Scȃnteia, octombrie 1949 (Anul 18, nr. 1543-1569)

1949-10-14 / nr. 1554

Standardele de Stat Avântaţi în întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 7 Noem­­brie, tot mai mulţi munci­tori şi tehni­cieni de pe tot cuprinsul ţării luptă cu însufleţire pentru îndeplini­rea şi depăşirea Planului de Stat. Educaţi de Partid, ei sunt conştienţi de faptul că, cu cât vom îndeplini mai cu­rând măreţele sarcini trasate de Partid şi Guvern, cu atât vom izbuti să lichidăm mai grabnic­ ruşinoasa rămânere în urmă la care ne osândise capitalismul, vom reuşi să făurim o puternică industrie socialistă şi o agricultură înaintată, vom asigura o viaţă îndestulată pentru toţi cei ce muncesc. Lupta pentru realizarea Planului trebue dusă cu ho­­tărîre mereu sporită, pen­­tru ca TOATE sarcinile să fie îndeplinite, pentru ca Planul de Stat să fie INTEGRAL realizat. Odată cu lupta pen­tru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, trebue acordată cea mai mare a­­tenţie luptei pentru îmbună­tăţirea calităţii produselor, pentru un regim sever de economii, pentru ieftinirea preţului de cost al produse­lor. În această luptă, stabili­rea şi punerea în aplicare a standardelor de Stat consti­tuie un sprijin puternic, un pas, înainte pe drumul înlă­turării haosului din produc­ţie şi desorganizării moşte­nite de la regimul burghezo­­moşieresc. Să vedem de unde vine ne­cesitatea introducerii stan­dardelor. Una din caracteri­sticile modului de producţie capitalist o constituie extra­ordinara irosire de forţe, de bunuri de tot felul, şi de timp. Mânat de pofta sa nestă­vilită de câştiguri grase, fie­care fabricant produce, în cadrul sistemului capitalist,­­ fără a ţine deloc seam­a de interesele reale ale marei masse a consumatorilor. Le­gea capitalistului este doar PROFITUL. De aici, haosul şi anarhia care stăpânesc economia capitalistă bazată pe exploatarea masselor largi muncitoare de către un pumn de profitori. In această privinţă, se pot da nenumărate exemple grăitoare. In industria me­talurgică, se produceau 40.000 tipuri de piese de schimb, din care cea mai mare parte cu totul de pri­sos! Iar în ceea ce priveşte utilajul agricol, se fabricau nu mai puţin de 67 feluri de pluguri şi peste 100 feluri de sape, una mai altfel vopsită decât alta şi care de care mai scumpă! La fel, în toate celelalte sectoare industriale. După alungarea capitalişti­lor de la cârma ţării, şi mai cu seamă după naţionaliza­rea principalelor mijloace de producţie industrială, clasa muncitoare, sub conducerea Partidului, a început lupta pentru a lichida definitiv haosul şi desorganizarea ca­pitalistă pentru a crea ba­zele care să asigure creşte­rea neîntreruptă a economiei. Introducerea standardelor de Stat constituie o contri­buţie de seamă la lupta pen­tru desvoltarea economiei noastre socialiste. Standardele sunt norme tehnice prin care se stabilesc caracteristicile produselor — calitatea, forma, dimensiu­nea lor — după criterii ştiin­ţifice şi ţinându-se seama de trebuinţele reale ale econo­miei şi ale marii masse a consumatorilor. Standardele constitue un element de bază al producţiei planificate, mai cu seamă în perioada trecerii la conducerea plani­ficată a economiei. Prin standardizare se ob­ţine,­ aşadar, simplificarea numărului şi varietăţilor de produse de acelaş fel, stabi­­lindu-se tipuri precise, cu indicarea detailată a calită­ţilor pe care fiecare produs­­tip trebue să le îndeplinească. In felul acesta, se pune ca­păt risipei rezultate din fabri­carea unor varietăţi nesfâr­şite de produse asemănătoa­re, se dă posibilitatea munci­torilor şi tehnicienilor să se specializeze în fabricarea unui aceluiaş fel de produse, se crează putinţa realizării unor însemnate economii de timp şi materiale. In acelaş timp, standardele constitue o bază serioasă pentru orga­nizarea unui CONTROL eficace al calităţii produse­lor, control la care pot participa atât factorii teh­nici, cât şi massa muncitori­lor şi consumatorilor. Con­statând defecte la un produs standardizat, deci bine cunos­cut, consumatorul îşi va pu­tea exercita cu succes ac­ţiunea sa critică la adresa întreprinderii producătoare. Prin standardizarea pro­duselor laminate, timpul mort care se pierdea cu schimbarea prea deasă a val­ţurilor a fost în cea mai mare parte înlăturat. Prin standardizarea antretoazelor de aramă necesare cutiilor focare ale locomotivelor, se realizează o economie de material de 20°/o. Din aceste exemple, se vede limpede că standardiza­rea constitue o armă puter­nică în lupta pentru realiza­rea Planului de Stat, pentru creşterea producţiei şi pro­ductivităţii muncii. Lucrând un număr limitat de piese fixate prin standarde de Stat, fiecare fabrică, fiecare sec­ţie, fiecare muncitor în parte capătă posibilităţi mai mari de a se specializa, de a pro­duce din ce în ce mai mult, mai bine şi mai ieftin, con­tribuind astfel la reducerea preţului de cost al mărfuri­lor, la ridicarea nivelului de trai al salariaţilor. In aceeaşi măsură, datorită sistemului de salarizare după cantitatea şi calitatea muncii depuse, sporeşte şi câştigul muncito­rului. Trebue combătută cu tărie părerea, din capul locului greşită, că standardizarea so­­­­cialistă însemnează unifor­mizare. Sub­capitalişti, stan­dardizarea constituie într’a­­devăr un mijloc de a amăgi massele consumatoare, ofe­­rindu-le produse inferioare la preţ ridicat. Dealtfel, stan­dardizarea ca şi planificarea nu este posibilă decât în con­diţiile economiei socialiste. Standardizarea socialistă ur­măreşte îmbunătăţirea cali­tăţii şi ieftinirea preţului de cost al produselor. Prin stan­dardizarea produselor textile, de pildă, se stabileşte rezis­­­­tenţa fibrelor­­şi a pânzei şi se fixează toate proprietăţile care să asigure o cât mai mare durabilitate, neîngră­dind cu nimic desenul sau coloritul pânzei, care rămâne mai departe la libera alegere a producătorului. Aceste avantagii s’au vă­dit din plin, pretutindeni unde standardele de Stat, elabo­rate de către Comisiunea de Standardizare, au fost apli­cate în mod just. Cele peste 500 standarde de Stat, apro­bate până în prezent, au con­tribuit la obţinerea unor suc­cese însemnate în diferitele ramuri de producţie. De a­­ceea, imensa majoritate a muncitorilor au primit cu interes introducerea standar­delor de Stat, veghiând tot­odată ca ele să fie întocmai respectate. Există însă şi cazuri — aşa cum s-a întâmplat în une­le secţii ale uzinelor „23 Au­gust” din Capitală şi în alte câteva întreprinderi — de subapreciere a importanţei acestei chestiuni. La aceste întreprinderi au fost nesoco­tite la început standardele de Stat, continuând a se lucra în acelaş mod, ca şi înainte. Faptul arată că în aceste în­treprinderi salariaţii nu au fost lămuriţi asupra rostului şi însemnătăţii standardizării, ceea ce constitue în primul rând o lipsă a organizaţiei de Partid şi a sindicatului res­pectiv din întreprindere. , Deasemeni, trebue spus că în unele locuri s’a vădit a­­ceeaşi atitudine greşită şi la unele organe administrative de conducere. Astfel, condu­cătorii Direcţiei centrale a­­limentare, subapreciind im­portanța standardizării, au amanat cu dela sine putere aplicarea­ unor standarde de Stat stabilite de către Comi­siunea de Standardizare pen­tru sectorul industriei ali­mentare. Asemenea abateri trebuesc combătute cu hotă­­rîre, căci standardele consti­tue unul din elementele de disciplinare a producţiei în cadrul Planului de Stat. Organizaţiile de Partid şi sindicatele din întreprinderi trebue să explice tuturor sa­­lariţilor importanţa standar­dizării pentru economia noa­stră, să arate pe înţelesul tuturor şi prin prisma inte­reselor generale şi ale fie­cărui om al muncii ce sunt şi ce anume urmăresc stan­dardele de Stat. Fiecare muncitor şi tehnician în parte trebue să fie conştient că standardizarea se face în folosul celor ce muncesc, în scopul creşterii producţiei şi productivităţii muncii, a îm­bunătăţirii calităţii mărfurilor şi„ reducerii preţului de cost, ca ea constitue pentru fie­care muncitor o posibilitate de mărire a câştigului per­sonal. Organizaţiile de Partid trebue să vegheze ca stan­dardele de Stat să fie respec­tate întocmai în ramurile în care au fost introduse, să mobilizeze pe tehnicieni şi muncitori să participe activ la elaborarea standardelor, acolo unde încă nu au fost fixate. Sprijinind din toate pu­terile introducerea şi aplica­rea unor standarde juste, vom contribui în mod activ la creşterea şi îmbunătăţirea necontenită a producţiei şi productivităţii muncii, la ri­dicarea nivelului de trai al ctar ce muncesc. ­ 6 PAGINI 4 LEI .Vineri 14 Octombrie 1949­­ SERIA III ANUL XVIII No. 1554 Şi ne prezentăm la 7 Noembrie cu angajamentele îndeplinite şi depăşite­ însufleţiţi de aceasta lozincă, muncitorii şi tehnicienii­­ din întreaga ţară obţin noui şi însemnate succese , în producţie întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie a stârnit un pu­ternic val de entuziasm în rândurile oamenilor muncii din întreaga ţară. In mine, în uzine, în fabrici, pe şantiere, muncitorii şi tehnicienii au început cu însufleţire lupta pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea acestei măreţe zile. „Să ne prezentăm la 7 Noembrie cu angajamentele îndeplinite şi de­păşite”. Cu această lozincă în faţă, muncitorii şi tehnicienii îşi încordează eforturile în producţie, luptă cu dârzenie pentru a da Patriei produse mai multe, mai ieftine şi de bună calitate. Roadele acestei bătălii încep să se vadă. In multe întreprinderi, mun­citorii și tehnicienii obțin succese în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 7 Noembrie. Furnaliştii, oţelarii şi laminatorii uzinelor l.S.S. Hunedoara obţin primele succese in întrecerea socialistă in cinstea zilei de 7 Noembrie Sub conducerea şi îndru­­nicienii uzinelor l.S.S.­Hune- depăşirea angajamentelor mare a organizaţiei de Partid doara au pornit cu avânt bă­ luate în cinstea zilei de 7 şi sindicale muncitorii şi teh­­talia pentru îndeplinirea şi Noembrie. Furnaliştii îşi depăşesc angajamentele Laminatorii au depăşit programul de producţie pe primele 10 zile ale lunii Octombrie Să se scurteze timpul de reparare a vetrelor cuptoarelor Datorită unei mai bune or­­ganizări a muncii, a întăririi simţului de răspundere per­sonală, jurnaliştii au reuşit să depăşească programul de producţie pe primele 10 zile ale lunii octombrie cu 8,42%, dând în acelaş timp fontă de mai bună calitate. Oţelarii de la cuptorul Sie­mens Martin, ducând o luptă neobosită pentru scurtarea timpului de elaborare a şar­jelor, au reuşit deasemeni să obţină succese însemnate în muncă. In prima decadă a lunii octombrie, oţelarii de la cup­torul Siemens Martin Nr. 1 au elaborat 35 de şarje, cu o durată medie de 6 ore şi 31 minute pe şarjă, iar cei dela alături de jurnalişti şi o­­ţelari, şi laminatorii au ob­ţinut succese însemnate in primele 10 zile ale lunii Oc­tombrie. Ei au depăşit pro­gramul de producţie pe acea­In această perioadă au ieşit însă la iveală şi unele lip­suri. S’a observat astfel o tendinţă de creştere a timpu­lui pentru repararea vetrei cuptoarelor, ceea ce atrage S-au evidenţiat în această perioadă la furnalul Nr. 1, echipele primtopitorilor Stai­­cofer Abel şi Simelia Ionică; la furnalul Nr. 2 echipa prim­ topitorului Păcurar Aurel; iar la furnalul Nr. 4 echipa prim­topitorilor Bekeşi Ladislau şi cuptorul Nr. 3 au elaborat 31 de şarje cu o durată medie de 6 ore pe şarjă, supraîmpli­­nind astfel lozinca „O şarjă pe schimb, oţel de bună ca­litate”. Oţelarii dela cuptorul Nr. 4 au dat în această pe­rioadă 28 de şarje. In mod deosebit s’a evi­denţiat echipa de oţelari con­dusă de prim-topitorul Şer­ban Gheorghe dela cuptorul Nr. 1 care a elaborat o su­stă perioadă cu 8,84% şi au redus consumul de păcură cu 1,5%. In intervalul dela 1—10 oc­tombrie, schimbul tovarăşului după sine o prelungire a du­ratei şarjelor. Organizaţia de Partid, sin­dicatul şi conducerea uzine­lor trebue să îndrumeze şi să sprijine şi mai puternic Vlaicu Aurel. Toate aceste e­­chipe şi-au depăşit zilnic nor­­mele. In întrecerea pe schimburi, se află în frunte muncitorii jurnalişti din schimbul Nr. 3 care au isbutit să depăşească norma cu 3%, fie de şarje în mai puţin de 6 ore fiecare. In ziua de 8 octombrie de pildă echipa a elaborat o şarjă în numai 4 ore şi 40 minute. O zi mai târziu, echipa de oţelari con­dusă de tov. Buday Dionisie, de la acelaş cuptor, a elabo­rat deasemeni o şarjă în 4 ore şi 40 minute, iar echipa prim-topitorului Horvath Ala­dár a elaborat 5 şarje în 5 ore şi 50 minute fiecare. Mârza Nicolae, aflat în între­­cere cu celelalte schimburi, a depăşit norma cu 27% iar schimbul tov. Moise Iosif cu 16%, eforturile oţelarilor, să asi­gure reducerea timpului de reparare a vetrelor, factor important în acţiunea de scurtare a duratei şarjelor. Oţelarii scurtează durata de elaborare a şarjelor De la data de 10 Octombrie, turnătorii uzinelor ,,Victoria“-Calan produc în contul anului 1950 Sub conducerea şi îndru­marea organizaţiei de Partid şi a sindicatului, muncitorii şi tehnicienii de la Secţia turnătorie a uzinelor „Victo­­ria”-Calan, luptând cu efor­turi sporite pentru îndeplini­rea şi depăşirea angajamen­telor luate în cinstea zilei de 7 Noembrie, au reuşit să dea ultimele tone din pro­gramul de producţie pe 1949 şi începând din ziua de 10 Octombrie să producă în contul anului 1950. S-au evidenţiat în obţine­rea acestui succes tehnicia­nul Hârşu­lescu Mircea şi echipele Meisen Robert, No­vac Iosif, Dumitrescu Dumi­tru, Lăzărescu Mihai, Liptoc Iosif, Tuza Gheorghe, Stran­­schi Iosif, Slavec Ion şi Mun­teanu Romulus, care şi-au depăşit zilnic normele de producţie. S-au evidenţiat deasemeni tinerii din brigada UTM, care muncind cu în­sufleţire au reuşit să ţină pasul cu muncitorii vârstnici chiar atunci când a fost vor­ba să lucreze piese de spe­cialitate. Astfel tov. Avasi­­toaiei Ioachim a depăşit nor­ma cu 76%/%, Birta Ludovic cu 36%, iar ucenicii Buci Ferdinand, Scheneberg Fran­­cisc şi Gheorghiu Ioan au început să lucreze cu succes diferite piese de specialitate. La furnalele 1 şi 2 ale uzinelor „Sovrommetal“­Reşiţa se lucrează în contul lunii Noembrie REŞIŢA, 12 (prin telefon de la corespondentul nostru). In cursul zilei de 11 Octom­brie, la uzinele „Sovrommetal"­­Reşiţa, echipa de furnalişti din schimbul II condusă de tov. Iorga Nicolae a dat ultima şarjă de fontă din producţia progra­mată până la sfârşitul lunii Octombrie. De la această dată la două din furnalele uzinei se lucrează în contul lunii Noem­­brie. Alături de topitori, au depus eforturi în muncă realizând suc­cese deosebite şi echipele de încărcători. Astfel echipa tov. Hoffmann Wolfgang a izbutit să depăşească programul cu 8,02%, echipa tov. Hoffmann Francisc cu 7,87%­, iar echipa condusă de tov. Kiss Iosif şi-a depăşit programul cu 6,89%. Atât la furnalul Nr. 1 cât şi la furnalul Nr. 2 ritmul muncii este în continuă creştere, toate schimburile se străduiesc să-şi îndeplinească cu succes anga­­­jamentele luate în cinstea mă­reţei zile de 7 Noembrie, de a da ţării fontă din ce în ce mai multă, mai bună şi mai eftină. Cum am depăşit norma la arătură cu tractorul In toamna acestui an, când tractoriştii dela S.M.T.­­Roman au pornit la între­cere socialistă cu tractori­ştii dela celelalte S.M.T. din ţară, am stat şi m’am gân­dit mult ce trebue să fac ca să depăşesc norma. La trac­torul Lanz de 35 H.P. pe care îl conduc, era fixată norma de 3 ha, arătură în 10 ore de lucru. Eu mi-am dat seama că îndeplinirea şi chiar depă­şirea normei depinde în pri­mul rând de felul în care îmi voi îngriji tractorul. De aceea am început să-l îngri­jesc cu cea mai mare aten­ţie. I-am făcut la timp ali­mentarea cu apă şi motori­nă, turnând combustibilul prin sită ca să nu pătrundă nici un fel de murdărie în motor. In fiecare dimineaţă ungeam cu vaselină fuse­tele, mufa glisantă, saboţii, axul cu lame, bara de direc­ţie şi plugul. In timpul opri­rii, la prânz, mă încredin­ţam dacă maşina are sufi­cient ulei, complectându-l dacă era nevoe. Pe brazdă observam ca plugul să nu meargă în gol iar la capăt îl scoteam imed­iat și îl bă­găm la timp în brazdă. Dacă, din cauza terenii lui, se forma un clin care trebuia arat, căutam să-l ar, întorcând tractorul în așa fel ca să nu merg cu el în gol. Când aveam de arat un teren mai înfoiat, mer­geam cu tractorul în viteza a treia, câştigând astfel mai mult timp. La terenurile mai tari, re­glam în aşa fel motorul în­cât să lucreze cu toată pu­terea de tracţiune. Muncind în acest fel am reuşit să fac în fiecare zi câte 5,50 ha. arătură în me­die. Am lucrat în felul acesta convins fiind că sarcina noastră, a tractoriştilor, este să muncim cu sârguin­­ţă pentru a ajuta ţăranilor muncitori să culeagă o re­coltă spornică. Mă voi stră­dui şi de acum Înainte să îndeplinesc norma şi chiar s-o depăşesc. Dealtfel, cred că aceasta trebue să fie a­­cum sarcina fiecărui trac­torist. Numai aşa ne vom face datoria cum se cuvine şi vom contribui la înflori­rea Patriei noastre, la ridi­carea necontenită a nivelu­lui de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Popa Nicolae tractorist S.M.T.-Roman, decorat cu „Medalia Muncii” (Pag. 2-a) • Foileton : POVESTEA PLINA DE PERIPEȚII A 6 KILOGRAME DE MELASA. (Pag. 3-a) • „DIN TARA SOCIALISMULUI”. • „PAGINA FEMEII“. (Pag. 4-a) (Pag. 5.a) -------------CITIȚI--------------­IN CORPUL ZIARULUI: • SA LUPTAM PENTRU ÎNDEPLINIREA LA TIMP A PLANULUI DE INSAMANTARI , de ing. agr. Marin Stancu Consilier al Ministerului Agriculturii Telegrama de felicitare adresată de prof. C. D. Parhon lui Wilhelm Pieck Preşedintele Republicii Democrate Germane WILHELM PIECK Către Vă transmitem cele mai călduroase feli­citări cu prilejul alegerii Dvs. ca Preşedinte al Republicii Democrate Germane. Vă asigur că poporul nostru priveşte cu încredere lupta dusă de forţele democrate în frunte cu clasa muncitoare din ţara Dvs., împotriva spiritului fascist şi militarist, care a târît Europa într'un război atât de sân­geros, şi doreşte cu tărie ca ea să fie încu­nunată de succes, iar Germania Democrată să devină un pilon puternic în lagărul păcii care în frunte cu Uniunea Sovietică luptă cu hotărîre împotriva aţâţătorilor la un nou măcel. C. I. Par­hon Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale In incinta Expoziţiei Industriei Sovietice sosesc mereu alte maşini şi produse In timp ce lucrările de pe şantierul Expoziţiei Industriei Sovietice din Parcul Naţional înaintează şi se apropie de sfârşit, mereu alte maşini şi produse sosite din Uniunea Sovietică sunt aduse în hală şi pe terenul expoziţiei. Ieri dimineaţă, de pildă, lângă un minunat şi confor­tabil autobuz, lângă troleibuz şi numeroasele autocamioane de diferite mărimi, a fost aşezată o elegantă şi strălu­citoare limuzină „Zis” de culoare gris deschis. Această maşină nu este altceva decât una din nenumăratele am­bulanţe rapide de care se folosesc institutele de sănă­tate din U.R.S.S. Privind-o, cercetând în amănunt, vizi­tatorii îşi vor putea face o imagine despre grija deose­bită care există în Uniunea Sovietică faţă de oamenii muncii. In hală, alături de zecile de maşini-unelte, transfor­matoare electrice, turbine hidraulice, compresoare pu­ternice, pompe de diferite tipuri etc. au apărut nouă maşini. In stânga, lângă galeria de jos a halei, au fost insta­late aparate electrice pentru muls, care vor stârni desigur admiraţia vizitatorilor, iar lângă ele separatoare moder­ne de lapte, având o capa­citate de 1000 litri într’o oră! Standul destinat maşinilor din industria alimentară cu­prinde acum noui şi nume­roase maşini. Sunt valţuri rapide complet automate pentru mori având semnali­zări luminoase, ce pot fi fo­losite pentru tot felul de ce­reale, având o capacitate de prelucrare de 100 kg. pe mi­nut. Deasemeni, se găsesc sepa­ratoare de cereale fabricate la marile uzine din Gorki, care separă 32.000 kg. cereale pe oră, trioare automate fa­bricate la uzinele „Vorovski” din Melitopol, maşini spe­ciale de descărcat cereale din vagoane, construite la Odesa, şi care îndeplinesc fiecare munca a 20 oameni. Au mai sosit pe şantier şi alte multe maşini pentru in­dustria uşoară, aparate opti­ce, electrice, telefonice, in­strumente medicale, tot felul de produse industriale, tex­tile, blănărie, articole de cau­ciuc, alimentare, produse chi­mice, petrolifere etc. care vor forma standuri deosebite, încă 2-3 zile şi această mi­nunată expoziţie va putea fi vizitată de sute şi sute de mii de oameni ai muncii. Printre numeroasele maşini agricole ce -­or fi expuse în Expoziţia Industriei Sovie­tice, care se deschide la la 15 Octombrie în Parcul Naţional, va fi combina motorizată care se vede în fotografia de mai sus. Această combină, una din măreţele realizări ale tehnicii sovietice, seceră, treeză şi selecţionează în zece ore recolta de grâu de pe o întindere de 25 hectare. Ea­ are un motor propriu puternic, care pune în mişcare întreg mecanismul şi care în acelaş timp fo­­loseşte la tracţiunea combinei. întregul personal al Ambasadei Kuomintangului de la Paris a trecut de partea guvernului R.P. Chineze Telegrama de răspuns adresată de ministrul de afaceri externe al R. P. Chineze, personalului Ambasadei şi consulatului general de la Paris PARIS 12 (Agerpres). — TASS transmite : La 11 Octombrie, întregul personal al Ambasadei şi al consulatului general de la PEKING, 12 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia CHINA NOUA, ministrul de afaceri externe al Republicii Populare Chineze, Ciu En Lai a trimis următoarea te­legramă de răspuns perso­­nalului Ambasadei şi consu­latului general de la Paris. Am primit cu bucurie te­legrama D-voastră. Declara­ţia D-voastră de rupere a relaţiilor cu rămăşiţele blo­cului reacţionar al Kuomin­ Paris ale guvernului Yen Hsi Shan din Canton, a declarat oficial că sprijină guvernul Republicii Populare Chineze. tangului şi de recunoaştere a guvernului ropirim­ central al Republicii Populare Chi­neze a fost deasemenea pri­mită. Salut călduros acţiunea D-voastră patriotică, între­gul personal al ambasadelor şi consulatelor, precum şi restul personalului fostului guvern al Kuomintangului din alte ţări ar trebui să urmeze exemplul Dv., să pă­răsească lagărul reacţionar, să se supună hotărîrilor cu­Declaraţia este semnată de toţi membrii Ambasadei şi ai consulatului general chinez din Franţa.­vernului popular central al Republicii Populare Chineze şi să-şi pună toate forţele în slujba Patriei şi a po­porului. Sper că veţi rămâne la posturile Dv. strâns uniţi şi că vă veţi asuma răspunde­rea păstrării tuturor docu­mentelor, aşteptând prelua­rea lor de către guvernul popular central. Semnat, Ciu En Lai, 10 Octombrie 1949 Peking. In cadrul întrecerii socia­liste pornite în cinstea zi­lei de 7 Noembrie, nume­roase Gospodării Agricole de Stat au realizat planul Însămânţărilor de toamnă. Astfel, muncitorii, tracto­riştii şi tehnicienii de la Gospodăria Agricolă de Stat Luciu-Giurgieni, jud. Ialo­miţa, au reuşit să însămân­ţeze până la 10 Octombrie cele 500 ha. programate a fi însămânţate cu grâu in toamna aceasta. Deasemeni respectându-şi angajamentele luate, Gos­podăriile Agricole de Stat Dobroteşti, Piatra, Tufeni şi Zimnicea din jud. Teleor­man au terminat însămân­­ţările de toamnă pe data de 9 Octombrie. Insămânţările au fost fă­cute folosindu-se metode agrotehnice sovietice, grâul a fost semănat in benzi tri­ple şi In cruce. In cinstea zilei de 7 Noembrie Numeroase Gospodarii Agricole de Stat din ţara noastră au terminat planul însămânţărilor de toamnă

Next