partea conducerii par­tidului de a contesta validitatea alegerilor şi de a redacta protes­te împotriva „teroarei guverna­mentale“. Numai după ce a fost somat de conducerea partidului să dezmin­tă declaraţia făcută, d. Pillat a încercat să se spele pe mâini iar la ultimele şedinţe ale Delegaţiei Permanente a Partidului să fie in fruntea celor care cereau anu­larea alegerilor, retragerea din Parlament, etc. Dar acolo unde îndrăzneala ce­lor două oficioase de a contesta veracitatea declaraţiilor d-lui Pi­llát, devine o provocare odioasă, e în faptul că ele au îndrăznit să acuze „Scânteia“ de a fi comis un FALS şi de a fi determinat pe d. Pillát să reclame Parchetului a­­cest pretins fals. Publicând în numărul nostru de azi fotocopia declaraţiilor d-lui Pillát, demascam în toată josnicia ei încercarea presei „istorice“ de a mistifica opinia publică. Acest lucru nu e însă deajuns. „Scânteia“, armă ascuţită de a­­părare a drepturilor poporului şi de demascare a duşmanilor aces­tuia, nu va îngădui ca cineva să încerce a-i întina, nesancţionat, imensul prestigiu de care se bu­cură în mijlocul masselor popu­­lare. Oricât de vrednică de dis­preţ vor fi fost duşmanii popo­rului demascaţi de „Scânteia" ziarul nostru, s-a folosit întotdea­una numai de documente, fapte şi acuzaţii­ de netăgăduit. De aceea toate atacurile „Scân­teii“ au avut asentimentul masse­lor populare, şi prin aceasta au mers drept la ţintă. De aceea nu există posibilitate de obiecţie împotriva lor. Spulberând încercările de a pune la îndoială exactitatea afir­maţiilor noastre, „Scânteia" este hotărîtă ca, îndată ce justiţia va califica drept calomnioase acu­zaţiile aduse nouă de ziarul „Li­beralul" şi de d. Pillat, să ceară sancţionarea aspră şi necruţătoa­re a calomniatorilor • ,,s ” Ht A‚ s • . r.l7rn5aL "• *•■ ‚ u'iC^Ah í- . X : ^ X /'* ' j / riv /X má :- X Táyfá I I ' : 1^1 ' IÍ , f '"J1 I fh% WßAfUA^ -^xy{r. X?' ,í%^W • •-:1ÉI<*:*•* <. • * •; ^ / ■&?• •' .r „ <r,M: t: i/ > ' ‘ \J K ., "ÍO >v': ■ ., r ;' f .xx - fŞM>,4 sá v? im: WaesimiUMl declarției flirtată de tt. Pillát­­pentru presa locală din Botoșani. Redactată de reprezen­tantul unui ziar local, declarația după cum se ved­e, a fost semnată de ct. C. Pillát VS CANTE IX PREFERINŢE... Depu­late partidului na­ţional ţărănesc nu vor participa la lucrările Par­­lamentului. Ca să se poată dedica !n Întregime lucrărilor... Cazinoului. CONCURENTUL O­RULUI VOHONQFF La sedinta delegatiei permanente a P N.L., s’a hotartt — după cum ne inform carii cronicarul po­litic al ..Semnalului” . ..să se încredinţeze d-hii Dinu Brătianu mandat nelimitat pentru a găsi mijloacele necesare în­tineririi partidului” Foarte cuminte hotă­rîre şi mai ales foarte fericită alegere. Nu ne îndoim că gra­­ţie elanului tineresc, vior­­ciunii şi zburdălniciei ca­­racteristice junelui pre­şedinte al partidului în­treg P­N­­L va arăta în curând ca o adevărată grădiniţă de copii. AFRONTURI DE NEIERTAT sentimentele de prie­tenie manifestate din totdeauna de d. Mă, niii faţă de Iugoslavia sunt cunoscute. Şi dacă e adevărat că oficiosul manist e singurul stat ca­­re n'a găsit cu cale să publice lin singur rând despre cea mai mare săr­­bătoare a republicii ve­cine. cauza trebue căuta­tă în nestrămutata fide­litate păstrată de d-sa nu Iugoslaviei mareșalului Tito, el celeia condusă de colegii d-sale Intru „re­zistentă”, Fohrerii şi Po­­glavnicii Nediel şi­ Ante Pavelicî. Dealtfel d. Ma­­niu mai consideră că ve­cinii noştri i-au mai adus şi un afront personal, e­­secutându-l pe amicul Dragia Mihailovici fără a -i da d.sale posibilitatea să-i strângă mâna «a „re­gretatului” Antonescu-Tudor Olari­ u.€€tckstfe/ «Wt­.“1*­ ffScânteia” Organ Centred al Partidului Comun!»! Serafin Director: MIRON CONSTANTINESCU Redactor responsabil : Sorin Toma COMITETUL DE DIRECŢIE: Lucreţiu D. Pertraşcanu Miron Constantinescu Gh. Vasilichi I. Chişinevschi L. Răutu Al. Bulcan N. Popescu-Dere­ciu întreaga muncitorime bulgară salută, prin Confederaţia Generală a Muncii, victoria in ale­geri a poporului român „Cu ocazia strălucitei victorii a for­ţelor unite democratice ?i a cuasei muncitoare din România, Comitetul Central al Uniunii ge­nerale profesio­nale muncitoreşti, precum şi clasa muncitoare din Bulgaria, vă felicita şi vă doreşte muncă rodnică şi cons­tructivă neutru consolidarea demo­craţiei în ţara voastră spre binele poporului român !" Comitetui Centre­ al Uniunii ge­nerale profesionale muncitoreşti Preşedinte RA­KO DAIDIANOFF Telegrama trimisă Mareşalului Tito cu ocazia aniversării Republicii Federative Populare MAREŞALULUI TITO BELGRAD „Cu ocazia, aniversării declarării Re­publicii Dvs. Federative Populare, vă transmitem în numele mişcării sin­dicale unite, cele mai bune urări. Muncitorii manuali şi intelectuali din ţara noastră reafirmă din nou hotărîrea lor nestrămutată de a con­tinua, alături de popoarele libere şi democratice, lupta lor pentru recon­strucţie, redresare economică şi trium­ful păcii universale”. Trăiască p­rieten la Iugoslavo­­română. Confederaţia Generală a Muncii din România Confederaţia Generală a Muncii din România felicită poporul Iugoslav cu ocazia aniversării Republicei Federative Populare CONFEDERAŢIEI MUNCII DIN IUGOSLAVIA „Cu ocazia aniversării declaraţiei Republicii Federative Populare a Dvs., vă transmitem în numele miş­cării sindicale unite felicitările noas­tre călduroase şi frăţeşti. Vă reînoim şi cu această ocazie fer­ma hotărîre a muncitorimii manuale şi intelectuale de a continua lupta lor pentru reconstrucţ­ie şi pace, ală­turi de toate popoarele libere şi de­mocratice. Trăiască prietenia iugoslavo­­română ! Trăiască mareşalul Tito !** Confederaţia Generală a Muncii din România Comitetul Executiv Fftutd­iori, forini, intelectuali saluţi victoria D.P.D.in alegeri — Telegrame entuziaste primite din partea Armatei — Consiliul Politic şi Comitetul C­entral Electoral B. P. D. continuă să primească din toate colţurile ţării numeroase telegrame de felici­tare, cu prilejul zdrobitoarei victorii câştigată în alegerile de la 19 Noembrie de către Blocul Partidelo­r Democrate. Redăm azi câteva din aceste t­elegrame. „Cetăţenii Clujului, Întruniţi In a­­dunarea pentru sărbătorirea victoriei în alegerile parlamentare de la 19 Noem­brie, vă felicită din tot sufletul pentru succesul obţinut în jud. Cluj. In unani­mitate vă promitem că prin munca noastră vom sprijini realizarea plat­­f­or­mei-program”. Tov. Miron Constantinescu a primit următoarea telegramă: „Muncitorii fabrice! Gh­elu­­l Apollo. In şedinţa din 29 Noembrie mulţumesc tov. Miron Constantinescu pentru În­drumarea cuvântului său, in cadrele B.P.J­, şi li­vrează succes în noua mun­că, încredinţată de către populaţia Co­­vurluiului, ca prim deputat”. „Cetăţenii oraşului Botoşani, adunaţi pentru a sărbători victoria Blocului în alegeri, trimit salutul lor cald aleşilor B.P.D., asigurându-i de tot sprijinul în munca de ridicare a ţării şi a poporului român”. Sindicatul pescarilor din Brăila tri­mite B.P.D.-ului felicitări şi-l asigură de solidarizarea tuturor muncitorilor pescari cu acţiunea de guvernare. Locuitorii din plasa Boroiala îşi ex­primă încrederea că platforma pro­gram va fi aplicată. Locuitorii comunei Agriş din Jud. Bih­or telegrafia*­ că se simt ataşaţi cu tot sufletul de guvernul ţării. Dnin parea Armatei Iliit partea Armatei d. prim ministru a primit următoarele telegrame­­ „Generalul, ofiţerii, subofiţerii şi os­taşii Diviziei II-a Munte după munca lor neobosită Îşi exprimă deplina satis­facţie asupra victoriei în alegeri şi reuşita guvernului democratic pe care l pren­daţi. Primiţi, Domnule Ministru, Domnia Voastră personal şi guvernul, felicitările noastre şi urările de a conduce mai de­parte in pace şi pe calea progresului treburile ţării. Consecvenţi hotărtrii noastre făcute cu ocazia atâtor rasnl­­festafluni şi întotdeauna la datorie vă dragostea. Încrederea şi munca noastră neprecupeţită de aici, de pe meleagurile de Nord ale Ardealului nostru. Comandantul Diviziei II-a Munte General (ss) DRAGANESCU” „In numele ofiţerilor, subofiţerilor şi trupei din Corpul VII Teritorial, rog primiţi respectuoase felicitări pentru buna reuşită in alegeri a forţelor de­mocrate şi a guvernului pe care Domnia Voastră îl prezidaţi, Comandantul Corpului 7 Teritorial General de Divizie (ss) FILIP AGRICOLA” Tov. GH. GHEORGHIU-DEJ, secretar general al P.C R., a primit din partea comitetului organizaţiilor de partid din Valea­­aiului o telegramă de felicitare cu ocazia victoriei repurtate de forţele democratice in alegerile generale. Tov. GH. VASILICHI, primul deputat al Prahovei, a primit o telegramă de felicitare din partea celor 9000 meta­­lurgişti organizaţi in Sindicatul Meta- Io-Chimie, Ploeşti, iar C. C. al P. C. R­ a primit o telegramă de felicitare din partea participanţilor la şedinţa ple­nară a C. C. al Tineretului Progresist. Tov. TEOHARI GEORGESCU, minis­tru Internelor, Bucureşti. B.P.D., din plasa Sanicul Mare-Timiş, pentru înalta ocrotire materială şi mo­rală ce ne-aţi arătat-o cu ocazia vizi­tei in oraşul nostru, acordându-mi-se suma de 350 milioane lei pentru vin­decarea rănilor de război, vă aduce drept omagiu rezultatul victorios al soarelui în contra întunericului, cu asi­gurarea întregului nostru devotament in lupta ce o duceţi. ­N MARI ANIMA SfifiSATOREJTI Muncitorimea Capitalei salută cu entuziasm deschiderea primului Parlament democrat Cu prilejul zilei de 1 Decem­­brie muncitorimea sărbătoreşte — alături de întreg poporul român — două mari victorii: revenirea Ardealului la patria-mamă $i d­eschiderea noului şi primului Parla­ment al ţării noastre cu adevă­rat democratic şi popular• Astfel, in cursul zilei de eri au avut loc mari şi entuziaste meetinguri la diferite fabrici, u­zine şi întreprinderi din Bucureşti. LA UZINELE 23 AUGUST (Malaxa), încă de la ora 3 după amiază me­gafoanele instalate în imensa curte, în halele şi atelierele uzinelor, anun­ţau pe muncitori că Duminică 1 De­cembrie, pentru prima oară vor păşi în Parlamentul tarii deput­aţii mun­citori, ţărani şi intelectuali. In sala de festivităţi s’au adumat câteva mii de salariaţi pentru a adu­­ce salutul lor r­eput­aţilor poporului şi a-şi lua angajamente precise în vederea măririi producţiei. Tov. Bulei, secretarul comtrolului de fabrică, deschide adunarea şi dă cuvântul tov.­­ Nicu­îescu Gheorghe, car­e vorbeşte în numele tineretului, Crăciun Petre din partea Uniunii Me­­talo-Chimice. Ludovic Ardeleanu, preşedinte a Sindicatului Metalo­ Chi­­mic şi Siroe, în numele comitetului de fabrică. După ce vorbitorii au făcut istori­cul zilei de 1 Decembrie, când se ani­versează 28 de ani de la Unirea Ar­dealului, au arătat că tot în această zi se deschide şi primul Parlament liber al României democrate. Pe timpul guvernărilor „istorice” nici un muncitor n'a putut pătrunde la Parlament. Azi, în Parlamentul democrat au intrat 77 muncitori, şi 56 plugari. Pentru a înfăptui Platforma-Pro­­gram a B. P. D., aşa cum şi-au luat angajamentul aleşii noştri în faţa ţă­rii, muncitorimea organizată — au spus mai departe vorbitorii — trebue să-i sprijine cu toate forţele sale, mărind producţia, dând astfel po­porului cât mai multe bunuri fabri­cate. La propunerea for­mulei, munci­torii dela Malaxa s’au angajat ca pe timpul dela 1 Decembrie 1946 la 6 feartie 1947 să înfăptuiască lunar : 4 locomotive noi în loc de 3, 20 vagoane c.f.r. în loc de IO, iar fabrica de ţevi să lucreze 850 tone de ţevi în loc de 700 tone. La uzinele „Lemaitre” Eri, la orele 6 d. a„ a avut loc în localul cantinei uzinelor „Le maitrei o însufleţită adunare la care au par­ticipat muncitorii şi funcţionarii, pen­tru a saluta deschiderea primului Parlament, primul ales de popor. Tov. Trandafir, secretarul sindica­tului Metalo-Chim­ic, a arătat însem­nătatea acestui mare eveniment în viaţa poporului nostru, scoţând un relief aportul pe care trebue să-l adu­că salariaţii de toate categoriile, în realizarea Platformei-Program a­l P. D. La Filatura Românească Şi la Filatura Românească, mun­citorii şi-au spus cuvântul cu pri­lejul sărbătoririi zilei de 1 De­cembrie. In mijlocul unei numeroase a­­fluenţe de muncitori, au luat cu­vântul, rând pe rând, tov. , Pru­­şean Gh. resp, Cultural al între­prinderii, tov., Ţuţuianu, Tabacu preşedintele comitetului de fabrică Vasilica Ungureanu. Mircea Vuia şi alţii, cari au arătat că victoria strălucită repurtată de muncitori­me în alegeri trebue menţinută şi consolidată. La sfârşit muncitorii au votat o moţiune prin care se obligă : Să mărească producţia cu 20*/s ; să stârpească sabotajul şi specula; să ajute orfanii ; să înlăture aba­terile de la programul de lucru; să se înlăture lipsurile nemotivate din câmpul muncii; să economisească materiale pentru a da poporului cât mai multe fire, contribuind astfel la îndeplinirea Platformei- Program­­, să înveţe carte pe cei ce nu ştiu; să demaşte pe duşmanii muncitorimii şi să-i îndepărteze. ­Vrwi epsiimi nartmwntiil *^ni sriptr’un stnpar fifnrt rte ri^Mre * «rftihicîte! si n de fier în cîm­pu­l muncii” întrunirea dfsla ,.Standard Telefoane” Aproape toţi salariaţii întreprinde­rii Standard Telefoane s’au adunat eri după amiază in sala mare a strun­gurilor. De pe un banc improvizat la repe­zeală în tribună, au vorbit tov. Fe­­niser Calistru, preşedintele comitetu­lui de fabrică şi Traian Rădulescu, şeful atelierului de tâmplărie, cari au arătat, ce îndeamnă noul Parla­ment ales şi cine sunt acei cari re­prezintă poporul în acest Parlament. „Noi, muncitorimea de la Standard luăm hotărîrea de a sprijini acest Parlament, pe care noi l-am ales, printr-un solidar efort de ridicare a producţiei şi o disciplină de fier atât în câmpul muncii, cât si in afară Noi sărbătorim evenimentul deschi­derii noului Parlament, sub lozinca , sporind producţia ajutăm guvernul în opera de redresare economic !“ S’au mai ţintit ase­menea meetin­guri la întreprinderile UniversuL Voina, MonetSrîe, Fichet, I.O.Tr., Noua Filatură, Chia­îna, Industria numbacul­ui, Apretura Lânăriei, Safim, Tăbăcăria Naţională, Gra­­lex, Talpa, Vulcan, etc. In aceste adunări muncitorimea Capitalei a protestat cu indignare împotriva oficiosului manist . Dreptatea” ce a îndrăznit să ca­lomnieze pe cel mai iubit condu­cător al clasei muncitoare române, tov. Gh. Gheorghiu-Dej. Ce prevede anexa la contractul colectiv al salarişti­lor sanitari înfiinţarea cantinelor. Prima de producţie de 75*/# din salariu. Aprovizionări, înlesniri la plata taxelor şcolare cărţilor şi rechizitelor şcolare. Joi seara, la sediul Comisiei I,cca­ f­inalilor 50*/# din taxele şcolare ş8 le a avut loc o adunare a persona- I şcolile de Stat şi 507% din valoarea lului din laboratoarele farmaceutice, convocată de Sindicatul Sanitar din I Capitală, pentru a aduce la cunoş-­­ tinţa salariaţilor rezultatele obţinute­­ în urma tratativelor duse cu repre-­ zentanţii U. G. I. R.-ului, secţia la­boratoare in vederea incheerii proce-­­ sului-verbal, anexă la contractul co­lectiv de muncă. După 6 săptămâni de tratarve, U-­­­niunea, impreună cu Sindicatul Sa-­j Tot aşa cum am ştiut să susţinem u­nitar din Capitală, au reunit să ob­.B. P. D. în campania electorală — a încheiat tov. Trandafir — pentru a asigura victoria definitivă a demo­craţiei în ţara noastră, trebue să ştim să susţinem şi primul Parlament li­ber, pentru a-şi putea înedplini mi­siunea. Prima sarcină a m­uncitorilor este să ridice producţia, printr’o ho­tărîtă disciplină în muncă şi prin străduinte, iniţiative si întreceri în muncă, să înlăturam greutăţile pro­venite fie din lipsa unor materii pri­me, fie din sabotajul la care se de­dau unii patroni, ţină următoarele îmbunătăţiri pen­tru salariaţi: Toate întreprinderile şi-au luat obligaţiunea de a cre­­a cantine, iar acolo unde anumite condiţii nu permit acest lucru, masa pen­­tru salariaţi se va plăti in bani. Prima de producţie a fost ma­jorată dela 25V» la 75«/#. In vederea aprovizionării de lamă a salariaţilor, s’a hotărât ca întreprinderile să înceapă de urgenţă distribuirea articolelor de primă necesitate după cotele sta­bilite de Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării. Laboratoarele şi-au mai luat obli­gaţia de a plăti pentru copiii sala- Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie Programul oficial al deschiderii Parlamentului , Te-Deutuu! de la Patriarhie pentru sărbătorirea alipirii Ardealului Duminecă 1 Decembrie se va sărbă­tori alipirea Ardealului la Ţara Mumă şi va avea loc deschiderea Parlamen­tului p'-u.vii un.....u. program — La orele 11 — ■ " Te-Deum la Sffsnta Patriarhie pentru sărbătorirea tradiţională a alipirii Ar­dealului la Tara Mumă. — In prezenta: Casei M. S. Regelui; Membrilor Gu­vernului; Comisiei Aliate de Control; reprezentanţilor politici şi militari; re­prezentanţilor Adunării Deputaţilor; re­prezentanţilor înaltelor autorităţi Ci­vile şi Militare; delegaţii Cavalerilor Ordinului ,,Mihai Viteazul” şi ai Ordi­­nului „Virtutea Militară”. O companie de onoare cu muzică şi drapel va da onorurile. După terminarea serviciului religios domnul ministru de Război va vorbi trupei. Muzicele militare vor cânta in pletele publice. In Armată se va vorbi despre însem­nătatea zilei. La orele 11,30 după cuvântul domnu­lui ministtru de Război, înaltele perso­na­li­tăţi Invitate vor lua parte la deschi­derea Adunării Deputaţilor. Pornirea cortegiului regal de la Palat se va anunţa prin 101 lovituri de tun. Maiestatea Sa Regele va fi întâmpl­nat de Casa Maiestăţii Sale Regelui şi d. dr. Petr Groza Preşedintele Consi­liului de Miniştri. Domnii miniştri şi generali coman­da­nţi ai Marilor Unităţi împreună cu şeful Marelui Stat Major vor aştepta sosirea Maiestăţii Sale Regelui In­sula dela intrare. La orele 12 — se anunţă, in sala A­­dunării Deputaţilor sosirea Majestăţii Sale Regelui. Maiestatea Sa Regele intră în sale, şedinţelor Adunării Deputatîlor urmat de furte si arţîutanii Săi. Maiestatea Sa Regele, înconjurat de miniştri citeşte Mesajul Regal adresat Adunării DenutaMimr. Apoi d. Prim Miniştrii declară deschisă sesiunea A­­dunării Deputaţilor. După plecarea Majestăţii Sale Rege­lui, Adunarea Deputaţilor procedează la lucrările sale. Sosirea invitaţilor se va face in felul urmărit : Până la orele 9.30 vor sosi invitaţii în Palatul Adunării Deputaţilor. Până Îa orele 10,30 Invitaţii la Te-Deum. In tară. La orele 11 s­ac va oficia un TE­DEUM în toate bisericile din ţară la care vor participa capii autorităţilor civile şi militare locale. In şcoli şi ostaşilor le va vorbi des­pre însemnătatea atlet. In întreaga ţară »« va arbore DRA­PELUL NATIONAL. Interzicerea întrebuin­ţării manualelor de şcoală neaprobate Ministerul Educaţiei Naţionale pune in vedere d-lor profesori şi invSţStori ce este Interzisă în­trebuinţarea cărţilor vechi care n'au fost reaprobate de minister, anul acesta. Directorii de şcoli sunt direct răspunzători acolo unde se vor găsi asemenea cărți, (Agerpress). Comisia Centrală Electorală şi-a încheiat lucrările dri la amiază. Comisia Centrală Electorală de pe lângă Ministerul Justiţiei şi-a încheiat complect lu­crările, prin examinarea ultimelor dosare privind rezultatul alegeri­lor din ţară. In cursul după amiezei, toate a­­ceste dosare au fost Împachetate și trimise Parlamentului, unde vor servi pentru validarea fiecărui deputat in parte. Potrivit legii electorale, Comisia Centrală Electorală se «» disolva odată cu încheierea acestor vali­dări. Dela Tribunalul Poporului in cursul săptămânii viitoare. Ins­­tanţa lll-a a Tribunalului Poporului îşi reia activitatea in localul din Bm­ I Ferdinand. Tribunalul Poporului are de jude­­cat o serie de dosare ale criminali­lor de război, venite prin strămutare dela Trib. Poporului din Cluj şi câ­teva dosare pe care înalta Curte de Casaţie le-a casat, trimiţându-le spre rejudecare. Intre acestea figurează şi doi foşti miniştri antonescieni. Comunicatul Partidului Naţional Popular Biroul executiv al Partid­ul­ui Na­tional Popular, în urma tratativelor dure pentru constituirea noului gu­vern, considerând că situaţia ce î sar fi crelat nu corespund­e forţei şi pozifiei Partidului în viaţa politică a ţării, a hotărît să nu part­icipe la constituirea noului guvern. Partidul National Popular rămâne în cadrul Triocului Partidelor Demo­crate, credincios angajamentelor luate, pe baza Platformei-prograte, înțelegând ca în Parlament să ducă lupta pentru aplicarea acestei plat­forme, rezervându-şî dreptul de cri­tică şi control al actelor guvernului, Partidul Naţional Pnp­­lar dă des- rogarea d­um­ dr. l Cor­ea Rsedasar de a Participa ca t­ehnician, în bunul guvern, fără a angaja politiceşte Partidul Biroul executiv al Partidului Naţional Popular

Next