Scȃnteia, octombrie 1952 (Anul 21, nr. 2159-2494)

1952-10-14 / nr. 2479

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! "Organ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXII Nr. 2479­­ Marți 14 Octombrie 1952 8 PAGINI - 20 BANI Pentru terminarea la vreme a însămânţărilor!­­ In întreaga ţară, oamenii muncii din Agricultură, sub îndrumarea şi cu sprijinul continuu al organizaţiilor de partid şi al comitetelor executive ale sfaturilor populare, se pregătesc pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, desfăşurând campania însămânţărilor de toamnă, cu scopul de a termina însă­­mânţările la timp şi la un nivel agro­tehnic superior. Ei luptă pentru a asigura o recoltă sporită în anul viitor, necesară pentru hrana poporului muncitor, pentru aprovizionarea industriei cu materii prime, pentru ridicarea nivelului de viaţă a celor ce muncesc. O recoltă bună înseamnă întărirea patriei noastre, înseamnă întărirea capa­cităţii patriei noastre de a lupta pentru apărarea păcii împotriva provocărilor agresive ale imperialiştilor americano-en­­glezi. Desfăşurând întrecerea patriotică şi în­trecerea socialistă în cinstea celui de al XIX-lea Congres al P.C. (b) al U.R.S.S., ţărănimea muncitoare din numeroase sate, precum şi numeroase unităţi socialiste din agricultură au terminat însămânţările de toamnă. Astfel, gospodăriile agricole de stat Cocargeaua şi Feteşti din raionul Feteşti, Zăiceşti — raionul Botoşani, Secueni — raionul Roman, etc., zeci şi zeci de gospodării colective din re­giunile Iaşi, Cluj, Baia Mare, Cra­iova, Constanţa, etc. au terminat însămân­ţările încă înainte de 5 octombrie. Un rol important în grăbirea însămânţărilor la gospodăriile colective l-a avut extinderea iniţiativei tractoriştilor brigăzii a IV-a de la S.M.T.­Lugoj, care au pornit între­cerea socialistă cu obiectivul de a folosi întreaga capacitate de lucru a tractoare­lor şi maşinilor agricole, pentru a ter­mina până la 7 Noembrie planul munci­lor agricole de toamnă. Ploile căzute din abundenţă în ultima vreme în întreaga ţară au înlesnit sim­ţitor grăbirea ritmului însămânţărilor. In Regiunea Autonomă Maghiară, regiu­nile Piteşti, Baia Mare, Cluj, Craiova, Hunedoara, s-a însămânţat până acum peste 70% din suprafaţa planificată. Faptul că Regiunea Autonomă Ma­ghiară este fruntaşă pe ţară la însămân­­ţări, realizând până acum peste 80% din plan, constitue o manifestare vie a patrio­tismului oamenilor muncii din satele aces­tei regiuni, constitue o confirmare a jus­teţei liniei politice a partidului nostru, care, iniţiind crearea Regiunii Autonome Maghiare, a făcut să se întărească şi mai mult frăţia dintre poporul român şi mino­rităţile naţionale, a întărit încrederea şi dragostea oamenilor muncii maghiari pen­­tru­ regimul nostru de democraţie popu­lară, pentru patria noastră comună, Repu­blica Populară Română. Unele regiuni au rămas însă în urmă cu însămânţările, deşi în întrea­ga ţară există condiţii şi forţe su­ficiente pentru desfăşurarea campaniei într'un ritm rapid. Printre regiunile ră­mase în urmă sunt Timişoara, Arad, Con­stanţa, Galaţi, Ploeşti, Bârlad. Cum poate fi justificată oare întârzierea însămânţă­­rilor în aceste regiuni decât printr’o ne­glijenţă inadmisibilă manifestată de orga­nele de partid şi organele de stat faţă de această campanie de mare importanţă economică şi politică, decât prin încălca­rea grosolană a sarcinilor trasate prin h­otărîrea cu privire la muncile agricole din toamna acestui an ? Comitetele regio­nale şi raionale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare din aceste regiuni poartă răspunderea pen­tru rămânerea în urmă a însămânţărilor. Unele organe de partid şi de stat s’au mulţumit să trimită la sate împuterniciţi dintre care unii — aşa cum s’a întâmplat în regiunea Timişoara — stau la sediul sfaturilor populare şi se ocupă de alcă­tuirea de situaţii. Timpul nu aşteaptă. Fiecare zi, fiecare ceas trebue să fie folosit din plin pentru grăbirea însămânţărilor, însămânţând mai devreme semănăturile vor intra mai vigu­roase în iarnă, vor rezista mai bine la ger şi vor rodi mai bogat. Comitetele regio­nale şi raionale de partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să analizeze la perioade scurte mersul însă­­mânţărilor, să ia măsurile necesare pentru accelerarea ritmului lor, să urmărească în­deplinirea planului de însămânţări, nu nu­mai global ci şi pe culturi, să controleze cum se aplică regulile agrotehnice şi anume cum se execută arăturile adânci, cum se condiţionează şi se tratează semin­ţele, cum se folosesc îngrăşămintele, etc. Aplicarea regulilor agrotehnice indicate de agrominim trebue să constitue o pre­ocupare de seamă a organelor de partid şi de stat, a sindicatelor de salariaţi agricoli şi a tuturor oamenilor muncii din agricul­tură. , Fiecare tractorist, colectivist, ţăran muncitor întovărăşit şi ţăran muncitor cu gospodărie individuală, trebue să con­sidere aplicarea regulilor agrotehnice indicate de agrominim drept o obli­gaţie sfântă, pentru că aşa cum arată mă­reaţa experienţă a agriculturii sovietice numai în felul acesta se poate asigura o produce mereu sporită. O deosebită atenţie trebue dată extin­derii iniţiativei tractoriştilor de la S.M.T­­­ugoj, care aplică metoda tractoristului stahanovist sovietic Ivan Buncev, în scopul folosirii întregii capacităţi de lu­cru a tractoarelor şi maşinilor agricole. Această iniţiativă trezeşte energia crea­toare a tractoriştilor şi le dă putinţa să-şi îndeplinească şi să depăşească planul de muncă în campania agricolă de toamnă, să contribue astfel la grăbirea însămân­ţărilor. Trebue combătută cu tărie atitudinea de neîngăduit manifestată de organele de conducere, organizaţiile de bază şi orga­nele sindicale ale unor S.M.T.-uri ca, de pildă, S.M.T.-Moara Grecilor, raionul Vaslui, care nu îndrumează pe tractorişti să folosească metodele înaintate de lucru. S.M.T.-urile au de îndeplinit sarcini de mare răspundere în campania de însă­­mânţări. De calitatea lucrărilor executate de tractorişti, de respectarea întocmai a termenelor de însămânţare depinde în mare măsură ca gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole să culeagă în anul viitor o recoltă îmbelşugată, să dovedească astfel, în practică, superioritatea agricul­turii mecanizate. Hotărîrea guvernului şi partidului atrage atenţia asupra importanţei deosebite pe care o are îndeplinirea întocmai şi la ter­men a planurilor de cultură de către gos­podăriile individuale. Deasemeni, Hotărîrea subliniază în­semnătatea inginerilor agronomi şi a teh­nicienilor de la secţiile agricole şi staţiu­nile de maşini şi tractoare; ei au sarcina de onoare de a da îndrumări tehnice gos­podăriilor colective, întovărăşirilor agri­cole şi ţărănimii muncitoare în organi­zarea campaniei însămânţărilor, în apli­carea­ prevederilor agrominimului. Cu toate acestea — şi cu toate că Hotă­rîrea guvernului şi partidului prevede răspunderea efectivă a inginerilor agro­nomi pentru buna îndeplinire a aces­tei sarcini — unele comitete execu­tive ale sfaturilor populare, cum sunt cele din regiunile Ploeşti, Arad şi Bârlad, sustrag pe inginerii şi tehnicienii agro­nomi de la campania însămânţărilor, folo­­sindu-i pentru alte treburi. O asemenea practică nu poate fi în­găduită ; ea trebue lichidată cu desăvâr­şire, iar cei care îndreaptă atenţia şi efor­turile agronomilor din secţiile agricole şi S.M.T. spre alte munci decât cele ale cam­paniei agricole trebue traşi la răspundere. Organele de partid şi de stat trebue să dea toată atenţia executării ogoarelor de toamnă, care constitue o lucrare princi­pala pentru sporirea producţiei agricole. Organele de partid şi organele de stat sunt datoare totodată să ia toate măsurile pentru pregătirea terenurilor ce vor fi însămânţate cu bumbac în primă­vara anului viitor, în scopul asigurării unei cantităţi cât mai mari de materie primă pentru industria noastră textilă. Să nu uităm niciun moment că muncile agricole de toamnă se desfăşoară în con­diţiile ascuţirii luptei de clasă la ţară, or­ganizaţiile de partid şi comitetele execu­tive ale sfaturilor populare au datoria să întărească vigilenţa ţăranilor muncitori împotriva duşmanului de clasă, să zădăr­nicească uneltirile chiaburilor şi ale unelte­lor lor. Comuniştii din sate au datoria de­­a fi cei dintâi care termină însămânţările, cei dintâi care aplică regulile agrotehnice, dând astfel exemplu ţăranilor muncitori. In campania pentru alegeri agitatorii trebue să arate ţăranilor muncitori impor­tanţa economică şi politică deosebită a însămânţărilor şi să-i îndemne să-şi înde­plinească cât mai grabnic şi cât mai bine planurile de cultură. Oameni ai muncii de la sate ! In cinstea alegerilor de deputaţi pentru Marea Adu­nare Naţională, sporiţi-vă puterile, termi­naţi cât mai grabnic însămânţările ca să contribuiţi la întărirea scumpei noastre patrii şi a regimului de democraţie popu­lară nu numai prin votul ce-l veţi da can­didaţilor F.D.P. ci şi prin asigurarea unei recolte bogate în anul viitor, pentru bună­starea şi fericirea poporului nostru mun­citor ! Ei vor vota pentru întâia dată Un grup de tineri studenţi de la căminul „23 August" din Capitală — care în apro­piatele alegeri vor vota pentru prima dată — înscriindu-se în listele electorale Scumpe tovarăşe Stalin! In ziua celei de a patra aniversări a stabilirii relaţiilor diplomatice între Repu­blica Populară Democrată Coreeană şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, permiteţi-mi ca, în numele Guvernului Republicii Populare Democrate Coreene şi al întregului popor coreean, să vă transmit Dumneavoastră, scumpe Iosif Vissarionovici, eliberatorul şi cel mai bun prieten al poporului coreean, şi — prin Dumneavoastră — Guvernului U.R.S.S. şi întregului popor sovietic, sentimente fierbinţi de recunoştinţă şi mulţumire. Astăzi s’au împlinit patru ani de la recunoaşterea Guvernului Republicii Popu­lare Democrate Coreene de către Guvernul Uniunii Sovietice, ale cărei Forţe Armate au eliberat poporul coreean de sub jugul imperialiştilor japonezi, dând astfel po­porului coreean posibilitatea să-şi creeze un stat independent şi democrat. In tot acest răstimp Uniunea Sovietică a acordat în mod continuu un ajutor dezinteresat şi un sprijin prietenesc Republicii Populare Democrate Coreene. Relaţiile de prne-10 Octombrie 1952 PHENIAN tem­e dintre statele noastre se întăresc şi mai mult în condiţiile luptei aprige duse de poporul coreean împotriva intervenţioniştilor americani, pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Scumpe Iosif Vissarionovici, poporul coreean îşi exprimă hotărîrea de a dez­­volta şi întări şi pe viitor prin toate mijloacele relaţiile de prietenie dintre po-­­poarele noastre. Poporul coreean este profund conştient de întreaga însemnătate a întăririi prieteniei coreeano-sovietice şi înţelege că numai cu ajutorul frăţesc şi dezinte­­resat al marii Uniuni Sovietice este posibilă existenţa paşnică şi independentă şi înflorirea Republicii Populare Democrate Coreene. Trăiască prietenia veşnică de nezdruncinat dintre Republica Populară Demo-­­erată Coreeană şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste ! Slavă marii Uniuni Sovietice, bastionul de neclintit al păcii, democraţiei şi socialismului în lumea întreagă ! Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene KIM IR SEN Preşedintelui Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. Iosif Vissarionovici STALÎN MOSCOVA-KREMLIN In Interiorul ziarului! CONGRESUL AL XIX-lea AL P.C. (b) al U.R.S.S.. — Cuvântarea tov. A. I. Mikoian (pag. 4-5). — Saluturi Congresului al XIX-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. din partea partidelor comuniste şi muncitoreşti (pag. 5-6). Să intensificăm pregătirile pentru alegeri­­ (pag. 7-a). Conferinţele raionale pentru apăra­rea păcii (pag. 7-a). I. Manea — Farsa alegerilor şi parl­­amentelor în „democraţia“ burgheză (pag. 7-a). LUNA PRIETENIEI ROMANO­­SOVIETICE . Manifestări culturale şi artistice. Vizitele delegaţiei sovie­tice (pag. 8-a). Protestul guvernului sovietic adre­sat guvernului S.U.A. (pag. 8-a). înrăutăţirea relaţiilor franco-ameri­­cane (pag. 8-a). Publicarea nol! lucrari a tovarăşu­ lui Stalin în Italia, Finlanda şi Dane­­marca (pag. 8-a). •încheierea lucrărilor Congresului partizanilor păcii din tarile Asiei și zona Pacificului (pag. 8-a). Schimbul de scrisori între Giuseppe Nitti și Joliot-Curie în legătură cu Congresul popoarelor pentru paca (pag. 8-a). Preşedintelui Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene tovarăşului Kim Ir Sen Vă rog, tovarăşe Preşedinte, să primiţi mulţumirile Gu­vernului Sovietic şi ale mele personal pentru felicitările şi urările Dumneavoastră prieteneşti cu prilejul celei de a patra aniversări a stabilirii relaţiilor diplomatice între Republica Populară Demo­crată Coreeană şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Urez poporului coreean, care îşi apără curajos drepturile sale naţionale, succese în lupta sa eroică pentru libertatea şi inde­pendența patriei sale. PHENIAN CONGRESUL al XIX-lea al al U.R.S.S. Modificări în Statutul P.C.(b) al U.R.S.S. Raportul tovarăşului N. Hruşciov, secretar al C.C. al P.C.(b) al U.R.S.S. Tovarăşi! Prin lupta sa eroică pe care a dus-o în Marele Război pentru Apărarea Patriei, poporul sovietic, sub­ conducerea Partidu­lui Comunist, a salvgardat măreţele cuce­riri socialiste şi a repurtat o victorie de însemnătate istorică mondială. In anii de după război, prin munca lor plină de ab­negaţie creatoare, oamenii muncii din pa­tria noastră au asigurat îndeplinirea cu succes a celui de al 4-lea plan cincinal de construcţie economică paşnică şi au obţi­nut succese dintre cele mai mari în toate domeniile economiei, ştiinţei şi culturii. Odată cu dezvoltarea economiei creşte neîncetat bunăstarea materială şi nivelul cultural al masselor populare. Victoriile şi realizările au fost un re­zultat al politicii juste a Partidului Comu­nist, al conducerii înţelepte a Comitetului Central leninist-stalinist, a iubitului nostru conducător şi învăţător, tovarăşul Stalin. (Aplauze furtunoase, prelungite). Succesele ţării noastre au fost obţinute datorită faptului că partidul a dus în per­manenţă o intensă muncă organizatorică în rândul masselor pentru traducerea în viaţă a genialelor indicaţii staliniste. Munca or­­ganizatorică a Partidului Comunist a unit într-un singur tot şi a îndrumat spre acelaş ţel toate eforturile oamenilor so­vietici pentru zdrobirea duşmanului în anii grei ai războiului şi pentru refacerea ra­pidă şi dezvoltarea continuă a economiei naţionale în perioada de după război, pen­tru îndeplinirea cu succes a planurilor con­strucţiei comuniste. Măreţele idei ale marxism-leninismului luminează oamenilor sovietici calea spre conmunism. Forţa partidului nostru constă în faptul că el este înarmat cu cunoaşte­rea legilor de dezvoltare a societăţii şi că în activitatea sa el se călăuzeşte după teoria revoluţionară a marxism-leninis­mului. Lucrările tovarăşului Stalin, care au alcătuit cartea „Despre Marele Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei", lucrarea tovarăşului Stalin „Marxismul şi problemele lingvisticii”, hotărîrile Comitetului Central cu pri­vire la problemele ideologice au o uriaşă însemnătate pentru munca ideologică edu­cativă în ţara noastră. O nouă şi nepreţuită contribuţie la teo­ria marxism-leninismului o constitue lucra­rea tovarăşului Stalin „Problemele econo­mice ale socialismului în U.R.S.S." Dez­voltând creator ştiinţa marxist-leninistă, tovarăşul Stalin înarmează partidul şi po­porul sovietic cu învăţătura despre carac­terul legilor economice ale capitalismului contemporan şi ale socialismului, despre condiţiile pregătirii trecerii de la socialism la comunism. Lucrarea tovarăşului Stalin cu privire la problemele economice, ca şi celelalte lu­crări ale sale, are o uriaşă importanţă pen­tru îndeplinirea sarcinilor legate de con­struirea societăţii comuniste, pentru opera de educare a membrilor partidului şi a tu­turor oamenilor muncii în spiritul nemuri­toarelor idei ale leninismului. Acum, când poporul sovietic desfăşoară cu o nouă energie lupta pentru traducerea în viaţă a măreţului program de lucrări pentru construirea societăţii comuniste, creşte tot mai mult rolul îndrumător şi or­ganizator al Partidului Comunist, impor­tanţa muncii sale organizatorice şi ideolo­­gico-educative. Tovarăşul Stalin ne învaţă că după ce linia justă a fost dată, după ce a fost dată soluţia justă a problemei, izbânda depinde de munca organizatorică, de organizarea luptei pentru traducerea în fapt a liniei partidului. Sarcinile care stau în faţa noastră pre­zintă organizaţiilor de partid, tuturor co­muniştilor cerinţe şi mai înalte,­ de care trebue să se ţină seama, în practica muncii de partid şi a construcţiei de partid. Partidul nostru îşi perfecţionează ne­contenit metodele de muncă, schimbă for­mele construcţiei de partid în funcţie de împrejurări şi de noile sarcini. Comitetul Central consideră că a deve­nit de o necesitate actuală precizarea de­numirii partidului nostru. Se propune ca de aci înainte Partidul Comunist (bolşe­vic) al U.R.S.S. să fie denumit „Partidul Comunist al Uniunii Sovietice". Precizarea denumirii partidului este in­dicată din următoarele considerente: în primul rând, denumirea partidului „Partidul Comunist al Uniunii Sovietice" este mai exactă. Această denumire a par­tidului, care este partid de guvernământ în țara noastră, va corespunde în mai mare măsură denumirilor organelor de stat ale Uniunii Sovietice ; în al doilea rând, în momentul de faţă nu este nevoie să fie menţinută dubla de­numire a partidului — comunist şi bolşe­vic — întrucât cuvintele „comunist" şi „bolşevic" exprimă unul şi acelaş conţinut. In istoria partidului nostru, adăugirea cuvântului „bolşevic" la denumirea parti­dului a avut o uriaşă importanţă princi­pială. In anii dinaintea Revoluţiei, când partidul se numea „Partidul Muncitoresc Social-Democrat din Rusia", adăugirea cu­vântului „bolşevic" arăta apartenenţa la partidul de tip nou, partidul leniniştilor, care a dus o luptă neîmpăcată împotriva menşevicilor şi celorlalte partide şi gru­pări ostile proletariatului, pentru victoria Revoluţiei Socialiste şi a dictaturii prole­tariatului. După Revoluţia din Octombrie, atunci când la Congresul al VH-lea partidul nos­tru şi-a schimbat denumirea în partid co­munist, adăugirea cuvântului „bolşevic" la denumirea lui a fost menţinută, dat fiind că el se încetăţenise nu numai în viaţa po­litică a ţării noastre, dar şi dincolo de ho­tarele ei. Astfel s’a stabilit dubla denumire a Par­tidului — comunist şi bolşevic. In fond însă, cuvintele „comunist" şi „bolşevic", exprimă, după cum am mai spus, unul şi acelaş conţinut. Şi cu toate că noi toţi, to­varăşi, suntem obişnuiţi să numim pe co­munişti bolşevici, astăzi nu este nevoie să menţinem dubla denumire a partidului, nu este nevoie s-o menţinem în Statutul par­tidului. Apoi, se propune ca în primul paragraf să se dea o scurtă definiţie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a princi­palelor lui sarcini în următoarea redactare: „Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este uniunea de luptă liber consimţită a comuniştilor, tovarăşi de idei, organizată din oameni din rândurile clasei muncitoare, ale ţăranilor muncitori şi ale intelectuali­tăţii muncitoare. Dela Congresul al XVIII-lea, partidul s'a îmbogăţit cu­ o nouă experienţă în construcţia de partid, care trebue să fie oglindită in Statutul partidului. Deaseme­­nea trebue luat în considerare şi faptul că unele puncte ale Statutului adoptat de congresul precedent s’au învechit. Din această cauză este necesar să se aducă complectări şi modificări Statutului par­tidului. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, organizând alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, a realizat, în urma Revoluţiei din Octombrie 1917, doborîrea puterii capitaliştilor şi moşierilor, organi­zarea dictaturii proletariatului, lichidarea capitalismului, desfiinţarea exploatării omu­lui de către om şi a asigurat construirea societăţii socialiste. Astăzi principalele sarcini ale Partidului Comunist al Uniunii Sovietice constau în a construi societatea comunistă prin trecerea treptată de la socialism la comunism, în a ridica necontenit nivelul material şi cultu­ral al societăţii, în a educa pe membrii so­cietăţii în spiritul internaţionalismului şi al stabilirii de legături frăţeşti cu oamenii muncii din toate ţările, în a întări prin toate mijloacele apărarea activă a Patriei Sovietice împotriva acţiunilor agresive ale duşmanilor ei". Primul paragraf al Statutului reflectă cu maximum de conciziune, dar cu profun­zime din punct de vedere al conţinutului, măreţele rezultate ale drumului parcurs de partidul nostru şi stabileşte principalele sale sarcini pe viitor. De mai bine de o jumătate de secol par­tidul nostru păşeşte în fruntea mişcării re­voluţionare, cimentând necontenit rându­rile sale. Unit prin claritatea ţelului, prin unitatea de voinţă şi de acţiune, partidul reprezintă astăzi, mai mult decât oricând înainte, uniunea de luptă unită a comunişti­lor— tovarăşi de idei, ceea ce se şi cons­finţeşte în proiectul de Statut propus. Sub conducerea partidului s-a înfăptuit Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, care a răsturnat puterea capitaliştilor şi a moşierilor în ţara noastră, s’a format şi s’a întărit alianţa clasei muncitoare cu ţără­nimea. Partidul Comunist a creat primul stat socialist din lume, al muncitorilor şi ţăranilor, şi a înfăptuit construirea socie­tăţii socialiste. Aceste cuceriri istorice de importanţă mondială sunt oglindite în pri­mul paragraf al proiectului Statutului, întreaga activitate a Partidului Comu­nist este subordonată măreţului ţel , con­struirea comunismului în ţara noastră, prin crearea condiţiilor preliminare necesare pentru trecerea definitivă de la economia socialismului la o altă economie, o eco­nomie superioară, la economia comunismu­lui. Construirea societăţii comuniste a de­venit sarcina practică a popoarelor din Uniunea Sovietică. Sarcinile pe care le pune Partidul Comunist însufleţesc pe oa­menii sovietici la lupta pentru depășirea celui de al 5-lea plan cincinal, pentru noi victorii în construirea comunismului. Despre noua denumire a partidului și definirea în Statut1 a principalelor sarcini ale partidului Cine poate fi membru de partid Partidul Comunist acordă o mare însem­nătate problemei calităţii de membru de partid, care constitue problema de bază a construcţiei partidului. Conducătorii par­tidului, Lenin şi Stalin, au acordat întotdea­una o grijă deosebită purităţii rândurilor partidului, ridicării titlului de membru de partid şi însemnătăţii lui,, ridicării nivelu­(Continuare in pag. 2-a) I. STANN Toată ţara se pregăteşte de alegeri * 6.250 cetăţeni d­in Constanţa înscrişi în primele zile în listele d­e alegători CONSTANŢA (de la cor­­pondentul no­stru). Mii de oameni ai muncii s’au prezentat în primele zile la cele 10 centre din oraşul Constanţa, pentru a se înscrie în listele de alegători. La centrul de înscriere nr. 3, datorită muncii însufleţite desfăşurate de agitatori în rândul cetăţenilor cu drept de vot, până în prezent s-au înscris in listele de alegă­tori 1367 cetăţeni, mulţi dintre ei aparţi­nând minorităţilor naţionale. Sute de muncitori, stahanovişti şi frun­taşi în producţie, precum şi numeroase gos­podine din apropierea portului Constanţa au venit la centrul de înscriere nr. 8 şi s-au înscris în listele de alegători. Printre cei înscrişi sunt fruntaşul în pro­ducţie Ciocan Marin, de la Atelierele „23 August“ ale Direcţiei Portului Constanţa, Dogaru Silvestru, stahanovist dragor de pe unul din şantierele Canalului, Moraru Mir­­cea, ofiţer mecanic pe vasul „Friedrich Engels“, Veronica Dumitru, mecanic de uzină la Direcţia Portului Constanţa, şi mulţi alţii. Numărul cetăţenilor înscrişi la acest centru, până în ziua de 10 octombrie, a fost de peste 1000. l­a centrul nr. 9 din cartierul Fili­­mon Sârbu, printre primii care s-au în­scris în listele de alegători au fost staha­­novistul turnător Coman Alexandru, de la Atelierele „23 August" ale Direcţiei Portu­lui Constanţa, Butu Mihai, muncitor în port, şi alţii. Alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională constitue şi pentru cetăţenii cu drept de vot din cartierul Tăbăcărie, un eveniment important în viaţa lor. Ei au venit în număr mare la centrul de înscriere nr. 4 din acest cartier, cerând să fie în­scrişi în listele de alegători. Până în ziua de 11 octombrie numărul cetăţenilor din Constanţa înscrişi în listele de alegători era de 6.250 In primele zile, în regiunea Bacău BACAU (de la corespondentul nostru).­­Zilele trecute au început in regiunea Bacău înscrierile în listele de alegători.­­Pretutindeni, atât în oraşele Bacău, Piatra Neamţ, Moineşti, Comăneşti, cât şi în sa­tele regiunii, mii de oameni ai muncii se prezintă la centrele care funcţionează pe lângă sfaturile populare, pentru a se înscrie în listele de alegători. In oraşul şi raionul Bacău s’au înscris până la 8 octombrie 4.843 cetăţeni, iar în raionul Buhuşi 2.372 cetăţeni. Stahano­vişti, muncitori fruntaşi şi ţărani munci­tori fruntaşi în campania de arături şi în­­sămânţări au fost printre primii care şi-au îndeplinit această datorie cetăţenească. In comuna Săuceşti, din raionul Bacău, s-au înscris în primele zile în listele de alegători 912 ţărani muncitori. Printre aceştia se află Pop Ion, Raţă Alexandru, Teacă C. Ion, Ciucur Ecaterina, Elena Radu, Marian Elena şi alţii. Cu aceeaşi însufleţire se înscriu în listele de alegători ţăranii muncitori din comuna Călugăra Mare. Aci, în primele zile s-au înscris 810 ţărani muncitori. In primele zile, peste 11.000 cetăţeni din regiunea Bacău s-au înscris în liste.

Next