Scânteia, februarie 1947 (Anul 4, nr. 738-761)

1947-02-01 / nr. 738

w 2 Consiliul de miniştri de azi D. GH. TĂTĂRESCU, vice-preşedin­­tele consiliului de miniştri şi ministrul Afacerilor Străine va face în Consi­liul de Miniştri de azi un expozeu asu­pra prevederilor tratatului de pace şi ale anexelor ce-l însoţesc. Consiliul de miniştri de azi, care se va întruni în plenul său, va stabili componenta delegaţiei ce va pleca la Paris şi data plecării acesteia. Tov. TEOHARI GEORGESCU, minis­trul Afacerilor Interne şi tov. LUCRE­­ŢIU PATRAŞCANU, ministrul Justi­ţiei, au avut ori dimineaţă o între­­ vedere la ministerul de Interne. D. Burton T. Berry, reprezentantul politic al Statelor Unite la Bucureşti, a avut Marţi după amiază 0 întreve­dere cu d. Gh. Tătărescu, la locuinţa vice-preşedintelui Consiliului. Dri dimineaţă, tov. Ştefan Voitec, ministrul Educaţiei Naţionale, a fost primit în audienţă de lucru de­­ către M. S. Regele. La Ministerul Afacerilor Interne au continuat ori discuţiunile privitoare la repartiţia prefecturilor. La conferinţă au luat parte d-nii : ministru Gh. Vântu şi Marin Florescu (P.N.L.), tov. Vasile Luca (P.C.R.), d. C. Agiu (Fr. Pl.), tov. George Silviu (P.S.D.) şi d. prof. Mihail Dragomirescu (P.N.P.). D. Gh. Tătărescu, a avut ori dimi­neaţa la orie 10, la Ministerul Afa­cerilor Străine, o întrevedere cu biroul ■ Comisiei de Politică Externă a Came­rei, alcătuit din tov. Th. Iordăchescu, preşedinte, tov. Miron Constantinescu, vice­preşedinte, d-nii M. Ghelmegeanu, înlocuind pe d. dr. Cleja, absent din Capitală, şi Alex. Mâţă, secretari. Pentru ca delegaţia să poată cuprinde reprezentanţi ai tuturor partidelor din R.P.D., biroul Comisiei de Politică Externă a Camerei a fost complectat cu d-nii Eugen Dunca (P.N.L.) şi prof. Gh. Vlădescu­ Răcoasa (P.N.P.). Comisia pentru redactarea noului re­gulament al Parlamentului a lucrat la Cameră.­­ Au participat d-nii deputaţi E. Mir­­to şi Al. Mâţă, (PNŢ), Em. Tătărescu, dr. Ţopa şi Drăghici (PNL) tov. St. Niţulescu, Andrei Pătraşcu şi D. Ol­­teanu (PCR), d-nii Constantinescu-Iaşi şi Şteflea (PNP) şi tov. A. Braester Petre Iosif şi dr. Macovescu (PSD). In viitoarea şedinţă a comisiei care va avea loc Duminică dimineaţă, regu­lamentul Camerii va fi terminat, ast­fel încât el va fi depus Marţi pe bi­roul Adunării Deputaţilor. D. prof. Constant Ge0rgescu, adlml­ nistrator al Băncii Naţionale, a fost nu­mit membru în comisia tehnică a Da­toriei Publice, în locul d-lui Ion La­­pedatu. Tov. Pop Dumitru, administrator la Banca Naţională, a fost numit membru în consiliul de administraţie al Băncii de Credit a Meseriaşilor, în locul d.lui Mihail Lăzeanu. Tov. Chivu Stoica, directorul gene­ral al C.F.R. se află în inspecţie la Ora­dea. D-sa a vizitat atelierele C.F.R. din Ora­­dea făcând observaţii,l­e necesare şi dând îndrumări. In cursul zilei de azi va avea consfătuiri cu personalul cefe­rist din localitate. Prietenia româno-bulgară (Urmare din pag. 1-a­ distinsului oaspete şi însemnătatea vizitei d-sale în România. Cuvântarea d-lor Sava Ganovski şi Bard­ami D. Sava Ganovski, ministrul Bul­gariei la Bucureşti, şi vice-preşedin­­te al Asociaţiei, a dat încă odată a­­sigurări de via simpatie pe care po­porul bulgar o poartă celui român, în ajutorul căruia a venit prin ac­ţiunea de ajutorare a copiilor din Moldova. D. Ganovski a rugat pe d. ministru Kazasov să ducă în Bulga­­garia drept salut: „Ajutaţi poporul român aflat în nevoe!” D. Ach­ile Barcianu, ministrul Ro­mâniei la Sofia, a arătat cât de mult îi este uşurată misiunea în Bulgaria, datorită înţelegerii, bunăvoinţei şi dragostei cu care e întâmpinat, la această ambianţă contribuind cel mai mult d. ministru Kazasov. Răspunsul d-lui Kazasov Viu emoţionat, a răspuns tuturor d. ministru Kazasov, exprimând mulţumiri pentru buna primire şi desvoltând apoi o caldă cuvântare în care a definit temeiurile durabilei şi rodnicei prietenii între cele două po­poare, care au un rol bine stabilit în Balcani. De aici, deosebitul interes pe care poporul bulgar îl poartă ce­lui român, care se luptă azi cu greu­tăţi mari. Această prietenie este as­tăzi o chezăşie a solidarităţii şi a pă­cii între popoare în general. lit dep­V 99Cr fata I? producţie fală lozinca noastră (Ui’t­m­P din pag. l-d) ficţiunile pentru înfiinţarea economa­­telor, care devin, tot mai mult, un mijloc eficace pentru aprovizionarea salariaţilor cu articole de primă ne­cesitate. Datorită Confederaţiei Ge­nerale a Muncii s’a introdus şi s’a generalizat în România sistemul con­tractelor colective de muncă care re­prezintă un statut complect al mun­cii; s’a instituit munca în acord cu aplicarea unor norme de echitabilă remunerare a muncii, s’a instituit prima de producţie; au fost legiferate statutele diferitelor categorii de sala­riaţi publici; s'a legiferat stabilita­ea în serviciu prin interzicerea conce­dierilor abuzive; sa instituit obliga­tivitatea cantinelor, a creşelor şi a căminelor de zi pe lângă întreprin­deri; au fost degrevate impozitele pe salarii şi au fost reduse taxele pe articolele de largă consumaţie, distri­buite prin economate, etc. Greutăţile economice în care se sbate ţara simt foarte mari. Ele a­­pasă greu pe umerii clasei munci­toare. Ele însă ar fi fost şi mai mari dacă mişcarea sindicală din România n’ar fi urmat drumul pe care l-a urmat şi dacă ea ar fi mers pe drumul rezis­tenţei celei mai slabe, aşa cum au dorit reacţiunea şi agenţii ei titelişti di­n rândurile clasei muncitoare. Dacă ai-n fi mers, de pildă, pe linia măririi­­încetate a salariilor, am fi svârlit­­­uit ţara în haosul financiar, căci aceasta ar fi provocat o şi mai a­­dâncă prăpastie între salarii şi pre­ţuri şi nu numai muncitorimea ar fi avut comiifiuni de trai mult mai gre­le încă decât cele ele astăzi, dar toate păturile productive şi active din ţara noastră ar fi fost prăbuşite în pră­­parlia falimentului general. Muncitorimea manuală şi intelec­tuală îşi dă seama că dacă greutăţile de astăzi sunt încă mari, ele ar fi apăsat şi mai greu pe umerii săi, dacă regimurile reacţionare n’ar fi fost răsturnate. Urmările primului război mondial au fost mai uşoare şi toţi­­ greutăţile crizei economice erau ajut­­ate exclu­siv pe spinarea muncitori Nu ne lipseau materiile prime ai tuşi şo­majul lovea zeci de mii, de muncitori, Clasa din România sprijină regi«­i fîliî democrat Clasa muncitoare din România,­ încadrată aproape în totalitatea ei I în Confederaţia Generală a Muncii,­ a înţeles şi înţelege să facă zid­ir jurul tânărului nostru regim de­mocrat, reprezentat prin guvernul Dr­ Petru Groza­ De aceea ea şi-a dat contribuţia covârşitoare în ale­gerile ce au avut loc la 19 Noem­­brie întru biruinţa Blocului Parti­delor Democrate, ordin social şi economie ale sala­riaţilor şi desvoltarea lor.­­ Mai înseamnă această consolda­re şi întărirea armoniei între po­poarele conlocuitoare precum şi a prieteniei cu toate popoarele veci­ne şi îndeosebi, cu marea noastră vecină Uniunea Sovietică,­­ spre care se îndreaptă întreaga noastră gratitudine pentru sprijinul ce l-a dat ţării noastre atât în domeniul politic cât şi în cel economic. Contribuţia C. G. M. pen­tru ridicarea producţiei Producţia noastră este încă re­dusă în comparaţie cu cea dina­inte de război şi. întâmpinăm mari greutăţi în importul unor materii prime şi al maşinilor industriale. Trebuie să dăm o atenţie deose­bită desvoltării şi exploatării re­surselor noastre interne de materii prime şi pe ele să ne bazăm în pri­mul rând. Confederaţia Generală a Muncii mobilizează neîncetat toate cate­goriile de salariaţi în vederea ridi­cării producţiei. Pentru a cuceri victoria în aceas­tă bătălie este necesară colabora­rea strânsă între toţi factorii pro­ductivi ai ţării : ingineri, techni­­cieni, muncitori şi deţinători de capitaluri. Cu faţa la producţie Cu faţa la producţie, aceasta trebuie să fie lozinca noastră. Bătălia producţiei va fi câşti­gată, prin ridicarea simţului de răspundere a fiecărui muncitor manual şi intelectual, prin întări­rea disciplinei muncii şi prin ridi­carea permanentă a randamentu­lui muncii. Disciplina muncii nu trebuie să fie înţeleasă ca, o disciplină cazo­nă. Ea n'are nimic comun cu dis­ciplina aceea impusă în trecut prin teroare şi constrângere, cu carceri, gloanţe şi curţi marţiale. Este o disciplină izvorîtă din con­vingerea muncitorului că dându-şi întreaga sa contribuţie în bătălia O lume însufleţită de un cald en­tuziasm, oameni ai muncii din toate catgoriile sociale, s’au adunat eri în sala teatrului C. F. R.-iştilor dela GiuleşM, pentru a sărbători împlini­rea a cei ani dela înfiinţarea Confe­­deraţiei^tn‘?rale a Muncii. Ifipat,­ tovarăşul Gh. m­^e C. G. M -ului, general, Car­can­, din Comitetul ’iei apoi colo- Inspectoratul cel Bădescu, producţiei, însăşi situaţia lui se va îmbunătăţi. Experienţa trecutului, faptul că a ştiut să lupte cu atâtea greutăţi ma­teriale, zelul pe care muncitorii l-au arătat în trecut când au reclădit că­rămidă cu cărămidă ateliere şi fa­brici nimicite de bombardament, când au refăcut în scurt timp, poduri, ori când au executat comenzi urgente într’un timp record, ne îndreptăţesc să credem că din partea clasei mun­citoare problema lichidării cazurilor de indisciplină in muncă va fi rezol­vată. Dar trebuie să ne oprim şi asupra unui al doilea considerent. O bună parte dintre patroni nu depun un in­teres deosebit pentru normala func­ţionare a întreprinderilor lor şi, prin aceasta încurajează slăbirea efortului în producţiune. Rezultatele obţinute până astăzi pe teren organizatoric, cultural şi eco­nomic, au fost înfăptuite datorită unităţii sindicale, emanaţie a Fron­tului Unic Muncitoresc, şi a acţiunii comune a partidelor democrate. Numai prin cimentarea Frontului Unic Muncitoresc, vom izbuti în ciuda uneltirilor titeliştilor — agenţii reac­­ţiunii dinăuntru şi dinafară a ţării, să creiem condiţiile eşirii din impasul actual, precum şi premizele unităţii organizatorice şi politice a clasei muncitoreşti, întărind Frontul Unic Muncitoresc, care este coloana vertebrală a Blo­cului Partidelor Democrate, vom suda şi mai mult acest Bloc, şi în felul acesta vom reuşi să înfăptuim Plat­forma-Program a Blocului până la ultimul său punct. Aniversând doi ani de la constitui­rea sa, Confederaţia Generală a Mun­cii va continua cu putere sporită munca şi lupta, alături de toate for­ţele democratice şi progresiste ale ţării, pentru lichidarea greutăţilor de astăzi, pentru reconstrucţia şi desvoltarea economică şi culturală a ţării. In acest fel vom contribui la asi­gurarea suveranităţii statului nostru democrat, vom creia bunăstarea pen­tru clasa muncitoare şi întregul po­por construind o viaţă nouă, înflo­ritoare, e­liberată de coşmarul tre­cutului, dată un ropot de aplauze însoţit de urale îndelungate. Muncitorimea sa­luta în mijlocul său, pe Primul Mi­nistru Dr. Petru Groza. Preşedintele Consiliului a ţinut să nu lipsească de la această măreaţă sărbătoare a oamenilor muncii. După ce corul G. M execută „Internaţionala­’ ia cuvântul tov. Gh. Apostol. Cuvintele sale au fost ascul­tate cu viu interes de toţi cei din sală După cuvântarea tov. Gh Apostol a urmat un frumos program artistic la care şi-a dat concursul şi echipa de căluşari a S. T. B.-ulUi. CĂUTĂM un agregat 3 K 220 volt 59 perioa­de curent alternativ cu motor explozie de una sută H. P. A se adresa: Scrisul Liber, Belvedere 6. Te­lefon 4.65.53, Consolidarea democ. La Tea­rul „G­uMs” s’a 001 ANI DELA ÎNFIINŢAREA C. G.M.-ului Primul Ministru în mijlocul muncitorilor Imprimeriile „SCRISUL LIBER”, Str. Belvedere No. 6 , București .SCÂNTEIA" La Stalingrad (Continuare ti in vag. r­o) .,Adevărat minuni au făcut — spu­ne prietenul Motocel. O casă mare cu 4 etaje şi lungă, să fi avut la vreo sută de metri, a fost înălţată în zidărie cam în 4—5 zile“. Şi el continuă : „În sectorul Verb Pasofir, sectorul uzinei de tractoare Stalin (S. T. Z.) s’a început tot a­­tunci, prin Martie, construirea spi­talului Nr. 6. In Iunie el a fost gata, cu tot ce-i trebuia ca să primească bolnavii“. După părerea lui clădirea spitalului este cea mai frumoasă din tot cartierul. „Când am plecat eu, aproape tot sectorul Verk Pasolk era gata, aido­ma cum a fost înainte, cu teatru, şcoli, cinematograf, fabrică de pâine, mă rog, tot ce avea nevoie“. Cum s-a reconstruit uzina de tractoare Fabrica de tractoare a fost recon­struită pe secţii. Se ridicau stâlpii de beton armat, se puneau acoperişurile, iar apoi se montau maşinile. Şi în timp ce lucrul la maşini şi in atelie­re se desfăşura în ritm viu, împrejur se înălţau zidurile roşii. Aşa s-a construit fiecare secţie. Când ultima era gata, celelalte lucrau din plin. Iar secţia de montare a trac­toarelor a fost gata în trei săptămâni. Cine a lucrat la ridicarea uzinei Lume peste lume, tot Stalingrad­ul, şi de prin toată ţara veniţi de bună­voie să dea o mână de ajutor”. Mun­citorii uzinei, funcţionarii, gospodinele, elevii şcolilor şi studenţii institutelor. Până şi copiii îşi aveau rostul lor la treabă. „Medicul şef al spitalului Nr. 6 — spune mai departe prietenul Motocel — lucra dimineaţa la spital, de la 8 până la 2 după amiază. Vizita bolna­vii, îi consulta şi le spunea „sistre­­lor“ ce au de făcut. După masă, 4—5 ore lucra la fabrică. Iar dacă l-am întrebat de ce mai mun­ceşte în fabrică, la maşină, dacă-i doctor, el mi-a răspuns: „Hei, Costea, omul e bine să ştie orice şi toţi tre­­bue să muncim dacă vrem să renască oraşul!" Primul tractor în faţa uzinei este o piaţă mare. Acolo se ţin adunările şi se fac pe­trecerile. Acolo a fost adus şi primul tractor ieşit din uzina refăcută, acolo, lângă statuia lui Lenin. A fost adus cu alai de către tot personalul uzinei. Şi dela ora 10 di­mineaţa, bucuria stârnită de acest eveniment şi veselia sta­lin,grad­eni­lor nu s’a potolit decât noaptea târziu. Ţinta principală In anul 1945 a fost secetă şi lipsă de alimente şi în U. R. S. S. Adesea se întâmpla ca unii muncitori, luaţi cu treaba şi ducându-se mai târziu la masă, să nu mai găsească mâncare. Intr’o zi, prietenul Motocel a între­bat pe unul dacă mai poate lucra fă­ră să fi mâncat. Răspunsul a sunat cam aşa : „Pe front soldatul sovietic dacă nu primea supa, avea într’un sac pâine, iintr’altul cartuşe şi „vintovea“ în mână. Scopul principal era să-l bată pe inamic. Dacă îi era foame, mânca pâine, bea apă din bidon şi pleca mai departe, pe urmele inamicului. Cu noi, la fel. S’a terminat masa? Nu-i nimic! O bucată de pâine, o cană cu apă — şi înapoi la treabă. Să ne refacem uzi­na şi o să avem timp şi de mâncare, mai mult". 70 tractoare pe zi Pentru ziua în care intra în vigoa­re noul plan cincinal, personalul uzi­nei şi-a propus să atingă producţia dinainte de război. Şi au ajuns să producă cam 70 tractoare pe zi. „După aceea — spune cismarul nos­tru — şi până am plecat, nu mai ştiu câte au scos pe zi, fiindcă am in­trat în sp­­ai, unde mi s’a făcut ope­raţie la rinichi. Am avut pietre. O­­peraţia mi-am făcut-o la spitalul Nr. 6. Atunci, „sistra“ Dusea mi-a spus: „Costea când le-am văzut cu toate măruntaiele afară, n’am crezut că ai să te mai faci tu om, vreodată“ Dar eu m’am făcut bine. Pantoful era gata. „Tiți, domnule, ce muncesc fimeile ruse! — încheie prietenul Motocel, în timp ce-mi lustruia rama la­ pan­tof. — Când muncesc, apăi muncesc cu sârg; iar când e vorba de petrecere, petrec. Aistea ar trebui să capete, după mine unul, nu drepturi egale cu bărbaţii, ba de două ori mai mult. Nişte svârlugi, nu alta .“ Am plecat. Afară se lăsase întunericul şi ceaţa. „Tot răul e 'nspre bine“. — In ade­văr, mi s’a rupt talpa, nu mi-am gă­­sit omul de care aveam nevoie, dar am găsit un cismar, care mi-a poves­tit lucruri minunate, văzute şi trăite. Şi nu ştiu dacă mă va avea client intr’ale cismăriei, dar client la taifas, sigur. Gheorghe Zafiarîa ca din râsar casele pământ Şedinţa plenară de F. U. M. din sectorul I Galben In ziua de 28 Ianuarie a. c. a avut loc în sala din str. General Cantily 12 şedinţa plenară a comitetelor de F. U. M. din Sectorul I Galben. Au luat cuvântul delegaţii din di­verse întreprinderi, precum şi to­varăşii Mănescu (P. S. D.), Jianu (P. C. R.) şi Volohov (P. C. R.) care­ au arătat că legătura dintre cele două partide se adânceşte din ce în ce mai mult, devenind de nesdruncinat. Şedinţa s-a terminat prin angaja­mentul de a continua lupta comună pentru binele muncitorimii şi al în­tregului popor. Cum a primit populaţia maghiară din Ardeal pe copii din Moldova înfometată (TJi’irmre din pag. l­a) copii aduşi la Careii Mari au găsit căte un loc unde să fie adăpos­tiţi şi îngrijiţi până s’or îndrepta lucrurile la ei, în Moldova. D. Pâslea, secretarul C. A. R. S.­­ului, a luat patru copii, d. Vălea­­nu doi copii, iar un tată a 8 copil a luat şi el unul, spunând că „un­de încap­e, e loc şi pentru al nouălea". Iată cum au înţeles oamenii de suflet din Sălaj să-şi manifeste so­lidaritatea cu fraţii din Moldova. Exemplul lor e demn de urmat şi constitue în aceleş timp un admirabil răspuns dat tuturor ace­lora care încearcă să creeze o atmosferă de neîncredere între români şi maghiari. Olga Vass Director al Operelor Sociale din Ministerul Muncii şi Asigurărilor Sociale Farmaciile de serviciu Cireşeanu P. Bârlad B-dul Carol I 25 Telef. 3.35.52. Ziberman Grünbaum M. Str. Sf-ţii Apostoli 37 Telef. 3.39.55. Vidu Ion & David M. Calea Văcărești 82. Dr. Sterescu M­ircea B-dul Regina Elisabeta 34 3.93.36. Ionescu M. Dim­i­­trie Str. Berzei 46 Telef. 3.03.22. Nistor Traian Calea Griviţei 112 Telef. 4.91.84 Petrescu Antoneta D-dul Filantropiei 34 Telef. 7.36.40. Cireşeanu Betty Sos. Şte­fan cel Mare 34. Dr. Laccăr Romeo Ca­lea Dorobanţilor 98. Rachmund Sos Colentina 84. Purcherea Florin Sos. lan­caiul 67. Dr. Bigan Iosif Str. Traian 39. Bărbieru Alexandrina Calea Dudești 258 Telef. 4.31.35. Baimich­e Str. Nerva Traian 98. Dr. Sima George Calea Șer­­ban Vodă 398. Dr. Volceanu Sofia Str. 11 Iunie 35 Telef. 3.16.62. Dimitrescu Iordănescu S. Sos. Giurgiului 259. Dă­­ianu Gh. Gheorghe Calea Rahovei 297 Telef. 5.15.00. Repanovici Iacob Str. 13 Septembrie 83. PARTIDUL COMUNIST ROMÂN CERCUL DE STUDI­ ŞI DOCUMENTARE DIN SECŢIUNEA CENTRALA DE EDUCAŢIE POLITICA ORGANIZEAZĂ Miercuri 5 Febr. 1947 orele 5 d. a. (17) foarte precis in sala DALLES o conferinţă cu subiectul: 28 ani de la moartea lui I. C. FRIMU conferent­iar : Barbu Lăzăreanu Iii SAULI!lESPiE snmîHEi Un interview acordat ziarului „Trud“ MOSCOVA, SO (Radio). — Louis Saillant, secretarul general al We derafiei Sindicale Mondiale, a acor­ ăsnunxdnd la chestiuni referitoare la activitatea și planurile inna­dat un interview ziarului „Trud’’, rttspumdnd diate ale F. S. M. Sattlant arată că F. S. M. va su­pune O. N. U.-ului propuneri referi­toare la protejarea drepturilor şi desvoltarea fără obstacole a sindica­telor, luându-se în acelaş timp mă­suri contra şomajului şi pentru con­damnarea discriminărilor rasiale. Fe­deraţia consideră rechemarea amba­sadorilor dela Madrid ca un prim pas făcut pentru ruptura totală cu Spania franchistă. Cu privire la mişcarea sindicală din Iran Saillant arată­ că ea s’a izbit de numeroase dificultăţi şi pro­vocări. In curând trei reprezentanţi ai F. S. M. se vor duce în Iran pen­tru a veni in ajutorul sindicatelor de acolo. Graţie ajutorului dat de F. S. M. mişcarea sindicală din Germania a înregistrat progrese importante gru­pând astăzi aproape 3 milioane de aderenţi. Procentajul muncitorilor organizaţi este cel mai ridicat în zona sovietică de ocupaţie ca şi în Berlin. .ESTE IMPORTANT DE SUBLINIAT CA IN ZONELE OCCI­DENTALE ALE GERMANIEI, NA­ZISMUL A PASTRAT NUMEROA­SE POZIŢII CEEA CE CONSTITUE UN GRAV PERICOL CE NU TRE­­BUE SA FIE SUBESTIMAT”. O comisiune a Federaţiei va pleca in Japonia pentru a studia situaţia sindi­catelor de acolo cât şi pentru a face o anchetă asupra situaţiei economice şi sociale a muncitorimii japoneze. La ÎS Aprilie se va deschide la Dakar Conferinţa Sindicală a Africei. Saillant a arătat apoi că OFENSIVA ANTI MUNCITOREASCA A REACŢIO­NARILOR AMERICANI trebue să fie considerată ca o Intenţie făţişă a trus­turilor şi monopolurilor americane de a se servi de poziţiile lor politice pen­tru a înlătura criza economică ce le ameninţă poziţiile. In încheere Louis Saillant a decla­rat că viitoarea sesiune a Consiliului General al FSM care grupează 56 de centre sindicale naționale cu peste 70 milioane de sindicaliști va avea loc în luna iunie la Praga. Dacă vreun membru al comitetului contestă această afirmaţie — conti­nuă d. Cudlipp — ,,voi merge mai departe şi voi răspunde că sunt con­vins că, în ceea ce priveşte pe Chur­chill, acest proect este în primul rând o încercare de a juca o poli­tică a puterilor împotriva U.R.S.S.­­ului. Şi Churchill este preşedintele acestui comitet. Există oameni în acest comitet, care mărturisesc foarte sincer cre­dinţa lor că au drept scop o deplină colaborare cu U.R.S.S. Convingerea mea este însă că nici un asemenea scop nu poate fi spri­jinit de vreun comitet sub preşedin­ţia lui Winston Churchill, care este posedat — aşa cum scrierile şi ex­punerile sale au arătat mereu şi me­reu — DE O FOBIE FIXA Sl VIOLENTA FATA DE UNIUNEA SOVIETICA. f'Afor dacă Churchill s’ar fă­­mălini din această fobie, mâine, — tatu fi amintirea ei ar face ca nici o mişcare asociată cu el să nu pricinuiască altceva decât alarmă şi să nemulţumească opinia publică sovietică. Să evităm orice ar putea pă­rea o grupare defetistă anti­­rusă in Europa, aşa cum o cere Churchill. „Să reînviem Europa**, — dar să lucrăm pentru o renaştere europeană în care naţiunile din răsăritul continentului să fim parteneri egali cu naţiunile din rest — şi cu cele din toată lu­­­mea” — îşi încheie d. Cudlipp articolul. PLANURILE I­II. CHURCHILL Dedesubturile propunerilor pentru o „Europă unită“ LONDRA, 80 (Rador). — Statele Unite ale Europei, propuse de d. Churchill, SUNT SEVER CONDAM­NATE In articolul de fond al statului DAILY HERALD de către d. Percy Cudlipp. „Apelul la Liga Naţiunilor şi la Organizaţia Naţiunilor Unite a fost făcut pentru întreaga lume, — scrie d. Cudlipp, continuând . Ape­lul la o Europă unită este secţio­nat şi exclusiv. Comitetul care semnează acest apel exclude Uniunea Sovietelor din concepţia sa de „Europă unită". EL EXCLUDE DE­­ASEMENI ŢĂRILE ÎNVECINATE CU U. R. S. S. de un ct­utat cu berabe ' LONDRA, 30. (Rador). — In urma­­ înainte rfe plecarea Suveranilor l|| unui avertisment misterios primit de Portsmouth, s’a recomandat un *ufo centrala telefonică Welbeck, care era p­us de vigilență detectivilor rare adb avertizată că Vineri vor fi instalate mai | gură pua Pa!at[jlu| Resa| multe bombe in Palatul Buckingham Polit­­i­a japoneza ameninţă pe muncitori cu represalii Vor interveni şi trupele americane în grevă ? TOKIO, 30 (Rador). — Guvernul ja­ponez a anunţat că poliţia va interveni in caz de grevă generală Procurorul general Fikui a declarat că această grevă ar fi ilegală in conse­­cinţă, a ordonat tuturor procurorilor din Japonia să aplice legea. Pe de altă parte, autorităţile americane de ocupaţie au ordonat guvernului să încerce încă odată să ajungă la un acord cu comitetul greviştilor. Sindicatele muncitoreşti şI-AU MEN­ŢINUT PANA ACUM ATITUDINEA INTRANSIGENTA, este însă posibil ca autorităţile americane să ameninţe cu intervenţia armatei alături de poli­ţiştii japonezi. TOKIO, 30 (Rndor). — Autorităţile americane de ocupaţie au interzis gre­va generală a­ sindicate­lor japoneze. Cinci miniştri japonezi au demisionat TOKIO. (Rador). — Citiţi miniştri din guver­nul Ypsida au demisionat. Alte arestări la Budapesta BUDAPESTA, 80 (Rador). — Se anunţă arestarea lui Waran­o dá­nos, secretarul regional al parti­dului micilor agricultori, şi a lui Vodor Zollt­an, secretar general al Asociaţiei ţăranilor dintre Dunăre şi Tisa. Ambii sunt acuzaţi că au parti­cipat la complotul revoluţionar descoperit de curând. Naţionalizarea industriei de fier din Franţa PARIS. 30 (Rador). — Comisia non’in producţia industrială a Adunării Naţio­nale franceze a votat în favoarea naţio­nalizării industriei de fier şi oţi fran­ceze, caz de fin­anţatori­lor complotului din Ontana BUDAPESTA, 30. (Radio). — Ziarul „Szabad Nép” arată că pentru a se procura fonduri complotului anti-republi­can din Ungaria membrii „Comunităţi­ Ungare” au lucrat la desvoltarea stabilimentelor comerciale şi industriale în con­ducerea cărora luau parte şi colaboratorii completului. Conspiratorii intenţionau să deschidă o bancă proprie. AU FOST DESCOPERITE LISTELE DE PERSOANE CARORA „COMI­TETUL CELOR 7” URMA SA LE ÎNCREDINTEZE POSTURI DE CONDU­CERE IN INSTITUŢI­ILE GUVERNAMENTALE. Reluarea luptelor din Indochina PARIS, 30. (Rador). — Un conta­­nicat dat de cartierul general fran­cez din Indochina anunță că luptele au reînceput cu o mare înverșuna­re în cartierul chino-anamic Su­ Hanoi. I / ßsi r si $!?£€.£ liffli’s sc­opsi participării Albaniei la Confer n\a de pac? cu Ger­mania Delegatul sovietic la Conferinţa Adjuncţilor a sprijinit cererea Albaniei LONDRA, 30 (Rador). — In şedinţa de Miercuri după amiază a’ adjuncţilor miniştrilor de externe pentru Germania Sir William Strang (Anglia) şi d. Robert Murphy (Statele Unite) s-au opus propu­nerii sovietice pentru includerea Albaniei printre ţările ce urmează a lua parte la Conferinţa de pace cu Germania in vreme ce d. de Murville (Franţa) a sprijinit cererea albaneză şi a cerut ca propunerea să fie referită miniştrilor de externe când se vor întruni în Martie la Moscova. Adjuncţii au început discutarea planului sovietic privitor la proce­dura în legătură cu încheerea trata­tului de pace cu Germania după ce a ascultat o declaraţie făcută de d. Agrnides (Grecia) în legătură cu cererile de reparaţii ale ţării sale de la Germania. PLANUL SOVIETIC SE ASEAMA­­NA CU PROCEDURA IN LEGĂTURĂ CU PRIMELE CINCI TRATATE DE PACE CU ITALIA, ROMANIA, BUL­GARIA, UNGARIA ŞI FINLANDA în baza căreia textele au fost re­dactate provizoriu de Marii Patru, desbătute la conferinţa de pace­­ plenară şi reînapoiate Marilor Pa­tru pentru redactarea lor in mod definitiv. PLANUL SOVIETIC PROPUNE CA PRINTRE ŢĂRILE ALIATE MICI CE VOR FI INVITATE LA CONFERINŢA DE PACE SA FIE ŞI ALBANIA. D. Robert Murphy a declarat că Al­bania nu figurează printre cele 18 ţări pe care Consiliul miniştrilor de externe de la New York le-a invitat să-şi ex­pună părerile adjuncţilor. El a adăugat că a aflat că această listă de state socotite că au luptat în mod activ împotriva Germaniei are un caracter definitiv. Feodor Gusev (URSS) a sprijinit e­­nergic cererea Albaniei, stăruind asu­pra faptului că ALIAŢII AU CĂZUT DE ACORD CA ALBANIA ARE DREP­TUL SA ADERE LA TRATATUL DE PACE CU ITALIA şi conferinţa repa­raţiilor a recunoscut Albaniei DREP­TUL DE A PRIMI REPARAŢII DE LA GERMANIA. El a stăruit deasemeni şi asupra fap­tului că Consiliul miniştrilor de externe nu a pus în d­scuţie dreptul Danemar­cei, care nu a luptat în mod activ con­tra Germaniei, de­ a fi consultată în le­gătură cu tratatul de pace cu Germania, când Anglia a insistat în această pri­vinţă. Delegatul francez a sprijinit propune­rea sovietică, precizând că ea trebuie să fie referită miniştrilor de externe. Se aşteaptă ca adjuncţii să conti-­ nue discuţiile în legătură cu proce­dura cu privire la încheerea trata­tului de pace cu Germania după ce vor fi ascultat teza cehoslovacă. ATENA, 80 (Rador). — Corespondentul Agenţiei REUTER comunică: O notă iugoslavă, cerând comisiei de anchetă a Naţiunilor Unite din Grecia să amâne lucrările până când reprezen­tanţii iugoslavi vor sosi la Atena şi în­­vinuind guvernul grec de nesoerrea gru­pului, a fost citită joi în prima şedinţă a comisiei. Comisia a acceptat să amâne lucrările până la sosirea la Atena a ofiţerilor de legătură iugoslavi, albanezi şi bulgari. înainte de a discuta planul proces­durat sovietic, adjuncţii au discutat cererile de reparaţii ale Greciei de la germani. DELEGATUL SOVIETIC A ARA­­TAT CA ESTE IN DEZACORD TO­­TAL CU CERERILE DE REPARA­­ŢII GRECEŞTI. Propusă de princip­­lul delegat sovie­tic, Lavricev, şi Însușită de principalul delegat nordamerican,­­ Mark Etbrdiga această hotărlre a fost luată cu acordul tuturor celorlalt« zeea atate membra» Anglia, Statele Unite, Australia, Belgia, Brazilia, China, Franţa, Polonia şi Ala­rta. Comisia va întruneşte Luni pentru a alege un preşedinte şi pentru a votă dacă şedinţele vor fi publice. Până la sosirea reprezentanţilor iugoslavi, albanezi şi bulgari , m s a­­be ancheta psrtru Balcani şi-a amânat literar­ie

Next