Scânteia, martie 1947 (Anul 4, nr. 762-787)
1947-03-02 / nr. 763
1 « ultimei* *1« (d-M făcut loc în presă tot mai multe preocupări în legătură cu alcătuire» noului buget general al Statului. Este fireac interesul cs se acardă problemei bugetare, căci asupra situaţiei fiecărui cetăţean are influenţă modul prin ce realizează veniturile şi cum sunt îndrumate cheltuele pubiie. Fără îndoială, alcătuirea unui buget este o operaţiune deosebit de complicată şi de grea. Ea este cu atât mai grea în momentul de fel când viaţa economică nu prezintă destulă stabilitate pentru a se putea face socoteli pe termen mai îndelungat şi când mai avem de trecut încă 4—5 luni de dificultăţi alimentare până la noua recoltă de cereale — dificultăţi care în mod inevitabil au repercusiuni în numeroase sectoare economice Desigur, suntem îndreptăţiţi să privim cu încredere viitorul. Acordurile economice cu Uniunea Sovietică şi desvoltarea schimburilor economice cu alte ţări, ca şi, măsurile pentru însămânţarea unor suprafeţe cât mai întinse, deschid noui perspective în ce priveşte posibilităţile de refacere şi înviorare a economiei naţionale Pe de altă parte, măsurile cu caracter economic şi financiar ce s’au luat sau ,se află în pregătire sunt menite să ducă la înlesnirea activităţilor productive şi la stăvilirea urcării preţurilor, la desvoltarea creditului şi apărarea monetei, netezind astfel drumul către însănătoşirea depină a organismului economic al ţării. Toate acestea cer insă timp, eforturi si sacrificii. Nimeni nu pretinde, după sguduirile atât de grave pe care le-a sufe-i economia românească să realizeze cât ai bate din palme o Tn°änätosite deplină a vieţi economice, după care nimeni nu poate cere să ajungem fără sacrifici, la însănătoșirea râvnită. Problema care se nune este în"* ca aceste sacrificii să fie eot-Hehi! repartizate asupra tetrecii maice a poporului. Fst" aci un elementar prinemnîn f7-nmeratic, de care trebue să se tină neapărat seama la întonomnirea noului buget al Statului si fără de a cărui respectare însănătoşirea economiei recrânt»să ar fi iluzorie. Platforma-program a Blocului Partidelor Democrate prevede, între altele, „efectuarea unei reforme temeinice a sistemului actual de impozite directe, astfel ca aceste impozite să-şi capete importanţa cuvenită în acoperirea nevoilor Statului şi să însemne o repartizare justă a sarcinilor, după volumul şi natura veniturilor realizate de fiecare contribuabil”. Acest principiu de dreptate fiscală trebue să fie aplicat în practică, astfel încât să se ajungă la o reală democratizare a impozitelor. Mai mult decât atât, printr-o justă stabilire a impozitului pe salarii va trebui să se urmărească încurajarea eforturilor de sporire a producţiei. In acest sens trebue să se ţină seama de sugestiile Confederaţiei Generale a Muncii, care propune elaborarea unei legi de modificare a cotelor fiscale la impunerile pe salarii. Este necesară pe de altă parte, o modificare a cotelor de impunere a câştigurilor realizate prin munca in acord şi ore suplimentare, astfel încât cota de impozit să fie cu atât mai mică cu cât producţia şi deci, câştigul în acord, este mai mare. Desigur că odată cu aceasta va trebui urmărită o justă impunere a celorlalte categorii producătoare, ca şi a beneficiilor excepţionale. In sectorul impozitelor indifere şi al taxelor de consumaţie, sistemul degrevărilor pentru produsele de primă necesitate distribuite salariaţilor prin economaie va trebui nu numai menţinut, dar şi extins la cât mai multe articole. In schimb, vor trebui luate măsuri pentru evitarea evaziunilor, care astăzi se practică pe o scară uriaşă. dat fiind că taxele şi impozitele se aplică la preţuri mult inferioare celor reale. Vor trebui luate, în sfârşit, măsuri ca intensificarea producţiei, aşteptată în diferite sectoare industriale, să se traducă printr-o sporire efectivă a încasărilor Statului. Măsurile ce se impun sunt nu numai de ordin fiscal, dar şi de ordin economic. In această privinţă controlul sever al întregului proces al producţiei va împiedeca evaziunile de oriceto, fie ele fiscale, fie economice. Evaziunea fiscală, sub diferitele forme pe care le îmbracă, trebue stârpită. Măsuri speciale şi severe vor trebui luate în acest sens. O atenţiune deosebită trebue acordată întreprinderilor industriale şi comerciale de Stat, precum şi întreprinderilor la care participă Statul. Fie că e vorba de monopoluri, fie că e vorba de diverse Întreprinderi, ele trebue puse în situaţia de a contribui cu tot potenţialul lor la refacerea ţării şi la sporirea producţiei. Chiar dacă în anumite cazuri unele din aceste întreprinderi n’ar aduce Statului beneficii substanţiale din cauza investiţiilor mari ce se vor face, ele vor contribui indirect la sporirea încasărilor Statului, prin aceea că vor contribui la activarea iproduc-ţiei, mai ales datorită prevede- rilor acordurilor comerciale încheiate la Moscova. Capitolul cheltuelilor Statului obiectul unei atenţiuni deosebite. Platforma-program a Blocului Partidelor Democrate prevede „realizarea de economii severe oriunde prin aceasta nu va fi atins bunul mers al serviciilor publice şi condiţiile de muncă şi viaţă ale slujbaşilor Statului”. Este necesar să se înlăture cu totul chefnelile inutile, e necesar să se pună definitiv capăt risipei în administraţiile publice. Orice chel Tudor Savin (Continuare în pag. II col 2) Pentru a veni în ajutorul României democrate şi prietene EHOSLOVACA SE ACORDA: mari credite şi ne trimite cartofi şi cereale POLONIA SE TRIMITE: 62 vagoane zahăr şi unelte agricole BULGARIA NE PREDA primele zece vagoane de alimente pentru Moldova Alte Importuri din Ungaria şi Iugoslavia După flimoaştere» «exultatului tratativelor recent In» cheiate la Moscova, alte veşti vin să deschidă noii perspective favorable eronom iei ronaS~".fti. SPRIJIN DIN CEHOSLOVACIA Din Informaţiile pe care la deţinem, Guvernul cehoslovac a acceptat mărirea creditului ce ne fusese acordat, de la 25 la 75 milioane coroane cehe. Pe de altă parte guvernul cehoslovac, cunoscând situaţia economică a ţării noastre ca şi necesităţile pentru anul agricol ce vine, a întreprins o susţinută campanie de ajutorare a României, care a găsit ecoul dorit în rândurile ţăranilor cehoslovaci. Actualmente se colectează pentru nevoile noastre, cereale şi seminţe ' Intr'una din ultimele sale şedinţe finută sub preşedinţia d-lui preşedinte al Consiliului Klement Crotthald. ] guvernul cehoslovac a in- ] sărcinat pe ministrul aprovizionării d. Vaclav da,ier. să livresc in contul statului cehoslovac 1150 tone de alimente statului român. Această donaţie este compusă din următoarele alimente: 500 tone de zahăr, 700 tone de cartofi, 150 tone de brâu seturi si alte alimente in valoare totală de 10 milioane coroane cehoslovace. Alimentele sunt, destinate ca ajutor populației judeţelor române bântuite de secetă. Transportul acestor alimente va fi efectuat în cel mai scurt timp în parte prin autocamioane, în parte prin Căile Ferate sau pe Dunăre. In afară de aceasta, guvernul republicei cehoslovace a hotărît să înlesnească României importul anumitor mărfuri de importanţă vitală care ar uşura atât situaţia regiunilor în suferinţă (Continuare în pag. II pol 4-5) Delegaţii guvernului bulgar însărcinaţi să predea primele zece vagoane de alimente colectate în Bulgaria pentru populaţia Moldovei însecetate au fost primiţi eri la Cameră de Mihail Sadoveanu, preşedintele Camerei şi de d. Petre Constantinescu - Iaşi, vice-preşedintele Camerii. Cercetările in afacerea O.R.A.P. eonii La finele lunei Noembrie 1946, Ministerul Economiei Naţionale fiind sesizat de anumite nereguli ce s’ar săvârşi la O.R.A.P., a ordonat de îndată cercetări. Era vorba de abateri administrative la legile de dirijare şi colectare a pielăriei, precum şi de practici nepermise la preţurile colectărilor de piei. In plus existau puternice prezumţii in legătură cu mânuirea frauduloasă a gestiunii oficiului, în care erau implicaţi funcţionari superiori şi inferiori ai ORAP- ului. Cum cercetările preliminare au întărit bănuelile, acestea au fost extinse cu ajutorul Ministerului de Interne întrucât faptele imputate intrau în competinţa justiţiei afacerea a fost înaintată acestui departament. Ministrul Justiţiei a delegat de îndată pe d-nii procurori Sebastian Vizante şi Olimpiu Boiu. Aceştia împreună cu procurorii Aghinii şi Dona procedează la verificarea gestiunii din 1942 şi până azi. Totodată a fost instituită o echipă de experţi, compusă din 5 contabili experţi, 2 inspectori superiori ai Ministerului Economiei Naţionale: d. Badralexe şi d. Tracasalide, precum şi 3 directori contabili : d. Stelorian de la B. N. R., d. Brânzescu dela Creditul Industrial şi d. Pleopeanu de la soc. „Lomaş“. Pentru a înlesni şi urgenta ancheta, titularul Ministerului Economiei Naţionale a dispus să: se furnizeze anchetatorilor toate informaţiile şi materialul necesar. In acelaş timp a dispus să se urmărească îndeaproape desfăşurarea anchetei, pentru ca aceasta să se facă cu toată severitatea şi în spiritul celei mai desăvârşite obiectivităţi. In legătură cu afirmaţia că în timpul cercetărilor ar fi dispărut un dosar suntem informaţi că este vorba de o evidenţă cerută DRAP-ului de către Ministerul Economiei Naţionale, după înregistrările contabile. Ni se afirmă că această evidenţă poate fi oricând obţinută după uniţi cu grofii unguri la repin scriptele oficiului respectiv, marea răscoalelor naţionale — fii Seria ID - Anul XVI - Nr. 763 Duminică 2 Martie 1947500 Lei 2 Pagini PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VMTI-VA ’/ Otrectori,(II1R0N TELSIOANI I OnlrM» '. i I Tipografia • In conferinţa de presă convocată ori după amiază la Confederaţia Generală a Muncii, tov. Emilian Angheliu, deputat şi membru în Comitetul Executiv al C. G. M., a făcut o amplă expunere a măsurilor pe care Confederaţia le propune în vederea reglementării salariilor. Trecând în revistă greutăţile isvorîte din efectele secetei asupra întregii vieţi economice, tov. Angheliu a accentuat că aceste efecte s’au răsfrânt în mod nefast asupra sectorului industrial si al preţurilor mărfurilor, făcând ca salariaţii să suporte greutăţi mari. In fata acestei situati, C. V. M. în lupta sa pentru îmbunătăţirea stării salariaţior, printre alte măsuri a impus patronatului ca livrările de produse alimentare la economaie să se facă — pentru salariaţii particulari — la preţurile din luna Iunie 1946. Apropiindu-se data del Decembrie 1946, când urma să se discute revizuirea contractelor colective, acest fapt nu s-a produs, întrucât C. G. M. a socotit că în acel moment nu existau toate condiţiile pentru a se putea lua măsurile cele mai juste de ordin economic, organizatoric si represiv, menite să stabilească un raport just între salarii si preturi. DEFECTELE ACTUALULUI salarizare între funcţiuni a MOlt DE SALARIZARE făcut ca deosebirea de salarii Procedându-se din timp la t !ntre ci|!J.^*caţi şi necalificaţi ^şi strângerea datelor statistice, C. G. M. a făcut o socoteală medie a salariilor pentru fiecare ramură de producţie în parte. Rezultatele arătând că, de fapt, salariul de bază nu reprezintă decât 20—40 la sută din ceea ce primeşte real salariatul, restul constituind diversele accesorii (tainuri, reduceri de preţ la economate, cantine, etc.). Datorită acestui sistem de salarizare, diferenţa dintre salariul de bază şi cel total este foarte mare şi a dat naştere la o serie de nedreptăţi în paguba salariaţilor. Astfel, stimulentul pentru a veni regulat la lucru, s’a micşorat; interesul pentru munca; în acord a scăzut; diferenţa de PROPUNERI MOD DE Faţă de defectele constatate în actualul sistem de salarizare şi pentru a veni cât mai grabnic în sprijinul marilor masse de salariaţi, C. G. M.-ul propune următorul mod de salarizare : Salariul de bated, plus foaie avantaglii e in natură sau in bani, să constitue salariul total pe care să-l primească salariatul In mod regulat, in bani pentru munca sa Avantagiile acestui mod de salarizare faţă de cel actual constă în: calcularea reală a preţurilor de cost a produselor; posibilitatea de a se creia o salarizare justă în cadrul ace(Continuare în pag. II col. 3-4-5) Mesagiul preşedintelui Republicei Maghiare către d. Dr. Petru Groza (AGERPRES). — Cu ocazia trecerii prin Budapesta a delegaţiei române care a semnat tratatul de pace la Paris, reprezentanţii Asociaţiei Româno-Maghiare au transmis următorul mesagiu al d-lui Tildy Zolten, preşedintele Republicii Maghiare, către d. prim ministru PETRU GROZA Domnule Prim Ministru ! Datorită spiritului de sacrificiu al societăţii maghiare şi sforțărilor Asociaţiei Româno - Maghiare, colegiul care va purta, numele marelui stegar al prieteniei Romăno-Maghiare, îşi va putea incepe activitatea în luna Martie 1947. Colegiul Româno - Maghiar „Mocsary Lajos" şi bursierii lui maghiari vor cunoaşte şi vor invăţa să iubească reciproc popoarele şi cultura noastră prin experienţa proprie a convieţuirii. Acest colegiu este un semn modest al prieteniei româno - maghiare şi al colaborării popoarelor dunărene, dar totodată Colegiul Româno -Maghiar „Mocsary Lajos este un semn încurajator al unui viitor mai fericit pentru ambele popoare. TILDY ZOLTÁN atre calificaţi şi alte funcţii superioară, să nu existe în fapt, precum să apară şi o nejustă erarhizare a salariilor între diferitele ramuri de producţie. In acelaş timp însă, patronii au avut grijă să calculeze în preţurile produselor, avantagiile acordate numai unei mici părţi de salariaţi, obţinând astfel beneficii nejuste. Muncitorii metalurgişti din Brăila vor repara gratuit uneltele plugarilor din judeţ BRAILA (prin telefon). — Pentru a sprijini campania agricolă de primăvară, Comisia Locală Sindicală din Brăila, a alcătuit 6 echipe de muncitori metatumiști pentru a repara aratul uneltele plugarilor din acel Județ. La formarea echipelor au dat concursul comitetele de întreprindere de la Franco-Ilomănd, Bambin, R.C.A., Industria Sârmei, Izbânda) J.RJV. Aceste echipe vor fi dotate cu tot utilajul necesar si vor circula satele timp de 10 zile. In luna Februarie 31 Or Producţia de cărbuni a regăsit prevederile cu oe tone După situaţia Încheiată, de Comisia de Coordonare de pe lăn«ă Ministerul Minelor sl Petriîu...l reiese că In luna Februarie. *. o producţia de cărbuni a depăşit prevederile cu 25.000 tone. Această cantitate a fost sttRuitl Căilor Ferate. PENTRU NOUL SALARIZARE ntNTBO iau. taham si 01 (*Cl UuUiO rrooENTi fwlMta O ulmlnW «e|li Werft «rfMtei Hr. « Cmu u c a a «a. un lut poştali pana la oamemi» «Ml. una. DU. O-te r, t ă u&sn/»u NOUL SISTEM De SALARIZARE propus de Confederaţia Generală a Muncii Capitolul cheltuelilor Statui T C” 1 "1 1 , 1 „ »1 1 • 1 *1 1 i trebue deasemenea să fie Ununţarea salariilor totale. Câştigurile salariaţilor de pe urma muncii în acord şi a orelor suplimentare Cum vor fi acordate tainurile. - Impozitele asupra salariilor - ÎNTĂRIREA ECONOMATELORŞI a CANTINELOR . nem Cmmémiaxt. Coşmaruri Pe d. Ghiţă Popp nu-l lasă să doarmă problema independenţei naţionale. Amintirea „zileor bune” din 1933, când Rist şi Auboin, — controlorii străini aduşi de guvernul manist, — dictau politica ţării, dar mai cu seamă frumoasele vremuri ale „rezistenţei" de la „Wallenberg- Româna", ,,B. M. W.", „Metzeler", „Hansa Lloyd Goliathwerke” şi „Loewe", toate au trecut şi s'au risipit în vălmăşagul evenimentelor. „Paradisul pierdut", — cum ar spune poetul Adică nu e pierdut de tot, atât timp cât consiliul de administraţie al fabricii „Mărăşeşti" mai întreţine cu generozitate idealişti desinteresaţi de genul onorabilului leader manist. Şi pentru câ acest soiu de idealism trebue susţinut şi legitimat pe scară istorică, d. Ghiţă Popp ţine să repete afirmaţia sa, cum că „ideea naţională, plecată la început de sus, de la o mână de idealişti, a cucerit mai întâi minoritatea con- ducătoare a claselor de sus, s'a întins asupra claselor de mijloc şi a ajuns, încă înainte de primul războiu (nu cumva la 1907 ? . R.) să pătrundă şi în ţărănime". La sfârşit, tot coborind, coborînd, a atins „ultima treaptă, aceea a proletariatului industrial". Şi tradiţie Un tobogan vertiginos, încât te miri că nu şi-a frânt gâtul. D. Ghiţă Popp, care priveşte fenomenele istorice de la înălţimea consiliilor de administraţie n’a aflat nici de ţărănimea strânsă sub steagul lui Tudor Vladimirescu pentru o cauză naţională, nici de revolta ţărănimii ardelene condusă de Hloria, Cloşca şi Crişan — revendicată şi ea de istoria luptelor naţionale pentru libertate — şi cu atât mai puţin de trădarea unor elemente din clasele de sus“ şi într’un caz Şi într’altul. N’a aflat sau nu vrea să afle, pentri motive binecuvântate, cari în termeni juridici s’ar putea numi „caz precedent” Există un fir comun pornit de la boerii români cari au dat mâna în atâtea rânduri cu solii înaltei Porţi sau de la feudalii români din Ardeal al cărui capăt l-a ţinut d. Ghiţă Popp în luxoasele cabinete de la Hansa Lloyd şi Loevve şi pe care î I mai ţine şi astăzi, bineînţeles în altă companie străină. Noutăţi franceze Sub auspiciile legaţiei franceze a apărut la Bucureşti un săptămânal menit să ţie la curent publicul românesc în noutăţile culturale, politice, economice din Franţa. Tipărit în bune condiţii grafice şi reamintind factura şi formatul presei franceze, primul număr din noua revistă. ..SAMEDI" nouvelles frangaises, cuprinde un material interesant, grupat in cadrul unor probleme actuale. Semnalăm bibliografiile, deosebit de utile: „Livres de médicine“ şi . Fiches bibliographiques“. Nădăjduim că viitoarele numere ale revistei „Samedi“ vor face cunoscute şi aspectele politice şi culturale ale puternicului curent progresist francez. INDULGENŢĂ!.. In zonele occidentale ale Germaniei s’au făcut numeroase arestări de nazişti cari organizaseră un complot. Printre ei se află numeroşi hitlerişti din cei eliberaţi de Anul Nou. (Ziarele). Judecătorul : E frumos ce aţi făcut ? De aia v’am dat eu drumul acum două luni ? Dacă vă mai prind vreodată cu atentate și completuri... ! V ACUM 14 ANI rostiTid de pe banca acuzirAL sdrobitorul său rechizitoriu ţiind s’obii împotriva fascismului GHEORGHI DIMITROV a SPQS: ROATA ISTORIEI se învârteşte înaintele şi istoria a arătat (8 DIMITROV a avut dreptate In ziua de 27 Februarie 1933 flăcările cuprinseră simultan «la trei părţi clădirea Reichstagului. In aceiaşi seară, posturile germane de radio au anunţat arestarea incendiatorului, „comunistul olandez" van der Lubbe (dovedit ulterior agent provocator). A doua zi se anunţă oficial că prin incendierea Reichstagului, P. C. German ar fi dat semnalul insurecţiei. Urmează imediat arestarea şi asasinarea a zeci de mii de comunişti şi anţi fascişti în toată Germania. La 9 Martie, la Berlin e arestat Gheorghi Dimitrov. Binitrov (de pe banca acuzării) călpa fieering ! Vă e frică de întrebările mele, domnule prim mintelena . ---------------------------------_a* Situaţia minerilor din Valea JosPi in discuţia Parlamentului (Reportajul în pag 2a) Tov MIHAIL MTJJIC (deputat de Hunedoara) , vorbitori la Cameră cerând o mai justă aşezare a impozitelor pe salarii In ziua de 20 Martie 1933 laînchisoarea Prefecturii Poliţiei din Berlin, un bărbat înalt, spătos, cu înfăţişarea dârză şi cu o privire adâncă şi greu de uitat se aşeza la o masă şi scria : In legătură cu arestarea mea declar următoarele: Eu, Gheorghi Dimitrov, fost deputat al parlamentului bulgar, fost secretar al Uniunii Sindicatelor din Bulgaria şi membru al C. C. al Partidului Comunist din Bulgaria începând din 1920, sunt emigrant politic din Octombrie 1923 şi am fost condamnat în lipsă Tudor Olaru (Conţinuire în pag II, col 1-23) Indemnizaţiile de muncă suplimentară ale salariaţiilor comunali se vor plăti cu prima de 70** și „Monitorul Oficial” die ori, a apărut o deriziune a Ministerului Afacerilor Interne, prin care se decide ca indemnizaţiile de muncă suplimentară ce se plătesc salariaţilor comunali potrivit art 24 din Statutul salariaţilor comunali se vor calcula şi plăti cu începere de la 1 Ianuarie 1947 la salariul funcţiunii, cu prima de activitate de 70 la sută. La Budapesta a început Procesul complotului fasest din Ungaria Cine sunt principalii acuzaţi Bl’BAPESTA, 98 (AOEKHRE8). — Tass transmite: Procesul participanţilor la complotul antirepublican a Inceput ori la Budapesta. In faţa tribunalului a apărut primul grup de 13 complotişti cuprinzând şi pe conducătorii aşa zisului „Comitet de şapte” Al şaptelea membru al acestui comitet, fostul deputat Kalman Salata nu a putut fi încă arestat şi va fi judecat mai târziu în lipsă. Alături de membrii „Comitetului celor şapte” apar în faţa tribunalului şeful militar al complotului, comandantul Lajos Veres, şi cei mai apropiaţi ajutori ai săi din „înaltul comandament” clandestin. Aceştia sunt generalul Sándor András, colonelul Tihamer Sóvári, colonelul lesei Folop şi locotenent colonelul István Berke. Complotiştii sunt judecaţi de Colegiul Tribunalului Popular sub preşedinţia lui Peter Jankó. Tribunalul cuprinde reprezentanţi ai tuturor partidelor din coaliţia guvernamentală. S-a dat citire actului de acuzare, care arată crimele comise de complotiştii ce îşi fixaseră drept scop răsturnarea Republicii și restaurarea regimului lui Horthy. ! Cu începere de azi, 1 Martie Se distribue zahărul pe lunile februarie. Marile şi Aprile In Capitală distribuţia se face pe fraza bonului 240 dublu iar în provincie pe baza bonului „2 zahăr” din cartela nouă Bunurile sunt valabile până la 30 Aprilie Autorităţile de resort au dat dispozifiunl pentru distribuirea zahărului pentru populaţia din întreaga ţară pe lunile Februarie, Martie şi Aprilie 1047. Raţia pe trei luni va fi de 750 ar. de persoană pentru populaţia urbană şi 150 gar de persoană pentru populaţia rurală In Capitală zahărul va fi distribuit pe baza bonului Nr. 240 dublu din cartela de pâine. Salariaţii încadraţi In economate vor primi zahărul prin economatele respective care vor face formalităţile ca şi In trecut Toate instituţiile (cantinele, internatele, spitalele, sanatoriile, azilurile orfelinatele, etc.) publice sau particulare, vor primi zahărul prin I. N. C. O . P. Populaţia Capitalei neinscrisă In economate îşi va ridica raţiile cuvenite prin cooperativele ce vor fi anunţate printr'un comunicat apeelor. In provincie, zahărul se va distribui pe baza bonului Nr. 2 zahăr din cartela nouă pentru poulatia urbană şi pe bază de liste nominale pentru toată populaţia rurală. Atât valabilitatea bonului Nr 240 (Capitală) cât şi a bonului Nr 2 (Provincie) extiră la 30 Aprilie 1047 Formalităţile pentru distribuire se fac cu incepere de «plia).