Scânteia, august 1947 (Anul 4, nr. 885-910)
1947-08-01 / nr. 885
f! 'lassEiSBBBBBBaiBBBiiBSBtaaaiiaBEiBesBBaffiaB (j leonomoli! Monitorului Oficial g i j București Sfc*. Butenbere Nr. 3 jg « E !] Cumpără alumâiuri g if 479 B aBBaaBBBBaBBBBS3BB!BSBIiBBSBBBB8A^5K QOOOQGOOCXJCÜCaQaCiX»«* Do«. Nr. 900 1947. . ROMANIA 4 Tribunalul Judeţului Satu-Mare Secţia l-a Publicaţiunea Nr 10.244 din 20 Iunie 1947 « Noi, Primul Preşedinte al Tribunalului Satu-Mare, având In vedere cererea de constatarea morţii prezumate Înaintată de către soţia lui Sima Ioan născută Bandula Julisna, domiciliată în comuna Giungi, Înregistrată sub Nr. 5180 din 14 Mai 1947, prin care cere. In virtutea art. 14 din legea 178 1941 şi modificată prin legea 293 1944 pentru constatarea morţii prezumate, să se declare mort prezumat soţul său anume Sima Ioan fost cu ultimul domiciliu In comuna Giungi jud. Satu- Mare. Invităm pe toţi cei ce ştiu ceva despre existenţa susnumitului să comunice acestui Tribunal ştirile ce le posedă. Prim Preşedinte, (ss) Indescifrabil Grefier.Şef (ss) Indescifrabil 482 ooocoDoocQoocxxjecooaofî 0OCCXΣMXXa3S»3OCOfN5SXaCOC JUDECĂTORIA MIXTA BEIUŞ Nr. 2330/1947 Cf. Inch© ere La cererea debitorului Ni., colac Fetu din Hinchiriş pen- tru radiarea menţiunilor con tra firma „ÎNCREDERE” din Oradea notate în Cf. 478.488.4S2 J Hinchiriş, Judecătoria fixează J termenul 16 August 1947 oral 8, citând pe creditori intere- j saţi. Beiuş, 19 Iunie 1947. Consilier, (ss) Dr. CUSMA Prim rond. cf., (ss) MOCA Pentru conf., (ss) Indescifrabil fr 483 & Extras GREFA TRIBUNALULUI TM ILFOV SECTIA 1.8 C. C.s II n I Schantung 3 B toate culorile pentru haine 18 B bărbătești și taloare lichidează (1 lei 79 ml! metru ) Str. Gabroveni, 13 9—IS dim. fi a «si a m n BBBBBBBBBBBBBBB»! IZ k. Conform art. 92 din legea pt persoanelor juridice se pumblică: TM Prin sentința Nr. 38/947 a ^ acestui Tribunal, rămasă de..' finitivă și invertită cu for.mula executorie, s’a acordatES personalitatea juridică Asoc. „CASA DE PENSII A FUNC. SI TIONARILOR SOC. CREDITM TUL MINIER’, cu sediul InSS București Bd. Brătianu 16, bî care a fost înscrisă în re- 2 gistrul de persoane juridice 5 Tribuna] sub,, civilă retinut la acest Nr. 27 947, asociaţie„ constituită conform actului constitutiv şi statutelor anexe „ aut. de Trib. Ilfov secţia" Notariat sub Nr. 28913 047, p având următorul consiliu de*» — administraţie ; Preşedinte, j-J îâ Leg. G. G. Antonescu ; mem. ES bri : av. G. Atanssiu, Ing. y ffi Surdulescu. D’ima Traian,TM ® Atanasie Mihaie. G. Măgu-j. B rsanu, D. Colomiţă și Maring SI Georgescu. Cenzori activi : Vasilescu D-tru, Nicoroviciîî 5® Petre, Ing. D. Stoica ; su-ZL 3 pleanti : Minescu Sterie. G 58 Mazilu și G. Constantinescu.— El Prezentul extras se va pu.îi Bblica în ziarul ..Scânteia”. ÎJ I Prim Grefier Al. Șerbănescul I Dos. Nr. 2682 947. I Nr. 33734 din 26 iulie 1947 * I 460 s SS! «BHBISS01B0BBi5BHaE*S. ^BBBBBBBBBESBBBB^ I Busturile ln! Karl g ■Iau și I. V. Staling ■se pot colaauda de lag ■librăria Cartea Rusă‘g ■ Calea Victorie! Nr. 15.1| "Telefon 6.11.67 sail.« S 3.79.76. « BBBBBBEEBEEEBIBBtaiSS?’. E 111 având legatari cu P.N.Ţ. şi titeliştii In fața completului secției Il-a » Tribunalului Militar prezidat de edl. Brătescu a venit spre judecată, procesul conducătorilor organizaţiei subversive „Partidul Adevăratei Democraţii” şi.Corpul Partizanilor Albi”. Prima organizaţie a fost înfiinţată de ing- Aurel Serghie In Septembrie 1948 activând conspirativ şi având un program terorist, pânăcând a fost descoperită in Mai 1947. Cea de a doua organizaţie a fost înfiinţată fie Teodor Dumitrescu, fost comandant legionar, condamnat in mai multe rânduri, care după ce a activat în organizaţia teroristă a lui Serghie, s’a certat cu acesta. Ambele organizaţii aveau legături cu P. N- T—Mania ii r-S-DI.—Titey Petrescu- legături pe cari de altfel cei doi ••conducători” ai organizaţiilor clandestine le au recunoscut *1 In şedinţă In boxă se află alături de Serghie şi Dumitrescu T., Rizeanu Ion, Serghie Zoe, Drăguşie Ion, Stancu Ion, Dumitrescu Simion, Moldoveanu Georgeta. Argenţi Ana şi Dobrescu Gh-Dintre acuzaţi sunt dispăruţi şi vor fi judecaţi in contumacie Laura Săulescu (implicată şi in tulburările de la 8 Noembrie), Stefan Ion, Ghica Măndiţa şi Scheletti Vlad. După Interogatoriul inculpaţilor, audierea martorilor acuzării şi apărării, a urmat rechizitoriul d-lui prim procuror gnaior mag. Iorgu Popescu, care arătând activitatea celor două organizaţii, a definit încadrarea faptelor: Sergie Aurel, Dumitrescu T. şi Rizeanu Ion, vinovaţi de complot pentru distrugerea unităţii Statului, agitaţii contra linişte şi ordine! publice, şi răspândire de manifeste: Bianiu Ion, Drăguşin Ion. Ştefan Ion. Dobrescu Gh şi Gloldoveanu Georgeta, vinovaţi de nedenunţarea complotului şi participare la agitaţiuni în contra ordine! publice ; Laura Săulescu şi Scheletti Vlad, participare la răspândire de manifeste subversive. Tribunal!: a intrat apoi In deliberare. Pronunţarea se va da astăzi joi 31 Iulie a- e. (Urmare din part. 1-a) Toată lumea cunoaşte politica grupurilor imperialiste engleze în colonii (India, Palestina, Indonezia etc.) şi a celor americane în Grecia, Spania etc., unde sunt arestaţi şi împuşcaţi la ordinul lor mii de democraţi. Asta nu împiedică ca onorabilii domni să ceară şi, şi obţină trimiterea repetată a unor energice note de protest contra arestărilor unor organizatori de comploturi fasciste, unor trădători de ţară ca Maniu, Mihalache, Bela Covaci şi Petcov. Desigur că morala nu-i împiedică să se afirme drept cei mai hotârîţi apărători ai democraţiei şi civilizaţiei. Dacă aruncăm o privire în tari ,e noi, constatăm acelaş lucru. Astfel în timpul faimoasei apariţii de la Maglavit, când toată presa de dreapta (cea de stânga era interzisă) ridica în slava cerului pe „ciobanul sfânt" Petrache Lupu şi lăuda „minunile" lui, masele de nenorociţi cere se duceau în pe erinai la Maglavit erau jefuiţi de speculanţi, hotelieri, Si de cei ce vindeau cu mii de tei un litru de apă aşa zisă făcătoare de minuni, in acelaşi timp Pamfi! Şsicaru scria fără nici un pic de jenă, că „dacă nuar fi existat Petrache Lupu, el trebuia inventat". Scopul : lupta contra „pericolu'uî bolşeve". to 1755,. enu' faimosseî guvernări nst'oaai-tâ'ăgis!«, au fost împuşc®)' sute de ceferişti şî alte mii aresta]!. Cel ce a ordonat deschiderea focului contra muncitorilor dezarmaţi era maiorul Hotineanu. Tot el era şi acuzatorul principal în procesul nostru, al ceferiştilor. Pentru a-şi masca crimele, el a dat ordin ca să fie găurit şi fotografiat zidul bisericii din faţa atelierelor, pentru a spune că muncitorii au tras în armată. Dar cinismul asupritorilor mergea şi mai departe, un proces eram implicaţi 108 acuzaţi, aproape toţi căsătoriţi şi cu copii. Şi totuşi, una din acuzaţiile principale contra noastră era că vrem să distrugem „familia, celula de bază a Statului". Dintre cei 5 judecători care ne judecau şi cei 2 acuzatori, numai 3 erau căsătoriţi, numai unu avea copii, iar ceilalţi erau burlaci deşi trecuseră de 40 ani. Aceşti domni preamăreau în discursurile lor în mod demagogic sfânta familie, dar în fapt însăşi viaţa lor privată arăta că nu credeau decât în prostituţie şi în adulter. Nu de mult am citit în „U- be-aiu!" o notiţă a d-lui avocat Sfetea — unde omul, cu aerul cel mai nevinovat din lume caută să ne convingă că a reuşit prin muncă cinstită să-şi cumpere 300 hectare de pământ. După cât se pare dânsul mai are şi ceva clădiri la Bucureşti cumpărate tot înmod cinstit. Nu s'a întrebat niciodată acest modest cinste domn câţi ţărani epiteji de dasui şi-au vândut ultima bucăţică de pământ, sau câte văduve şi-au vândut ultima vacă sau capră care le hrănea pruncii, ca să plătească onorariile pe care le storcea modestul domn avocat ? Sunt sigur că dacă ne-am uita puţin în registru! de impuneri a, acestui domn l-am găsi cu un venit declarat cere nu întrece pe cel ei unui hamal. f Sunt un ţar* $1% de oameni ce predică iubirea .între oameni, vorbesc cu v&*e tare despre umanitarism, ftojpre morală, ba chiar duc lumânări șî untdelemn la biserică t! toate acestea nu i-au împiedicat să se folosească de foametea provocată de secetă pentru a cumpără ultima bucăţică de pământ pentru câteva baniţe de porumb sau să speculez© cu alimente pentru a mai strânge câteva medalii de aur. Cât priveşte patriotismu burghez, cazul petrecut recent cu încercarea de fugă a d-lui Mihalache şi comp. ne lămureşte complect D. Mihalache, fost învăţător sărac şi pretins mare democrat, nu s'a dat înapoi de a se înţelege cu duşmanii de moarte ai poporului şi democraţiei noastre şi a se pregăti să plece la ei în străinătate, neuitând, desigur, să ia cu dânsul câteva mii de dolari, sute de medaili şi o mare cantitate de bijuterii, blănuri şi alte lucruri scumpe. Toate acestea în afară de averea dela Topolovenî. De unde le aveai toate acestea, domnule Mihalache, căci nu te-a prea văzut nimeni nici dând cu sapa nici bătând cu ciocanul . Iată câteva exemple numai, care ne arată „morala" burgheză, „pusă în slujba binelui şi adevărului". Aplicarea în practică a acestei imoraltăţi se face sub forme cât mai ascunse şi în numele democraţiei celei mai desăvârşite şi câteodată chiar în numele „socialismului", a unui socialism deformat aşa cum îl toteieg oamenii de teapa lui Bevin, Bum, Schumacher et Co. Cum se explică această imoralitate, această deformare a conştiinţei sociale a oamenitor? Otensie cauza, factorul motor al acestei anormalităţi . Răspunsul este foarte simplu. Toate aceste forme ale conştiinţei sociale printre care şi morala, au fost născute, cultivate şi desvoltate de modul de producţie capitalist, egal de proprietatea privată a mijloacelor de producţie şi exploatarea omului de către om. Goana după profit şi după avere sub orice formă, dorinţa de a trăi pe spinarea altuia de a exploata şi fura, creiază o lege de junglă, regea celui mai tare, în ce priveşte înşelăciunea şi jaful. Lenin spunea că regimul capitalist educă oamenii în spiritul principiului „Războiul tuturor împotriva tuturor". „Omul este un lup faţă de „semenii săi": „Sau tu înrobeşti pe altul sau altul te va înrobi pe tine”. Deci omul este educat în sensul, ca el individual să acumuleze cât mai multe bunuri chiar dacă nu ar® absolută nevoie, chit că vecinul sau fratele lui va muri de foame. Numai comunismul este în stare să creeze o nouă morală care să servească cu adevărat binele şi adevărul. Noi comuniştii pornim de la principiu că, într-o societate dreaptă, buna stare a individului depinde în primul rând de buna stare e societăţii, a colectivităţii, şi că un individ poate să-şi valorifice în întregime toate aptitudinile sate, numai în cadrul societăţii. Noi educăm oamenii în sensul ca individul să puie interesele colective ale poporului muncitor mai presus de interesele sale individuale, ca să respecte şi să se îngrijească d® averea statului democrat cel puţin în aceiaşi măsură în care se îngrijeşte de a sa proprie, ca munca lui să fie folositoare în primul rând colectivităţii. Grija şi dragostea de binele obştesc dă naştere unui nou şi adevărat patriotism, care se manifestă printr'un devotament fără margini faţă de patrie, devenită o adevărat mamă ocrotitoare a tuturor fiilor ei. Aci nu va avea ce să caute vechiul naţionalism şovinist, care transforma patriotismul într'o ură contra altor naţiuni. Ultimul război ne a dovedit cu prisosinţă superioritatea patriotismului socialist. Patriotismul nostru exprimă la acelaş timp dorinţa de a convieţui cu alte popoare ale ţării noastre, precum şi de a colabora frăţeşte cu popoarele altor ţări mari sau mici pe bază de complectă egalitate. Noi ne punem ca sarcină şi lucrăm pentru a educa massele în spiritul disciplinei în muncă, înainte, când muncitorul lucra numai pentru patron, când era desconsiderat, lipsit de drepturi, el nu avea prea mult entuziasm pentru muncă. Noi comuniştii vrem să creiem condiţii ca munca să nu mai folosească unei mici minorităţi şi nici să nu mai fie considerat* drept ceva înjositor, ci să fie socotit* ca o chestie de onoare. In asemenea condiţii nimeni nu va mai avea tendinţe d® s „trage chiulu," I« lucru. Acest lucru va fi posibil de făcut tn primul rând în fabrici şi uzine, acolo unde s'a născut morala proletară, tinde s'a sudat solidaritatea celor ce muncesc şi s'a ,închegat o conştiinţă de clasă înaintată. Morala comunistă educă oamenii întru respectarea legilor guvernului democrat, pentru a pune capăt haosului ce a existat atât amar de vreme în tara noastră, atât în ce priveşte respectarea legilor cât sî îndeplînirea datoriilor cStre Stat. Trebue $* se termine cât mai recede cu zicala „c* legiie sunt făcute ca să fie călcate” s?u .s* plătească, — de aia est» Stfit”. ^ Noua morgi* educă în sensul ca omul să fie un exemplu dat în ce privește viata •u! publică cât v privată, să aibă o sîitodto» cctedă țață de tova'Sșîî dt? re încă de superiori şi de subateni, săe exemplu de cinste, corect,udine, modestie, punctuategia etc. Acelaş lucra în taina o fată de soţie şi copii. Noi vrem să desvoltăm şi sâ întărim dragostea şi grija da oameni ca de ce mai preţios capital, şî în acelaş timp să insuflăm ura contra duşmanilor poporului şî a ceior ce vor să trăiască de soţoarea altora. Desvoltarea şi întărirea în popor a unei noui morale şi a unei noi conştiinţe social, pune ca o datorie sfântă comuniştilor, de a lucra şi ma mult pentru a se educa ei înşîşî şi a-şi însuşi învăţăturile marilor noştri dascăli Merx- Engals-Lento-Stein. Folosind critica şi autocritica drept armă pentru descoperirea si îndreptarea lipsurilor si greşelilor în munca noastră de zi cu zi, noi vom reuşi în scurt timp să creştem noui şi noia cadre, de care ţara are atâta nevoie Comuniştii trebue să fie detaşamentul de svantgarda al întregului popor şi să-şi asume sarcinile cele mai anevoioase. Muncind cu râvnă, cu răbdare, fără să precupeţească nimic, ei vor câştiga şi mai mult încrederea poporului, conducându-l astfel către o lume nouă, mai bună şi mai dreaptă. MORALA COMUNISTA de GHEORGHE VASILECHI 30000©(XL 10C00 CCGOC006 In atenţia posesorilor de permise de port armă Prefectura Poliţiei Capitalei, aduce la cunoştinţă posesorilor de permise de port, şi posedat armă de vânătoare şi apărare, care le-au depus pentru viză pe 1947, la Comisariatele de poliţie şi Posturi de Jandarmi, să se prezinte la Biroul Administrativ din P.P.C. Etaj V, pentru ridicarea lor în ordinea următoare : Persoanele cu literele A . C. D.E., In zilele de Vineri 1 și Sâmbătă 2 August a. c. Persoanele cu literele F. G. H I.J.R-L., In zilele de Luni 4 și Marti 5 August a. c. Persoanele cu literele M. N. O. P. R., în zilele de Miercuri 1 6 şi Joi 7 August a. c. Noul preţ al drojdiei Ministerul Industriei şi Comerţului a dat o decizie, prin care se fixează la 88.330 lei kgr. preţul drojdiei comprimate, franco staţia de destinaţie a brutarului sau comerciantului cu amănuntul şi la 180.720 lei kgr. pentru vânzarea cu amănuntul la comerciantul detailist. Primind rmaterial din U.R.S.S. Fabrica Schiel din Braşov a ajuns la o producţie de 95 la sută fata de 1939 In magazia ecanesitialui(si au inhala ton® grâu sovietic pentru pâinea muncitorui&r Fabrica Schiel din Braşov, o întreprindere care se ocupă cu fabricarea maşinilor-unelta, în special a strungurilor de precizie, a ajuns si subS în 1944 o producţe de 45Vo din cauza jafului hitterist din timpul războiului. Lipsa de materii prima, cât şi sabotajul anumitor «tentante fascist®, ameninţau întreprinderea cu stagnarea definitivă a producţiei. Intre timp, Fabrica Schia, a primit din U R.S.8, 100 tone fontă, SO tone cocs. 5 tone eleetrszi, JO tone d ferite feroaliaje, etc. Acesta matsrff prime au dat posibîteate» c» fabrica să fie aprovrionată pe o perioadă de 7—9 lunh Deferită acestei f—.sorteai «• juîor sovietic şi cu eforiei depus de muncitori, producţie fabriei! a crescut î ncontinuu, atingând astăzi 15Vt din producţia din 1989. Grâu sovietic pentru muncitori Ajutorul sovietic însă a salivat producţia (n această lutreprinderea a imbuvntif it simţitor însăşi viaţa muncitorilor. Prin sosirea celor 6 torţe de ară» sovietic în mapania economatului intreprinderii, va putea fi asigurată pâinea salariaţilor până la strângerea recoltei. Muncitorimea din Schiel şi-a manifestat cu entuziasm mulţumirea şi recunoştinţa faţă de statul socialist care o aflamă să învingă greutăţile. TURSI ŞTEFAN Corespondent mare adreseosă iînţă n taram ss cetitori 4 *®?i de caSdâ recisnos- Uniunîi Sovîsîfce pentru că ne-a scăpat dela foamete 'A cerb re a celor SC-20 tone de core*’« ile efi re Uniunea Sovietică, a provoca* în rândurile poporului nostru un sentiment de legitimă bucurie şi de adâncă recunoştinţă pentru noul gest * de sinceră prietenie ce nc o arată popoarele sovietice In mintea fiecărui muncitor, a oricărui cetăţean cinstit Uniunea Sovietică a devenit salvatoarea poporului român într’un moment de grea cumpănă pentru existenta lor. Oameni simpli din uzine Si, de pe ogoare, cetăţeni cu iubire de Patrie, ne trimit zilnic rânduri scrise uneori stângaci dar cu multă sinceritate şi căldură, prin care îşi exprimă recunoştinţa faţă de Uniunea Sovivietică şi faţă de noul regim democrat al ţării. Iată de pildă că ne scriu, printre altele, muncitorii din atelierele C F .- - Galaţi. „Spre Uniunea Sovietică ne îndreptăm astăzi gândul nostru cinstit şi recunoştinţa noastră sinceră. Pentru sângele vărsat de fiii săi, pentru pacea lumii şi eliberarea Patriei noastre, pentru mărinimia cu care a rupt din pâinea sa ca să nu pierim de foame pentru dragostea cu care ne-a întins o mână de ajutor în toate ocaziile, strigăm din tot sufletul nostru , să trăiască Uniunea Sovietică, în frunte cu genialul ei conducător, Generalissimul Stalin”. Aceste rânduri sunt semnate de toţi muncitorii. Locuitorul Glieorishe Cojocarii din comuna Pomârla-Dorohoi, scrie simplu: ..Zilele trecute am primit din grâul sovietic cantitatea de 20 kgr. Vă rog să primii din partea m®3, cât mai ales a copiilor mei cele mai călduroase mulţumiri pentru faptul că aţi înţeles să ne ajutaţi tocmai în momentul când aveam mai mare nevoe de hrană pentru a putea munci pământul. Sunt convins şi o voi spune oricui că ,,prietenul la nevoe se cunoaşte” şi prietenul nostru este şi va fi întotdeauna. Uniunea Sovietică” „Ştim deacum care ne sunt adevăraţii prieteni ne scriu muncitorii ceferişti din Turda. Î şi înţelegem cu toţii jertfa pe care o face Uniunea Sovietică pentru a ne scăpa de la foamete”Asemenea scrisori au mai trimis: Sindicatele din Orăşrie, Fabrica de bocanci din Orăş-ie, Spitalul de Stat din Drastic, Constanţin Gh. Tănas“ din comuna Belceşti-Iaşi, Nistor Irsif din Sibiu, Molnár Iosif, Bach- Fumia Caroly şi Buebos Emerîk din Tg. Mureş, ţăranii din satele Copăcesma şi Bogdăneşti din corn. Felcuiud Falciu, I. Aldea T. Bălan şi D- Diaconu, Invalidul Ion V- Bejenaru din Săveni-Dorohoi, muncitorii de la Fabrica de Sticlărie Turda, etc. SCÂNTEIA Figuri de muncitori şi tehnicieni VLAD ION ŞOLEA DELA GHELAR In mina de fier dela. Ghelarin orzor.fl/i doi — lucrează echipa 45 condusă de Vlad ion Solea. In fiecare zi echipa, aceasta trimite la suprafaţă — după 8 ore de munci incordată — 45-50 chintale de Manontu, Intrecănd norma cerută de direcţie, Vlad Ton Solea. Işi face, simplu şi modest, datoria—dând ţării mai mult minereu de fier in fiecare zi. Sunt ani mulfi de când a intrat pentru întâia oară în mină Pe atunci era un coPi! aproape Azi e un băr’oai in toată puterea. A crescut—cum s’or spune— in mină• In douăzeci şi ceni de ani de muncă nn mini o invătat si cunoa • mă ca puţini a’tfi galeriile şi oamenii din ea. Viaţa l-a învăţat că nimic iMt se capătă fără luptă. Şi in ziua in care s’a pătruns de acest adevăr simplu, a intrat. In sindicatul minerilor pentruca aici — cot la cot cu ceilalţi tovarăşi de muncă—să lupte pentru drepturile lor. Pe atunci tara era stăpânită de bancheri şi moşieri, şi munca minerului batjocorită. Vted Ion Solea a înfruntat furia călăilor stăpânirii boereţii• dar r,mi s’a plecat Simţea el că până la urmi dreptatea tor —a celor mulţi din mine, din uzine şi ogoare — va birui Si când ziua cea mult aştentată s’a arătat — Vlad Ion Sole» răspunzând chemării Partidului său s'a aşternut si mai teme mie pe muncă. Era pentru îfftâia oară liber şi munca nu mo- 1 n-rmigie acum tnainte »Utilele-Acum si drepturile minerilor puteau fi cerute cu voce tare: ,Mimerii să-şi areacă tovarăşii cei mai vrednici, mi- nari adevăraţi, care să «pe-j pere interesele» şi ducă cuvântul nostru mai departe1.". Acesta e gândul lui Vlad lem Şonea din Ghelar, iar minerii îl ascultă şi-l cinstesc ca pe un tovarăş mai bătrân și mai încercat, . V. R. La atelierele C. F. R. B I g Bw ^ B Tâî^ovlste se coTiStru* Ucenicii Oliî Carei esc locuinţe pentru 60 , - - . familii muncitoreşti traesc în camere igrasioase şi insalubre Ministenil Muncii trebue să intervină Srsbnic In fosta şcoală primară Nr. 2 din Carei, se află instalat căminul de ucenici In condiţii cu totul neomeneşti.. Cine intră în acest cămin şi vizitează dormitoarele celor 32 de ucenici, îşi poate da seama de mizeria in care viitorii muncitori, maestri sau ingineri îşi duc viaţa de fiecare zi. Dormitorul este o cameră igrasioasă cu pereţii crăpat si plini de păianjeni. Paturile rudimentare, fără lingerie, saltele şi perne, sunt acoperite cu o singură năturg roasă In ce priveşte îmbrăcămintea, majoritatea ucenicilor sunt fără încălţăminte şi fără haine şi poartă acelaş costum atât la lucru cât şi în zi de sărbătoare. Datorită acestei situaţii, ucenicii îşi petrec întreaga vreme numai în incinta căminului, fără nici o posibilitate de a participa la vreo manifestare culturală. Deşi, atât conducerea căminului, cât şi alte autoităţi, au fost sesizate de starea deplorabilă în care trăesc cei 32 de ucenici, până azi nu s’a luat nicio măsură de îndreptare. Muncitorii din Cărei cer Ministerului Muncii facerea unei anchete şi luarea de măsuri urgente pentru a se crea condiţii omeneşti de viaţă tinerilor ucenici. E HULUBA Corespondent Direcţiunea generală CF. R a luat hotărtre* ca si se constrmarea pentru salariaţii atelierelor CF.R. ..Gh. Gheorgiu- Bej” din Târgovişte, locuinţe In jurul atelierelor. Astfel, s’a făcut planul pentru construirea a zece clădiri compuse din patru şi opt apartamente. Lucrările la prima clădire au şi început, fiind adus tot materialul necesar ca betonita, cărămida, ciment şi altele. Fiecare apartament va avea două camere, hali, bucătărie, cămară, bac şi toaletă. Totalul clădirilor pot adăposti 68 familii muncitoreşti, având confortul necesar pe terenul din jurul locuinţelor va fi amenajat un frumos parc. Ceferiştii din Târgovişte văd in aceste lucrări, grija ce o poartă regimul democrat celor ce trudesc. N TURLETE Coresp. Farmaciile de serviciu Cireşeanu P. Bârlad, b-dul Carol I 25. telef- 3 35.82- Ziberman Grunbaum M-Retr. Sfinţii Apostoli 37. telef 3 39.53. Vidu Ion și David M., Calea Văcăreşti 82. Dr. Sterescu Mircea, b-dul Regina Elisebeta 34. telef- 3.93 36. Ionesni M. Dimitrie, str. Berzei 46. telef. 303.22. Nistor Traum, Calea Griviţei 112. telef 4.91.84, Peireşcu Antonete- b-dul Filantropiei 34. telef. 7.36.40, Cireşeanu Betty, Şos. Ştefan cel Mare 34, Dr. Lascăr Romeo, Calea Doropanţilor 93, Rachmund, şos. Colentina 84. RADIO RADIO BUCUREŞTI: 7.00: Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. 7.15: Buletinul de ştiri în limba rusă 7 20: Publicitate. 7.24: Muzica dimineţii- RADIO ROMANIA : 9 7.30: Emisiune în limba maghiarin JL _ _ _ *1 ră. RADIO BUCUREŞTI: 7 30: f 1 PflTr I« I Continuarea muzicii de diminea- ' tă 8.00: Muzica dimineţii, continuare 9 90: închiderea emisiunii. Dela orele 9.00-—9 05 pe Radio România şi Radio Bucureşti- jurnal in limba bulgară 13.00: Deşte'. , derea emisiunii. Ora Sindicală. .. prezintă Vineri X August 13.30: Orchestra • Costica Dtoicu. a mm a ea es reif mar 13 55- Publicitate. 14.00: Radio ir ifîCÎClG SulLC J jurnal. 14 17: Revista presei. 14.22: * ► Carnetul unui bucureștean 14.27: J Continuarea programului orchestrei Costică Dinîcu. 14 52: Fubricitate 14.57: Buletin meteorologic 15.00: Bursa. 15.02: Rezumatul programului de a doua zi 15.07: închiderea emisiunii 18.00- Deschiderea emisiunii, varietăţi sovietice: 1 Conferinţă: Casa Prieteniei Sovieto-Române. _ 2. Muzică- 3. Informaţii. 4. Muzică. ^ 13.30 : Ora pentru cei mici. RA-ODIO ROMANIA: 19.00: Emisiune in limba mahiară: Ora femeii. RADIO BUCUREŞTI: 1900: Car* ^ net cultural: Cronica c'nemato- a grafică de Eugen Steilen). 10.15: Slise Madeleine Eknette n. canto. 1930: Universitatea Radio. 10.45: • ■* • ' , L O “ * '•a' " *»s Muzică românească 1950: Radio , J ceanu, Lulu Savu, Costache n’mnal. 20.00: Orchestra Radio dl- 0 Antoniu Ion Manta și V rij de Ton Ghiga. 21.00: Scriitorii ► ’ RUnea noștri 21-20: Muzică vocală- 21.30: < ► np-j. . Mzleita Sadova Theodor Rogalik!- - pian si Mar. ♦ «crete Capreanu - vioară. 22.00: * Plafonul complect descoperit Radio jurnal. 22.17- Buletin de știri In limba rusă. 2222: Buletin che ALHAMBRA: Bărbatul domsportiv 2230: Oglinda z.'teî. 27.35: Mara Milton — carte și Edmond Deda — pian 23 00: Inetremen^tisti soviettoî. 23.80: Radio jurnal. 73.35: Muzică de jazz 23 50: Muzică românească 24 00: Inchidarea emisiunii. ROHANIA LIBERA pe 48.3 m- lungime de undă 12 90: Deseh'derea emisiunii Ora «vect. Muz’că românească. 17.05: Buletin informativ 12.10: Muzică uşoară. 12 20: Actualităţi la microfon 17.24: Muzică românească. 17 10: Buletin de ştiri 12 40- Muzică uşoară 12 50 ■ De teste centru toţi. 12.54: Muzică românească. 13 00: Spicuiri din prostă 13.05: Orchestra Felicia Kirkorian. 13 20: Cronica tineretului 13.30: Orchestra Felicia Kirkorian. 13.40: Buletin de ştiri. 13 50- Muzică uşoară. 14.00: Ştiri şi fapte din toate colţurile lumii. 14 05: Cântă Marco Teonca dele Opera de Stat. le acordeon Jean Lerani 14.25: închiderea emisiunii. 19.30: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Viaţa politică 19.35: Muzică românească. 19.45: Cronica cinemg BUMNeSt 19.54: Muzică uşoară. 00: Cronica evenimentelor externa da George Macovescu. 20.10: Meri instrumentişti. 20-20: Buletin de știri 2030: Muzică românească. 20.50: Muzică de Lehar 21.00: Recital de pian. Angela Stancu 21.20: Muzică românească. 21-80: Muzică de dans 21.85: închiderea emisiunii. PAAT IIL tisg escroc înseală sute n- ţărani cu autorizaţii de colectare false Parchetul Trib. Ilfov a înaintat cab. 4 Instrucţie, sub stare de arest pe individul Teodor Vişan, fost funcţionar P. T. T., care a săvârşit o serie întreagă de escrocherii pe teama naivilor. Afişându-şi public calitatea de a putea procura autorizaţii de colectare de cereale pentru aprovizionarea regiunilor insecetate. Teodor Vişan se ducea prin sate, venind în Bucureşti cu sătenii cari voiau astfel de autorizaţii. In faţa Ministerului escrocul spunea sătenilor să aştepte, iar el intra înăuntru pentru a ieşi peste câteva minute cu o rezoluţie falsă plăsmuită de el, rezoluţie pe care o arăta, cerând să i se dea câte 15 milioane lei de persoană pentru a ,,desăvârşi” operaţiile de eliberare a autorizaţiilor. După ce incasa banii, Teodor Vişan intra din nou în minister, de unde dispărea eşind prin uşa din spate. In acest mod el a reuşit să înşele sute de ţărani. Escrocul a fost prins cu ocazia unei razii când a încercat să se legitimeze cu ajutorul unei identităţi false. Procesul industriaşului Ciocan Procesul industriaşului miruitor D. Ciocan, care a încercat să corupă organele Ministerului Industriei si Comerţului cu suma de 50 milioane lei, venind ori spre judecare in fata secţiei a I-a a Trib. Ilfov, a fost amănat pentru 11 August crt. SPECTACOLE Testre ISBANDA : AUo Baby. Mademoiselle GRADINA SAVOY: Am un milion și vreau să-l beau. COMEDIA: Arsenic şi dantelă ve- ♦ ‚ ► ■v › › ICODIBliiai: Vineri 1 s e suc rn^nd al [FEMEILE nul iiSlif IU 3 esece de NOEL COWHR1 Traducere de Alf. Arian ia cu Virginica Popescu, Mimi Bnănișoarei BOEMA: Sunt o cârpă In amor VOLTA BUZESTI: Contele de Camigiu. SAVOY: Pantipa. ASTORIA: Rochia de mireasă. . Cinematografe ARO. REGAL. PROGRES: Spionaj In desert. CIOCONDA: Nu e timp de dragoste EFORIA: Focul Fantomă TRIANON: Crima din Texix VOX: Bette simţurilor.. EXCELSIOR-MIGNON: Legea Nordului SCALA: Petru cel Mare. ORFEU-COLOS: Inimi întunecate LUXOR: Nu e timp de dragosi. FEMINA: Ful Seicului. SELECT: Legiunea albă ARTA : Circul VICTORIA: Păcatele trupului. BD. PALAS: Premieră americană. CASANDRA: Daristoarea din Singapore. AMERICAN : Serenada Norilor ; AIDA : Intre doi bărbaţi; CORSO: Rapsodia diabolică; FLORIDA : San Demetrio ; GLORIA : Mi s’a dăruit un teger ; IZBANDA : Variete; SPLENDID: Bai la castel; VOLTA BUZESTI: Marina îşi Îndeplineşte datoria. Cartier Capitala in 24 tie ore 5‘a IOC la bml:Sria ,,tnur5?'‘ La fabrica de pâine ,,Ingra”, pa care lirsa grâului a Drnît.o mult timp în inactivitate, erau în toiu pregătirile pentru reînceperrea lucrului. O echipă de muncitori a lucrat neîntrerupt în ultima vreme, pentru a pune la punct toate cuptoarele, care chiar de mâine aveau sa înceapă cda populaţiei câte 1:0.000 raţii de pâine zilnice, din făină sovietică. Ieri noapte insă, o mână criminală a pus foc clădirii, prin intervenţia promptă a pompierilor şi efortul muncitorilor, incendiul a putut fi stins, înainte ca instalaţiile să fie atinse. Iată încă una din manevrele ticăloase ale duşmanilor poportulul, care In fel şi chip caută să împiedice ieşirea din lipsuri şi mizerie a ţării noastre. Ancheta, care e in curs, trebue să descopere rădăcinile aecunde ale sabotajului şi pedeapsa necruţătoare să lovească pe vinovaţi. A Iuţit fac paratul „Leonida” La garajul „Leonida” din bule Tache Ionescu, a izbucnit cri 13 orele 15.30 un violent Incendiu într’o hală de Întreţinere a automobilelor Focul s’a întins cu repeziciune şi la o magazie unde erau depozitate piese de sclrob şi benzină. Până la ferirea pompierilor lucrătorii garajului au dat un preţios ajutor salvânt maşinile şi scoţând benzina din raza incendiului Sunt pagube de circa 8 miliarde lei. Doi pompieri au fost răniţi în timpul operaţiunilor de localizare a incendiului. Se crede că focul ar fi luat naştere de la o lampă pe care ar fi uitat-o pe acoperişul garajului tinichigii ce făcuseră reparaţii. Circa 8-a Poliţie a reţinut pentru cercdtări pe lucrătorul tinichigiu Jan Tonescu. Incendiu în com. Pustnicii In comuna Pustnicul, de lângă Bucureşti, s-a declarat ieri un incendiu într-o magazin în car® Primăria Capitalei îşi depozitase materiale şi unelte agricole. FINALA MAREI COMPETIŢII SPORTIVE A TINERETULUI MUNCITORESC Finala Cupei Uniunii Tineretului Muncitoresc care se va dispută in Bucureşti, pe stadionul Giuleşti începe Vineri 8 August îi va continua Sâmbătă 3 şi Duminică 10 August., Participă la jocurile finale asociaţie ale căror echipe sau atleţi au ieşit primii la concursurile regionale, care s'au ţinut la Braşov, Ploeşti, Cluj, Timişoara şi Galaţi Intre ÎS—20 Iulie 1047' Este demn de remarcat că la concursurile regionale au participat un număr record de tineri — 1.579, cari au fost selecţionaţi din cei peste 6 000 membri ai asociaţiilor sportive ale U. T. M la concursurile judeţene pregătitoare. Cine 5*23 calificat peni’« .jocurile f rnsîe Tn centrul Ploeşti s’au ca!'.ficat asociaţia sportivă „SU Constantin Godeanu", ,.T1ner®ţea”Ploeşti, „Tinereţea”.Slatina îl „T- Vladimire»cu‘‘Craiova. Centrul regional Braşov a calificat in jocurile finale pe ,,Ardealul” Braşov, campioni regional, „Avântul tineresc”-Sibiu, «Tânărul Muncitor“ din Sf. Gheorghe şi „Progresul" din Mediaş. In centrul Cluj, campionatul regional a fost câştigat de oscoaţie sportivă „Filimon Sârbu” din Turda, campioană regională, „Olimpia“ - Cluj. Bernard Andor din Tg Mureş, în centrul Timişoara îs calificat pentru finală campioana Victori®4* din Satu Mare, „Viitorul” din Timişoara. „Lugojana.Lugov ţţ „Tânărul Muncitor” din Reşiţa Din cetenii Galaţi vin la Burusei, la finală campioana refunată „Victoria’LCîslau, „Marathon“ din Iaşi „Steaua Bistriţei” din Buhuşi, /.Unitatea“ din Rarău iar de la Dorohoi vine „Gloria”.