Scȃnteia, iunie 1952 (Anul 21, nr. 2363-2387)

1952-06-12 / nr. 2372

ANUL XXI Nr. 2372 Joi 12 Iunie 1952 4 PAGINI - 20 BANI Construcţiile păcii şi socialismului din ţările­­­­ de democraţie populară De curând, iubitorii de pace din lumea întreagă au salutat cu bucurie şi entu­ziasm punerea în funcţiune a canalului navigabil Volga-Don, una din măreţele construcţii ale comunismului, din Uniunea Sovietică. Ridicarea de construcţii gigan­tice, legată de desvoltarea uriaşă a forţe­lor de producţie, este caracteristică tuturor ţărilor din lagărul democraţiei şi socialis­mului, ţări care duc o politică fermă de apărare a păcii. Tovarăşul Stalin ne în­vaţă că ...„nici un Stat, inclusiv Statul So­vietic, nu poate să desfăşoare în toată amploarea sa industria civilă, să înceapă mari construcţii de felul staţiunilor hidro­electrice de pe Volga, Nipru, Amu Daria, care necesită cheltueli bugetare de zeci de miliarde... şi totodată, concomitent cu aceasta, să-şi sporească forţele sale ar­mate, să desvolte industria de război. Nu este greu de înţeles că o astfel de politică nechibzuită ar duce la falimentul Sta­tului”. Punerea în funcţiune a canalului Volga- Don este o expresie a politicii ferme de pace a Uniunii Sovietice. Mergând pe drumul glorios al cons­tructorilor comunismului şi bucurându-se de imensul ajutor al Uniunii Sovietice, oamenii muncii din ţările de democraţie populară desfăşoară, sub conducerea par­tidelor comuniste şi muncitoreşti, gran­dioase construcţii ale păcii şi socialis­mului. In lupta pentru construirea socialis­mului, partidele comuniste şi muncitoreşti din ţările de democraţie populară se con­duc după geniala învăţătură teninistăStali­­nistă despre industrializarea socialistă, factor care asigură desvoltarea şi consoli­darea formelor socialiste în industrie, în transporturi şi în agricultură, reconstruc­ţia tehnică a întregii economii naţionale, reconstrucţia socialistă a satului, îngrădi­rea şi înlăturarea elementelor capitaliste din economia naţională. Faţă de nivelul de dinainte de război, producţia industriei grele în ţările de de­mocraţie populară a sporit de 2—3 ori şi mai mult — şi ea continuă să crească neîn­cetat. Pe linia industrializării socialiste, anii din urmă au fost pentru aceste ţări ani de puternic avânt. In ultimul timp în Polonia au fost puse în funcţiune între­prinderi de bază pentru desvoltarea eco­nomică a țării, printre care turnătoria de otel a uzinei „Czestochowo”, un furnal al uzinei „Kosciuszko“, o uzină de auto­turisme la Zeran, una de autocamioane la Lublin, etc. In Cehoslovacia, pe lângă uzinele terminate în 1951, în acest an vor fi puse în funcţiune, numai în Slovacia, 39 întreprinderi noi. In Ungaria a început construirea metroului din Budapesta, ter­mocentrala „7 Noembrie“ a început să furnizeze curent electric, a fost înălţat furnalul uriaş de la Diósgyőr , în Bulgaria a fost dat în folosinţă, cu 13 luni înainte de termen, combinatul chimic „Stalin“, a fost terminată termocentrala „Vâlco Cer­­vencov“ ; în Albania au fost terminate şi date în exploatare mari uzine, cum sunt combinatul textil „Stalin“, hidrocentrala „Lenin“, fabrica de zahăr de la Maliq. Cu mândrie patriotică vorbesc oamenii muncii din ţara noastră despre zecile de fabrici şi uzine construite în ultimii ani, ca de pildă fabrica „Electroputere“ din Craiova, filatura din Moldova, fabrica de scule de la Râşnov, furnale înalte, cuptoare Martin, fabrici de ciment, şi atâtea alte mari în­treprinderi şi instalaţii industriale noi apărute pe tot cuprinsul ţării. Pe calea desvoltării industriale înain­tează dobândind strălucite succese marele popor chinez. In R. P. Chineză se fabrică astăzi pentru prima dată automobile, trac­toare cu şenile, motoare electrice, etc. Cre­şterea forţei industriale a R. P. Chineze constitue o contribuţie uriaşă la întărirea întregului lagăr al păcii. In R. D. Germană, care este baza şi rea­­zimul luptei întregului popor german pen­tru o Germanie unită, paşnică şi demo­crată, cifrele planului cincinal se îndepli­nesc cu succes. Prind viaţă cifrele stabilite în planu­rile pe termen lung pentru desvoltarea economiei naţionale. Pe marile şantiere ale socialismului din ţările de democraţie populară se înalţă tot mai sus zidurile unor adevăraţi giganţi ai industriei, ca de pildă combinatul „Nowa Huta“ în Polo­nia, a cărui producţie anuală va fi egală cu aceea a întregii producţii metalurgice antebelice din Polonia. In Cehoslovacia se construesc uriaşele uzine siderurgice „Clement Gottwald“ din Ostrava şi com­binatul „Huko“ din Slovacia. Acesta din urmă va da anual un milion tone oţel, ceea ce va face ca Cehoslovacia să devină a şasea ţară din lume producătoare de fier şi oţel. In Ungaria se construeşte cu succes combinatul metalurgic „Stalin“, mândria poporului maghiar şi cea mai mare construcţie a cincinalului. In ţara noastră înaintează cu succes lucrările pe şantierele marilor construcţii ale păcii şi socialismului. In Moldova, odi­nioară urgisită şi înapoiată, se construeşte uriaşă hidrocentrală „V. I. Lenin“ de la Bicaz — principala lucrare a măreţului nostru plan de electrificare iniţiat sub conducerea directă a iubitului conducător al poporului nostru muncitor, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. Puterea instalată a acestei gigantice hidrocentrale va fi egală cu a treia parte din actuala putere insta­lată în întreaga ţară, iar uriaşul lac de acumulare al hidrocentralei va iriga 300.000 ha. pământ. Sub conducerea directă a partidelor co­muniste şi muncitoreşti, în ţările de demo­craţie populară se alcătuesc şi se reali­zează planurile măreţe ale unor adevă­rate bătălii cu natura. In urma acestor bă­tălii în care oamenii muncii, în frunte cu comuniştii dau dovadă de abnegaţie şi pa­triotism fierbinte, se schimbă înfăţişarea unor regiuni întregi. Pe locuri odinioară pustii, azi învinge viaţa. Aşa se întâmplă de pildă în Dobrogea. Construirea Cana­lului Dunăre-Marea Neagră, construcţie a socialismului de însemnătate internaţio­nală, cu care se mândreşte întreg poporul nostru muncitor, trezeşte la viaţă o întinsă regiune, al cărei nucleu industrial a şi început să se creeze. O serie întreagă de mari construcţii din ţările de democraţie populară sunt desti­nate măreţei opere de culturalizare a mas­­selor celor mai largi. Printre asemenea construcţii se numără, de pildă, oraşul universitar Miskolc din Ungaria, uriaşul combinat poligrafic „Casa Scânteii” din ţara noastră, etc. La Varşovia a început construirea giganticului Palat al ştiinţei şi culturii, înalt de 220 metri, minunat dar pe care poporul sovietic îl face poporului polonez. Minunatele construcţii ale socialismului din ţările de democraţie populară, ca şi în­treaga desvoltare a acestor tari, sunt che­­zăşuite de prietenia şi ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice. Utilajul de tipul cel mai nou, documentarea tehnică, specialiştii, etc. cu care Uniunea Sovietică ajută ţările de democraţie populară dau posibilitatea acestor tari să construiască socialismul, cu mijloacele cu care în U. R. S. S. se con­strueşte comunismul. Desvoltarea ţărilor de democraţie popu­lară pe calea spre socialism are loc în condiţiile unei tot mai ascuţite lupte împotriva duşmanilor interni şi ex­terni. Turbaţi de furie că au pierdut posi­bilitatea de a înrobi şi jefui popoarele noastre, imperialiştii americani şi cozile lor de topor din rândurile exploatatorilor doborîţi dela putere, ale trădătorilor şi agenţilor de tot soiul, nu se dau în lături dela nimic în încercarea lor disperată de a frâna drumul nostru spre socialism, de a ne arunca înapoi, în robie şi mizerie. In Bulgaria, de pildă, bandiţii trahcio­­costovişti au încercat, acum câţiva ani, să lovească în cuceririle poporului munci­tor, să submineze regimul de democra­ţie populară, provocând mârşave sabotaje la marile lucrări de interes naţional, ca barajele „Roşită“ şi „Gh. Dimitrov“. In R. D. Germană au fost prinse de curând bandele de terorişti „Câinii sângeroşi” şi „Anita“ care, acţionând sub conducerea spionajului american şi englez, au încer­cat să arunce în aer combinatul Ost, şan­tierele navale de la Warnemünde, uzina Sachsenwerk, etc. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară sunt însă hotărîţi să-şi apere cu orice sacrificii cuceririle şi patria. Ascu­­ţindu-şi necontenit vigilenţa revoluţionară, ei sdrobesc cu fermitate uneltirile şi com­ploturile duşmanilor păcii şi socialismului. Oamenii muncii din ţările de democraţie populară se unesc tot mai strâns în jurul partidelor comuniste şi muncitoreşti a că­ror politică o consideră ca pe propria lor politică. Victoriile în munca paşnică înregistrate în ţările de democraţie populară aruncă o lumină puternică asupra situaţiei jalnice din ţările capitaliste. Militarizarea econo­miei şi cursa înarmărilor din aceste ţări, desvoltarea industriei de război au ca ur­mare oprirea construcţiilor civile, reduce­rea producţiei civile, creşterea şomajului, sărăciei şi mizeriei în rândurile masselor muncitoare. Până şi ziarul reacţionar ame­rican „Journal of Commerce“ mărturiseşte că în S.U.A. „se procedează într-o serie de ramuri ale industriei la reducerea sim­ţitoare a producţiei articolelor de larg con­sum“. Urmând porunca stăpânilor ei de la Washington şi Londra, cufundată până peste cap în mocirla pregătirilor de război, clica titoistă nici nu se mai gândeşte la construirea canalului Dunăre-Tisa-Dunăre în jurul căreia a făcut atâta zarvă. In Tur­cia, unde milioane de ţărani trăesc în bor­deie săpate sub pământ, guvernanţii fas­cişti au iniţiat de curând un plan de 10 ani... pentru construirea de închisori. Pen­tru oamenii muncii din ţările capitaliste, exemplul ţărilor din lagărul păcii, demo­craţiei şi socialismului în frunte cu U.R.S.S., desvoltarea acestor ţări pe calea socialismului şi comunismului constitue un imbold puternic în lupta împotriva robiei capitaliste, pentru pâine, pace şi li­bertate. Marile construcţii ale socialismului con­stitue mărturii vii şi puternice ale poli­ticii de pace a ţărilor de democraţie popu­lară, exprimă dorinţa de pace şi încre­derea popoarelor acestor ţări în triumful forţelor păcii. De aceea popoarele ţărilor de democraţie populară îşi sporesc efortu­rile în lupta pentru pace şi socialism, păşind mereu înainte pe calea glorioasă a Uniunii Sovietice, sub steagul atotbiruitor al lui Lenin şi Stalin. încă 9 gospodării agricole colective au luat fiinţă în regiunea Sibiu SIBIU (de la corespondentul nostru). — Numărul ţăranilor săraci şi mijlocaşi care păşesc pe calea gospodăriilor agricole co­lective creşte cu fiecare zi în regiunea Sibiu. Acest fapt se datoreşte în primul rând unei intense munci de lămurire des­făşurate din casă în casă de către agi­tatori, îndrumaţi de către organizaţiile de bază din comune şi sate. In cadrul adu­nărilor ţinute la căminele culturale s’a dus deasemenea o intensă muncă de lămurire, vorbindu-se despre realizările din gospodă­riile colective învecinate. Convinşi de avantagiile muncii în co­lectiv, în ultimele 3 luni 389 familii de ţărani săraci şi mijlocaşi din comunele şi satele Felmer, Bazna, Cincşor, Câlnic, Criş, etc. au alcătuit 9 gospodării agricole colective. Numeroase familii de ţărani să­raci şi mijlocaşi din comunele şi satele Agnita, Aţei, Dala, Măgheruş şi Merghin­­deal, au cerut partidului şi guvernului să le aprobe înfiinţarea de noi gospodării co­llective,. In interiorul ziarului: Pentru aplicarea agrominimului, pentru recolte bogate — Vizita frun­taşilor din agricultură organizată de ziarul „Scânteia”, la staţiunea experi­mentală agricolă din Mărculeşti-Ia­­lomiţa. (pag. 2-a). Zenaida Palii — Spectacolele Coru­lui Popular Ucrainian de Stat (pag. 2-a). N. Buzatu — In urma vieţii (pag. 2-a). S. Brucan — Mascarada din „gră­dina trandafirilor“ (pag. 3-a).­­ Din activitatea comitetelor de luptă pentru pace (pag. 3-a), împotriva tratatului separat milita­rist care înrobeşte Germania occiden­tală (pag. 3-a). Solidaritatea poporului polonez cu lupta poporului german (pag. 3-a). Greva muncitorilor din provincia Ancona (Italia) (pag. 3-a). Eșecul brașoavelor despre „spiona­­jul comunist“ din Toulon — Un arti­col de Iuri Jukov, din ziarul „Pravda". [(pag. 4-a). Să se pună capăt barbariilor ame­­ricane în Coreea­­ (pag. 4-a). Cum a pregătit canibalul Boatner noul masacru de la Rocledo (pag. 4-a) ? In Franța continuă grevele pentru punerea în libertate a lui Jacques Duclos și Andre Stil (pag. 4-a). Pe marile şantiere ale socialismului din ţara noastră Eroismul constructorilor hidrocentralei „V. I. Lenin" PIATRA NEAMŢ (de la redacţia ziaru­lui „Flacăra”).­­ Muncitorii şi tehnicienii de pe şantierul hidrocentralei „V. I. Lenin“ Bicaz obţin însemnate succese în muncă. In luna Mai, echipele de mineri de la sectorul tunel, conduse de tovarăşii Ştefan Cristea şi Fehér Petru, aplicând metoda sovietică Golovin, au reuşit să mă­rească simţitor productivitatea muncii. Deasemeni, lucrând după metoda graficu­lui orar a stahanovistei sovietice Valentina Hrisanova, echipele de muncitori care lu­crează la transportul cu troliu al vagonete­­lor cu materiale de construcţii au trans­portat în ziua de 30 Mai un număr de 139 vagonete cu materiale, în loc de 70 vago­­nete, cât transportau înainte. In condiţii deosebit de grele au lucrat în luna trecută echipele conduse de minerii Alexandru Suc şi Ion Mol­­doveanu de la sectorul tunel-ieşire. Din cauza ploilor abundente, presiunea mun­telui prin care se sapă tunelul era deose­bit de mare. Armătura obişnuită de lemn nu mai era suficientă, trebuia armată ga­leria cu şine de fier. Neţinând seamă de pericolul de dărâmare, de apa şi no­roiul ce curgeau în permanenţă peste ei, minerii din aceste echipe înaintau cu hotărîre în galerie, însufleţiţi de dorinţa de a contribui la terminarea cât mai grab­nică a acestei însemnate lucrări a planului de electrificare a patriei noastre, minerii au reuşit să înfrângă aceste greutăţi şi să birue punctul cel mai dificil al tunelului. Zilele acestea, muncitorii şi tehnicienii sectorului 11 Excavaţii, de pe şantie­rul Canalului Dunăre-Marea Neagră, au sărbătorit o nouă victorie în producţie. Sâmbătă 7 iunie, excavatoarele au încărcat în vagoane ultimii metri cubi de stâncă planificaţi pentru primul semestru al aces­tui an. Planul întregului sector pe primele 6 luni ale anului 1952, cel de al doilea an al cincinalului, a fost îndeplinit mai devreme cu 24 de zile. Succesele muncitorilor din acest sector se datoresc faptului că ei au folosit din plin capacitatea minunatelor excavatoare sovietice, ale căror cupe smulg şi încarcă dintr’odată trei metri cubi de stâncă. Muncind cu multă însufleţire în întrece­rea socialistă ce se desfăşoară în cadrul sectorului 11 Excavaţii, brigada stahano­­vistă condusă de tov. Filip Pronoza a realizat cea mai însemnată depăşire de plan. Deasemeni, au dobândit succese mari în producţie brigăzile conduse de stahano­­vistul Gheorghe Uzum şi de excavatoristul fruntaş Aurel Ciobănel. O contribuţie însemnată la îndeplinirea planului pe primul semestru înainte de ter­men au dat minerii din brigada condusă de stahanovistul Ion Pintilie, care, apli­când cu succes metodele sovietice de per­forare rapidă a stâncii, au reuşit să sape galerii şi puţuri mai adânci, ajutând astfel la efectuarea unor derocări masive. Muncitorii şi tehnicienii sectorului 11 Excavaţii au pornit cu avânt sporit la muncă pentru îndeplinirea într’un timp cât mai scurt a sarcinilor de plan prevă­zute pentru cel de al doilea semestru al anului 1952. O noua victorie pe șantierele Canalului Dunăre — Marea Neagra O şcoala stahanovistă N’a trecut multă vreme de când cunos­cutul stahanovist Nicolae Vasu, de la uzi­nele „Mátyás Rákosi“, a fost la Atelierele Centrale Medgidia pentru a face un schimb de experienţă cu muncitorii din această întreprindere. Roadele acestui schimb de experienţă devin zi de zi mai bogate, îndemnaţi de organizaţia de partid a Atelierelor Centrale Medgidia, stahano­­viştii Gheorghe Vasu, fratele lui Nicolae Vasu, Alexandru Buligescu şi Ion Săndu­­lescu au organizat o şcoală de stahanovişti, în care sunt cuprinşi 19 muncitori frun­taşi în producţie. In cadrul acestei şcoli se predau cursuri de specializare în strungărie, ajustaj şi frezare, precum şi noţiuni de desen tehno­logic, trasare, etc. Până acum cei 19 elevi­­muncitori au luat parte la 6 ore de curs, în urma cărora şi-au îmbogăţit simţitor cunoştinţele, obţinând însemnate succese în producţie. Aşa de pildă, strungarul Ştefan Scânteianu a reuşit să dea în ulti­mul timp câte două norme pe zi, iar strun­garul Constantin Mihai, care execută şu­ruburi de bielă de calitate superioară, să depăşească deasemeni planul de producţie. Un preţios ajutor la ridicarea calificării celor 19 muncitori, elevi ai şcolii staha­­noviste, îl dau tehnicianul Isac Neagu şi inginerii I. Vasilenco şi Gh. Neagu, care predau lecţii cu privire la compoziţia me­talelor, desen, calcule şi trasare. Şcoala stahanovistă de la Atelierele Cen­trale Medgidia contribue la specializarea muncitorilor acestei uzine, în care se pro­duc piese necesare lucrărilor măreţei con­strucții a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Acţiunea complexă pentru folosirea maximală a tehnicii se extinde în industria petroliferă în cadrul întrecerii socialiste în cinstea zilei de 23 August brigada fruntaşului în producţie Grigore Manta,­­ din schela Ţintea, formată din echipele maiştrilor sondori Gheorghe Bung­et, Petre Bunea, Vasile Nicorescu şi Marin Mindoc, a tre­cut la aplicarea acţiunii complexe pentru folosirea maximală a tehnicii, la lucrările de foraj. Aplicând în mod creator — la specifi­cul locului de muncă — experienţa staha­­novistului Nicolae Vasu, de la uzinele „Má­tyás Rákosi“ din Capitală, brigadierul Manta Grigore şi-a propus să realizeze mai buna folosire a granicului, pompelor, ma­şinii cu aburi, etc. prin aplicarea simul­tană a unui şir de metode de lucru ale stahanoviştilor sovietici şi ale stahanovişti­­lor şi fruntaşilor noştri, prin ridicarea ne­contenită a calificării profesionale, prin întărirea permanentă a disciplinei socia­liste a muncii. In acest scop, îndrumate de comitetul de partid, toate echipele din brigada tov. Manta Grigore au început să aplice în mod sistematic și organizat un ansamblu de metode înaintate de lucru şi de organi­zare a muncii, în vederea folosirii maxi­male a utilajului de foraj şi a timpului de lucru. Conştient că randamentul instalaţiei de foraj poate fi simţitor mărit prin aplicarea metodelor sovietice, brigadierul Manta Gri­gore a propus întregii brigăzi să folo­sească metoda sovietică de foraj rapid, prin coordonarea celor trei factori princi­pali : turaţia mare a masei rotative, greu­tatea pe sapă, circulaţia bogată de noroi. Deasemeni, în tot timpul forajului să aplice din plin metoda sovietică a pompelor îne­cate la circulaţia noroiului şi, atunci când condiţiile terenului permit, metoda sovie­tică a maistrului sondor Şarif Fatkuliev, de folosire a noroiului uşor la forare. In felul acesta se măreşte cu circa 30% de­bitul de noroi al pompelor şi se reduce cu 10% consumul de aburi necesar punerii pompelor în mişcare. In lupta pentru folosirea din plin a tehnicii, tov. Manta a propus tuturor maiştrilor sondori din brigadă să foloseas­că din plin frâna hidromatică la opera­ţiunile de introducere a garniturii de fo­raj la puţ, pentru a se menaja astfel frâna mecanică şi a se prelungi cu mult du­rata de funcţionare a granicului. Pentru deplina folosire a timpului de lucru la sondă, brigadierul Manta Gri­gore a întocmit un „caet al minutelor“ pentru eliminarea timpului neproductiv la extragerea şi introducerea garniturilor de foraj. Deasemeni, prin aplicarea de către întreaga brigadă a metodei sovietice Jandarova-Agafonova (Sledkova), de exe­cutare perfectă a fiecărei operaţii de foraj în parte, echipele ajută pe sondorii din schimbul următor să reducă cu circa 20—30 minute timpul necesar pentru con­trolul şi ungerea utilajului. In cadrul ac­ţiunii complexe, conducerea sectorului de foraj al schelei a luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, s’a făcut o mai justă repartizare a numărului de metri programaţi pentru foraj, s’au luat măsuri pentru ca comanda geologo-tehnică să co­respundă situaţiei concrete de pe teren, s-au creat condiţii aprovizionării la timp a echipelor cu materiale, scule, etc. Chiar din primele zile ale aplicării ac­ţiunii complexe pentru folosirea maximală a tehnicii, brigada tov. Manta Grigore, fo­losind cu pricepere metodele sovietice de lucru, metodele stahanoviştilor şi frunta­şilor noştri în producţie, întărind necon­tenit disciplina socialistă a muncii, etc., a obţinut importante succese în lupta pentru forarea rapidă a sondelor. Ea a forat, în 10 zile, cu 50% peste sarcinile planului de foraj şi a sporit cu circa 90% viteza de avansare a sapei pe oră, în ra­port cu prevederile comandei geologo­­tehnice. Deasemeni, prin repartizarea de sarcini precise fiecărui sondor la operaţiunile de manevrare a garniturii de foraj şi prin folosirea — după exemplul petroliştilor so­vietici l a micii mecanizări a muncii la sondă (cleştele rotativ Zalkin, cărucio­rul pentru prăjini, amnarul pentru sape, etc.), brigada a reuşit să economisească la 4 „marşrut-uri“ (manevrarea garniturii) 90 minute pe care le-au folosit in pro­ducţie. Sondorii din cele patru echipe ale bri­găzii lui Manta Grigore, însufleţiţi de primele succese obţinute, continuă cu a­­vânt întrecerea socialistă pentru a obţi­ne noi şi noi realizări în aplicarea acţiunii complexe pentru folosirea maximală a teh­nicii, pentru forarea rapidă a sondelor. H. DOLJAN corespondent al „Scânteii" pentru regiunea Prahova Aplicarea agrominimului, chezăşia unei recolte bogate In clişeu . La staţiunea experimentală agricolă a Institutului de Cercetări Agronomice din Mărculeşti-Ialomiţa, tov. acad. prof. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R., explică fruntaşilor din agricultură cum s’au aplicat regulile stabilite de agrominim, la cultura grâului de toamnă „Bărăgan 77“, un nou soi de grâu creat în țara noastră. ... (Darea de seamă în pag. 2-a) Roadele aplicării minimelor agrotehnice : grâul a trecut de brâu și ajunge la piept; bogată va fi recolta spicelor sale grele, pline de rod. Din Uniunea Sovietica Cl­tMENTUL HIDROFOB Cimentul obişnuit este foarte avid de apă. Când dă de umezeală, se strică. Firele de ciment se acoperă cu un fel de pla­toşă şi-şi pierd în mare măsură, sau chiar cu totul, calitatea de a lega între ele ma­terialele care compun betonul. Savanţii sovietici au hotărît să pună ca­păt acestui neajuns. M. I. Higherovici, do­cent al institutului de ingineri-constructori din Moscova, împreună cu B. G. Skram­­taev, doctor în ştiinţe tehnice, au creat, după îndelungate cercetări, un nou soi de ciment, având calitatea de a nu se degrada sub influenţa apei. El a fost numit ciment hidrofob. Faţă de cel vechi, noul soi de ciment conţine în plus o substanţă specială, care acoperă firele de ciment cu un strat ex­trem de subţire. Când cimentul e amestecat cu nisip şi prundiş, stratul acela se roade, iar cimentul acţionează din nou ca cimentul obişnuit, dând totodată construcţiilor de beton la care este întrebuinţat o trăinicie mai mare. Folosirea lui este recomandabilă în special la stăvilare, staţiuni hidro­electrice, etc. Pentru inventarea cimentului hidrofob, M. I. Higherovici şi B. G. Skramtaev au fost distinși cu Premiul Stalin . CONSTRUIREA UNUI PALAT AL ŞTIINŢEI LA HARKOV In piaţa Dzerjinsk din Harkov se afla până nu demult un teren mare viran. Aci fusese altă dată Casa Proectelor, dis­trusă de către ocupanţii hitlerişti. De cu­rând, pe acest teren, a început să se con­struiască noua clădire a Universităţii de Stat „A. M. Gorki“ din Harkov. Proectele elaborate de arhitectul V. Kostenko, arată că aceasta va fi o nouă minunată realizare a arhitecturii sovietice. După ansamblul de clădiri înalte ale Universităţii „M. V. Lomonosov“ din Moscova, noua clădire a universităţii din Harkov va fi una din cele mai mari şi mai frumoase clădiri din ţară. Viitoarea universitate va avea 8 facultăţi, două institute de cercetări ştiin­ţifice, o bibliotecă ştiinţifică centrală, o sală de spectacole cu 1.000 locuri, săli de sport, o tipografie proprie ; căminul ei va putea adăposti 800 studenţi. Volumul total al clădirii va depăşi 300.000 metri cubi. înălţimea corpului central va fi de 18 etaje, dintre care ulti­mul se va termina cu o săgeată aurită. Pri­mul etaj va fi îmbrăcat în granit roşu lus­truit, iar celelalte cu plăci de ceramică de culoare deschisă. In nişele de la primul etaj vor fi aşezate sculpturi reprezentând ves­tiţi oameni de ştiinţă. Construcţia clădirii va fi terminată în 1955. Tot atunci se vor împlini 150 ani de la înfiinţarea universităţii din Harkov. NOI ELECTRO-S.M.T. Cu trei ani în urmă au fost înfiinţate în U.R.S.S. primele staţiuni de maşini şi tractoare electrice care efectuează mun­cile agricole de bază cu ajutorul tractoa­relor electrice pe o suprafaţă de zeci de mii hectare de câmpuri colhoznice. In pre­zent, întreprinderea de proectare „Ghi­­proselhoz“ a terminat proectul primei electro-S. M. T. , din regiunea marilor lucrări hidroenergetice de pe Don , staţiunea de maşini şi tractoare electrice din Mecetnovsk. In munca sa „Ghiprosel­­hoz" a fost ajutat de un grup de colabora­tori ai Institutului unional pentru electrifi­carea agriculturii şi ai Institutului energe­tic ,,G. M. Krjijanovski“. Electro-S.M.T. Mecetnovsk va folosi e­­nergia electrică a hidrocentralei de la Tim­­lanskaia. Aceasta va fi prima staţiune de maşini şi tractoare electrice care va de­servi pământuri irigate. In prezent se iau măsuri pentru organi­­zarea a încă şase staţiuni de maşini şi tractoare electrice în regiunea Rostov. Electro-S.M.T. Mecetnovsk şi Dubentovsk vor intra în funcţiune încă în acest an. CREAŢIA ARTISTICA A OAMENILOR MUNCII Orânduirea socialistă a deschis cele mai largi posibilităţi pentru manifestarea talentelor ieşite din sânul poporului, a în­drumat milioane de muncitori şi ţărani spre creaţia artistică. Un exemplu grăitor al activităţii crea­toare a oamenilor muncii îl oferă studioul de pe lângă clubul uzinei „Kompressor“ din Moscova, unul dintre numeroasele co­lective de artişti amatori organizate pe lângă cluburi muncitoreşti şi case de cul­tură. In acest studio sunt expuse lucrări de sculptură şi pictură ale membrilor co­lectivului ; ele te atrag de la prima vedere prin măestria cu care sunt executate. Re­marcabile sunt statuia eroicei partizane Zola Kosmodemianskaia cât şi statui ale marilor scriitori ruşi şi sovietici, ca Puş­­kin, Gorki, etc. O temă favorită a celor care se ocupă cu sculptura în acest studio este munca entuziastă a inovatorilor în producţie. A­­cestei teme îi este cu succes consacrată sculptura reprezentând pe inovatorul în producţie Ivan Kuzmici Orlov, strungar la uzina „Kompressor", care îndeplineşte peste trei norme pe schimb la lucrări com­plicate. In afară de portrete de inovatori, la clu­bul uzinei poţi vedea o întreagă galerie de sculpturi înfăţişând stahanovişti. Unele dintre aceste sculpturi sunt executate de tânărul muncitor Vladislav Suslikov, care a început să înveţe în studioul uzinei după ce a terminat şcoala profesională. El a exe­cutat bustul miezuitorului stahanovist Ste­pan Osupovici, care lucrează în uzină din anul 1925, și al maistrului Leonid Pota­pov. Lucrările lui Suslikov vădesc un ta­lent deosebit, în continuă creștere. Afară de Suslikov, în cadrul studioului de arte plastice al clubului uzinei „Kom­pressor“ studiază — sculptura sau pictura .­— încă 54 de salariaţi ai uzinei..

Next