Scȃnteia, octombrie 1949 (Anul 18, nr. 1543-1569)
1949-10-14 / nr. 1554
Standardele de Stat Avântaţi în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie, tot mai mulţi muncitori şi tehnicieni de pe tot cuprinsul ţării luptă cu însufleţire pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat. Educaţi de Partid, ei sunt conştienţi de faptul că, cu cât vom îndeplini mai curând măreţele sarcini trasate de Partid şi Guvern, cu atât vom izbuti să lichidăm mai grabnic ruşinoasa rămânere în urmă la care ne osândise capitalismul, vom reuşi să făurim o puternică industrie socialistă şi o agricultură înaintată, vom asigura o viaţă îndestulată pentru toţi cei ce muncesc. Lupta pentru realizarea Planului trebue dusă cu hotărîre mereu sporită, pentru ca TOATE sarcinile să fie îndeplinite, pentru ca Planul de Stat să fie INTEGRAL realizat. Odată cu lupta pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, trebue acordată cea mai mare atenţie luptei pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, pentru un regim sever de economii, pentru ieftinirea preţului de cost al produselor. În această luptă, stabilirea şi punerea în aplicare a standardelor de Stat constituie un sprijin puternic, un pas, înainte pe drumul înlăturării haosului din producţie şi desorganizării moştenite de la regimul burghezomoşieresc. Să vedem de unde vine necesitatea introducerii standardelor. Una din caracteristicile modului de producţie capitalist o constituie extraordinara irosire de forţe, de bunuri de tot felul, şi de timp. Mânat de pofta sa nestăvilită de câştiguri grase, fiecare fabricant produce, în cadrul sistemului capitalist, fără a ţine deloc seama de interesele reale ale marei masse a consumatorilor. Legea capitalistului este doar PROFITUL. De aici, haosul şi anarhia care stăpânesc economia capitalistă bazată pe exploatarea masselor largi muncitoare de către un pumn de profitori. In această privinţă, se pot da nenumărate exemple grăitoare. In industria metalurgică, se produceau 40.000 tipuri de piese de schimb, din care cea mai mare parte cu totul de prisos! Iar în ceea ce priveşte utilajul agricol, se fabricau nu mai puţin de 67 feluri de pluguri şi peste 100 feluri de sape, una mai altfel vopsită decât alta şi care de care mai scumpă! La fel, în toate celelalte sectoare industriale. După alungarea capitaliştilor de la cârma ţării, şi mai cu seamă după naţionalizarea principalelor mijloace de producţie industrială, clasa muncitoare, sub conducerea Partidului, a început lupta pentru a lichida definitiv haosul şi desorganizarea capitalistă pentru a crea bazele care să asigure creşterea neîntreruptă a economiei. Introducerea standardelor de Stat constituie o contribuţie de seamă la lupta pentru desvoltarea economiei noastre socialiste. Standardele sunt norme tehnice prin care se stabilesc caracteristicile produselor — calitatea, forma, dimensiunea lor — după criterii ştiinţifice şi ţinându-se seama de trebuinţele reale ale economiei şi ale marii masse a consumatorilor. Standardele constitue un element de bază al producţiei planificate, mai cu seamă în perioada trecerii la conducerea planificată a economiei. Prin standardizare se obţine, aşadar, simplificarea numărului şi varietăţilor de produse de acelaş fel, stabilindu-se tipuri precise, cu indicarea detailată a calităţilor pe care fiecare produstip trebue să le îndeplinească. In felul acesta, se pune capăt risipei rezultate din fabricarea unor varietăţi nesfârşite de produse asemănătoare, se dă posibilitatea muncitorilor şi tehnicienilor să se specializeze în fabricarea unui aceluiaş fel de produse, se crează putinţa realizării unor însemnate economii de timp şi materiale. In acelaş timp, standardele constitue o bază serioasă pentru organizarea unui CONTROL eficace al calităţii produselor, control la care pot participa atât factorii tehnici, cât şi massa muncitorilor şi consumatorilor. Constatând defecte la un produs standardizat, deci bine cunoscut, consumatorul îşi va putea exercita cu succes acţiunea sa critică la adresa întreprinderii producătoare. Prin standardizarea produselor laminate, timpul mort care se pierdea cu schimbarea prea deasă a valţurilor a fost în cea mai mare parte înlăturat. Prin standardizarea antretoazelor de aramă necesare cutiilor focare ale locomotivelor, se realizează o economie de material de 20°/o. Din aceste exemple, se vede limpede că standardizarea constitue o armă puternică în lupta pentru realizarea Planului de Stat, pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii. Lucrând un număr limitat de piese fixate prin standarde de Stat, fiecare fabrică, fiecare secţie, fiecare muncitor în parte capătă posibilităţi mai mari de a se specializa, de a produce din ce în ce mai mult, mai bine şi mai ieftin, contribuind astfel la reducerea preţului de cost al mărfurilor, la ridicarea nivelului de trai al salariaţilor. In aceeaşi măsură, datorită sistemului de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii depuse, sporeşte şi câştigul muncitorului. Trebue combătută cu tărie părerea, din capul locului greşită, că standardizarea socialistă însemnează uniformizare. Subcapitalişti, standardizarea constituie într’adevăr un mijloc de a amăgi massele consumatoare, oferindu-le produse inferioare la preţ ridicat. Dealtfel, standardizarea ca şi planificarea nu este posibilă decât în condiţiile economiei socialiste. Standardizarea socialistă urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi ieftinirea preţului de cost al produselor. Prin standardizarea produselor textile, de pildă, se stabileşte rezistenţa fibrelorşi a pânzei şi se fixează toate proprietăţile care să asigure o cât mai mare durabilitate, neîngrădind cu nimic desenul sau coloritul pânzei, care rămâne mai departe la libera alegere a producătorului. Aceste avantagii s’au vădit din plin, pretutindeni unde standardele de Stat, elaborate de către Comisiunea de Standardizare, au fost aplicate în mod just. Cele peste 500 standarde de Stat, aprobate până în prezent, au contribuit la obţinerea unor succese însemnate în diferitele ramuri de producţie. De aceea, imensa majoritate a muncitorilor au primit cu interes introducerea standardelor de Stat, veghiând totodată ca ele să fie întocmai respectate. Există însă şi cazuri — aşa cum s-a întâmplat în unele secţii ale uzinelor „23 August” din Capitală şi în alte câteva întreprinderi — de subapreciere a importanţei acestei chestiuni. La aceste întreprinderi au fost nesocotite la început standardele de Stat, continuând a se lucra în acelaş mod, ca şi înainte. Faptul arată că în aceste întreprinderi salariaţii nu au fost lămuriţi asupra rostului şi însemnătăţii standardizării, ceea ce constitue în primul rând o lipsă a organizaţiei de Partid şi a sindicatului respectiv din întreprindere. , Deasemeni, trebue spus că în unele locuri s’a vădit aceeaşi atitudine greşită şi la unele organe administrative de conducere. Astfel, conducătorii Direcţiei centrale alimentare, subapreciind importanța standardizării, au amanat cu dela sine putere aplicarea unor standarde de Stat stabilite de către Comisiunea de Standardizare pentru sectorul industriei alimentare. Asemenea abateri trebuesc combătute cu hotărîre, căci standardele constitue unul din elementele de disciplinare a producţiei în cadrul Planului de Stat. Organizaţiile de Partid şi sindicatele din întreprinderi trebue să explice tuturor salariţilor importanţa standardizării pentru economia noastră, să arate pe înţelesul tuturor şi prin prisma intereselor generale şi ale fiecărui om al muncii ce sunt şi ce anume urmăresc standardele de Stat. Fiecare muncitor şi tehnician în parte trebue să fie conştient că standardizarea se face în folosul celor ce muncesc, în scopul creşterii producţiei şi productivităţii muncii, a îmbunătăţirii calităţii mărfurilor şi„ reducerii preţului de cost, ca ea constitue pentru fiecare muncitor o posibilitate de mărire a câştigului personal. Organizaţiile de Partid trebue să vegheze ca standardele de Stat să fie respectate întocmai în ramurile în care au fost introduse, să mobilizeze pe tehnicieni şi muncitori să participe activ la elaborarea standardelor, acolo unde încă nu au fost fixate. Sprijinind din toate puterile introducerea şi aplicarea unor standarde juste, vom contribui în mod activ la creşterea şi îmbunătăţirea necontenită a producţiei şi productivităţii muncii, la ridicarea nivelului de trai al ctar ce muncesc. 6 PAGINI 4 LEI .Vineri 14 Octombrie 1949 SERIA III ANUL XVIII No. 1554 Şi ne prezentăm la 7 Noembrie cu angajamentele îndeplinite şi depăşite însufleţiţi de aceasta lozincă, muncitorii şi tehnicienii din întreaga ţară obţin noui şi însemnate succese , în producţie întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie a stârnit un puternic val de entuziasm în rândurile oamenilor muncii din întreaga ţară. In mine, în uzine, în fabrici, pe şantiere, muncitorii şi tehnicienii au început cu însufleţire lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea acestei măreţe zile. „Să ne prezentăm la 7 Noembrie cu angajamentele îndeplinite şi depăşite”. Cu această lozincă în faţă, muncitorii şi tehnicienii îşi încordează eforturile în producţie, luptă cu dârzenie pentru a da Patriei produse mai multe, mai ieftine şi de bună calitate. Roadele acestei bătălii încep să se vadă. In multe întreprinderi, muncitorii și tehnicienii obțin succese în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie. Furnaliştii, oţelarii şi laminatorii uzinelor l.S.S. Hunedoara obţin primele succese in întrecerea socialistă in cinstea zilei de 7 Noembrie Sub conducerea şi îndrunicienii uzinelor l.S.S.Hune- depăşirea angajamentelor mare a organizaţiei de Partid doara au pornit cu avânt bă luate în cinstea zilei de 7 şi sindicale muncitorii şi tehtalia pentru îndeplinirea şi Noembrie. Furnaliştii îşi depăşesc angajamentele Laminatorii au depăşit programul de producţie pe primele 10 zile ale lunii Octombrie Să se scurteze timpul de reparare a vetrelor cuptoarelor Datorită unei mai bune organizări a muncii, a întăririi simţului de răspundere personală, jurnaliştii au reuşit să depăşească programul de producţie pe primele 10 zile ale lunii octombrie cu 8,42%, dând în acelaş timp fontă de mai bună calitate. Oţelarii de la cuptorul Siemens Martin, ducând o luptă neobosită pentru scurtarea timpului de elaborare a şarjelor, au reuşit deasemeni să obţină succese însemnate în muncă. In prima decadă a lunii octombrie, oţelarii de la cuptorul Siemens Martin Nr. 1 au elaborat 35 de şarje, cu o durată medie de 6 ore şi 31 minute pe şarjă, iar cei dela alături de jurnalişti şi oţelari, şi laminatorii au obţinut succese însemnate in primele 10 zile ale lunii Octombrie. Ei au depăşit programul de producţie pe aceaIn această perioadă au ieşit însă la iveală şi unele lipsuri. S’a observat astfel o tendinţă de creştere a timpului pentru repararea vetrei cuptoarelor, ceea ce atrage S-au evidenţiat în această perioadă la furnalul Nr. 1, echipele primtopitorilor Staicofer Abel şi Simelia Ionică; la furnalul Nr. 2 echipa prim topitorului Păcurar Aurel; iar la furnalul Nr. 4 echipa primtopitorilor Bekeşi Ladislau şi cuptorul Nr. 3 au elaborat 31 de şarje cu o durată medie de 6 ore pe şarjă, supraîmplinind astfel lozinca „O şarjă pe schimb, oţel de bună calitate”. Oţelarii dela cuptorul Nr. 4 au dat în această perioadă 28 de şarje. In mod deosebit s’a evidenţiat echipa de oţelari condusă de prim-topitorul Şerban Gheorghe dela cuptorul Nr. 1 care a elaborat o sustă perioadă cu 8,84% şi au redus consumul de păcură cu 1,5%. In intervalul dela 1—10 octombrie, schimbul tovarăşului după sine o prelungire a duratei şarjelor. Organizaţia de Partid, sindicatul şi conducerea uzinelor trebue să îndrumeze şi să sprijine şi mai puternic Vlaicu Aurel. Toate aceste echipe şi-au depăşit zilnic normele. In întrecerea pe schimburi, se află în frunte muncitorii jurnalişti din schimbul Nr. 3 care au isbutit să depăşească norma cu 3%, fie de şarje în mai puţin de 6 ore fiecare. In ziua de 8 octombrie de pildă echipa a elaborat o şarjă în numai 4 ore şi 40 minute. O zi mai târziu, echipa de oţelari condusă de tov. Buday Dionisie, de la acelaş cuptor, a elaborat deasemeni o şarjă în 4 ore şi 40 minute, iar echipa prim-topitorului Horvath Aladár a elaborat 5 şarje în 5 ore şi 50 minute fiecare. Mârza Nicolae, aflat în întrecere cu celelalte schimburi, a depăşit norma cu 27% iar schimbul tov. Moise Iosif cu 16%, eforturile oţelarilor, să asigure reducerea timpului de reparare a vetrelor, factor important în acţiunea de scurtare a duratei şarjelor. Oţelarii scurtează durata de elaborare a şarjelor De la data de 10 Octombrie, turnătorii uzinelor ,,Victoria“-Calan produc în contul anului 1950 Sub conducerea şi îndrumarea organizaţiei de Partid şi a sindicatului, muncitorii şi tehnicienii de la Secţia turnătorie a uzinelor „Victoria”-Calan, luptând cu eforturi sporite pentru îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 7 Noembrie, au reuşit să dea ultimele tone din programul de producţie pe 1949 şi începând din ziua de 10 Octombrie să producă în contul anului 1950. S-au evidenţiat în obţinerea acestui succes tehnicianul Hârşulescu Mircea şi echipele Meisen Robert, Novac Iosif, Dumitrescu Dumitru, Lăzărescu Mihai, Liptoc Iosif, Tuza Gheorghe, Stranschi Iosif, Slavec Ion şi Munteanu Romulus, care şi-au depăşit zilnic normele de producţie. S-au evidenţiat deasemeni tinerii din brigada UTM, care muncind cu însufleţire au reuşit să ţină pasul cu muncitorii vârstnici chiar atunci când a fost vorba să lucreze piese de specialitate. Astfel tov. Avasitoaiei Ioachim a depăşit norma cu 76%/%, Birta Ludovic cu 36%, iar ucenicii Buci Ferdinand, Scheneberg Francisc şi Gheorghiu Ioan au început să lucreze cu succes diferite piese de specialitate. La furnalele 1 şi 2 ale uzinelor „Sovrommetal“Reşiţa se lucrează în contul lunii Noembrie REŞIŢA, 12 (prin telefon de la corespondentul nostru). In cursul zilei de 11 Octombrie, la uzinele „Sovrommetal"Reşiţa, echipa de furnalişti din schimbul II condusă de tov. Iorga Nicolae a dat ultima şarjă de fontă din producţia programată până la sfârşitul lunii Octombrie. De la această dată la două din furnalele uzinei se lucrează în contul lunii Noembrie. Alături de topitori, au depus eforturi în muncă realizând succese deosebite şi echipele de încărcători. Astfel echipa tov. Hoffmann Wolfgang a izbutit să depăşească programul cu 8,02%, echipa tov. Hoffmann Francisc cu 7,87%, iar echipa condusă de tov. Kiss Iosif şi-a depăşit programul cu 6,89%. Atât la furnalul Nr. 1 cât şi la furnalul Nr. 2 ritmul muncii este în continuă creştere, toate schimburile se străduiesc să-şi îndeplinească cu succes angajamentele luate în cinstea măreţei zile de 7 Noembrie, de a da ţării fontă din ce în ce mai multă, mai bună şi mai eftină. Cum am depăşit norma la arătură cu tractorul In toamna acestui an, când tractoriştii dela S.M.T.Roman au pornit la întrecere socialistă cu tractoriştii dela celelalte S.M.T. din ţară, am stat şi m’am gândit mult ce trebue să fac ca să depăşesc norma. La tractorul Lanz de 35 H.P. pe care îl conduc, era fixată norma de 3 ha, arătură în 10 ore de lucru. Eu mi-am dat seama că îndeplinirea şi chiar depăşirea normei depinde în primul rând de felul în care îmi voi îngriji tractorul. De aceea am început să-l îngrijesc cu cea mai mare atenţie. I-am făcut la timp alimentarea cu apă şi motorină, turnând combustibilul prin sită ca să nu pătrundă nici un fel de murdărie în motor. In fiecare dimineaţă ungeam cu vaselină fusetele, mufa glisantă, saboţii, axul cu lame, bara de direcţie şi plugul. In timpul opririi, la prânz, mă încredinţam dacă maşina are suficient ulei, complectându-l dacă era nevoe. Pe brazdă observam ca plugul să nu meargă în gol iar la capăt îl scoteam imediat și îl băgăm la timp în brazdă. Dacă, din cauza terenii lui, se forma un clin care trebuia arat, căutam să-l ar, întorcând tractorul în așa fel ca să nu merg cu el în gol. Când aveam de arat un teren mai înfoiat, mergeam cu tractorul în viteza a treia, câştigând astfel mai mult timp. La terenurile mai tari, reglam în aşa fel motorul încât să lucreze cu toată puterea de tracţiune. Muncind în acest fel am reuşit să fac în fiecare zi câte 5,50 ha. arătură în medie. Am lucrat în felul acesta convins fiind că sarcina noastră, a tractoriştilor, este să muncim cu sârguinţă pentru a ajuta ţăranilor muncitori să culeagă o recoltă spornică. Mă voi strădui şi de acum Înainte să îndeplinesc norma şi chiar s-o depăşesc. Dealtfel, cred că aceasta trebue să fie acum sarcina fiecărui tractorist. Numai aşa ne vom face datoria cum se cuvine şi vom contribui la înflorirea Patriei noastre, la ridicarea necontenită a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Popa Nicolae tractorist S.M.T.-Roman, decorat cu „Medalia Muncii” (Pag. 2-a) • Foileton : POVESTEA PLINA DE PERIPEȚII A 6 KILOGRAME DE MELASA. (Pag. 3-a) • „DIN TARA SOCIALISMULUI”. • „PAGINA FEMEII“. (Pag. 4-a) (Pag. 5.a) -------------CITIȚI--------------IN CORPUL ZIARULUI: • SA LUPTAM PENTRU ÎNDEPLINIREA LA TIMP A PLANULUI DE INSAMANTARI , de ing. agr. Marin Stancu Consilier al Ministerului Agriculturii Telegrama de felicitare adresată de prof. C. D. Parhon lui Wilhelm Pieck Preşedintele Republicii Democrate Germane WILHELM PIECK Către Vă transmitem cele mai călduroase felicitări cu prilejul alegerii Dvs. ca Preşedinte al Republicii Democrate Germane. Vă asigur că poporul nostru priveşte cu încredere lupta dusă de forţele democrate în frunte cu clasa muncitoare din ţara Dvs., împotriva spiritului fascist şi militarist, care a târît Europa într'un război atât de sângeros, şi doreşte cu tărie ca ea să fie încununată de succes, iar Germania Democrată să devină un pilon puternic în lagărul păcii care în frunte cu Uniunea Sovietică luptă cu hotărîre împotriva aţâţătorilor la un nou măcel. C. I. Parhon Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale In incinta Expoziţiei Industriei Sovietice sosesc mereu alte maşini şi produse In timp ce lucrările de pe şantierul Expoziţiei Industriei Sovietice din Parcul Naţional înaintează şi se apropie de sfârşit, mereu alte maşini şi produse sosite din Uniunea Sovietică sunt aduse în hală şi pe terenul expoziţiei. Ieri dimineaţă, de pildă, lângă un minunat şi confortabil autobuz, lângă troleibuz şi numeroasele autocamioane de diferite mărimi, a fost aşezată o elegantă şi strălucitoare limuzină „Zis” de culoare gris deschis. Această maşină nu este altceva decât una din nenumăratele ambulanţe rapide de care se folosesc institutele de sănătate din U.R.S.S. Privind-o, cercetând în amănunt, vizitatorii îşi vor putea face o imagine despre grija deosebită care există în Uniunea Sovietică faţă de oamenii muncii. In hală, alături de zecile de maşini-unelte, transformatoare electrice, turbine hidraulice, compresoare puternice, pompe de diferite tipuri etc. au apărut nouă maşini. In stânga, lângă galeria de jos a halei, au fost instalate aparate electrice pentru muls, care vor stârni desigur admiraţia vizitatorilor, iar lângă ele separatoare moderne de lapte, având o capacitate de 1000 litri într’o oră! Standul destinat maşinilor din industria alimentară cuprinde acum noui şi numeroase maşini. Sunt valţuri rapide complet automate pentru mori având semnalizări luminoase, ce pot fi folosite pentru tot felul de cereale, având o capacitate de prelucrare de 100 kg. pe minut. Deasemeni, se găsesc separatoare de cereale fabricate la marile uzine din Gorki, care separă 32.000 kg. cereale pe oră, trioare automate fabricate la uzinele „Vorovski” din Melitopol, maşini speciale de descărcat cereale din vagoane, construite la Odesa, şi care îndeplinesc fiecare munca a 20 oameni. Au mai sosit pe şantier şi alte multe maşini pentru industria uşoară, aparate optice, electrice, telefonice, instrumente medicale, tot felul de produse industriale, textile, blănărie, articole de cauciuc, alimentare, produse chimice, petrolifere etc. care vor forma standuri deosebite, încă 2-3 zile şi această minunată expoziţie va putea fi vizitată de sute şi sute de mii de oameni ai muncii. Printre numeroasele maşini agricole ce -or fi expuse în Expoziţia Industriei Sovietice, care se deschide la la 15 Octombrie în Parcul Naţional, va fi combina motorizată care se vede în fotografia de mai sus. Această combină, una din măreţele realizări ale tehnicii sovietice, seceră, treeză şi selecţionează în zece ore recolta de grâu de pe o întindere de 25 hectare. Ea are un motor propriu puternic, care pune în mişcare întreg mecanismul şi care în acelaş timp foloseşte la tracţiunea combinei. întregul personal al Ambasadei Kuomintangului de la Paris a trecut de partea guvernului R.P. Chineze Telegrama de răspuns adresată de ministrul de afaceri externe al R. P. Chineze, personalului Ambasadei şi consulatului general de la Paris PARIS 12 (Agerpres). — TASS transmite : La 11 Octombrie, întregul personal al Ambasadei şi al consulatului general de la PEKING, 12 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia CHINA NOUA, ministrul de afaceri externe al Republicii Populare Chineze, Ciu En Lai a trimis următoarea telegramă de răspuns personalului Ambasadei şi consulatului general de la Paris. Am primit cu bucurie telegrama D-voastră. Declaraţia D-voastră de rupere a relaţiilor cu rămăşiţele blocului reacţionar al Kuomin Paris ale guvernului Yen Hsi Shan din Canton, a declarat oficial că sprijină guvernul Republicii Populare Chineze. tangului şi de recunoaştere a guvernului ropirim central al Republicii Populare Chineze a fost deasemenea primită. Salut călduros acţiunea D-voastră patriotică, întregul personal al ambasadelor şi consulatelor, precum şi restul personalului fostului guvern al Kuomintangului din alte ţări ar trebui să urmeze exemplul Dv., să părăsească lagărul reacţionar, să se supună hotărîrilor cuDeclaraţia este semnată de toţi membrii Ambasadei şi ai consulatului general chinez din Franţa.vernului popular central al Republicii Populare Chineze şi să-şi pună toate forţele în slujba Patriei şi a poporului. Sper că veţi rămâne la posturile Dv. strâns uniţi şi că vă veţi asuma răspunderea păstrării tuturor documentelor, aşteptând preluarea lor de către guvernul popular central. Semnat, Ciu En Lai, 10 Octombrie 1949 Peking. In cadrul întrecerii socialiste pornite în cinstea zilei de 7 Noembrie, numeroase Gospodării Agricole de Stat au realizat planul Însămânţărilor de toamnă. Astfel, muncitorii, tractoriştii şi tehnicienii de la Gospodăria Agricolă de Stat Luciu-Giurgieni, jud. Ialomiţa, au reuşit să însămânţeze până la 10 Octombrie cele 500 ha. programate a fi însămânţate cu grâu in toamna aceasta. Deasemeni respectându-şi angajamentele luate, Gospodăriile Agricole de Stat Dobroteşti, Piatra, Tufeni şi Zimnicea din jud. Teleorman au terminat însămânţările de toamnă pe data de 9 Octombrie. Insămânţările au fost făcute folosindu-se metode agrotehnice sovietice, grâul a fost semănat in benzi triple şi In cruce. In cinstea zilei de 7 Noembrie Numeroase Gospodarii Agricole de Stat din ţara noastră au terminat planul însămânţărilor de toamnă