Scânteia, august 1947 (Anul 4, nr. 885-910)

1947-08-01 / nr. 885

„Prin dizolvarea partidului vânzătorilor de ţară al lui Maniu, un puternic cuib al reacţiunii a fost distrus" a spus tov. dr. V. Mârza vorbind salariaţilor P. T. T. Marile meetinguri muncitoreşti de la P. T. T., Wolff şi cinema Piccolo Au luat cuvântul tov. Const. Câmpeanu şi Gh. Stoica Câmpeanţi La Wolfft iov. C. muncitoare, a încheiat oratorul. Un mare ritmălr de salariaţi al Mu­zarea, tn folosul masselor IP. T. T­uhn — funcţionari ţi de munccitori — Întruniţi în grădina „Băcani", au ascultat eri după amiază cuvântul tov. dr. V. Mâr- Az, membru al Comitetului Cen­­­­tral al Partidului Comunist Ro­­m­anân, deputat de Iaşi. , Vorbitorul a făcut o amplă a­­nalipsă a situaţiei­­ interne, în lu­­mâna luptei poporului pentru li­chidarea reacţiunii şi realizarea­­Propunerilor P. C­ R. PRIN DISOLVAREA PARTI­­DULUI VÂNZĂTORILOR DE­­TARA, AL LUI MANIU, UN PU- ITERNIC CUIB AL RE­ACŢIUNII !A FOST DISTRUS, A SUBLI­NIAT VORBITORUL. La aceste cuvinte mulţimea a manifestat îndelung, exprimân­­du -l satisfacţia pentru eizol­­varea P. N. Ţ.Maniu şi cerând trimiterea la ocnă a trădătorilor Trecând la analiza propune­­t­­arilor P. C­­R. pentru refacerea­­ tării şi stabilizarea monetară " tov. dr. Mârza a arătat că pen­­t­ru împlinirea lor este nevoie de « serie ele măsuri pe care clasa Eri la orele 5 d. a­, a luat loc la uzinele Wolff o întrunire in cadrul căreia Top. Constantin Câmpeanu, membru in C. C. al P. C. R. deputat, a vorbit sala­riaţilor despre „Rolul clasei muncitoare in realizarea propu­nerilor P. C. R.". Primit cu puternice a­plauze, tov. Cămpeanu a făcut o am­pla analiză a situaţiei politice inter­naţionale şi interne, arătând că in prezent lumea este împărţită în două tabere distincte — şi a­­nume: pentru pace şi democra­ţie luptă muncitorimea, ţăranii şi intelectualii din lumea nu s­treapă, iar bancherii, imperialiş­tii şi trusturile vor fascism şi război.­­ Analizând posibilităţile de re­dresare economică a ţării, tov. Cămpeanu a arătat că ea se poate înfăptui numai prin asigu­rarea echilibrului bugetar, înlă• «inferioare. In primul rând, este furarea evaziunii fiscale, esigu- ■chemată să le înfăptuiască! Este sarea colectării cerealelor şi m.ă­■nevoie ca în alegerile sindicale ■să fie puşi la conducere cei mai «instiţi şi devotaţi muncitori­­•sie nevoie de o reală sporire e producţiei, de o înărţie dreaptă a braţelor de muncă, de un e­­c­hilibru stabil al bugetului. Cu aceste măsuri în gospodăria firea producţiei industriale. Subliniază apoi că guvernul a dizolvat gruparea manistă, pentru acţiunile ei duşmănoase şi trădă­toare comise faţă de ţară. Sala­riaţii de la Wolff, au aplaudat frenetic această măsură, luân­­du-şi angajamentul — prin gla­ noastră, vom reuşi să facem sta­­sul Iov­ Petrescu, secretarul or­ganizaţiei de partid — că sala­­riţii de la Wolff vor lupta împo­­triva rămăşiţelor reacţionare Şi nu vor cruţa eforturile pentru a contribui la realizarea propune­rilor P. C. R. In sala Picolo lori du­pă amiază, în sala ,,Piccolo“ din B-dul Padre tor. 8- a V­a Gheorghe membru in C C. al P. C. R. deputat a vorb­i muncitorilor de la S.E.T., Fabrica de Măşti I.E.R., etc, despre: ,,Propunerile Partidului Comunist­ Român pentru refa­cerea economică a ţării“. Vorbitorul a arătat că pro­­puner­le făcute de Iov Gheor­­ghiu-Dej in numele Partidului nostru, urmăresc ridicarea vo­lumului de­ bunuri, ca mijloc pr­ecipal de i­bunătăţire a si­­tuaţiei economice. Un volum sporit de mărfuri puse în cir­culaţie este chezăşia reuşitei operaţ­ei de stab­izare mone­tară şi echilibru economic. Amintind încercarea de fugă în străinătate a grupului de trădători in­grante cu M­ihala­­che şi dizolvarea P. N. Ţ. care a încercat să provoace război civil şi amestec străin, în ţară tov. Gh. Sto­ca a arătat că acum mai­ hotărît şi mai sigur de forţele sale, poporul munci­tor îşi urmează calea sa — calea luptei şi a muncii încordate — veghind ca uneltirile duşma­nilor să fie la timp dejucate. Cu nestăvilită satisfacţie au Habitat muncitorii, funcţionarii şi tehnicienii din Capitală d­eol­­varea Partidului Naţional-Ţă­­rănesc al dlui Maniu. ..Socec“, fabric» „Gagel”. »­«., et«. „Vă mulţumim pen­tru lupta dusă, de­..Mulţumim pe această cale tu­­turor colaboratorilor dvs. pentru lupta pe care aţi dus-o, zi de zi, neobosiţi, în lămurirea masseu­r şi demascarea tuturor reacţio­narilor, criminalilor trădători ai poporului care trudeşte, luptă care a contribuit în largă mă­sură la dizolvarea P. N. T.’. Moţiuni asemănătoare ne-au trimis salariaţii Eforiei Spitale­lor Civile, ai Manufacturii C­­A­­M. Belvedere, fabricei ..Safir”, Fabrice­ de Tricotaje. Soc. Ro­mâne pentru Industria Bumba­cului. Fabricei şi Boiangerîei ..Schmidt”, Spitalului Colentna, Maternităţii Giuleşti, Spitalului de copii, Oficiului de Aprovizio­­nare Farmaceutic, ai morii „Doamna". ..Filiera", etc­. etc. fi Mill să continue c­u și mai multă străşnicie opera de Iichidare a tuturor fasciștilor“ htam.rare telegreme ale osmsnsfor muntfi adresai d- ui dr. Petro tiroid, Hw. Tech­il Georgescu, ti-lui M. Sadot­eanu ,« ziaruui „Scârne­i“, exprim­i încrederea necîntită în regimul democratic şi satisfacţia provocată de dizolvarea P. ft. ]. .N.T.: In fabrică, uzine şi hi­posporul«­‘ scriu „Scânteii"’ munci­torii din Capitală La marile întruniri ţinute ori în Capitală s’au votat nenumă­rate moţiuni prin care oamenii muncii mulţumesc ..Scânteii”, pentru lupta neobosită dusă zi de zi pentru demascarea bandei de trădători de ţară din fruntea P. N. Ţ. Muncitorii de la „Lemaître” se scriu : P­­rouri au avut loc însufleţite meatinguri in care salariaţii de toate categoriile au aplaudat măsura guvernului şi a Parla­mentului trimiţând sute de te­­legrame şi moţiuni d-lui dr. Petru Groza, preşed. Consiliu­lui de Miniştri. Parlamentului Ţării prin preşedintele său d. Mi­ha­l Sadoveanu, tov. Teohari Georgescu, Ministru de Interne şi Atexuru. „Scânteia“. Din moţiunile şi telegramele prim­­e, spicuim: „Muncitorii de la G­oviţa Roşie cer Guver - m“­rulu­­ şi Parlamentului să con­tinue cu şi mai multă străşnicie opera de lichidare a tuturor fasciştilor şi reacţionarilor din ţara noas­tă“. In acest sens au mai votat moţiuni salariaţii de la: Malaxa, Cartea Rom., Lemaître, Leon­id­a, SAFIM, Speranţa. Tricotaje S. A. R. Gralex, Ind. Buumbacu­­lui. Metalica, Spitalul Colenti­­ti. Eforia Spitatelor Civile. O­­ficiul de aprovizionare Farma­­ceutic. Spitalul de Copii. Ma­ternitatea Giuleşti. Manufactu­ra Belvedere. Direcţiunea. Ge­nerală C.A.M. Titan. Nadrag. Calan Lupani. Industria Iutei. Astra Ardeleană. Uniunea Sin­­dicat­ului CFR. Standard Dis­­tribuţia. Bragadiru. Monitorul Oficial, Vulcan. Atelierele RA­T.­. Ţesătoriile Unite Ameco. Phoan­e Record. Timpul. Her­­dan. Scrb­u.­ Liber, etc. D-lui Mihail Sadoveanu, pre­­şedinte al Adunării Deputaţilor 1 --- ./•__« _ .7.......X _ —-'"41. JUOt. U.WCdUKu RUiltUi UlUJg telegrg.mc de către muncitori. in care cităm : „Convinşi să veţi continua pe drumul deschis, mulţumim Par­­lamentului Ţării ales de popor şi-l asistatăm de sprijinul şi de­ s­otam­entul nostru”, spun »mun­­­citorii d­e l­a „r.em­aîtro“. Tot aşa glăsuesc salariaţii de­ la SAFIM. Speranţa. Tricotaje. Malaxa. Spitalul de Copii. Bri­­trom. Oficiul de Aprovizionare Farmaceutic, Eforia Spitalelor Civile. Spitalul Cantacuz­­o, etc. KuSt'iiiiij'île oameni* Ier mumii către tov. Teohari Georgescu Dragostea şi încrederea oame­nilor muncii din România faţă de tov. Teohari Georgescu, mi­nistrul Afacerilor Interne- gra­ţie vigilenţei căruia au fost de­jucate planurile complotiştilor şi trădătorilor manişti Işi găseşte expresia in nenumăratele mo­ţiuni votate cu ocazia întruniri­lor ce au avut ioc In Capitali­„Aducem mulţumiri tov­ Teo­­hari Georgescu pentru dizolva­rea P. N. Ţ- Acest aşa zis par­tid, naţional-ţirănesc a încetat de mult a fi naţional şi mai pu­ţin ţărănesc", e prin salariaţii întreprinderii ..Standard Tele­foane” în moţiunea lor. Aceaş lucru il exprimă mo­ţiunile votate de salariaţii fa­bricii „Rova”, „Industria Iutei”, „Atelierele Ford . Bragadiru”" EASPAN MTI­T­U SCÂNTEIA” La procesul bandei de asasinii raanisto-titelişti dela L T. A. va­si­na I if şi au făcut zguduitoare depoziţii, zdrobitoare pentru acuzaţi TIMIŞOARA, 30 (prin telefon). „ In şedinţa de Marţi după amiază a procesului asasinilor manisto-titelişti dela I. T. A." Arad, s’a continuat cu ascultarea, martorilor după care a fost chemată Floarea Nedici, văduva lui Iosif Nedici, ca să depună in calitate de informatoare- E o femeie simplă, îmbrăcată in negru- Când se opreşte In faţa judecătorilor, o parte din acuzat! o privesc Încremeniţi ca nişte stane de piatră- Cuvintele văduvei se Îndreaptă asupra lor ca nişte săgeţi de foc. Ea poves­tânduri să se apropie de soţul al care zăcea intr’un lac de sân­ge, ca să-l salveze, cum *’» ru­gat de asasini, având şi copila de 7 ami lângă ea, să nu mal schingiuiască pe Iosif Nedici Insă degeaba i-a implorat.­­ Durerea ei nu şi-a găsit răs­puns decât in Înjurăturile şi In­sultele asasinilor. Una dintre a­­gresoare, Elisabeta Molnár, a inceput să lovească un cap vic­tima care zăcea la pământ şi s'a răstit la Floarea Nedlol: — „Ce să-l duri ? Lasă, că alei tra­buc să moară” ! Preşedintele ordonă confrun­tarea, Elisabeta Molnár pără­seşte boxa şi se opreşte în faţa Floare! Nedici. Aceasta 11 aruncă o singură privire, o re­cunoaşte şi spune doar atât: totu­l. Apoi Floarea Nedici povesteşte cum a venit banda deslănţuită acasă să-i facă percheziţie, să caute stofe, zahăr şi alte lu­cruri, dar n*au găsit decât o pâi­ne neagră şi 9 metri de pânză ce se dăduse la fiecare dintre m­un­ehtori. E ascultată mama lui Nedici, Ecaterina Nedici, o femeie de 64 ani cu faţa suptă de lipsuri ei suferinţe* cu basma neagră pa cap Ea povesteşte cu voce stinsă despre acea zi blestemată când i s’a răpit fiul.­­ Vin apoi doi martori ceruţi de acuzaţi dar deipoziţiile lor nu a­­şuret­i cu nimic faptele asasi­nilor din boxă. Miercuri dimineaţă, continuin­­du-se de abaterile, s’au perindat loi faţa tribunalului câteva pe el de martori ceruţi de acuzaţi. Depoziţiile sunt l» general ne­­preote, uneori contradictorii şi se poate deduşi cu uşurinţă fe­lul in care ei au fost „pregătiţi în prealabil”. i . 1_fest* m. «p firului lung de martori, preşe­dintele completului de judecată declară schimbarea calificării la inculpaţii Gheorghe Ardeieanu şi Fzenteşi din instigare in omor iar la inculpaţii Magdalena Cu­­ruţiu, Ladislau Schwartz, Livia Ab­tl OUU­­JLSUV­A b» Uftl VV?I UUI V­ăă­tămare gravă in omor. Apoi şedinţa este suspendată, continuarea fiind fixată pentru după amiază la orele 16,10. S’a fixat Declararea Prîn trei decizii importante preţul făinii şi al pâinii stocurilor de făină pentru comercializare, preţul măcinişului Ministerul Industriei şi Com­er­­ţului a dat trei decizii prin care fixează preţul maximal al făinei de grâu şi derivatelor , cheltuie­­Iile ocazionate de transport, con­servare şi încărcare, precum şi preţul măcinişului. Preţul pâinii şi al făinii Ca­lapasara de la 1 August 1947, preţul maximal pe tavă al făinei ca grâu extracţie 98o/g este de­­ 77.890 lei Kgr. Preţul afişului in cazul că se extrage, este de 79100 Iei kgr Tot de la acelaşi dată, pre­ţul maximal pe ţară al Pof­ft­ei Integrale de cran in gre­utate de 1090 grame, fabri­cată din făină integrală ex­tracţie 90»/o se stabileşte la 84.000 lei loco brutărie. Pentru cheltuielile de transport, rabatul distribuitorului şi revân­­zătorului, se stabileşte o cotă de 2.000 lei de fiecare pâine de 1000 gr. vândută la chioşcuri sau alte locuri de desfacere. . Cu începere etaja 1 August pre­ţul târâtelor provenite din mă­­cioarea cerealelor de orice fel este liber. Declararea stocuri­lor de făină Fa­zaA» de 1 August 1947 era 0. oricine va deţin« făină de grâu integrală extracţia 90»­» în aieo un scop de comercializare sau prelucrare, este obligat aă declare stocul U Administraţia Financiară sau la Percepţia Fi­­scală la termen de 0 zile plin« dela data de mai sus. Deasemenea se vor declara şi cantităţile de făină In curs de transport şi destinate comercia­lizării sau prelucrării. Deţinătorii de făină populară vor plăti pentru cantităţile de­clarate diferenţa de preţ între cel stabilit prin această decizie şi cel de cumpărare, diferenţă ce se va stabili de Ministerul de Finanţe. Sunt exceptate eTBO»cmate­­le Instibițiilor de Stat sau particular« de orice fel, ocszionate de cum.­părarea, transportarea, conserva­­rea și încărcarea cerealelor le vagon, provenite din­­recolta «nr. Iul 1047, au fost fixate la 10.210 lei pe kgr. la grâu, 0 220 lei kgr. la secară, orzoaică şi ovăz şi la 1.830 lei pe kgr. la or». Preţul măcinişului cu începere de la 1 August 1047, preţul măcinişului cereale­lor la morile comerciale şi la morile de orice fel, care lucrează sub regim comercial se fixează la 2.090 lei kgr. Preţul de mai sus nu cuprind« impozitul de 2»/«, asigurările de orice fel, descărcatul din vagoa­­ne, încărcatul sacilor cu făină şi transportul de la­­noară la gara cea mai apropiată. In alte localităţi decât Munici­­piul Bucureşti, preţul măcinişu­­rul pentru consumul civil poate fi calculat şi prin registrul de calculaţie, fără ca diferenţa ce ar rezulta în plus faţă de preţul măcinişului stabilit, să majoreze prin adăugire la preţul făinei, preţul legal al pâinei cu mai apalt de 2.000 lei la kgr. SCÂNTEIA „SCÂNTEIA” Organ Central al Partidului Comunist Român Director I CONSTA­NTINES­CU Redactor responsabil Sorin Tomi COMITETUL DE DIRECŢIE $ Lucreţiu D Pat­raşca no 0 Miron Constintinescu • Ch Vasilichi © t Chişinevschi A­­. Căuta (S Al Bulesu © N Popescu Doreana MIRON Hori desbateri la Cameră asupra executării bugetului (Urmare din pag. l-a) poftele directe s’au încasat ni­ politicei bugetare şi a execută­riai 1360 miliarde lei, faţă da rii bugetului, prin Împrumuturi dela Banca 4700 miliarde, cât era prevăzut. Naţională, bonuri de tezaur, etc-Executarea bugetului pe viitor este deci grevată de un rest important, ceeace Însemnează că echilibrul bugetar nu va putea fi realizat decât în câteva lu-ii. și asta numai dacă se lan - ,___. —. .­­măsuri speciale de încasare » lv!iîtl®t©risa l ‘ iSSSMItClOj» drepturilor Statului. S9 (grtttcîî O politică CÍ© In continuare tov. Vinţe, a »glii j­ 137© a mariit»* Tov Vinţe a arătat deaseme­­nea că în lămuririle sale mi­nistrul Finanţelor n’a răspuns la întrebarea privitoare la emi­siunile de bonuri de cassă şi bonuri de tezaur-Trecând la analiza măsurilor luate de Ministerul Finanţelor pentru urmărirea impozitelor şi activarea încasărilor tov. Vin­te a spus: combătut explicaţiile date de d­­ministru Alexandrini asupra a­­cestei situaţii arătând că ele nu pot justifica redusele înca­sări ale Statului- D-sa a ară­tat bazat pe cifre, că în primul trimestru al exer­ciţiului bugetar în curs. la im-LA IMPOZITUL PE VENITU­RILE DIN INDUSTRIE ŞI CO­MERŢ S’A ÎNCASAT NUMAI 31­/o DIN COTA STABILITA, LA VENITURILE PROFESIO­NALE 19*/o, iar la salarii 43 la sută. Aprilie 38.470 Mai 483.747 Iunie 847.401 TOTAL 1.309 miliarde lei (23% beneficiari Aceste date arată că Minis­terul Finanţelor a urmat o po­litică de apărare a marilor be­neficiari, în timp ce marea par­te a veniturilor a fost acope­rită de cei a căror singură a­vere şi substanţă o constitue puterea lor de muncă. Tov. Vinţe a scos de asemenea în evidenţă faptul că păsuiri­le acordate întreprinderilor şi comercianțţ­lor mai mari însem­nează pentru ei asigurarea u­­nor beneficii gratuite, acordate în detrimentul Statului, deoare­ce sumele ce se puteau încasa în Aprilie şi Mai reprezentau altă valoare şi posibilitate pen­tru Stat, decât în Iulie sau Septembrie-Ministerul Finanţelor, a spus tov. Vinţe­a a avut la dispo­ziţie mijloace excepţionale, atât prin legea bugetară cât şi prin celelalte legiferări şi mă­suri guvernamentale. Chr.« l-a oprit pe d. ministru al Finanţe­lor să urmărească cu toată se­veritatea pe marii evazionişti ? De ce nu a venit­­ ministru ?­ Cu ce se ocupă apara­tul fiscal D. Eugen Demetrescu vă este cunoscut. Se poate dovedi cu piese originile că a fost total omul germanilor şi a fost ajutat de germani când era să fie go­nit din Ministerul Finanţelor de către Emanoil sub generalul Stănescu-In acest moment a Intervenit Hans Otto Roth. Printr'o scrisoare adresată mi­nistrului Herman Neubacher, el cere Insistent menţinerea In a­­paratul fiscal a acestui domn In postul de secretar general-In această scrisoare, el spune : ••Acest lucru” — adică plecarea lui Eugen Demetrescu din apa­ratul fiscal în timpul război­ului hitlerist •— ,.ar însemna o ca­tastrofă pentru administraţia Ministerului Finanţelor Perico­lul cel mai mare este că d. De­metrescu va putea fi, după cum se obişnueşte, demis intri o bună zi şi din postul său de secretar general şi pus într’o situaţie mai puţin însemnată la Curtea de Conturi şi la Casa de Depu­neri”. Tov- Vinţe arată apoi că le­giuirile flacale antonesciene erau pregătite de acelaş domn Eugen Demetrescu, care lucra astfel in folosul războiului hitlerist. Ora­torul trece apoi la cazul Pân­dele, director în Ministerul Fi­nanţelor. Acestuia Legaţia Ger­mană li cere să facă un trans­fer ilegal­ Conform legilor şi deciziilor în vigoare atunci în timpul războiului hitlerist, în România nu se putea face acel transfer- IS bine. Legaţia Ger­mană presează pe ei. Pândele şi dumnealui ce spune ? Recunoa­şte că fiind vorba de o piaţa particulară, nu se putea face transfer, dar răspunde totuşi : „ ..Spre a fi agreabil, am reco­mandat cererea dvs. şi se va re­aliza..­”, etc-De’sigur, atât d- Eugen Demet­trescu cât şi d. Pândele, deco­raţi cu Vulturul German, işi fac acum câte o vilă. D. Pandele îşi face o vilă la Sinaia­ ANTON ALEXANDRESCU : „Retragere” I prov. L VINŢE : D Ion Cons­tantinescu, conducătorul direc­ţiei cifrei de afaceri şi impozi­tului excepţional, a intrat in serviciu in 1924. Din cazierul lui se vede clar că in 1938 a fost complect sărac, astăzi are circa 20 ha vie, distilerie, depozit de vinuri in Bucureşti, str. Dr Felix, casă in Parcu. Domenii­lor, cu o montare şi un loc cu­noscut­Acest funcţionar, pentru s f‘ făcut director, s’a împărţit in două Direcţia Timbrului şi Ci­frei de Afaceri, fără nici o jus­tificare, numai pentru­­a-l satis­face. Această satisfacţie i-a fost dată în Februarie 1945 de către Ministrul Romniceanu şi menţi­nută. In câteva localuri din Bucu­reşti- localuri de lux, putem să citim plăci de tablă cu Inscrip­ţia .Consumaţi vinuri din viile Ion Constantinescu”. Nu este de mirare că vin legi, că vin dis­­poziţiuni cari servesc pe marii producători şi comercianţi de vinuri­ Doamnelor şi domnilor depu­taţi, încă sunt foarte multe do­vezi, sunt multe documente, dar le cunoaştem cu toţii. Este interesant că pentru a­­ceşti funcţionari superiori cei doi membrii din comisa de com­primare a Ministerului de Fi­nanţe au făcut următoarea in­­cheere : „D. Atanasie Petrescu şi Horia Niculescu sunt de pă­rere că pentru coliberatorii di­recţi ai d-lui ministru, d sa ur­mează să şi dea avizul personal, în prealabil”. Din acest proces verbal rezul­tă că şi delegaţii Ministerului sunt pentru comprimarea aces­tor funcţionari, dacă ministrul este de acord. Până în prezent, după infor­­maţiunile pe care le am, d. ministru nu a soluţionat acest proces verbal, cu toste că i s'a cerut de către delegatul Sindi­catului să-l soluţioneze şi s'au lat toate lămuririle necesare din care reese clar că aceşti funcţionari superiori trebue să fie licenţiaţi. Din 5 inspectori generali pro­puşi pentru comprimare n’au fost comprimaţi decât 2 ; din 29 inspectori financiari propuşi, au fost comprimaţi numai 8; din­­tr'un număr de 1806 controlori fiscali n’au fost propuşi pentru comprimare decât 62, iar din a­­ceştia n’au fost comprimaţi de­cât 41. Iată cum e-au înţeles compri­mările de către Ministerul Fi­nanţelor- Şi nu este de mirare că pe d. ministru al Finanţelor nu-l interesează realizarea eco­nomiilor la capitolul personal din celelalte ministere, dacă nu propriul minister procedară astfel. . Chiar dacă unele din vârfuri­le solicitate spre comprimare sub presiunea Perlamentului, a sindicatului și a presei în ulti­­mile zile, și-au prezentat demi­­siile, aceasta nu schimbă în fond situaţia. Primul trimestru si lun Setului prin aceşti oameni a fort lucrat, in fata comprimărilor au fost apărat! şi numai in urma cresiunei de jos, li s'a creiat si­­tuatiunea unei „retrageri onora­bile”. Reorganinzarea Miiţîns­terului de Finanţe Măsurile pentru realizarea maximum­ului­ de economii şi a îmbunătăţirii aparatului fiscal nu pot fi reduse nici măcar teo­retic numai la comprimări de personal. Se impune desfiinţarea tuturor serviciilor azi de prisos şi înlă­turarea sau înlocuirea oamenilor cari servesc interesele numai ale anumitor cer­uri economice şi sunt duşmani ai stărilor politice de astăzi- Aceste măsuri de des­fiinţări­ trebuiesc dublate cu or­ganizarea, simplificarea şi raţio­nalizarea tuturor serviciilor cen­trale şi exterioare-In încheere, tov. Vinţe a atras atenţia asupra instituţiilor auto­­nome, arătând că acestea trebue să contribue­­la mărirea venitu­rilor Statului, realizând în bu­getul lor nu numai echilibru, dar şi excedente serioase-Cerând asigurarea unei cola­borări strânse între Ministerul Finanţelor şi Parlament, precum şi respectarea de către acest departament a tuturor măsuri­lor prevăzute de guvern. Consi­liul Superior Economic şi Co­misia ministerială pentru re­dresarea economică şi stabiliza­rea monetară, tov. Vinte a cerut convocarea imediată a Comisiei financiare şi bugetara a Parla­mentului, unde d. ministru al Finanţelor să facă darea de sea­mă legală asupra executării bu­getului şi să prezinte un Pion serios pentru echilibrarea lui, pe care o publicăm pe pagina T­ a. D. AL. ALEXANDRINI minis­trul Finanţelor, recunoaşte ca jus­tă critica tov, Iota Vinte, privind neprezentarea in faţa Comisiei Financiare a, unei dări de seamă saupra executării bugetului. D-sa face apoi o expunere asupra chel­­tuelilor şi a veniturilor Statului, după care arată că se vor con­trola comprimările si se vor co­recta erorile. Deasemeni, a-s a scuza pe profitorul şi hitleristul Eugen Demetrescu arătând că a­­cesta a fost absolvit de orice vrou de către o comisie de epuraţie. In in^v»iere d. Al. Alexandrini a vorbit despre­­mia schemă de organizare a Ministerului de Fi­nanţe şi a recunoscut, necouta -i a echilibrului bugetar. Sedinta S-a ridicat la ora 20,20. Azi, şedinţă la ora 17, , Se cunoaşte că, pentru urmă­rirea drepturilor Statului Mi­nisterul de Finanţe are un apa­rat întreg de funcţionari compus din agenţi de urmărire, percep­tori, controlori, administratori financiari, inspectori şi inspec­tori generali, in total peste 10 000 de oameni din totalul de cca. 20.000 salariaţi câţi are Mi­nisterul , Finanţelor. Activitatea acestei armate de funcţionari se reduce in practi­că la urmărirea debitelor în­scrise în roluri (impozite cons­tatate pe cale de impunere sau debitare) şi constatarea dreptu­rilor sustrase (pe cate de con­travenţii şi alegeri de diferen­de). Aceste drepturi însumează un total cca. 20° % din totalul înca­sărilor bugetare din impozite. Restul de SOVO se realizează fără participarea directă a acestei armate, prin plăţi directe efec­tuate de contribuabili, care — mai ales pentru Impozitele di­recte — au ei. contribuabilii, rolul de perceptori pentru s­at. lex­ andrin, cu planuri, propu­neri, nnperte de legi penint Im- Reaijztr.rea trU«e%*jluf punerea $1 urmânrca marilor , . w • . m­eci’lanti si a celor care au ICI IT­SCBC*, profita­ în urma războilui ? Arătând ra exectUarea buge­tului cade în sarcina ministru­lui de Finanţe, iar controlul executării bugetului revine Par­lamentului. Iov Vinte a sub­liniat faptul că m­inistrul Finan­­telor n’a prezentat Camerei n’ei un raport asupra execută­rii bugetului, n’a informat Par­lamentul. Tn felul acesta s’a de Finanțe miliarde lei (24'/*) g­t ;,iTj , miliarde lei (31%) ’ L miliarde lei (53%) ! S fată de cota trimestrială) tară acestea trebuiau să aducă Statului economii de 4000 mi­liarde lei la salarii, tn fapt«, economia putea fi chiar de 8000 miliarde. La Ministerul Finanţelor de pildă au fost comprimaţi 554 funcţionari, ceea ce reprezintă 2,38% faţă de totalul de 23.263 funcţionari ai acestui dep­arta­­ment. In rândurile celor compri­maţi n’au intrat vârfurile cele mai corupte ale funcţionărimii fiscale. S-a cerut de către delegaţia sindicală comprimarea următo­rilor funcţionari superiori : Eu­gen Demetrescu, secretar gene­ral ; Lazăr Ionescu, director ge­neral ; Constantin Pandele, di­rector general; I. Constantine­­scu, director ; Gh. Voiculeacu, director; C. Constantineacu, di­rector­Dacă este nevoie pot să arăt şi faţa politică şi faţa morală a acestor vârfuri din Ministerul Finanţelor­.­VOCI : Să le auzim... Tov. ION VINTE : ...vârfuri, cu ajutorul cărora s’a executat primul trimestru al bugetului ţării. Adică pe un trimestru întreg s-a încasat mai puţin decât cota bugetară pe o singură lună. Din suma de 1369 miliarde, salariile şi impozitele mobiliare, care se în­casează în mod automat ,repre­zintă circa 500 miliarde lei. Iată că aproape jumătate din impo­zitele directe sunt aduse direct de contribuabili. In timp ce încasările din tim­bre (inclusiv drepturile Statului la facturile emise) se realizează in proporţie de 67»/» In cursul primului trimestru, impozitul pe cifra de afaceri şi impozitul ex­cepţional ating cota de abia 35'/* trimestrial. Aceasta denota că ACOLO UNDE ÎNCASĂRILE DEPIND DE FUNCȚIUNEA DE PERCEP­TOR A CONTRIBUABILILOR. APARATUL DE URMĂRIRE ESTE ABSENT, deoarece, în casa Statului nu s’a vărsat decât o parte din ceea ce ti revenea. Tre­buie să mai ţinem seama de fap­tul că din totalul încasărilor tri­mestriale, circa 2000 miliarde lei sunt rezultate din aplicarea art. 58 şi 59 din legea no 140/947, care prevede termene de plată fără majorări pentru contribua­bili în restanţă- „ _ , , . REESE CLAR CAT DE MICA ,,1e aU Sl Cine este contribuţia activa sunt secretarii si iScn * .n„.U­„0TT mc, TA rectorii Ministerului A APARATULUI FISCAL LA REALIZAREA BUGETULUI, iar în sectorul în care Încasările se realizează prin intermediul con­tribuabililor (salarii, mobilier, cifra de afaceri, impozitul ex­cepţional, taxe de consumaţie) cât de neînsemnată este acţiu­nea de control a acestui aparat. Controlul contribuabililor din punct de vedere fiscal este de a­semenea lăsat la iniiţiativa şi alegerea organelor de pe teren, lipsind­­totalmente un plan or­ganizat de descoperirea şi urmă­rirea evaziunilor ; activitatea or­ganelor de control este urmărită numai scriptic şi biurocratic, a­­dică formal sub aspectul canti­tăţii i­umerice a rapoartelor sau proceselor verbale depuse, iar nu sub acela al randamentului în realizarea drepturilor Statu­lui. Dacă se urmărea să se încase­ze toate drepturile Statului, nu­mai dele furniturile şi execu­tările de lucrări făcute Statu­lui şi instituţiunilor publice de orice fel precum şi autorităţilor locale se realiza In mod cert, numai DELA ACEŞTIA 80% DIN PREVEDERILE BUGETARE. Statul a fost păgubit cu sume importante S’a scutit de Impozitul pe lux *1 cifra de afaceri diferenţele de preţ realizate de producătorii de vinuri care desfac produsele lor la alt loc decât locul de pro­ducţie. S’a păgubit Statul şi prin a­­ceste măsuri cu sume foarte im­portante. Aşezarea impozitelor directe pe exerciţiul 1947/48 se face prin aceleaşi metode şi cu ace­leaşi mijloace ca şi un trecut. Controlorii rămân stăpâni pe te­ren, exercitând acelaşi acţiune de nesocotire a drepturilor Sta­Şedinţa s-a deschis la ora 17,25 m­lui şi da fixare a veniturilor sub preşedinţia d-lui Miron Be­lea. Pe banca ministerială se a­­flau prof. ing. N. Profiri, Al. A­­lexandrini, Octav Livezeanu Gh. Vântu, Romulus Zăroni g-ral D. Dămăceanu, Const. Agiu, Marin Florescu şi Const. Tegăneanu. D. OCTAV LIVEZEANU, mi­nistrul Informaţiilor a depus Pe biroul Camerei JMessgale Regale cari Însoţesc următoarele proec­­te de legi: pentru desfiinţarea penitencia­rului Brad ; pentru modificarea şi complee­­tarea legii timbrului judiciar; pentru echivalarea dreptului de medic specialist şi a dreptului de Ult­ra practică a personalului k­ehali­scan­­at şi de Ardealul de Nord I, apoi cuvântul tov. ION impozabil« la sume care nu co­respund nici veniturilor reale, nici veniturilor Statului, nici politicei democratice de impu­nere. Toată lumea care vine In con­tact cu comercianţii şl Indus­triaşii sau urmăreşte modul de viaţă şi cheltuelile organelor de impunere, nu poate să nu tragă concluzia că nici anb aspectul corectitudinii organelor fia cari nu s’a schimbat nimic-Cum s’»« fâcut corn­­ia MÎBăisî®r«? Finaeo^nto’’* Trecând la chestiunea compri­mărilor, tov. Vinte « «fătat că tt eon for roi tata eu legea buga* VINTE, P. C. R., a cărui istar* / inegal Din această cauză realizarea bugetului se desfăşoară în mod inegal, fluctuând atât în spaţiu cât şi de la lună la lună şi fiind mereu departe de a ţine ras cu cotele lunare de încasări. Un exemplu : La impozitele directe cota lu­nară pe exerc. 1947-1949 este de înlăturat ajutorul pe care l-ar 1591 miliarde lei (19.000 miliarde fi putut da Parlamentul, iar Pe întreg anul), ministrul Finanţelor îşi asumă Integral şi personal răspunderea Incasăriile pe 1947 sunt : Aprilie - Iunie Şedinţa Camerei Conferinţele ţinute de Louis Aragon şi Elsa Triolet în grădina „Progresul“ In faţa reprezentanţilor de blicat în „Suplimentul de Du­­seamă al vieţii culturale romă- mânecă" al ziarului nostru,­neşti şi a unui public extrem­­ „ de numeros renumiţii scriitori­­.Ouas Aj*'3t|Of3 şi SL'sa francezi Louis Aragon şi Elsa Tricolet la „Collicttipo­Triolet au ţinut eri după amia­ză două conferinţe in grădina .Progresul", Louis Aragon a tratat proble­­ma poeziei franceze şi a poeziei în general, punând, faţă in faţă poezia ,,pură” şi poezia aşazisa ,de c­rcumstanţă’’ adică poezia al cărei conţinut de formă este determinată de mediul istorico. Politic în care se naşte. insirându-şi teza prin nume­roase exemple scoase din istoria literaturii franceze Aragon a demonstrat viabilitatea şi su­perioritatea poeziei care reflec­tă contemporaneitatea în tot complexul ei social-politic şi care dă glas celor mai nobile aspiraţii ale ei.. Elsa Triolet, vorbind despre ,,Libertatea scriitorului“, de­mască pe scriitorii, care imediat după eliberarea Franţei s’au a­­pucat din nou de literatura lor ,puristă”, o literatură pentru oamenii bogaţi cărora le plac reţelele literare americane. A­­ceşti scriitori „cred că dacă nu mai există in Franţa o armată de ocupaţie, nu mai există răz­boi", punăndu-se astfel in ser­viciul duşmanilor Franţei. Sunt însă numeroşi scriitori care se socot purtători de cuvânt şi lu­minătorii celor mulţi, trad­ucând simţământul şi crezul politic al acestora, înainte de rularea filmului „La Rose et la Réséda” turnat după poemul lui Aragon cu a­­celaş titlu, Aragon a declamat câteva poeme proprii dintre care balada dedicată poetului luptător comunist Gabriel Péri, şi poezia „Poetul către Partidul său” au avut un deosebit succes în rândurile auditorilor. „ Textul conferinţelor va fi pe­rminat !ieri dimineaţă Lonas Aragon şi El­sa Triolet au făcut o vizită în redacţia revistei , Contem­­­poranul“. Oaspeţii au fost pri­miţi de numeroşi scriitori şi publicişti români în frunte cu L. Răutu, Al. Buican, Z­aharia Stanca, N Moraru, Danul Te­­tresen, Mihail Roller- Io­n Că­­lugăru, F Rudenco, G Maco­­­vescu, M. Davidoglu etc Discuţia, deosebit de animată, intre oaspeţi şi redactorii­­.Con­temporanului” a avut ca obiect problemele artei contemporane. -­ La ora 5 p.m. cei doi­ sc­riit­ori francezi au vizitat „Librăria Noastră“ din Calea Victoriei (lângă Palatul Regal) dând autografe publicului cititor. Consiliul de miniştri de mâine Mâine Vineri 1 August va avea loc un nou Consiliu de Miniştri, sub preşed­inţia d-lui Prim Ministru dr. Pe­tru Grosa, în care vor fi e­­xam­nate proectele de legi ce vor fi prezentate Parlamen­­­tului. Intre acestea, Consiliul va examina şi proectul pentru pedepsirea crminalilor de război, proect întocmit de că­tre m­inatorul Justiţiei, care a şi fost trimis Preşed­iţiei Cons­iului. S’i sosvendar measares filelor ri­torfere pentru produsele alimentare - Controlul organelor gărzii financiare a fost desfiinţat la alimente. - Noua organizare a pieţelor - Prin trio decizie a Ministerelor Industrial şi Comerţului, Aface­rilor Interne şi Finanţelor, pu­blicată in ..Monitorul Oficial” de ieri, s’a hotărît o nouă organi­zare a pieţelor de proc­uat ali­mentare. Astfel comercianţii detaliişti se pot aproviziona cu produse alimentare direct dela producă­tori, fie la locul de producţie, fie tn perimetrele rezervate pro­ducătorilor din pieţele de desfa­cere în care comercianţii detai­­lişt­ Işi au sediul. Preţurile cu care producătorii îşi pot vinde produsele în peri­metrele destinate lor din pieţele publice sunt: când vând direct consumatorilor, preţurile de vân­zare cu amănuntul prevăzute m mercurialu­ zile­ respective iau în ordonanţă , când vând comer­cianţilor drtafllfri, preţuri la li­ber conven­te cu aceştia. In localităţile balneo-Climateri­­ce, preţurile maximale pentru a­­celeaşi produse nu pot depăşi pe cele fixate pentru Bucureşti. In celelalte localităţi, preţurile vor fi cu cel puţ­n 10 la sută mai mici decât cele fixate pentru Bu­cureşti. Pe de altă parte decizia suspendă pentru produse­le alimentare încasarea la barieră a taxelor de orice fel Instituite In folosul ca­merelor de Comerţ, primări­ilor sau altor autorităţi de Stat, judeţ sau comună Deasemenea decizia des­fiinţează pe tot parcursul I I — * I , J - „I piaţa de desfacere, controlul asupra produselor alimenta­­re executat de organele găr­zii financiare.

Next