Scânteia, februarie 1947 (Anul 4, nr. 738-761)
1947-02-01 / nr. 738
w 2 Consiliul de miniştri de azi D. GH. TĂTĂRESCU, vice-preşedintele consiliului de miniştri şi ministrul Afacerilor Străine va face în Consiliul de Miniştri de azi un expozeu asupra prevederilor tratatului de pace şi ale anexelor ce-l însoţesc. Consiliul de miniştri de azi, care se va întruni în plenul său, va stabili componenta delegaţiei ce va pleca la Paris şi data plecării acesteia. Tov. TEOHARI GEORGESCU, ministrul Afacerilor Interne şi tov. LUCREŢIU PATRAŞCANU, ministrul Justiţiei, au avut ori dimineaţă o între vedere la ministerul de Interne. D. Burton T. Berry, reprezentantul politic al Statelor Unite la Bucureşti, a avut Marţi după amiază 0 întrevedere cu d. Gh. Tătărescu, la locuinţa vice-preşedintelui Consiliului. Dri dimineaţă, tov. Ştefan Voitec, ministrul Educaţiei Naţionale, a fost primit în audienţă de lucru de către M. S. Regele. La Ministerul Afacerilor Interne au continuat ori discuţiunile privitoare la repartiţia prefecturilor. La conferinţă au luat parte d-nii : ministru Gh. Vântu şi Marin Florescu (P.N.L.), tov. Vasile Luca (P.C.R.), d. C. Agiu (Fr. Pl.), tov. George Silviu (P.S.D.) şi d. prof. Mihail Dragomirescu (P.N.P.). D. Gh. Tătărescu, a avut ori dimineaţa la orie 10, la Ministerul Afacerilor Străine, o întrevedere cu biroul ■ Comisiei de Politică Externă a Camerei, alcătuit din tov. Th. Iordăchescu, preşedinte, tov. Miron Constantinescu, vicepreşedinte, d-nii M. Ghelmegeanu, înlocuind pe d. dr. Cleja, absent din Capitală, şi Alex. Mâţă, secretari. Pentru ca delegaţia să poată cuprinde reprezentanţi ai tuturor partidelor din R.P.D., biroul Comisiei de Politică Externă a Camerei a fost complectat cu d-nii Eugen Dunca (P.N.L.) şi prof. Gh. Vlădescu Răcoasa (P.N.P.). Comisia pentru redactarea noului regulament al Parlamentului a lucrat la Cameră. Au participat d-nii deputaţi E. Mirto şi Al. Mâţă, (PNŢ), Em. Tătărescu, dr. Ţopa şi Drăghici (PNL) tov. St. Niţulescu, Andrei Pătraşcu şi D. Olteanu (PCR), d-nii Constantinescu-Iaşi şi Şteflea (PNP) şi tov. A. Braester Petre Iosif şi dr. Macovescu (PSD). In viitoarea şedinţă a comisiei care va avea loc Duminică dimineaţă, regulamentul Camerii va fi terminat, astfel încât el va fi depus Marţi pe biroul Adunării Deputaţilor. D. prof. Constant Ge0rgescu, adlml nistrator al Băncii Naţionale, a fost numit membru în comisia tehnică a Datoriei Publice, în locul d-lui Ion Lapedatu. Tov. Pop Dumitru, administrator la Banca Naţională, a fost numit membru în consiliul de administraţie al Băncii de Credit a Meseriaşilor, în locul d.lui Mihail Lăzeanu. Tov. Chivu Stoica, directorul general al C.F.R. se află în inspecţie la Oradea. D-sa a vizitat atelierele C.F.R. din Oradea făcând observaţii,le necesare şi dând îndrumări. In cursul zilei de azi va avea consfătuiri cu personalul ceferist din localitate. Prietenia româno-bulgară (Urmare din pag. 1-a distinsului oaspete şi însemnătatea vizitei d-sale în România. Cuvântarea d-lor Sava Ganovski şi Bardami D. Sava Ganovski, ministrul Bulgariei la Bucureşti, şi vice-preşedinte al Asociaţiei, a dat încă odată asigurări de via simpatie pe care poporul bulgar o poartă celui român, în ajutorul căruia a venit prin acţiunea de ajutorare a copiilor din Moldova. D. Ganovski a rugat pe d. ministru Kazasov să ducă în Bulgagaria drept salut: „Ajutaţi poporul român aflat în nevoe!” D. Achile Barcianu, ministrul României la Sofia, a arătat cât de mult îi este uşurată misiunea în Bulgaria, datorită înţelegerii, bunăvoinţei şi dragostei cu care e întâmpinat, la această ambianţă contribuind cel mai mult d. ministru Kazasov. Răspunsul d-lui Kazasov Viu emoţionat, a răspuns tuturor d. ministru Kazasov, exprimând mulţumiri pentru buna primire şi desvoltând apoi o caldă cuvântare în care a definit temeiurile durabilei şi rodnicei prietenii între cele două popoare, care au un rol bine stabilit în Balcani. De aici, deosebitul interes pe care poporul bulgar îl poartă celui român, care se luptă azi cu greutăţi mari. Această prietenie este astăzi o chezăşie a solidarităţii şi a păcii între popoare în general. lit depV 99Cr fata I? producţie fală lozinca noastră (Ui’tmP din pag. l-d) ficţiunile pentru înfiinţarea economatelor, care devin, tot mai mult, un mijloc eficace pentru aprovizionarea salariaţilor cu articole de primă necesitate. Datorită Confederaţiei Generale a Muncii s’a introdus şi s’a generalizat în România sistemul contractelor colective de muncă care reprezintă un statut complect al muncii; s’a instituit munca în acord cu aplicarea unor norme de echitabilă remunerare a muncii, s’a instituit prima de producţie; au fost legiferate statutele diferitelor categorii de salariaţi publici; s'a legiferat stabilitaea în serviciu prin interzicerea concedierilor abuzive; sa instituit obligativitatea cantinelor, a creşelor şi a căminelor de zi pe lângă întreprinderi; au fost degrevate impozitele pe salarii şi au fost reduse taxele pe articolele de largă consumaţie, distribuite prin economate, etc. Greutăţile economice în care se sbate ţara simt foarte mari. Ele apasă greu pe umerii clasei muncitoare. Ele însă ar fi fost şi mai mari dacă mişcarea sindicală din România n’ar fi urmat drumul pe care l-a urmat şi dacă ea ar fi mers pe drumul rezistenţei celei mai slabe, aşa cum au dorit reacţiunea şi agenţii ei titelişti din rândurile clasei muncitoare. Dacă ai-n fi mers, de pildă, pe linia măririiîncetate a salariilor, am fi svârlituit ţara în haosul financiar, căci aceasta ar fi provocat o şi mai adâncă prăpastie între salarii şi preţuri şi nu numai muncitorimea ar fi avut comiifiuni de trai mult mai grele încă decât cele ele astăzi, dar toate păturile productive şi active din ţara noastră ar fi fost prăbuşite în prăparlia falimentului general. Muncitorimea manuală şi intelectuală îşi dă seama că dacă greutăţile de astăzi sunt încă mari, ele ar fi apăsat şi mai greu pe umerii săi, dacă regimurile reacţionare n’ar fi fost răsturnate. Urmările primului război mondial au fost mai uşoare şi toţi greutăţile crizei economice erau ajutate exclusiv pe spinarea muncitori Nu ne lipseau materiile prime ai tuşi şomajul lovea zeci de mii, de muncitori, Clasa din România sprijină regi«i fîliî democrat Clasa muncitoare din România, încadrată aproape în totalitatea ei I în Confederaţia Generală a Muncii, a înţeles şi înţelege să facă zidir jurul tânărului nostru regim democrat, reprezentat prin guvernul Dr Petru Groza De aceea ea şi-a dat contribuţia covârşitoare în alegerile ce au avut loc la 19 Noembrie întru biruinţa Blocului Partidelor Democrate, ordin social şi economie ale salariaţilor şi desvoltarea lor. Mai înseamnă această consoldare şi întărirea armoniei între popoarele conlocuitoare precum şi a prieteniei cu toate popoarele vecine şi îndeosebi, cu marea noastră vecină Uniunea Sovietică, spre care se îndreaptă întreaga noastră gratitudine pentru sprijinul ce l-a dat ţării noastre atât în domeniul politic cât şi în cel economic. Contribuţia C. G. M. pentru ridicarea producţiei Producţia noastră este încă redusă în comparaţie cu cea dinainte de război şi. întâmpinăm mari greutăţi în importul unor materii prime şi al maşinilor industriale. Trebuie să dăm o atenţie deosebită desvoltării şi exploatării resurselor noastre interne de materii prime şi pe ele să ne bazăm în primul rând. Confederaţia Generală a Muncii mobilizează neîncetat toate categoriile de salariaţi în vederea ridicării producţiei. Pentru a cuceri victoria în această bătălie este necesară colaborarea strânsă între toţi factorii productivi ai ţării : ingineri, technicieni, muncitori şi deţinători de capitaluri. Cu faţa la producţie Cu faţa la producţie, aceasta trebuie să fie lozinca noastră. Bătălia producţiei va fi câştigată, prin ridicarea simţului de răspundere a fiecărui muncitor manual şi intelectual, prin întărirea disciplinei muncii şi prin ridicarea permanentă a randamentului muncii. Disciplina muncii nu trebuie să fie înţeleasă ca, o disciplină cazonă. Ea n'are nimic comun cu disciplina aceea impusă în trecut prin teroare şi constrângere, cu carceri, gloanţe şi curţi marţiale. Este o disciplină izvorîtă din convingerea muncitorului că dându-şi întreaga sa contribuţie în bătălia O lume însufleţită de un cald entuziasm, oameni ai muncii din toate catgoriile sociale, s’au adunat eri în sala teatrului C. F. R.-iştilor dela GiuleşM, pentru a sărbători împlinirea a cei ani dela înfiinţarea Confederaţiei^tn‘?rale a Muncii. Ifipat, tovarăşul Gh. m^e C. G. M -ului, general, Carcan, din Comitetul ’iei apoi colo- Inspectoratul cel Bădescu, producţiei, însăşi situaţia lui se va îmbunătăţi. Experienţa trecutului, faptul că a ştiut să lupte cu atâtea greutăţi materiale, zelul pe care muncitorii l-au arătat în trecut când au reclădit cărămidă cu cărămidă ateliere şi fabrici nimicite de bombardament, când au refăcut în scurt timp, poduri, ori când au executat comenzi urgente într’un timp record, ne îndreptăţesc să credem că din partea clasei muncitoare problema lichidării cazurilor de indisciplină in muncă va fi rezolvată. Dar trebuie să ne oprim şi asupra unui al doilea considerent. O bună parte dintre patroni nu depun un interes deosebit pentru normala funcţionare a întreprinderilor lor şi, prin aceasta încurajează slăbirea efortului în producţiune. Rezultatele obţinute până astăzi pe teren organizatoric, cultural şi economic, au fost înfăptuite datorită unităţii sindicale, emanaţie a Frontului Unic Muncitoresc, şi a acţiunii comune a partidelor democrate. Numai prin cimentarea Frontului Unic Muncitoresc, vom izbuti în ciuda uneltirilor titeliştilor — agenţii reacţiunii dinăuntru şi dinafară a ţării, să creiem condiţiile eşirii din impasul actual, precum şi premizele unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoreşti, întărind Frontul Unic Muncitoresc, care este coloana vertebrală a Blocului Partidelor Democrate, vom suda şi mai mult acest Bloc, şi în felul acesta vom reuşi să înfăptuim Platforma-Program a Blocului până la ultimul său punct. Aniversând doi ani de la constituirea sa, Confederaţia Generală a Muncii va continua cu putere sporită munca şi lupta, alături de toate forţele democratice şi progresiste ale ţării, pentru lichidarea greutăţilor de astăzi, pentru reconstrucţia şi desvoltarea economică şi culturală a ţării. In acest fel vom contribui la asigurarea suveranităţii statului nostru democrat, vom creia bunăstarea pentru clasa muncitoare şi întregul popor construind o viaţă nouă, înfloritoare, eliberată de coşmarul trecutului, dată un ropot de aplauze însoţit de urale îndelungate. Muncitorimea saluta în mijlocul său, pe Primul Ministru Dr. Petru Groza. Preşedintele Consiliului a ţinut să nu lipsească de la această măreaţă sărbătoare a oamenilor muncii. După ce corul G. M execută „Internaţionala’ ia cuvântul tov. Gh. Apostol. Cuvintele sale au fost ascultate cu viu interes de toţi cei din sală După cuvântarea tov. Gh Apostol a urmat un frumos program artistic la care şi-a dat concursul şi echipa de căluşari a S. T. B.-ulUi. CĂUTĂM un agregat 3 K 220 volt 59 perioade curent alternativ cu motor explozie de una sută H. P. A se adresa: Scrisul Liber, Belvedere 6. Telefon 4.65.53, Consolidarea democ. La Tearul „GuMs” s’a 001 ANI DELA ÎNFIINŢAREA C. G.M.-ului Primul Ministru în mijlocul muncitorilor Imprimeriile „SCRISUL LIBER”, Str. Belvedere No. 6 , București .SCÂNTEIA" La Stalingrad (Continuare ti in vag. ro) .,Adevărat minuni au făcut — spune prietenul Motocel. O casă mare cu 4 etaje şi lungă, să fi avut la vreo sută de metri, a fost înălţată în zidărie cam în 4—5 zile“. Şi el continuă : „În sectorul Verb Pasofir, sectorul uzinei de tractoare Stalin (S. T. Z.) s’a început tot atunci, prin Martie, construirea spitalului Nr. 6. In Iunie el a fost gata, cu tot ce-i trebuia ca să primească bolnavii“. După părerea lui clădirea spitalului este cea mai frumoasă din tot cartierul. „Când am plecat eu, aproape tot sectorul Verk Pasolk era gata, aidoma cum a fost înainte, cu teatru, şcoli, cinematograf, fabrică de pâine, mă rog, tot ce avea nevoie“. Cum s-a reconstruit uzina de tractoare Fabrica de tractoare a fost reconstruită pe secţii. Se ridicau stâlpii de beton armat, se puneau acoperişurile, iar apoi se montau maşinile. Şi în timp ce lucrul la maşini şi in ateliere se desfăşura în ritm viu, împrejur se înălţau zidurile roşii. Aşa s-a construit fiecare secţie. Când ultima era gata, celelalte lucrau din plin. Iar secţia de montare a tractoarelor a fost gata în trei săptămâni. Cine a lucrat la ridicarea uzinei Lume peste lume, tot Stalingradul, şi de prin toată ţara veniţi de bunăvoie să dea o mână de ajutor”. Muncitorii uzinei, funcţionarii, gospodinele, elevii şcolilor şi studenţii institutelor. Până şi copiii îşi aveau rostul lor la treabă. „Medicul şef al spitalului Nr. 6 — spune mai departe prietenul Motocel — lucra dimineaţa la spital, de la 8 până la 2 după amiază. Vizita bolnavii, îi consulta şi le spunea „sistrelor“ ce au de făcut. După masă, 4—5 ore lucra la fabrică. Iar dacă l-am întrebat de ce mai munceşte în fabrică, la maşină, dacă-i doctor, el mi-a răspuns: „Hei, Costea, omul e bine să ştie orice şi toţi trebue să muncim dacă vrem să renască oraşul!" Primul tractor în faţa uzinei este o piaţă mare. Acolo se ţin adunările şi se fac petrecerile. Acolo a fost adus şi primul tractor ieşit din uzina refăcută, acolo, lângă statuia lui Lenin. A fost adus cu alai de către tot personalul uzinei. Şi dela ora 10 dimineaţa, bucuria stârnită de acest eveniment şi veselia stalin,gradenilor nu s’a potolit decât noaptea târziu. Ţinta principală In anul 1945 a fost secetă şi lipsă de alimente şi în U. R. S. S. Adesea se întâmpla ca unii muncitori, luaţi cu treaba şi ducându-se mai târziu la masă, să nu mai găsească mâncare. Intr’o zi, prietenul Motocel a întrebat pe unul dacă mai poate lucra fără să fi mâncat. Răspunsul a sunat cam aşa : „Pe front soldatul sovietic dacă nu primea supa, avea într’un sac pâine, iintr’altul cartuşe şi „vintovea“ în mână. Scopul principal era să-l bată pe inamic. Dacă îi era foame, mânca pâine, bea apă din bidon şi pleca mai departe, pe urmele inamicului. Cu noi, la fel. S’a terminat masa? Nu-i nimic! O bucată de pâine, o cană cu apă — şi înapoi la treabă. Să ne refacem uzina şi o să avem timp şi de mâncare, mai mult". 70 tractoare pe zi Pentru ziua în care intra în vigoare noul plan cincinal, personalul uzinei şi-a propus să atingă producţia dinainte de război. Şi au ajuns să producă cam 70 tractoare pe zi. „După aceea — spune cismarul nostru — şi până am plecat, nu mai ştiu câte au scos pe zi, fiindcă am intrat în spai, unde mi s’a făcut operaţie la rinichi. Am avut pietre. Operaţia mi-am făcut-o la spitalul Nr. 6. Atunci, „sistra“ Dusea mi-a spus: „Costea când le-am văzut cu toate măruntaiele afară, n’am crezut că ai să te mai faci tu om, vreodată“ Dar eu m’am făcut bine. Pantoful era gata. „Tiți, domnule, ce muncesc fimeile ruse! — încheie prietenul Motocel, în timp ce-mi lustruia rama la pantof. — Când muncesc, apăi muncesc cu sârg; iar când e vorba de petrecere, petrec. Aistea ar trebui să capete, după mine unul, nu drepturi egale cu bărbaţii, ba de două ori mai mult. Nişte svârlugi, nu alta .“ Am plecat. Afară se lăsase întunericul şi ceaţa. „Tot răul e 'nspre bine“. — In adevăr, mi s’a rupt talpa, nu mi-am găsit omul de care aveam nevoie, dar am găsit un cismar, care mi-a povestit lucruri minunate, văzute şi trăite. Şi nu ştiu dacă mă va avea client intr’ale cismăriei, dar client la taifas, sigur. Gheorghe Zafiarîa ca din râsar casele pământ Şedinţa plenară de F. U. M. din sectorul I Galben In ziua de 28 Ianuarie a. c. a avut loc în sala din str. General Cantily 12 şedinţa plenară a comitetelor de F. U. M. din Sectorul I Galben. Au luat cuvântul delegaţii din diverse întreprinderi, precum şi tovarăşii Mănescu (P. S. D.), Jianu (P. C. R.) şi Volohov (P. C. R.) care au arătat că legătura dintre cele două partide se adânceşte din ce în ce mai mult, devenind de nesdruncinat. Şedinţa s-a terminat prin angajamentul de a continua lupta comună pentru binele muncitorimii şi al întregului popor. Cum a primit populaţia maghiară din Ardeal pe copii din Moldova înfometată (TJi’irmre din pag. la) copii aduşi la Careii Mari au găsit căte un loc unde să fie adăpostiţi şi îngrijiţi până s’or îndrepta lucrurile la ei, în Moldova. D. Pâslea, secretarul C. A. R. S.ului, a luat patru copii, d. Văleanu doi copii, iar un tată a 8 copil a luat şi el unul, spunând că „unde încape, e loc şi pentru al nouălea". Iată cum au înţeles oamenii de suflet din Sălaj să-şi manifeste solidaritatea cu fraţii din Moldova. Exemplul lor e demn de urmat şi constitue în aceleş timp un admirabil răspuns dat tuturor acelora care încearcă să creeze o atmosferă de neîncredere între români şi maghiari. Olga Vass Director al Operelor Sociale din Ministerul Muncii şi Asigurărilor Sociale Farmaciile de serviciu Cireşeanu P. Bârlad B-dul Carol I 25 Telef. 3.35.52. Ziberman Grünbaum M. Str. Sf-ţii Apostoli 37 Telef. 3.39.55. Vidu Ion & David M. Calea Văcărești 82. Dr. Sterescu Mircea B-dul Regina Elisabeta 34 3.93.36. Ionescu M. Dimitrie Str. Berzei 46 Telef. 3.03.22. Nistor Traian Calea Griviţei 112 Telef. 4.91.84 Petrescu Antoneta D-dul Filantropiei 34 Telef. 7.36.40. Cireşeanu Betty Sos. Ştefan cel Mare 34. Dr. Laccăr Romeo Calea Dorobanţilor 98. Rachmund Sos Colentina 84. Purcherea Florin Sos. lancaiul 67. Dr. Bigan Iosif Str. Traian 39. Bărbieru Alexandrina Calea Dudești 258 Telef. 4.31.35. Baimiche Str. Nerva Traian 98. Dr. Sima George Calea Șerban Vodă 398. Dr. Volceanu Sofia Str. 11 Iunie 35 Telef. 3.16.62. Dimitrescu Iordănescu S. Sos. Giurgiului 259. Dăianu Gh. Gheorghe Calea Rahovei 297 Telef. 5.15.00. Repanovici Iacob Str. 13 Septembrie 83. PARTIDUL COMUNIST ROMÂN CERCUL DE STUDI ŞI DOCUMENTARE DIN SECŢIUNEA CENTRALA DE EDUCAŢIE POLITICA ORGANIZEAZĂ Miercuri 5 Febr. 1947 orele 5 d. a. (17) foarte precis in sala DALLES o conferinţă cu subiectul: 28 ani de la moartea lui I. C. FRIMU conferentiar : Barbu Lăzăreanu Iii SAULI!lESPiE snmîHEi Un interview acordat ziarului „Trud“ MOSCOVA, SO (Radio). — Louis Saillant, secretarul general al We derafiei Sindicale Mondiale, a acor ăsnunxdnd la chestiuni referitoare la activitatea și planurile innadat un interview ziarului „Trud’’, rttspumdnd diate ale F. S. M. Sattlant arată că F. S. M. va supune O. N. U.-ului propuneri referitoare la protejarea drepturilor şi desvoltarea fără obstacole a sindicatelor, luându-se în acelaş timp măsuri contra şomajului şi pentru condamnarea discriminărilor rasiale. Federaţia consideră rechemarea ambasadorilor dela Madrid ca un prim pas făcut pentru ruptura totală cu Spania franchistă. Cu privire la mişcarea sindicală din Iran Saillant arată că ea s’a izbit de numeroase dificultăţi şi provocări. In curând trei reprezentanţi ai F. S. M. se vor duce în Iran pentru a veni in ajutorul sindicatelor de acolo. Graţie ajutorului dat de F. S. M. mişcarea sindicală din Germania a înregistrat progrese importante grupând astăzi aproape 3 milioane de aderenţi. Procentajul muncitorilor organizaţi este cel mai ridicat în zona sovietică de ocupaţie ca şi în Berlin. .ESTE IMPORTANT DE SUBLINIAT CA IN ZONELE OCCIDENTALE ALE GERMANIEI, NAZISMUL A PASTRAT NUMEROASE POZIŢII CEEA CE CONSTITUE UN GRAV PERICOL CE NU TREBUE SA FIE SUBESTIMAT”. O comisiune a Federaţiei va pleca in Japonia pentru a studia situaţia sindicatelor de acolo cât şi pentru a face o anchetă asupra situaţiei economice şi sociale a muncitorimii japoneze. La ÎS Aprilie se va deschide la Dakar Conferinţa Sindicală a Africei. Saillant a arătat apoi că OFENSIVA ANTI MUNCITOREASCA A REACŢIONARILOR AMERICANI trebue să fie considerată ca o Intenţie făţişă a trusturilor şi monopolurilor americane de a se servi de poziţiile lor politice pentru a înlătura criza economică ce le ameninţă poziţiile. In încheere Louis Saillant a declarat că viitoarea sesiune a Consiliului General al FSM care grupează 56 de centre sindicale naționale cu peste 70 milioane de sindicaliști va avea loc în luna iunie la Praga. Dacă vreun membru al comitetului contestă această afirmaţie — continuă d. Cudlipp — ,,voi merge mai departe şi voi răspunde că sunt convins că, în ceea ce priveşte pe Churchill, acest proect este în primul rând o încercare de a juca o politică a puterilor împotriva U.R.S.S.ului. Şi Churchill este preşedintele acestui comitet. Există oameni în acest comitet, care mărturisesc foarte sincer credinţa lor că au drept scop o deplină colaborare cu U.R.S.S. Convingerea mea este însă că nici un asemenea scop nu poate fi sprijinit de vreun comitet sub preşedinţia lui Winston Churchill, care este posedat — aşa cum scrierile şi expunerile sale au arătat mereu şi mereu — DE O FOBIE FIXA Sl VIOLENTA FATA DE UNIUNEA SOVIETICA. f'Afor dacă Churchill s’ar fămălini din această fobie, mâine, — tatu fi amintirea ei ar face ca nici o mişcare asociată cu el să nu pricinuiască altceva decât alarmă şi să nemulţumească opinia publică sovietică. Să evităm orice ar putea părea o grupare defetistă antirusă in Europa, aşa cum o cere Churchill. „Să reînviem Europa**, — dar să lucrăm pentru o renaştere europeană în care naţiunile din răsăritul continentului să fim parteneri egali cu naţiunile din rest — şi cu cele din toată lumea” — îşi încheie d. Cudlipp articolul. PLANURILE III. CHURCHILL Dedesubturile propunerilor pentru o „Europă unită“ LONDRA, 80 (Rador). — Statele Unite ale Europei, propuse de d. Churchill, SUNT SEVER CONDAMNATE In articolul de fond al statului DAILY HERALD de către d. Percy Cudlipp. „Apelul la Liga Naţiunilor şi la Organizaţia Naţiunilor Unite a fost făcut pentru întreaga lume, — scrie d. Cudlipp, continuând . Apelul la o Europă unită este secţionat şi exclusiv. Comitetul care semnează acest apel exclude Uniunea Sovietelor din concepţia sa de „Europă unită". EL EXCLUDE DEASEMENI ŢĂRILE ÎNVECINATE CU U. R. S. S. de un ctutat cu berabe ' LONDRA, 30. (Rador). — In urma înainte rfe plecarea Suveranilor l|| unui avertisment misterios primit de Portsmouth, s’a recomandat un *ufo centrala telefonică Welbeck, care era pus de vigilență detectivilor rare adb avertizată că Vineri vor fi instalate mai | gură pua Pa!at[jlu| Resa| multe bombe in Palatul Buckingham Politia japoneza ameninţă pe muncitori cu represalii Vor interveni şi trupele americane în grevă ? TOKIO, 30 (Rador). — Guvernul japonez a anunţat că poliţia va interveni in caz de grevă generală Procurorul general Fikui a declarat că această grevă ar fi ilegală in consecinţă, a ordonat tuturor procurorilor din Japonia să aplice legea. Pe de altă parte, autorităţile americane de ocupaţie au ordonat guvernului să încerce încă odată să ajungă la un acord cu comitetul greviştilor. Sindicatele muncitoreşti şI-AU MENŢINUT PANA ACUM ATITUDINEA INTRANSIGENTA, este însă posibil ca autorităţile americane să ameninţe cu intervenţia armatei alături de poliţiştii japonezi. TOKIO, 30 (Rndor). — Autorităţile americane de ocupaţie au interzis greva generală a sindicatelor japoneze. Cinci miniştri japonezi au demisionat TOKIO. (Rador). — Citiţi miniştri din guvernul Ypsida au demisionat. Alte arestări la Budapesta BUDAPESTA, 80 (Rador). — Se anunţă arestarea lui Warano dános, secretarul regional al partidului micilor agricultori, şi a lui Vodor Zolltan, secretar general al Asociaţiei ţăranilor dintre Dunăre şi Tisa. Ambii sunt acuzaţi că au participat la complotul revoluţionar descoperit de curând. Naţionalizarea industriei de fier din Franţa PARIS. 30 (Rador). — Comisia non’in producţia industrială a Adunării Naţionale franceze a votat în favoarea naţionalizării industriei de fier şi oţi franceze, caz de finanţatorilor complotului din Ontana BUDAPESTA, 30. (Radio). — Ziarul „Szabad Nép” arată că pentru a se procura fonduri complotului anti-republican din Ungaria membrii „Comunităţi Ungare” au lucrat la desvoltarea stabilimentelor comerciale şi industriale în conducerea cărora luau parte şi colaboratorii completului. Conspiratorii intenţionau să deschidă o bancă proprie. AU FOST DESCOPERITE LISTELE DE PERSOANE CARORA „COMITETUL CELOR 7” URMA SA LE ÎNCREDINTEZE POSTURI DE CONDUCERE IN INSTITUŢIILE GUVERNAMENTALE. Reluarea luptelor din Indochina PARIS, 30. (Rador). — Un contanicat dat de cartierul general francez din Indochina anunță că luptele au reînceput cu o mare înverșunare în cartierul chino-anamic Su Hanoi. I / ßsi r si $!?£€.£ liffli’s scopsi participării Albaniei la Confer n\a de pac? cu Germania Delegatul sovietic la Conferinţa Adjuncţilor a sprijinit cererea Albaniei LONDRA, 30 (Rador). — In şedinţa de Miercuri după amiază a’ adjuncţilor miniştrilor de externe pentru Germania Sir William Strang (Anglia) şi d. Robert Murphy (Statele Unite) s-au opus propunerii sovietice pentru includerea Albaniei printre ţările ce urmează a lua parte la Conferinţa de pace cu Germania in vreme ce d. de Murville (Franţa) a sprijinit cererea albaneză şi a cerut ca propunerea să fie referită miniştrilor de externe când se vor întruni în Martie la Moscova. Adjuncţii au început discutarea planului sovietic privitor la procedura în legătură cu încheerea tratatului de pace cu Germania după ce a ascultat o declaraţie făcută de d. Agrnides (Grecia) în legătură cu cererile de reparaţii ale ţării sale de la Germania. PLANUL SOVIETIC SE ASEAMANA CU PROCEDURA IN LEGĂTURĂ CU PRIMELE CINCI TRATATE DE PACE CU ITALIA, ROMANIA, BULGARIA, UNGARIA ŞI FINLANDA în baza căreia textele au fost redactate provizoriu de Marii Patru, desbătute la conferinţa de pace plenară şi reînapoiate Marilor Patru pentru redactarea lor in mod definitiv. PLANUL SOVIETIC PROPUNE CA PRINTRE ŢĂRILE ALIATE MICI CE VOR FI INVITATE LA CONFERINŢA DE PACE SA FIE ŞI ALBANIA. D. Robert Murphy a declarat că Albania nu figurează printre cele 18 ţări pe care Consiliul miniştrilor de externe de la New York le-a invitat să-şi expună părerile adjuncţilor. El a adăugat că a aflat că această listă de state socotite că au luptat în mod activ împotriva Germaniei are un caracter definitiv. Feodor Gusev (URSS) a sprijinit energic cererea Albaniei, stăruind asupra faptului că ALIAŢII AU CĂZUT DE ACORD CA ALBANIA ARE DREPTUL SA ADERE LA TRATATUL DE PACE CU ITALIA şi conferinţa reparaţiilor a recunoscut Albaniei DREPTUL DE A PRIMI REPARAŢII DE LA GERMANIA. El a stăruit deasemeni şi asupra faptului că Consiliul miniştrilor de externe nu a pus în dscuţie dreptul Danemarcei, care nu a luptat în mod activ contra Germaniei, de a fi consultată în legătură cu tratatul de pace cu Germania, când Anglia a insistat în această privinţă. Delegatul francez a sprijinit propunerea sovietică, precizând că ea trebuie să fie referită miniştrilor de externe. Se aşteaptă ca adjuncţii să conti- nue discuţiile în legătură cu procedura cu privire la încheerea tratatului de pace cu Germania după ce vor fi ascultat teza cehoslovacă. ATENA, 80 (Rador). — Corespondentul Agenţiei REUTER comunică: O notă iugoslavă, cerând comisiei de anchetă a Naţiunilor Unite din Grecia să amâne lucrările până când reprezentanţii iugoslavi vor sosi la Atena şi învinuind guvernul grec de nesoerrea grupului, a fost citită joi în prima şedinţă a comisiei. Comisia a acceptat să amâne lucrările până la sosirea la Atena a ofiţerilor de legătură iugoslavi, albanezi şi bulgari. înainte de a discuta planul procesdurat sovietic, adjuncţii au discutat cererile de reparaţii ale Greciei de la germani. DELEGATUL SOVIETIC A ARATAT CA ESTE IN DEZACORD TOTAL CU CERERILE DE REPARAŢII GRECEŞTI. Propusă de principlul delegat sovietic, Lavricev, şi Însușită de principalul delegat nordamerican, Mark Etbrdiga această hotărlre a fost luată cu acordul tuturor celorlalt« zeea atate membra» Anglia, Statele Unite, Australia, Belgia, Brazilia, China, Franţa, Polonia şi Alarta. Comisia va întruneşte Luni pentru a alege un preşedinte şi pentru a votă dacă şedinţele vor fi publice. Până la sosirea reprezentanţilor iugoslavi, albanezi şi bulgari , m s abe ancheta psrtru Balcani şi-a amânat literarie