Scânteia, august 1947 (Anul 4, nr. 885-910)
1947-08-01 / nr. 885
„Prin dizolvarea partidului vânzătorilor de ţară al lui Maniu, un puternic cuib al reacţiunii a fost distrus" a spus tov. dr. V. Mârza vorbind salariaţilor P. T. T. Marile meetinguri muncitoreşti de la P. T. T., Wolff şi cinema Piccolo Au luat cuvântul tov. Const. Câmpeanu şi Gh. Stoica Câmpeanţi La Wolfft iov. C. muncitoare, a încheiat oratorul. Un mare ritmălr de salariaţi al Muzarea, tn folosul masselor IP. T. Tuhn — funcţionari ţi de munccitori — Întruniţi în grădina „Băcani", au ascultat eri după amiază cuvântul tov. dr. V. Mâr- Az, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Romanân, deputat de Iaşi. , Vorbitorul a făcut o amplă analipsă a situaţiei interne, în lumâna luptei poporului pentru lichidarea reacţiunii şi realizareaPropunerilor P. C R. PRIN DISOLVAREA PARTIDULUI VÂNZĂTORILOR DETARA, AL LUI MANIU, UN PU- ITERNIC CUIB AL REACŢIUNII !A FOST DISTRUS, A SUBLINIAT VORBITORUL. La aceste cuvinte mulţimea a manifestat îndelung, exprimându -l satisfacţia pentru eizolvarea P. N. Ţ.Maniu şi cerând trimiterea la ocnă a trădătorilor Trecând la analiza propunetarilor P. CR. pentru refacerea tării şi stabilizarea monetară " tov. dr. Mârza a arătat că pentru împlinirea lor este nevoie de « serie ele măsuri pe care clasa Eri la orele 5 d. a, a luat loc la uzinele Wolff o întrunire in cadrul căreia Top. Constantin Câmpeanu, membru in C. C. al P. C. R. deputat, a vorbit salariaţilor despre „Rolul clasei muncitoare in realizarea propunerilor P. C. R.". Primit cu puternice aplauze, tov. Cămpeanu a făcut o ampla analiză a situaţiei politice internaţionale şi interne, arătând că in prezent lumea este împărţită în două tabere distincte — şi anume: pentru pace şi democraţie luptă muncitorimea, ţăranii şi intelectualii din lumea nu streapă, iar bancherii, imperialiştii şi trusturile vor fascism şi război. Analizând posibilităţile de redresare economică a ţării, tov. Cămpeanu a arătat că ea se poate înfăptui numai prin asigurarea echilibrului bugetar, înlă• «inferioare. In primul rând, este furarea evaziunii fiscale, esigu- ■chemată să le înfăptuiască! Este sarea colectării cerealelor şi m.ă■nevoie ca în alegerile sindicale ■să fie puşi la conducere cei mai «instiţi şi devotaţi muncitori•sie nevoie de o reală sporire e producţiei, de o înărţie dreaptă a braţelor de muncă, de un echilibru stabil al bugetului. Cu aceste măsuri în gospodăria firea producţiei industriale. Subliniază apoi că guvernul a dizolvat gruparea manistă, pentru acţiunile ei duşmănoase şi trădătoare comise faţă de ţară. Salariaţii de la Wolff, au aplaudat frenetic această măsură, luându-şi angajamentul — prin gla noastră, vom reuşi să facem stasul Iov Petrescu, secretarul organizaţiei de partid — că salariţii de la Wolff vor lupta împotriva rămăşiţelor reacţionare Şi nu vor cruţa eforturile pentru a contribui la realizarea propunerilor P. C. R. In sala Picolo lori după amiază, în sala ,,Piccolo“ din B-dul Padre tor. 8- a Va Gheorghe membru in C C. al P. C. R. deputat a vorbi muncitorilor de la S.E.T., Fabrica de Măşti I.E.R., etc, despre: ,,Propunerile Partidului Comunist Român pentru refacerea economică a ţării“. Vorbitorul a arătat că propunerle făcute de Iov Gheorghiu-Dej in numele Partidului nostru, urmăresc ridicarea volumului de bunuri, ca mijloc precipal de ibunătăţire a situaţiei economice. Un volum sporit de mărfuri puse în circulaţie este chezăşia reuşitei operaţei de stabizare monetară şi echilibru economic. Amintind încercarea de fugă în străinătate a grupului de trădători ingrante cu Mihalache şi dizolvarea P. N. Ţ. care a încercat să provoace război civil şi amestec străin, în ţară tov. Gh. Stoca a arătat că acum mai hotărît şi mai sigur de forţele sale, poporul muncitor îşi urmează calea sa — calea luptei şi a muncii încordate — veghind ca uneltirile duşmanilor să fie la timp dejucate. Cu nestăvilită satisfacţie au Habitat muncitorii, funcţionarii şi tehnicienii din Capitală deolvarea Partidului Naţional-Ţărănesc al dlui Maniu. ..Socec“, fabric» „Gagel”. »«., et«. „Vă mulţumim pentru lupta dusă, de..Mulţumim pe această cale tuturor colaboratorilor dvs. pentru lupta pe care aţi dus-o, zi de zi, neobosiţi, în lămurirea masseur şi demascarea tuturor reacţionarilor, criminalilor trădători ai poporului care trudeşte, luptă care a contribuit în largă măsură la dizolvarea P. N. T.’. Moţiuni asemănătoare ne-au trimis salariaţii Eforiei Spitalelor Civile, ai Manufacturii CAM. Belvedere, fabricei ..Safir”, Fabrice de Tricotaje. Soc. Române pentru Industria Bumbacului. Fabricei şi Boiangerîei ..Schmidt”, Spitalului Colentna, Maternităţii Giuleşti, Spitalului de copii, Oficiului de Aprovizionare Farmaceutic, ai morii „Doamna". ..Filiera", etc. etc. fi Mill să continue cu și mai multă străşnicie opera de Iichidare a tuturor fasciștilor“ htam.rare telegreme ale osmsnsfor muntfi adresai d- ui dr. Petro tiroid, Hw. Techil Georgescu, ti-lui M. Sadoteanu ,« ziaruui „Scârnei“, exprimi încrederea necîntită în regimul democratic şi satisfacţia provocată de dizolvarea P. ft. ]. .N.T.: In fabrică, uzine şi hiposporul«‘ scriu „Scânteii"’ muncitorii din Capitală La marile întruniri ţinute ori în Capitală s’au votat nenumărate moţiuni prin care oamenii muncii mulţumesc ..Scânteii”, pentru lupta neobosită dusă zi de zi pentru demascarea bandei de trădători de ţară din fruntea P. N. Ţ. Muncitorii de la „Lemaître” se scriu : Prouri au avut loc însufleţite meatinguri in care salariaţii de toate categoriile au aplaudat măsura guvernului şi a Parlamentului trimiţând sute de telegrame şi moţiuni d-lui dr. Petru Groza, preşed. Consiliului de Miniştri. Parlamentului Ţării prin preşedintele său d. Mihal Sadoveanu, tov. Teohari Georgescu, Ministru de Interne şi Atexuru. „Scânteia“. Din moţiunile şi telegramele prime, spicuim: „Muncitorii de la Goviţa Roşie cer Guver - m“rulu şi Parlamentului să continue cu şi mai multă străşnicie opera de lichidare a tuturor fasciştilor şi reacţionarilor din ţara noastă“. In acest sens au mai votat moţiuni salariaţii de la: Malaxa, Cartea Rom., Lemaître, Leonida, SAFIM, Speranţa. Tricotaje S. A. R. Gralex, Ind. Buumbacului. Metalica, Spitalul Colentiti. Eforia Spitatelor Civile. Oficiul de aprovizionare Farmaceutic. Spitalul de Copii. Maternitatea Giuleşti. Manufactura Belvedere. Direcţiunea. Generală C.A.M. Titan. Nadrag. Calan Lupani. Industria Iutei. Astra Ardeleană. Uniunea Sindicatului CFR. Standard Distribuţia. Bragadiru. Monitorul Oficial, Vulcan. Atelierele RAT.. Ţesătoriile Unite Ameco. Phoane Record. Timpul. Herdan. Scrbu. Liber, etc. D-lui Mihail Sadoveanu, preşedinte al Adunării Deputaţilor 1 --- ./•__« _ .7.......X _ —-'"41. JUOt. U.WCdUKu RUiltUi UlUJg telegrg.mc de către muncitori. in care cităm : „Convinşi să veţi continua pe drumul deschis, mulţumim Parlamentului Ţării ales de popor şi-l asistatăm de sprijinul şi de sotamentul nostru”, spun »muncitorii de la „r.emaîtro“. Tot aşa glăsuesc salariaţii de la SAFIM. Speranţa. Tricotaje. Malaxa. Spitalul de Copii. Britrom. Oficiul de Aprovizionare Farmaceutic, Eforia Spitalelor Civile. Spitalul Cantacuzo, etc. KuSt'iiiiij'île oameni* Ier mumii către tov. Teohari Georgescu Dragostea şi încrederea oamenilor muncii din România faţă de tov. Teohari Georgescu, ministrul Afacerilor Interne- graţie vigilenţei căruia au fost dejucate planurile complotiştilor şi trădătorilor manişti Işi găseşte expresia in nenumăratele moţiuni votate cu ocazia întrunirilor ce au avut ioc In Capitali„Aducem mulţumiri tov Teohari Georgescu pentru dizolvarea P. N. Ţ- Acest aşa zis partid, naţional-ţirănesc a încetat de mult a fi naţional şi mai puţin ţărănesc", e prin salariaţii întreprinderii ..Standard Telefoane” în moţiunea lor. Aceaş lucru il exprimă moţiunile votate de salariaţii fabricii „Rova”, „Industria Iutei”, „Atelierele Ford . Bragadiru”" EASPAN MTITU SCÂNTEIA” La procesul bandei de asasinii raanisto-titelişti dela L T. A. vasina I if şi au făcut zguduitoare depoziţii, zdrobitoare pentru acuzaţi TIMIŞOARA, 30 (prin telefon). „ In şedinţa de Marţi după amiază a procesului asasinilor manisto-titelişti dela I. T. A." Arad, s’a continuat cu ascultarea, martorilor după care a fost chemată Floarea Nedici, văduva lui Iosif Nedici, ca să depună in calitate de informatoare- E o femeie simplă, îmbrăcată in negru- Când se opreşte In faţa judecătorilor, o parte din acuzat! o privesc Încremeniţi ca nişte stane de piatră- Cuvintele văduvei se Îndreaptă asupra lor ca nişte săgeţi de foc. Ea povestânduri să se apropie de soţul al care zăcea intr’un lac de sânge, ca să-l salveze, cum *’» rugat de asasini, având şi copila de 7 ami lângă ea, să nu mal schingiuiască pe Iosif Nedici Insă degeaba i-a implorat. Durerea ei nu şi-a găsit răspuns decât in Înjurăturile şi Insultele asasinilor. Una dintre agresoare, Elisabeta Molnár, a inceput să lovească un cap victima care zăcea la pământ şi s'a răstit la Floarea Nedlol: — „Ce să-l duri ? Lasă, că alei trabuc să moară” ! Preşedintele ordonă confruntarea, Elisabeta Molnár părăseşte boxa şi se opreşte în faţa Floare! Nedici. Aceasta 11 aruncă o singură privire, o recunoaşte şi spune doar atât: totul. Apoi Floarea Nedici povesteşte cum a venit banda deslănţuită acasă să-i facă percheziţie, să caute stofe, zahăr şi alte lucruri, dar n*au găsit decât o pâine neagră şi 9 metri de pânză ce se dăduse la fiecare dintre munehtori. E ascultată mama lui Nedici, Ecaterina Nedici, o femeie de 64 ani cu faţa suptă de lipsuri ei suferinţe* cu basma neagră pa cap Ea povesteşte cu voce stinsă despre acea zi blestemată când i s’a răpit fiul. Vin apoi doi martori ceruţi de acuzaţi dar deipoziţiile lor nu aşureti cu nimic faptele asasinilor din boxă. Miercuri dimineaţă, continuindu-se de abaterile, s’au perindat loi faţa tribunalului câteva pe el de martori ceruţi de acuzaţi. Depoziţiile sunt l» general nepreote, uneori contradictorii şi se poate deduşi cu uşurinţă felul in care ei au fost „pregătiţi în prealabil”. i . 1_fest* m. «p firului lung de martori, preşedintele completului de judecată declară schimbarea calificării la inculpaţii Gheorghe Ardeieanu şi Fzenteşi din instigare in omor iar la inculpaţii Magdalena Curuţiu, Ladislau Schwartz, Livia Abtl OUUJLSUVA b» Uftl VV?I UUI Văătămare gravă in omor. Apoi şedinţa este suspendată, continuarea fiind fixată pentru după amiază la orele 16,10. S’a fixat Declararea Prîn trei decizii importante preţul făinii şi al pâinii stocurilor de făină pentru comercializare, preţul măcinişului Ministerul Industriei şi Comerţului a dat trei decizii prin care fixează preţul maximal al făinei de grâu şi derivatelor , cheltuieIile ocazionate de transport, conservare şi încărcare, precum şi preţul măcinişului. Preţul pâinii şi al făinii Calapasara de la 1 August 1947, preţul maximal pe tavă al făinei ca grâu extracţie 98o/g este de 77.890 lei Kgr. Preţul afişului in cazul că se extrage, este de 79100 Iei kgr Tot de la acelaşi dată, preţul maximal pe ţară al Pofftei Integrale de cran in greutate de 1090 grame, fabricată din făină integrală extracţie 90»/o se stabileşte la 84.000 lei loco brutărie. Pentru cheltuielile de transport, rabatul distribuitorului şi revânzătorului, se stabileşte o cotă de 2.000 lei de fiecare pâine de 1000 gr. vândută la chioşcuri sau alte locuri de desfacere. . Cu începere etaja 1 August preţul târâtelor provenite din măcioarea cerealelor de orice fel este liber. Declararea stocurilor de făină FazaA» de 1 August 1947 era 0. oricine va deţin« făină de grâu integrală extracţia 90»» în aieo un scop de comercializare sau prelucrare, este obligat aă declare stocul U Administraţia Financiară sau la Percepţia Fiscală la termen de 0 zile plin« dela data de mai sus. Deasemenea se vor declara şi cantităţile de făină In curs de transport şi destinate comercializării sau prelucrării. Deţinătorii de făină populară vor plăti pentru cantităţile declarate diferenţa de preţ între cel stabilit prin această decizie şi cel de cumpărare, diferenţă ce se va stabili de Ministerul de Finanţe. Sunt exceptate eTBO»cmatele Instibițiilor de Stat sau particular« de orice fel, ocszionate de cum.părarea, transportarea, conservarea și încărcarea cerealelor le vagon, provenite dinrecolta «nr. Iul 1047, au fost fixate la 10.210 lei pe kgr. la grâu, 0 220 lei kgr. la secară, orzoaică şi ovăz şi la 1.830 lei pe kgr. la or». Preţul măcinişului cu începere de la 1 August 1047, preţul măcinişului cerealelor la morile comerciale şi la morile de orice fel, care lucrează sub regim comercial se fixează la 2.090 lei kgr. Preţul de mai sus nu cuprind« impozitul de 2»/«, asigurările de orice fel, descărcatul din vagoane, încărcatul sacilor cu făină şi transportul de lanoară la gara cea mai apropiată. In alte localităţi decât Municipiul Bucureşti, preţul măcinişurul pentru consumul civil poate fi calculat şi prin registrul de calculaţie, fără ca diferenţa ce ar rezulta în plus faţă de preţul măcinişului stabilit, să majoreze prin adăugire la preţul făinei, preţul legal al pâinei cu mai apalt de 2.000 lei la kgr. SCÂNTEIA „SCÂNTEIA” Organ Central al Partidului Comunist Român Director I CONSTANTINESCU Redactor responsabil Sorin Tomi COMITETUL DE DIRECŢIE $ Lucreţiu D Patraşca no 0 Miron Constintinescu • Ch Vasilichi © t Chişinevschi A. Căuta (S Al Bulesu © N Popescu Doreana MIRON Hori desbateri la Cameră asupra executării bugetului (Urmare din pag. l-a) poftele directe s’au încasat ni politicei bugetare şi a executăriai 1360 miliarde lei, faţă da rii bugetului, prin Împrumuturi dela Banca 4700 miliarde, cât era prevăzut. Naţională, bonuri de tezaur, etc-Executarea bugetului pe viitor este deci grevată de un rest important, ceeace Însemnează că echilibrul bugetar nu va putea fi realizat decât în câteva lu-ii. și asta numai dacă se lan - ,___. —. .măsuri speciale de încasare » lv!iîtl®t©risa l ‘ iSSSMItClOj» drepturilor Statului. S9 (grtttcîî O politică CÍ© In continuare tov. Vinţe, a »glii j 137© a mariit»* Tov Vinţe a arătat deasemenea că în lămuririle sale ministrul Finanţelor n’a răspuns la întrebarea privitoare la emisiunile de bonuri de cassă şi bonuri de tezaur-Trecând la analiza măsurilor luate de Ministerul Finanţelor pentru urmărirea impozitelor şi activarea încasărilor tov. Vinte a spus: combătut explicaţiile date de dministru Alexandrini asupra acestei situaţii arătând că ele nu pot justifica redusele încasări ale Statului- D-sa a arătat bazat pe cifre, că în primul trimestru al exerciţiului bugetar în curs. la im-LA IMPOZITUL PE VENITURILE DIN INDUSTRIE ŞI COMERŢ S’A ÎNCASAT NUMAI 31/o DIN COTA STABILITA, LA VENITURILE PROFESIONALE 19*/o, iar la salarii 43 la sută. Aprilie 38.470 Mai 483.747 Iunie 847.401 TOTAL 1.309 miliarde lei (23% beneficiari Aceste date arată că Ministerul Finanţelor a urmat o politică de apărare a marilor beneficiari, în timp ce marea parte a veniturilor a fost acoperită de cei a căror singură avere şi substanţă o constitue puterea lor de muncă. Tov. Vinţe a scos de asemenea în evidenţă faptul că păsuirile acordate întreprinderilor şi comercianțţlor mai mari însemnează pentru ei asigurarea unor beneficii gratuite, acordate în detrimentul Statului, deoarece sumele ce se puteau încasa în Aprilie şi Mai reprezentau altă valoare şi posibilitate pentru Stat, decât în Iulie sau Septembrie-Ministerul Finanţelor, a spus tov. Vinţea a avut la dispoziţie mijloace excepţionale, atât prin legea bugetară cât şi prin celelalte legiferări şi măsuri guvernamentale. Chr.« l-a oprit pe d. ministru al Finanţelor să urmărească cu toată severitatea pe marii evazionişti ? De ce nu a venit ministru ? Cu ce se ocupă aparatul fiscal D. Eugen Demetrescu vă este cunoscut. Se poate dovedi cu piese originile că a fost total omul germanilor şi a fost ajutat de germani când era să fie gonit din Ministerul Finanţelor de către Emanoil sub generalul Stănescu-In acest moment a Intervenit Hans Otto Roth. Printr'o scrisoare adresată ministrului Herman Neubacher, el cere Insistent menţinerea In aparatul fiscal a acestui domn In postul de secretar general-In această scrisoare, el spune : ••Acest lucru” — adică plecarea lui Eugen Demetrescu din aparatul fiscal în timpul războiului hitlerist •— ,.ar însemna o catastrofă pentru administraţia Ministerului Finanţelor Pericolul cel mai mare este că d. Demetrescu va putea fi, după cum se obişnueşte, demis intri o bună zi şi din postul său de secretar general şi pus într’o situaţie mai puţin însemnată la Curtea de Conturi şi la Casa de Depuneri”. Tov- Vinţe arată apoi că legiuirile flacale antonesciene erau pregătite de acelaş domn Eugen Demetrescu, care lucra astfel in folosul războiului hitlerist. Oratorul trece apoi la cazul Pândele, director în Ministerul Finanţelor. Acestuia Legaţia Germană li cere să facă un transfer ilegal Conform legilor şi deciziilor în vigoare atunci în timpul războiului hitlerist, în România nu se putea face acel transfer- IS bine. Legaţia Germană presează pe ei. Pândele şi dumnealui ce spune ? Recunoaşte că fiind vorba de o piaţa particulară, nu se putea face transfer, dar răspunde totuşi : „ ..Spre a fi agreabil, am recomandat cererea dvs. şi se va realiza..”, etc-De’sigur, atât d- Eugen Demettrescu cât şi d. Pândele, decoraţi cu Vulturul German, işi fac acum câte o vilă. D. Pandele îşi face o vilă la Sinaia ANTON ALEXANDRESCU : „Retragere” I prov. L VINŢE : D Ion Constantinescu, conducătorul direcţiei cifrei de afaceri şi impozitului excepţional, a intrat in serviciu in 1924. Din cazierul lui se vede clar că in 1938 a fost complect sărac, astăzi are circa 20 ha vie, distilerie, depozit de vinuri in Bucureşti, str. Dr Felix, casă in Parcu. Domeniilor, cu o montare şi un loc cunoscutAcest funcţionar, pentru s f‘ făcut director, s’a împărţit in două Direcţia Timbrului şi Cifrei de Afaceri, fără nici o justificare, numai pentrua-l satisface. Această satisfacţie i-a fost dată în Februarie 1945 de către Ministrul Romniceanu şi menţinută. In câteva localuri din Bucureşti- localuri de lux, putem să citim plăci de tablă cu Inscripţia .Consumaţi vinuri din viile Ion Constantinescu”. Nu este de mirare că vin legi, că vin dispoziţiuni cari servesc pe marii producători şi comercianţi de vinuri Doamnelor şi domnilor deputaţi, încă sunt foarte multe dovezi, sunt multe documente, dar le cunoaştem cu toţii. Este interesant că pentru aceşti funcţionari superiori cei doi membrii din comisa de comprimare a Ministerului de Finanţe au făcut următoarea incheere : „D. Atanasie Petrescu şi Horia Niculescu sunt de părere că pentru coliberatorii direcţi ai d-lui ministru, d sa urmează să şi dea avizul personal, în prealabil”. Din acest proces verbal rezultă că şi delegaţii Ministerului sunt pentru comprimarea acestor funcţionari, dacă ministrul este de acord. Până în prezent, după informaţiunile pe care le am, d. ministru nu a soluţionat acest proces verbal, cu toste că i s'a cerut de către delegatul Sindicatului să-l soluţioneze şi s'au lat toate lămuririle necesare din care reese clar că aceşti funcţionari superiori trebue să fie licenţiaţi. Din 5 inspectori generali propuşi pentru comprimare n’au fost comprimaţi decât 2 ; din 29 inspectori financiari propuşi, au fost comprimaţi numai 8; dintr'un număr de 1806 controlori fiscali n’au fost propuşi pentru comprimare decât 62, iar din aceştia n’au fost comprimaţi decât 41. Iată cum e-au înţeles comprimările de către Ministerul Finanţelor- Şi nu este de mirare că pe d. ministru al Finanţelor nu-l interesează realizarea economiilor la capitolul personal din celelalte ministere, dacă nu propriul minister procedară astfel. . Chiar dacă unele din vârfurile solicitate spre comprimare sub presiunea Perlamentului, a sindicatului și a presei în ultimile zile, și-au prezentat demisiile, aceasta nu schimbă în fond situaţia. Primul trimestru si lun Setului prin aceşti oameni a fort lucrat, in fata comprimărilor au fost apărat! şi numai in urma cresiunei de jos, li s'a creiat situatiunea unei „retrageri onorabile”. Reorganinzarea Miiţînsterului de Finanţe Măsurile pentru realizarea maximumului de economii şi a îmbunătăţirii aparatului fiscal nu pot fi reduse nici măcar teoretic numai la comprimări de personal. Se impune desfiinţarea tuturor serviciilor azi de prisos şi înlăturarea sau înlocuirea oamenilor cari servesc interesele numai ale anumitor ceruri economice şi sunt duşmani ai stărilor politice de astăzi- Aceste măsuri de desfiinţări trebuiesc dublate cu organizarea, simplificarea şi raţionalizarea tuturor serviciilor centrale şi exterioare-In încheere, tov. Vinţe a atras atenţia asupra instituţiilor autonome, arătând că acestea trebue să contribuela mărirea veniturilor Statului, realizând în bugetul lor nu numai echilibru, dar şi excedente serioase-Cerând asigurarea unei colaborări strânse între Ministerul Finanţelor şi Parlament, precum şi respectarea de către acest departament a tuturor măsurilor prevăzute de guvern. Consiliul Superior Economic şi Comisia ministerială pentru redresarea economică şi stabilizarea monetară, tov. Vinte a cerut convocarea imediată a Comisiei financiare şi bugetara a Parlamentului, unde d. ministru al Finanţelor să facă darea de seamă legală asupra executării bugetului şi să prezinte un Pion serios pentru echilibrarea lui, pe care o publicăm pe pagina T a. D. AL. ALEXANDRINI ministrul Finanţelor, recunoaşte ca justă critica tov, Iota Vinte, privind neprezentarea in faţa Comisiei Financiare a, unei dări de seamă saupra executării bugetului. D-sa face apoi o expunere asupra cheltuelilor şi a veniturilor Statului, după care arată că se vor controla comprimările si se vor corecta erorile. Deasemeni, a-s a scuza pe profitorul şi hitleristul Eugen Demetrescu arătând că acesta a fost absolvit de orice vrou de către o comisie de epuraţie. In in^v»iere d. Al. Alexandrini a vorbit despremia schemă de organizare a Ministerului de Finanţe şi a recunoscut, necouta -i a echilibrului bugetar. Sedinta S-a ridicat la ora 20,20. Azi, şedinţă la ora 17, , Se cunoaşte că, pentru urmărirea drepturilor Statului Ministerul de Finanţe are un aparat întreg de funcţionari compus din agenţi de urmărire, perceptori, controlori, administratori financiari, inspectori şi inspectori generali, in total peste 10 000 de oameni din totalul de cca. 20.000 salariaţi câţi are Ministerul , Finanţelor. Activitatea acestei armate de funcţionari se reduce in practică la urmărirea debitelor înscrise în roluri (impozite constatate pe cale de impunere sau debitare) şi constatarea drepturilor sustrase (pe cate de contravenţii şi alegeri de diferende). Aceste drepturi însumează un total cca. 20° % din totalul încasărilor bugetare din impozite. Restul de SOVO se realizează fără participarea directă a acestei armate, prin plăţi directe efectuate de contribuabili, care — mai ales pentru Impozitele directe — au ei. contribuabilii, rolul de perceptori pentru sat. lex andrin, cu planuri, propuneri, nnperte de legi penint Im- Reaijztr.rea trU«e%*jluf punerea $1 urmânrca marilor , . w • . meci’lanti si a celor care au ICI ITSCBC*, profita în urma războilui ? Arătând ra exectUarea bugetului cade în sarcina ministrului de Finanţe, iar controlul executării bugetului revine Parlamentului. Iov Vinte a subliniat faptul că ministrul Finantelor n’a prezentat Camerei n’ei un raport asupra executării bugetului, n’a informat Parlamentul. Tn felul acesta s’a de Finanțe miliarde lei (24'/*) gt ;,iTj , miliarde lei (31%) ’ L miliarde lei (53%) ! S fată de cota trimestrială) tară acestea trebuiau să aducă Statului economii de 4000 miliarde lei la salarii, tn fapt«, economia putea fi chiar de 8000 miliarde. La Ministerul Finanţelor de pildă au fost comprimaţi 554 funcţionari, ceea ce reprezintă 2,38% faţă de totalul de 23.263 funcţionari ai acestui departament. In rândurile celor comprimaţi n’au intrat vârfurile cele mai corupte ale funcţionărimii fiscale. S-a cerut de către delegaţia sindicală comprimarea următorilor funcţionari superiori : Eugen Demetrescu, secretar general ; Lazăr Ionescu, director general ; Constantin Pandele, director general; I. Constantinescu, director ; Gh. Voiculeacu, director; C. Constantineacu, directorDacă este nevoie pot să arăt şi faţa politică şi faţa morală a acestor vârfuri din Ministerul Finanţelor.VOCI : Să le auzim... Tov. ION VINTE : ...vârfuri, cu ajutorul cărora s’a executat primul trimestru al bugetului ţării. Adică pe un trimestru întreg s-a încasat mai puţin decât cota bugetară pe o singură lună. Din suma de 1369 miliarde, salariile şi impozitele mobiliare, care se încasează în mod automat ,reprezintă circa 500 miliarde lei. Iată că aproape jumătate din impozitele directe sunt aduse direct de contribuabili. In timp ce încasările din timbre (inclusiv drepturile Statului la facturile emise) se realizează in proporţie de 67»/» In cursul primului trimestru, impozitul pe cifra de afaceri şi impozitul excepţional ating cota de abia 35'/* trimestrial. Aceasta denota că ACOLO UNDE ÎNCASĂRILE DEPIND DE FUNCȚIUNEA DE PERCEPTOR A CONTRIBUABILILOR. APARATUL DE URMĂRIRE ESTE ABSENT, deoarece, în casa Statului nu s’a vărsat decât o parte din ceea ce ti revenea. Trebuie să mai ţinem seama de faptul că din totalul încasărilor trimestriale, circa 2000 miliarde lei sunt rezultate din aplicarea art. 58 şi 59 din legea no 140/947, care prevede termene de plată fără majorări pentru contribuabili în restanţă- „ _ , , . REESE CLAR CAT DE MICA ,,1e aU Sl Cine este contribuţia activa sunt secretarii si iScn * .n„.U„0TT mc, TA rectorii Ministerului A APARATULUI FISCAL LA REALIZAREA BUGETULUI, iar în sectorul în care Încasările se realizează prin intermediul contribuabililor (salarii, mobilier, cifra de afaceri, impozitul excepţional, taxe de consumaţie) cât de neînsemnată este acţiunea de control a acestui aparat. Controlul contribuabililor din punct de vedere fiscal este de asemenea lăsat la iniiţiativa şi alegerea organelor de pe teren, lipsindtotalmente un plan organizat de descoperirea şi urmărirea evaziunilor ; activitatea organelor de control este urmărită numai scriptic şi biurocratic, adică formal sub aspectul cantităţii iumerice a rapoartelor sau proceselor verbale depuse, iar nu sub acela al randamentului în realizarea drepturilor Statului. Dacă se urmărea să se încaseze toate drepturile Statului, numai dele furniturile şi executările de lucrări făcute Statului şi instituţiunilor publice de orice fel precum şi autorităţilor locale se realiza In mod cert, numai DELA ACEŞTIA 80% DIN PREVEDERILE BUGETARE. Statul a fost păgubit cu sume importante S’a scutit de Impozitul pe lux *1 cifra de afaceri diferenţele de preţ realizate de producătorii de vinuri care desfac produsele lor la alt loc decât locul de producţie. S’a păgubit Statul şi prin aceste măsuri cu sume foarte importante. Aşezarea impozitelor directe pe exerciţiul 1947/48 se face prin aceleaşi metode şi cu aceleaşi mijloace ca şi un trecut. Controlorii rămân stăpâni pe teren, exercitând acelaşi acţiune de nesocotire a drepturilor StaŞedinţa s-a deschis la ora 17,25 mlui şi da fixare a veniturilor sub preşedinţia d-lui Miron Belea. Pe banca ministerială se aflau prof. ing. N. Profiri, Al. Alexandrini, Octav Livezeanu Gh. Vântu, Romulus Zăroni g-ral D. Dămăceanu, Const. Agiu, Marin Florescu şi Const. Tegăneanu. D. OCTAV LIVEZEANU, ministrul Informaţiilor a depus Pe biroul Camerei JMessgale Regale cari Însoţesc următoarele proecte de legi: pentru desfiinţarea penitenciarului Brad ; pentru modificarea şi compleetarea legii timbrului judiciar; pentru echivalarea dreptului de medic specialist şi a dreptului de Ultra practică a personalului kehaliscanat şi de Ardealul de Nord I, apoi cuvântul tov. ION impozabil« la sume care nu corespund nici veniturilor reale, nici veniturilor Statului, nici politicei democratice de impunere. Toată lumea care vine In contact cu comercianţii şl Industriaşii sau urmăreşte modul de viaţă şi cheltuelile organelor de impunere, nu poate să nu tragă concluzia că nici anb aspectul corectitudinii organelor fia cari nu s’a schimbat nimic-Cum s’»« fâcut cornia MÎBăisî®r«? Finaeo^nto’’* Trecând la chestiunea comprimărilor, tov. Vinte « «fătat că tt eon for roi tata eu legea buga* VINTE, P. C. R., a cărui istar* / inegal Din această cauză realizarea bugetului se desfăşoară în mod inegal, fluctuând atât în spaţiu cât şi de la lună la lună şi fiind mereu departe de a ţine ras cu cotele lunare de încasări. Un exemplu : La impozitele directe cota lunară pe exerc. 1947-1949 este de înlăturat ajutorul pe care l-ar 1591 miliarde lei (19.000 miliarde fi putut da Parlamentul, iar Pe întreg anul), ministrul Finanţelor îşi asumă Integral şi personal răspunderea Incasăriile pe 1947 sunt : Aprilie - Iunie Şedinţa Camerei Conferinţele ţinute de Louis Aragon şi Elsa Triolet în grădina „Progresul“ In faţa reprezentanţilor de blicat în „Suplimentul de Duseamă al vieţii culturale romă- mânecă" al ziarului nostru,neşti şi a unui public extrem „ de numeros renumiţii scriitori.Ouas Aj*'3t|Of3 şi SL'sa francezi Louis Aragon şi Elsa Tricolet la „CollicttipoTriolet au ţinut eri după amiază două conferinţe in grădina .Progresul", Louis Aragon a tratat problema poeziei franceze şi a poeziei în general, punând, faţă in faţă poezia ,,pură” şi poezia aşazisa ,de crcumstanţă’’ adică poezia al cărei conţinut de formă este determinată de mediul istorico. Politic în care se naşte. insirându-şi teza prin numeroase exemple scoase din istoria literaturii franceze Aragon a demonstrat viabilitatea şi superioritatea poeziei care reflectă contemporaneitatea în tot complexul ei social-politic şi care dă glas celor mai nobile aspiraţii ale ei.. Elsa Triolet, vorbind despre ,,Libertatea scriitorului“, demască pe scriitorii, care imediat după eliberarea Franţei s’au apucat din nou de literatura lor ,puristă”, o literatură pentru oamenii bogaţi cărora le plac reţelele literare americane. Aceşti scriitori „cred că dacă nu mai există in Franţa o armată de ocupaţie, nu mai există război", punăndu-se astfel in serviciul duşmanilor Franţei. Sunt însă numeroşi scriitori care se socot purtători de cuvânt şi luminătorii celor mulţi, traducând simţământul şi crezul politic al acestora, înainte de rularea filmului „La Rose et la Réséda” turnat după poemul lui Aragon cu acelaş titlu, Aragon a declamat câteva poeme proprii dintre care balada dedicată poetului luptător comunist Gabriel Péri, şi poezia „Poetul către Partidul său” au avut un deosebit succes în rândurile auditorilor. „ Textul conferinţelor va fi perminat !ieri dimineaţă Lonas Aragon şi Elsa Triolet au făcut o vizită în redacţia revistei , Contemporanul“. Oaspeţii au fost primiţi de numeroşi scriitori şi publicişti români în frunte cu L. Răutu, Al. Buican, Zaharia Stanca, N Moraru, Danul Tetresen, Mihail Roller- Ion Călugăru, F Rudenco, G Macovescu, M. Davidoglu etc Discuţia, deosebit de animată, intre oaspeţi şi redactorii.Contemporanului” a avut ca obiect problemele artei contemporane. - La ora 5 p.m. cei doi scriitori francezi au vizitat „Librăria Noastră“ din Calea Victoriei (lângă Palatul Regal) dând autografe publicului cititor. Consiliul de miniştri de mâine Mâine Vineri 1 August va avea loc un nou Consiliu de Miniştri, sub preşedinţia d-lui Prim Ministru dr. Petru Grosa, în care vor fi examnate proectele de legi ce vor fi prezentate Parlamentului. Intre acestea, Consiliul va examina şi proectul pentru pedepsirea crminalilor de război, proect întocmit de către minatorul Justiţiei, care a şi fost trimis Preşediţiei Consiului. S’i sosvendar measares filelor ritorfere pentru produsele alimentare - Controlul organelor gărzii financiare a fost desfiinţat la alimente. - Noua organizare a pieţelor - Prin trio decizie a Ministerelor Industrial şi Comerţului, Afacerilor Interne şi Finanţelor, publicată in ..Monitorul Oficial” de ieri, s’a hotărît o nouă organizare a pieţelor de procuat alimentare. Astfel comercianţii detaliişti se pot aproviziona cu produse alimentare direct dela producători, fie la locul de producţie, fie tn perimetrele rezervate producătorilor din pieţele de desfacere în care comercianţii detailişt Işi au sediul. Preţurile cu care producătorii îşi pot vinde produsele în perimetrele destinate lor din pieţele publice sunt: când vând direct consumatorilor, preţurile de vânzare cu amănuntul prevăzute m mercurialu zile respective iau în ordonanţă , când vând comercianţilor drtafllfri, preţuri la liber convente cu aceştia. In localităţile balneo-Climaterice, preţurile maximale pentru aceleaşi produse nu pot depăşi pe cele fixate pentru Bucureşti. In celelalte localităţi, preţurile vor fi cu cel puţn 10 la sută mai mici decât cele fixate pentru Bucureşti. Pe de altă parte decizia suspendă pentru produsele alimentare încasarea la barieră a taxelor de orice fel Instituite In folosul camerelor de Comerţ, primăriilor sau altor autorităţi de Stat, judeţ sau comună Deasemenea decizia desfiinţează pe tot parcursul I I — * I , J - „I piaţa de desfacere, controlul asupra produselor alimentare executat de organele gărzii financiare.