Scânteia, martie 1947 (Anul 4, nr. 762-787)

1947-03-02 / nr. 763

1 « ultimei* *1« (d-M făcut loc în presă tot mai multe pr­eocupări în legătură cu alcătui­re» noului buget general al Statului. Este fireac interesul cs se a­­cardă problemei bugetare, căci asupra situaţiei fiecărui cetă­ţean are influenţă modul prin ce realizează veniturile şi cum sunt îndrumate cheltuel­e pu­­bi­ie. Fără îndoială, alcătuirea unui buget este o operaţiune deose­bit de complicată şi de grea. Ea este cu atât mai grea în mo­mentul de fel când viaţa e­­conomică nu prezintă destulă stabilitate pentru a se putea face socoteli pe termen mai în­delungat şi când mai avem de trecut încă 4—5 luni de dificul­tăţi alimentare până la noua recoltă de cereale — dificultăţi care în mod inevitabil au reper­cusiuni în numeroase sectoa­re economice Desigur, suntem îndreptăţiţi să privim cu încredere viitorul. Acordurile economice cu Uniu­nea Sovietică şi desvoltarea schimburilor economice cu alte ţări, ca şi, măsurile pentru însă­­mânţarea unor suprafeţe cât mai întinse, deschid noui per­spective în ce priveşte posibili­tăţile de refacere şi înviorare a economiei naţionale­ Pe de altă parte, măsurile cu caracter eco­nomic şi financiar ce s’au luat sau ,se află în pregătire sunt menite să ducă la înlesnirea activităţilor productive şi la stă­vilirea urcării preţurilor, la desvoltarea creditului şi apăra­rea monetei, netezind astfel drumul către însănătoşirea de­­pină a organismului economic al ţării. Toate acestea cer insă timp, eforturi si sacrificii. Nimeni nu pretinde, după sguduirile atât de grave pe care le-a su­­fe-i economia românească să realizeze cât ai bate din palme o Tn°änätosit­e deplină a vieţi e­c­onomice, după care nimeni nu poate cere să ajungem fără sa­crifici, la însănătoșirea râvnită. Problema care se nune este în"* ca aceste sacrificii să fie eot-Hehi! repartizate asupra tetrecii maice a poporului. Fs­­t" aci un elem­entar prinemnîn f7-nmeratic, de care trebue să se tină neapărat seama la înt­onomnirea noului buget al Sta­tului si fără de a cărui res­pectare însănătoşirea economiei recrânt»să ar fi iluzorie. Platforma-program a Blocu­lui Partidelor Democrate pre­vede, între altele, „efectuarea unei reforme temeinice a siste­mului actual de impozite direc­te, astfel ca aceste impozite să-şi capete importanţa cuve­nită în acoperirea nevoilor Statului şi să însemne o repar­tizare justă a sarcinilor, după volumul şi natura veniturilor realizate de fiecare contribua­bil”. Acest principiu de drep­tate fiscală trebue să fie apli­cat în practică, astfel încât să se ajungă la o reală democra­tizare a impozitelor. Mai mult decât atât, printr-o justă stabilire a impozitului pe salarii va trebui să se urmă­rească încurajarea eforturilor de sporire a producţiei. In a­­cest sens trebue să se ţină sea­ma de sugestiile Confederaţiei Generale a Muncii, care pro­pune elaborarea unei legi de modificare a cotelor fiscale la impunerile pe salarii. Este ne­cesară pe de altă parte, o mo­dificare a cotelor de impunere a câştigurilor realizate prin munca in acord şi ore supli­mentare, astfel încât cota de impozit să fie cu atât mai mică cu cât producţia şi deci, câştigul în acord, este mai mare. Desigur că odată cu a­­ceasta va trebui urmărită o justă impunere a celorlalte categorii producătoare, ca şi a beneficiilor excepţionale. In sectorul impozitelor indi­­fer­e şi al taxelor de consu­maţie, sistemul degrevărilor pentru produsele de primă ne­cesitate distribuite salariaţilor prin economaie va trebui nu numai menţinut, dar şi extins la cât mai mul­te articole. In schimb, vor trebui luate mă­suri pentru evitarea evaziuni­lor, care astăzi se practică pe o scară uriaşă. dat fiind că ta­­xele şi impozitele se aplică la preţuri mult inferioare celor reale. Vor trebui luate, în sfâr­­şit, măsuri ca intensificarea producţiei, aşteptată în diferi­te sectoare industriale, să se traducă printr-o sporire efecti­vă a încasărilor Statului. Măsurile ce se impun sunt nu numai de ordin fiscal, dar şi de ordin economic. In această privinţă controlul sever al întregului proces al producţiei va împiedeca eva­ziunile de orice­to, fie ele fis­cale, fie economice. Evaziunea fiscală, sub dife­ritele forme pe care le îmbra­că, trebue stârpită. Măsuri spe­ciale şi severe vor trebui luate în acest sens. O atenţiune deosebită trebue acordată întreprinderilor in­dustriale şi comerciale de Stat, precum şi întreprinderilor la care participă Statul. Fie că e vorba de monopoluri, fie că e vorba de diverse Întreprinderi, ele trebue puse în situaţia de a contribui cu tot potenţialul lor la refacerea ţării şi la spo­rirea producţiei. Chiar dacă în anumite cazuri unele din aces­te întreprinderi n’ar aduce Statului beneficii substanţiale din cauza investiţiilor mari ce se vor face, ele vor contribui indirect la sporirea încasărilor Statului, prin aceea că vor contribui la activarea iproduc-ţ­­iei, mai ales datorită prevede-­ rilor acordurilor comerciale în­cheiate la Moscova. Capitolul cheltuelilor Statu­lui obiectul unei atenţiuni deose­bite. Platforma-program a Blocului Partidelor­ Democrate prevede „realizarea de econo­mii severe oriunde prin aceasta nu va fi atins bunul mers al serviciilor publice şi condiţiile de muncă şi viaţă ale slujba­şilor Statului”. Este necesar să se înlăture cu totul chefnelile inutile, e necesar să se pună definitiv capăt risipei în admi­nistraţiile publice. Orice chel­ Tudor Savin (Continuare în pag. II col 2) Pentru a veni în ajutorul României democrate şi prietene EHOSLOVAC­A SE ACORDA: mari credite şi ne trimite cartofi şi cereale POLONIA SE TRIMITE: 62 vagoane zahăr şi unelte agricole BULGARIA NE PREDA primele zece vagoane de ali­mente pentru Moldova Alte Importuri din Ungaria şi Iugoslavia După flimoaştere» «exultatului tratativelor recent In» cheiate la Moscova, alte veşti vin să deschidă noii per­spective favorable er­­on­om iei ronaS~".fti. SPRIJIN DIN CEHOSLO­VACIA Din Informaţiile pe care la deţinem, Guvernul cehoslo­vac a acceptat mărirea cre­ditului ce ne fusese acordat, de la 25 la 75 milioane co­roane cehe. Pe de altă parte guvernul cehoslovac, cunoscând situaţia economică a ţării noastre ca şi necesităţile pentru anul a­­gricol ce vine, a întreprins o susţinută campanie de ajutora­re a României, care a găsit e­­coul dorit în rândurile ţărani­lor cehoslovaci. Actualmente se colectează pentru nevoile noastre, cereale şi seminţe ' Intr'una din ultimele sale şedinţe finută sub preşedin­ţia d-lui preşedinte al Con­siliului Klem­ent Crotth­ald. ] guvernu­l cehoslovac a in- ] sărcinat pe ministrul apro­vizionării d. Vaclav da,ier.­­ să livresc in contul statului cehoslovac 1150 tone de ali­mente statului român. A­­ceastă donaţie este compusă­­ din următoarele alimente: 500 tone de zahăr, 700 tone de cartofi, 150 tone de brâu seturi si alte alimente in­ valoare totală de 10 milioa­ne coroane cehoslovace. Ali­mentele­ sunt, destina­te ca ajutor populației judeţelor române bântuite de secetă.­­ Transportul acestor alimente va fi­­ efectuat în cel mai scurt timp în parte prin autocamioa­ne, în parte prin Căile Ferate sau pe Dunăre. In afară de a­­ceasta, guvernul republicei ce­hoslovace a hotărît să înles­nească României importul anu­mitor mărfuri de importanţă vitală care ar uşura atât si­tuaţia regiunilor în suferinţă (Continuare în pag. II pol 4-5) Delegaţii guvernului bulgar însărcinaţi să predea primele zece va­goane de alimente colectate în Bulgaria pentru populaţia Moldo­­vei însecetate au fost primiţi eri la Cameră de­­ Mihail Sado­­veanu, preşedintele Camerei şi de d. Petre Constantinescu - Iaşi, vice-preşedintele Camerii. Cercetările in afacerea O.R.A.P. eonii La finele lunei Noembrie 1946, Ministerul Economiei Naţionale fiind sesizat de anumite nereguli ce s’ar săvârşi la O.R.A.P., a or­donat de îndată cercetări. Era vorba de abateri adminis­trative la legile de dirijare şi colectare a pielăriei, precum şi de practici nepermise la preţu­rile colectărilor de piei. In plus existau puternice prezumţii in legătură cu mânuirea fraudu­loasă a gestiunii oficiului, în care erau implicaţi funcţionari superiori şi inferiori ai ORAP- ului. Cum cercetările preliminare au întărit bănuelile, acestea au fost extinse cu ajutorul Ministe­rului de Interne întrucât faptele imputate in­­trau în competinţa justiţiei afa­cerea a fost­ înaintată acestui de­partament. Ministrul Justiţiei a delegat de îndată pe d-nii procurori Se­­bastian Vizante şi Olimpiu Boiu. Aceştia împreună cu procurorii Aghinii şi Dona procedează la verificarea gestiunii din 1942 şi până azi. Totodată a fost instituită o e­chipă de experţi, compusă din 5 contabili experţi, 2 inspectori su­periori ai Ministerului Econo­miei Naţionale: d. Badralexe şi d. Tracasalide, precum şi 3 di­rectori contabili : d. Stelorian de la B. N. R., d. Brânzescu dela Creditul Industrial şi d. Pleo­­peanu de la soc. „Lomaş“. Pentru a înlesni şi urgenta ancheta, ti­tul­a­rul Ministerului Economiei Naţionale a dispus să:­ se furnizeze anchetatorilor toate informaţiile şi materialul necesar. In acelaş timp a dispus să se urmărească îndeaproape desfăşurarea anchetei, pentru ca aceasta să se facă cu toată severitatea şi în spiritul celei­ mai desăvârşite obiectivităţi. In legătură cu afirmaţia că în timpul cercetărilor ar fi dispă­rut un dosar suntem informaţi că este vorba de o evidenţă ce­­rută DRAP-ului de către Minis­terul Economiei Naţionale, după înregistrările contabile. Ni se afirmă că această eviden­ţă poate fi oricând obţinută după­ uniţi cu grofii unguri la repin scriptele oficiului respectiv, marea răscoalelor naţionale — fii Seria ID - Anul XVI - Nr. 763 Duminică 2 Martie 1947500 Lei 2 Pagini PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VMTI-VA ’/ Otrector­i,­(II1R0N TELSIOANI I OnlrM» '. i I Tipografia • In conferinţa de presă convocată ori după amiază la Confederaţia Generală a Mun­­cii, tov. Emilian Angheliu, deputat şi membru în Comitetul Executiv al C. G. M., a făcut o amplă­ expunere a măsurilor pe care Confederaţia le propune în vederea reglementării salariilor. Trecând în revistă greutăţile isvorîte din efectele sece­tei asupra întregii vieţi economice, tov. Angheliu a accen­tuat că aceste efecte s’au răsfrânt în mod nefast asupra sectorului industrial si al preţurilor mărfurilor, făcând ca salariaţii să suporte greutăţi mari. In fata acestei situati, C. V. M. în lupta sa pentru îm­bunătăţirea stării salariaţi­or, printre alte măsuri a impus patronatului ca livrările de produse alimentare la econo­maie să se facă — pentru salariaţii particulari — la preţu­rile din luna Iunie 1946. Apropiindu-se data del­ Decembrie 1946, când urma să se discute revizuirea contractelor colective, acest fapt nu s-a produs, întrucât C. G. M. a socotit că în acel moment nu existau toate condiţiile pentru a se putea lua măsurile cele mai juste de ordin economic, organizatoric si represiv, menite să stabilească un raport just între salarii si preturi. DEFECTELE ACTUALULUI salarizare între funcţiuni a MOlt DE SALARIZARE făcut ca deosebirea de salarii Procedându-se din timp la t !ntre ci|!J.^*caţi şi necalificaţi ^şi strângerea datelor statistice, C. G. M. a făcut o socoteală medie a salariilor pentru fie­care ramură de producţie în parte. Rezultatele arătând că, de fapt, salariul de bază nu reprezintă decât 20—40 la sută din ceea ce primeşte real sala­riatul, restul constituind diver­sele accesorii (tainuri, redu­ceri de preţ la economate, cantine, etc.). Datorită acestui sistem de salarizare, diferenţa dintre sa­lariul de bază şi cel total este foarte mare şi a dat naştere la o serie de nedreptăţi în pagu­ba salariaţilor. Astfel, stimulentul pentru a veni regulat la lucru, s’a mic­şorat; interesul pentru munca; în acord a scăzut; diferenţa de PROPUNERI MOD DE Faţă de defectele constatate în actualul sistem de salariza­re şi pentru a veni cât mai grabnic în sprijinul marilor masse de salariaţi, C. G. M.-ul propune următorul mod de sa­larizare : Salariul de bated, plus foaie av­anta­glii e in natu­ră sau in bani, să consti­­tue salariul total pe care să-l primească salariatul In mod regulat, in bani pentru munca sa Avantagiile acestui mod de salarizare faţă de cel actual constă în: calcularea reală a preţurilor de cost a produselor; posibilitatea de a se creia o salarizare justă în cadrul ace­(Continuare în pag. II col. 3-4-5) Mesagiul preşedinte­lui Republicei Ma­ghiare către d. Dr. Petru Groza (AGERPRES). — Cu ocazia tre­cerii prin Budapesta a delegaţiei române care a semnat tratatul de pace la Paris, reprezentanţii Asociaţiei Româno-Maghiare au transmis următorul mesagiu al d-lui Tildy Zolten, preşedintele Republicii Maghiare, către d. prim ministru PETRU GROZA Domnule Prim Ministru ! Da­torită spiritului de sacrificiu al societăţii maghiare şi sforță­rilor Asociaţiei Româno - Ma­­ghiare, colegiul care va purta, numele marelui stegar al prie­teniei Romă­no-Maghiare, îşi va putea incepe activitatea în luna Martie 1947. Colegiul Româno - Maghiar „Mocsary Lajos" şi bursierii lui maghiari vor cunoaşte şi vor in­văţa să iubească reciproc popoa­rele şi cultura noastră prin ex­perienţa proprie a convieţuirii. Acest colegiu este un semn mo­dest al prieteniei româno - ma­ghiare şi al colaborării popoare­lor dunărene, dar totodată Cole­giul Româno -Maghiar „Mocsary Lajos este un semn încurajator al unui viitor mai fericit pentru ambele popoare. TILDY ZOLTÁN atre calificaţi şi alte funcţii superioară, să nu existe în fapt, precum să apară şi o nejustă erarhizare a salariilor între diferitele ramuri de pro­ducţie. In acelaş timp însă, patro­nii au avut grijă să calculeze în preţurile produselor, avan­­tagiile acordate numai unei mici părţi de salariaţi, obţi­nând astfel beneficii nejuste. Muncitorii metalur­gişti din Brăila vor repara gratuit uneltele plugarilor din judeţ B­RAI­LA (prin telefon). — Pentru a sprijini cam­pania agricolă de primă­vară, Comisia Locală Sindicală din Brăila, a alcătuit 6 echipe de mun­citori metatumiști pen­tru a repara aratul u­­neltele plugarilor din acel Județ. La formarea echipelor au dat concursul comite­tele de întreprindere de la Franco-Ilom­ănd, Bam­bin, R.C.A., Industria Sâr­mei, Izbânda) J.RJV. A­­ceste echipe vor fi dotate cu tot utilajul necesar si vor circula satele timp de 10 zile. In luna Februarie 31 Or Producţia de cărbuni a regăsit prevederile cu oe tone După situaţia Încheiată, de Comisia de Coordonare de pe lăn«ă Ministerul Mi­nelor sl Petriîu...l reiese că In luna Februarie. *. o producţia de cărbuni a depăşit prevederile cu 25.000 tone. Această cantitate­ a fost sttRuitl Căilor Ferate. PENTRU NOUL SALARIZARE ntNTBO iau. taham si 0­1 (*Cl UuUiO rrooENTi fwlMta O ulmlnW «e|li Werft «rfMtei Hr. « Cmu u c a a «a. un lut poştali pana la oamemi» «Ml. una. DU. O-te r, t ă u&sn/»u NOUL SISTEM De SALARIZARE propus de Confederaţia Generală a Muncii Capitolul cheltuelilor Statu­i T C” 1 "1 1 , 1 „ »1 1 • 1 *1 1 i trebue deasemenea să fie Ununţarea salariilor totale.­ Câştigurile salariaţilor de pe urma muncii în acord şi a orelor suplimentare Cum vor fi acordate tainurile. - Impozitele asupra salariilor - ÎNTĂRIREA ECONOMATELOR­­ŞI a CANTINELOR . nem Cmmémiaxt. Coşmaruri Pe d. Ghiţă Popp nu-l lasă să doarmă problema independen­ţei naţionale. Amintirea „zile­­or bune” din 1933, când Rist şi Auboin, — controlorii străini a­­duşi de guvernul manist, — dic­tau politica ţării, dar mai cu seamă frumoasele vremuri ale „rezistenţei" de la „Wallenberg- Româna", ,,B. M. W.", „Metze­­ler", „Hansa Lloyd Goliath­­werke” şi „Loewe", toate au trecut şi s'au risipit în vălmăşa­gul evenimentelor. „Paradisul pierdut", — cum ar spune poetul Adică nu e pierdut de tot, atât timp cât consiliul de administraţie al fa­bricii „Mărăşeşti" mai întreţine cu generozitate idealişti desin­­teresaţi de genul onorabilului leader manist. Şi pentru câ acest soiu de idealism trebue susţinut şi le­gitimat pe scară istorică, d. Ghiţă Popp ţine să repete afir­maţia sa, cum că „ideea naţio­nală, plecată la început de sus, de la o mână de idealişti, a cu­cerit mai întâi minoritatea con-­ ducătoare a claselor de sus, s'a întins asupra claselor de mij­loc şi a ajuns, încă înainte de primul războiu (nu cumva la 1907 ? . R.) să pătrundă şi în ţărănime". La sfârşit, tot coborind, cobo­­rînd, a atins „ultima treaptă, a­­ceea a proletariatului indu­strial". Şi tradiţie Un tobogan vertiginos, încât te miri că nu şi-a frânt gâtul. D. Ghiţă Popp, care priveşte fe­nomenele istorice de la înălţi­mea consiliilor de administraţie n’a aflat nici­ de ţărănimea strân­să sub steagul lui Tudor Vladi­­mirescu pentru o cauză naţională, nici de revolta ţărănimii arde­lene condusă de Hloria, Cloşca şi Crişan — revendicată şi ea de istoria luptelor naţionale pentru libertate — şi cu atât mai puţin de trădarea unor elemente din clasele de sus“ şi într’un caz Şi într’altul. N’a aflat sau nu vrea să afle, pentri­ motive binecuvântate, cari în termeni juridici s’ar putea numi „caz precedent” Există un fir comun pornit de la boerii ro­mâni cari au dat mâna în atâtea rânduri cu solii înaltei Porţi sau de la feudalii români din Ardeal al cărui capăt l-a ţinut d. Ghiţă Popp în luxoasele cabinete de la Hansa Lloyd şi Loevve şi pe ca­­re î I mai ţine şi astăzi, bineînţeles în altă companie străină. Noutăţi franceze Sub auspiciile legaţiei fran­ceze a apărut la Bucureşti un săptămânal menit să ţie la cu­­rent publicul românesc în nou­tăţile culturale, politice, econo­mice din Franţa. Tipărit în bune condiţii grafice şi reamintind factura şi forma­tul presei franceze, primul nu­măr din noua revistă. ..SAMEDI" nouvelles frangaises, cuprinde un material interesant, grupat in cadrul unor probleme actuale. Semnalăm bibliografiile, deose­bit de utile: „Livres de médi­­cine“ şi . Fiches bibliographi­­ques“. Nădăjduim că viitoarele nu­mere ale revistei „Samedi“ vor face cunoscute şi aspectele poli­tice şi culturale ale puternicu­lui curent progresist francez. INDULGENŢĂ!.. In zonele occidentale ale Germaniei s’au făcut numeroase arestări de nazişti cari organizaseră un complot. Printre ei se află numeroşi hitlerişti din cei eliberaţi de Anul Nou. (Ziarele). Judecătorul : E frumos c­e aţi făcut ? De aia v’am dat eu drumul acum două luni ? Dacă vă mai prind vreodată cu atentate și completuri... ! V ACUM 14 ANI rostiTid de pe banca acuzi­rAL sdrobitorul său rechizitoriu ţiind s’obii împotriva fascismului GHEORGHI DIMITROV a SPQS: ROATA ISTORIEI se învârteşte înaintel­e şi istoria a arătat (8 DIMITROV a avut dreptate In ziua de 27 Februarie 1933 flăcările cuprinseră simultan «la trei părţi clădirea Reichstagului. In aceiaşi seară, posturile ger­mane de radio au anunţat arestarea incendiatorului, „comunistul olan­­dez" van der Lubbe (dovedit ulterior agent provocator). A doua zi se anunţă oficial că prin incendierea Reichstagului, P. C. German ar fi dat semnalul insurecţiei. Urmează imediat arestarea şi asasi­narea a zeci de mii de comunişti şi anţi fascişti în toată Germania. La 9 Martie, la Berlin e arestat Gheorghi Dimitrov. Binitrov (de pe banca ac­uzării) călpa fieering ! Vă e frică de întrebările mele, domnule prim mintelena . ---------------------------------_a* Situaţia mineri­lor d­in Valea JosPi­­ in discuţia Parlamentului (Reportajul în pag 2­a) Tov MIHAIL MTJJIC (deputat de Hunedoara) , vorbit­ori la Cameră cerând o mai justă aşezare a impozi­telor pe salarii In ziua de 20 Martie 1933 la­­­închisoarea Prefecturii Poliţiei din Berlin, un bărbat înalt,­ spătos, cu înfăţişarea dârză şi cu o privire adâncă şi greu de uitat se aşeza la o masă şi scria : In legătură cu arestarea mea declar următoarele: Eu, Gheor­ghi Dimitrov, fost deputat al parlamentului bulgar, fost secre­tar al Uniunii Sindicatelor din Bulgaria şi membru al C. C. al Partidului Comunist din Bulga­ria începând din 1920, sunt emi­grant politic din Octombrie 1923 şi am fost condamnat în lipsă Tudor Olaru (Conţin­uire în pag II, col 1-2­3) Indemnizaţiile­­ de muncă suplimen­­tară ale salariaţiilor comunali se vor plăti cu prima de 70*­* și „Monitorul Oficial” die ori, a apărut o deriziune a Ministeru­lui Afacerilor Interne, prin care se decide ca indemnizaţiile de muncă suplimentară ce se plă­tesc salariaţilor comunali potri­vit art 24 din Statutul salariaţi­­lor comunali se vor calcula şi plăti cu începere de la 1 Ianuarie 1947 la salariul funcţiunii, cu prima de activitate de 70 la­ sută. La Budapesta a început Procesul complotului fasest din Ungaria Cine sunt principalii acuzaţi Bl’BAPESTA, 98 (AOEKHRE8). — Tass transmite: Proce­sul participanţilor la complotul antirepublican a Inceput ori la Budapesta. In faţa tribunalului a apărut primul grup de 13 complotişti cuprinzând şi pe conducătorii aşa zisului „Comitet de şapte” Al şaptelea membru al acestui comitet, fostul deputat Kal­man Salata nu a putut fi încă arestat şi va fi judecat mai târziu în lipsă. Alături de membrii „Comitetului celor şapte” apar în faţa tribunalu­lui şeful militar al complotu­lui, comandantul Lajos Veres, şi cei mai apropiaţi ajutori ai săi din „înaltul comandament” clandestin. Aceştia sunt gene­ralul Sándor András, colonelul Tihamer Sóvári, colonelul le­sei Folop şi locotenent colone­lul István Berke. Complotiştii sunt judecaţi de Colegiul Tribunalului Popular sub preşedinţia lui Peter Jan­kó. Tribunalul cuprinde repre­zentanţi ai tuturor partidelor din coaliţia guvernamentală. S-a dat citire actului de acu­­zare, care arată crimele co­mise de complotiştii ce îşi fi­xaseră drept scop răsturnarea Republicii și restaurarea regi­mului lui Horthy. ! Cu începere de azi, 1 Martie Se distribue zahărul pe lunile februarie. Marile şi April­e In Capitală distribuţia se face pe fraza bonului 240 dublu iar în provincie pe baza bonului „2 zahăr” din cartela nouă Bunurile sunt valabile până la 30 Aprilie Autorităţile de resort au dat dispozifiunl pentr­u distribuirea zahărului pentru popu­laţia din întreaga ţară pe lunile Februarie, Martie şi Aprilie 1047. Raţia pe trei luni va fi de 750 ar. de persoană pentru populaţia urbană şi 150 gar de persoană pentru populaţia rurală In Capitală zahărul va fi distribuit pe baza bonului Nr. 240 dublu din cartela de pâine. Salariaţii încadraţi In economate vor primi zahărul prin economatele respective care vor face formalităţile ca şi In trecut Toate instituţiile (cantinele, internatele, spitalele, sanatoriile, azilurile orfelinatele, etc.) publice sau particulare, vor primi zahărul prin I. N. C. O . P. Populaţia Capitalei neinscrisă In econo­mate îşi va ridica raţiile cuvenite prin cooperativele ce vor fi anunţate printr'un comunicat apeelor. In provincie, zahărul se va distribui pe baza bonului Nr. 2 zahăr din cartela nouă pentru poulatia urbană şi pe bază de liste nominale pentru toată populaţia rurală. Atât valabilitatea bonului Nr 240 (Capi­tală) cât şi a bonului Nr 2 (Provincie) ex­­tiră la 30 Aprilie 1047 Formalităţile pentru distribuire se fac cu incepere de «plia).

Next