Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)
1954-06-01 / nr. 2987
I Pag. 2 Costina cu mpară, cea mai de preţ O generaţie sănătoasă, plină de vigoare Dragostea de copil şi dorinţa de a feri aceste fiinţe gingaşe de boală şi demoarte, m-au făcut să îmbrăţişez cariera de medic pediatru. De zeci de ani practic această meserie. Au fost vremuri însă cînd eforturile mele şi ale colegilor mei erau sortite insuccesului. Numai cu 10 ani în urmă, la peste 4.000.000 copii existauîn întreaga ţară doar 120 medici specializaţi în pediatrie şi extrem de puţine spitale de copii. In anii puterii poporului s-a desfăşurat cu mult succes lupta împotriva unor vestigii ruşinoase ale trecutului ca morbiditatea şi mortalitatea ridicată la copii şi lipsa de asistenţă calificată la naştere. Sute de unităţinoi de asistenţă curativo-profilactică pentru mamă şi copii au fost înfiinţate în mediul urban şi rural. S-au înfiinţat de asemenea cinci facultăţi depediatrie şi nenumărate şcoli de calificare pentru cadrele medii. Pentru studierea pe baze ştiinţifice a problemelor de ocrotire a copilului, guvernul nostru a pus la îndemâna oamenilor de ştiinţă un Institut de pediatrie — care se ocupă în primul rînd cu cercetarea tuturor factorilor ce influenţează dezvoltarea copiilor, indicînd apoi celemai bune căi de prevenire şi combatere a bolilor. Institutul a putut preciza totodată condiţiilecare trebuie asigurate în colectivităţile de copii spre ari feri de îmbolnăviri şi a-ci creşte sănătoşi, robuşti. Ca urmare a acestor măsuri mortalitatea infantilă a scăzut în curs de 7 ani cu peste 50%, iar mortalitatea determinată de tulburări acute de nutriţie şi digestie, oto-mastoidită şi altele a înregistrat scăderi ce au mers până la 70% faţă de trecut. Aceste realizări contribuie la întărirea fizică a noii generaţii, o generaţie pe care o vrem sănătoasă, plină de vigoare. Prof. dr. C. CONSTANTINESCU directorul Institutului de pediatrie — Bucureşti O parte din vacanţa de vară a anului trecut am petrecut-o în tabăra de pionieri de la Homorod. Erau aici 700 pionieri, mai mari şi mai mici, din toate colţurile patriei noastre. In fiecare dimineaţă, sunetele goarnelor detaşamentelor depionieri ne anunţau începutul unei noi zile de vacanţă, după care urma programul de înviorare iar apoi luam gustarea. Fiecare grup de pionieri îşi organiza timpul după cum credea de cuviinţă : unii se duceau pe un tăpşan verde să se joace cu mingea, alţii plecau în grup, însoţiţi de instructori, pe cărările din pădure. Puţine sunt locurile din împrejurimile Homorodului care să nu fi fost cercetate de pionierii din tabără. Ne bucuram detot cerne înconjura, de ciripitul păsărelelor, de pădurile dese şi umbroase, de susurul şi limpezimea pîrîiaşelor de munte. In timpul excursiilor culegeam flori, diferite plante şi stringeam nenumărate insecte. Instructorii şi profesorii care erau cu noi ne ajutau şi ne dădeau sfaturi folositoare de felul cum să organizăm diferite programe sau activităţi educative. Cu multă bucurie erau aşteptate în tabără întrecerile sportive dintre detaşamentele de pionieri. Am pregătit şi serbări frumoase care ţineau pînă seara tîrziu, cînd se aprindeau focurile de tabără. Cu greu ne hotărâm atunci să ne ducem la culcare.. Ceimai mici spuneau poveşti, ceilalţi snoave, ghicitori sau povesteau intîmplări din şcoală, din satul sau comuna de unde erau — şi multe altele. Cit am stat în tabără ne-am îngrăşat căci primeam hrană bună de 4—5 ori pe zi. După 21 de zile petrecut© în mijlocul naturii, ne-am întors fiecare acasă, cu gîndul de a învăţa şi mai bine, ca şi în felul acesta să răsplătim grija pe care ne-o poartă partidul şi guvernul nostru. Zilele vacanţei de vară se apropie. Din nou, numeroşi pionieri şi şcolari vor merge, caşi noi, în taberele organizate la munte sau pe ţărmul însorit al mării. Galina Alexe cl. VII-B Florica Gîngu cl. VII-B. Magdalena Lefcenco cl. IX-a B. Violeta Ştefănescu cl. IX-a C. Liceul nr. 12 — Bucureşti Zile de neuitat Minunată privelişte ! Ce frumuseţi neasemuite are patria noastră ! — par a spune chipurile acestor copii care şi-au petrecut anul trecut zilele vacanţei d in tabăra pentru pionieri şi şcolari de la Buşteni. " Atenţiune, copii! Educatoarea a deschis portiera ma- şinii şi, plini de voioşie, copiii îşi în - tîmpină prietena cu care vor face im- \ preună o plăcută plimbarre pină la că- i min. - Cuvinte de mama Stat -mamă a 8 copii. Privindu-i mă gândesc de multe ori cum i-am crescut şi, fără să vreau, deşi emult de atunci, îmi aduc aminte şi de copilăria mea. Deşi mi-a plăcut cartea, n-amapucat să învăţ decit două clase primare, deoarece a trebuit sămuncesc din fragedă vîrstă. La 14 ani eram de acum obişnuită să colind din fabrică-n fabrică, să mă duc acolo unde credeam că o să cîştig un ban mai mult. Am crezut că am s-o ducmai bine după cemă voi căsători. Dar au venit pe lume copiii, şi viaţa a început să devină şi maigrea. In 1933, când soţul meu, muncitor la Atelierele Griviţa, afost închis pentru că a participat la grevă, zile-n şir n-am reuşit să aduc în casă o bucată de pâine pentru copii. Steliana, fata mea cea mai mare, care are acum 25 de ani, n-a putut să urmeze decit cursurile primare din cauza taxelor mari care se cereau pe atuncila şcoli. Dar vremurile acelea de obidă autrecut. Acum am bucurie din partea tuturor copiilor mei. Ionel e acum ofiţer în armata noastră populară. Maria este dactilografă. Despre cum reuşesc să-i crescpe ceilalţi 5 copii n-am prea multe de spus, deoarece ei, la fel ca toţi copiii din patria noastră, se bucură astăzi din plin de grija pe care o acordă tinerei generaţii partidul şi guvernul. Georgeta este elevă în clasa IX-a la şcoala medie -tehnică de statistică ; Constanţa este în cl. VIII la şcoala mediede 10 ani ; Nicolae e pionier şi e în el. VI-a elementară, iar Florica, în cl. II-a. Lula, care are 6 ani, va merge în toamnă la grădiniţă. Pentru ei n-am plătit niciodată taxe şcolare, bamai mult decit atît, statul mi-a acordat ajutor familial iar copiii mei sânt trimişi de stat în fiecare vară în diferite colonii de şcolari şi pionieri. Ca o mărturie a preţuirii de care se bucură astăzi femeia-mamă stă faptul că eu, mamă a 8 copii, am fost decorată cu Ordinul „Gloria Maternă“ clasa II-a. E o mare fericire să ştii ca copiii tăi nu mai au şi nu vor mai avea grija zilei de mâine. LUCREȚIA PAVELESCU decorată cu Ordinul „Gloria Maternă“ cl. II-a Cunoştinţe temeinice, legate de viaţă De 23 de ani învăţ copiii ţăranilor muncitori carte. Munca mea, atît de frumoasă, mi-a pricinuit totuşi nenumărate amărăciuni în anii cînd foştii stăpini ai ţării ridicau diferite bariere în calea fiilor de ţărani muncitori setoşi de lumină iar nouă învăţătorilor nu dădeau, ca o pomană, un salariu de mizerie. Astăzi încerc un sentiment de mare satisfacţie ori de cîte ori deschid ziarul şi citesc ştiri despre construirea de noi şcoli la oraşe şi sate şi despre succesele luptei pentru combaterea analfabetismului. Mă bucur de asemenea cînd privesc pe copilaşii din băncile şcolii unde lucrez. La şcoala de 7 ani din Domneşti învaţă toţi copiii de viraţa şcolară în număr de 360. Preocuparea de căpetenie a învăţătorilor din şcoala noastră este aceea de a înarma pe fiii ţăranilor muncitori cu cunoştinţe cit mai temeinice, cîtmai aprofundate şi totodată de a lega de viaţă, de realitate lecţiile predate. Cu prilejul expunerilor, noi, învăţătorii şi profesorii din Domneşti, folosim materiale demonstrative ; de asemenea, dăm elevilor spre rezolvare lucrări practice, organizăm cu ei vizite în gospodăriile colective din raion, La diferite muze© şi expoziţii din Bucureşti. O preocupare de seamă a colectivului de învăţători şi profesori din şcoala noastră o constituie felul în care-şi folosesc copiii timpul liber. Ţinem, în aecest scop, consfătuiri cu părinţii elevilor. Fără a încărca pe elevi cu diferite sarcini în timpul rezervat jocurilor sau distracţiei, noi căutăm ca activitatea extraşcolară să completeze cit mai armonios pe aceea din timpul orelor de clasă. D© asemenea, ne străduim ca fiecare lecţie predată sau activitate desfăşurată în cadrul şcolii sau în afara şcolii să contribuie la educarea copiilor în spiritul dragostei fierbinţi faţă de patrie, al prieteniei între popoare, al dragostei pentru pace. Un ajutor important în educarea copiilor în şcoala noastră este organizaţia de pionieri. Noi, învăţătorii şi profesorii, sîmtem mîndri de misiunea de educatori ai tinerei generaţii şi ne străduim să-i facem faţă cu cinste. ADELA GURAU învăţătoare la şcoala de 7 ani din comuna Domneşti, raionul Mihăileşti Cifre şi fapte din lumea capitalistă Viaţă fără bucurii • In lumea capitalistă copiii oamenilor muncii nu cunosc bucuria unei copilării fericite, lipsite de griji şi nevoi. Mulţi copiii sîmtnevoiţi să muncească din fragedă vîrstă peste puterile lor pentru a-şi cîştiga existenţa. Scriitorul american Albert Rahn a arătat că, în afara celor 500.000 de copii care lucrează în agricultură, în S.U.A. există cel puţin 3.000.000 de copii ocupaţi în alte munci. In Germania occidentală în prezent se foloseşte munca a 400.000 de băieţi şi fete. Crunta exploatare a muncii copiilor se practică p© scară şi mai largă în ţările coloniale şi dependente. In Iran, în centrele principale — Teheran,Mehed, Kerman — 60% din numărul total al ţesătorilor de covoare sunt copii. • Intraţi sau nu în cîmpul muncii, copiii oamenilor muncii din ţările capitaliste nu se pot dezvolta normal deoarece nu primesc destulă hrană. Din datele Consiliului economic şi social al O.N.U. reiese că numărul copiilor sub 16 ani care sunt subalimentaţi este de peste 400 milioane. Intr-unul din statele S.U.A. — Texas — 96% din copii n-au consumat deloc lapte în ultimele 6 luni ale anului 1953. • In multe țări capitaliste mortalitatea infantilă este foarte ridicată. Bunăoară, s-a calculat că în Spania, la fiecare 3 minute moare un copil. In Coreea de sud, la fiecare mie de copii mor 200. In Tunisia, din 1.000 ds copii, 466 mor înainte de a împlini vîrsta de 2 ani. 85% din copiii din Iran mor înainte de a împlini vîrsta de 15 ani. • Cultura decadentă a lumii capitaliste şi mai ale® literatura pentru copii — comicsurile — otrăvesc viaţa copiilor, tinzând să-i transforme în brate şi asasini buni de recrutat în armatele coaliţiilor agresive pe care le urzesc imperialiştii americani. In S.U.A. numărul delictelor comise de copii între 10 şi 17 ani a crescut din anul 1948 cu 29%. In fiecare an 100.000 de copii îşi petrec cel puţin o noapte la închisoare, iar 385.000 de copii sunt aduşi în faţa judecăţii. Un tablou obişnuit in Spania, copii cerşind SCINTEIA Conferinţă despre „Aplicarea metodei lui Stanislavski în teatrul sovietic“ La Casa Prieteniei Romîno-Sovietice a avut loc luni dimineaţa conferinţa tov. V. V. Vasiliev, regizor al teatrului de dramă „A. S. Puşkin“ din Moscova despre „Aplicarea metodei lui K. S. Stanislavski în teatrul sovietic“. Conferenţiarul a analizat ideile estetice şi etice ale marelui om de teatru, insistînd asupra metodei sale ştiinţifice de creaţie. In expunerea sa, regizorul V. V. Vasiliev a dezvoltat pe larg problema funcţiei sociale a teatruluii, problemele conţinutului de idei al piesei. Conferinţa a fost urmărită cu interes de numeroşi actori, regizori, scriitori şi studenţi. După conferinţă a rulat filmul „Ana Karenina“ în interpretarea colectivului Teatrului Academic de Artă „Maxim Gorki“ din Moscova. (Agerpres) Concert cu prilejul aniversării naşterii lui Glinka Luni seara a avut loc în sala Ateneului R.P.R. un concert Glinka cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea marelui compozitor rus. Programul a cuprins arii din operele „Ivan Susanin" şi „Ruslan şi Liudmila“, muzică de cameră şi liduri. Şi-au dat concursul corul filarmonicii de stat din Bucureşti dirijat de Dumitru Botez, artist emerit al R.P.R., soliştii vocali Mircea Buciu, artist emerit al R.P.R., Lola Gălăşeanu (la pian Josef Pruner) şi soliştii metruimenitiişti Al. Râdulescu (violă), Ion Filipnescu (pian), D. Ungureanu (clarinet) și D. Alexandrescu (fagot). -----O— De la Şcoala superioară de ştiinţe sociale „A.A. Jdanov“ de pe lîngă C. C. al P. M. R. La 1 iunie 1954 încep înscrierile în anul I de Aspirantură al Şcolii superioare de ştiinţe sociale „A. A. Jdanov“ de pe lingă C.C. al P.M.R. Pregătirea aspiranţilor se face peurmătoarele specialităţi : 1) Istoria, cu secţiile : Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi Istoria Partidului Muncitoresc Român ; 2) Filozofia şi 3) Economiapolitică. Durata studiului est© de 3 ani. Programul pregătirii aspiranţilor cuprinde examenele deminim de candidat şi susţinerea dizartafiei pentru obţinerea titlului de candidat în ştiinţe. Pot fi primiţi ca aspiranţi la Şcoala superioară de ştiinţe sociale „A. A. Jdanov“ membri de partid, candidaţi de partid şi utemişti propuşi de comitetele regionale de partid şi car© întrunesc următoarele condiţii: a) Să aibă vîrsta de cel mult 40 de ani ; b) Să fi absolvit una din următoarele şcoli : Şcoala superioară departid „Ştefan Gheorghitu", Şcoala superioarăde ştiinţe social© „A. A. Jdanov“, una din instituţiile de învăţământ superior. Vor putea fiprimiţi şi cei care nu întrunesc această condiţie, dar care ,prin activitatea lor de partid, didactică, publicistică, ştiinţifică dovedesc că posedă cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru a urma aspirantura ; c) să treacă examenul de admitere la aspirantură la următoarele obiecte : 1. Bazei© marxiism-geninterinului; 2. Istoria R.P.R. — pentru cei care se înscriu la specialitatea Istorie ; Materialismul dialectic și istoric — pentru cei care se înscriu la specialitatea Filozofie ; Economia politică — pentru cei care se înscriu la specialitatea Economie politică. 3. Limba rusă. 4. Una din limbile: germană, engleză, franceză. Cei înscriși la examen vor prezenta de asemenea un referat scris, de aproximativ 30-40 de pagini, asupra unei teme actuale din specialitatea aleaisă, precum și textul eventualelor lucrări publicate. In perioada examenului de admitere, celor înscrişi li se va acorda un concediu de doua săptămâni, cu păstrarea tuturor drepturilor la locul lor de muncă. In tot timpul asipiraturii, aspiranţii primesc o bursă. Celor din provincie li se asigură locuinţa în căminul şcolii. Examenul de admitere va începe la data de 5 iulie 1954. Cursurile încep la data de 1 septembrie 1954. Cei interesaţi se pot adresa comisiei de admitere şi prin cereri individuale de primire. Adresa comisiei de admitere : Bucureşti, b-dul Mareşal Tolbuchin nr. 80, raionul 23 August. Nr. 298? 150 de ani de la naşterea lui Glinka Acum 150 de ani, la 1 iunie 1804, s-a născut în satul Novoepasskoe, din redingiunea Smolensk, Mihail Glinka, întemeietorul şcolii muzicale clasice ruse, unul dintre cei mai mari artişti din istoria muzicii. Nemuritoarele creaţii ale lui Glinka au îmbogăţit considerabil tezaurul culturii naţionale ruse, cit şi patrimoniul culturii şi artei universale. Rolul lui Glinka este în multe privinţe asemănător cu cel allui Puşkin, contemporanul său, care a pus bazele literaturii clasice ruse. Şi unul şi celălalt au exprimat în opera lor avîntu-i forţelor progresiste din Rusia primei jumătăţi a secolului al 19-lea,năzuinţa lor de a sluji poporul printr-o luptă plină de abnegaţie împotriva rânduielilor iobăgiste şi a autocraţiei ţariste. „Puşkin e un gigant... dar alături de el este vrăjitorul Glinka“, spunea Maxim Gorki. Cu Glinka începe o etapă nouă în dezvoltarea muzicii ruse, etapa clasicismului şi a şcolii naţionale,pătrunsă de un adînc caracter popular. Glinka a ştiut, ca nimeni altul pînă la el, să preţuiască şi să-şi tragă seva inspiraţiei sal© din creaţia artistică populară, din bogăţia folclorului muzical rus, pe care l-a utilizat cu o mare măiestrie în opera sa, ridicîndu-l pe o treaptă înaltă de desăvârşire artistică. Lui Glinka îi aparţin celebrele cuvinte : „Muzica este creată de popor, iar noi, compozitorii, nu facem decit s-o aranjăm". In creaţia lui Glinka au înflorit cele mai bune trăsături ale clasicismuluimuzical rus — profunzimea de idei şi sentimente, realismul imaginii muzicale, melodicitatea bogată, plină de farmec şi putere emoţională, caracterul democratic, larg accesibil maselor largi. Informarea personalităţii artistice a compozitorului a jucat un rol hotărîtor faptul că în copilărie a trăit aproape de popor, a cunoscut viaţa oamenilor simpli, pe care i-a stimatpentru calităţile lor morale, pentru vitalitatea, bărbăţia şi optimismul lor de neînfrânt, în ciuda grelelor condiţii a’e asupririi iobăgiste. Amintirile din copilărie despre marele război patriotic din 1812 împotriva armatelor cotropitoare ale lui Napoleon, povestirile auzite atunci şi mai tîrziu despre eroismul partizanilor de prin părţile Smotemskului — locurile natale ale lui Glinka — au lăsat o pecete adîncă în sufletul artistului, au imprimat creaţiei sale un puternic caracter naţional şipatriotic. De-a lungu-l vieţii, sale, Glinka a întreprins numeroase călătorii. A cutreierat Ucraina, Caucazul, a vizitat Italia, Germania, Spania, acordînd pretutindeni o înaltă preţuire arteipopulare. Melodiile şi dansurile culese în Spania le-a folosit mai tîrziu în două lucrări simfonice — „Jota aragoneză“ şi „O noapte la Madrid“. O seamă de melodii populare italiene au fost prelucrate de Glinka în romanţe de o mare gingăşie şi frumuseţe melodică. Cu prilejul călătoriilor sale din străinătate, compozitorul a studiat şi a asimilat temeinic bazele culturii muzicale clasice, şi-a desăvîrşiit măiestria. Dar totodată, în decursul acestor călătorii, s-a manifestat puternic năzuinţa compozitorului de a da expresie muzicală geniului naţional rus. „Dorul de patrie — scria Glinka — m-a făcut sămă gîndesc că ar trebui să compun ruseşte“. Creaţia lui Glinka şi-a găsit încununarea în cele două mari opere ale sale, „Ivan Susanin“ şi „Ruslan şi Liudmila", opere deosebite ca tematică dar înrudite prin caracterullor popular. Atît prim personajele aduse în scenă cît şi din punct de vedere muzical, al conţinutului de idei şi al mijloacelor dramaturgice, aceste două lucrări au însemnat un fenomen cu totul nou în muzica de operă rusă şi universală. Pîmă la Glinka,pe scena teatrului de operă nu păşise niciodată un asemenea erou ca Ivam Susanin — ţăran patriot, exponent al celor mainobile simţăminte cetăţeneşti, a cărui soartă est© indestructibil legată de soarta poporului, pentru ale cărui interese nu-şi precupeţeşte viaţa, întreaga operă este străbătută de patosul eroismului popular. Glorificarea vitejiei, a curajului, a patriotismului oamenilor simpli, proslăvirea măreţiei pămîntuilui rus şi a poporului rus, se îmbină în „Ivan Susanin" cu portretizarea muzicală, amplă şi profundă a unor caractere de oameni ruşi înfăţişate cu o forţă realistă fără precedent în creaţia de operă de pînă atunci. In urmă cu aproape 120 de ani, „Ivan Susanin“ a răsunat ca ominunată prevestire a vremurilor cînd poporul îşi va lua soarta în propriile salemâini. Glinka a avut de înfruntat în repetate rinduri ostilitatea societăţii ţariste, care nu putea iertacompozitorului stima sa faţă de popor, faptul că prin creaţia lui dădea expresie geniului artistic popular, îndeosebi opera „Ivan Susanin“ a stîrnit indignare în rândurile reacţiunii coalizate în jurul ţarului, care nu vedea cu ochi buni apariţia pe scenă a unor „simpli ţărani ruşi". Dar cercurile înaintate al© societăţii ruse, mari personalităţi ale timpului ca Puşkin, Belinski, Gogol, au întîmpinat cu entuziasm noua creaţie a lui Glinka, preţuind caracterul ei profund realist, autenticul ei dramatism, măiestria cu care înfăţişează bogăţia şi nobleţea vieţii sufleteşti a oamenilor din popor. La începutul ami-' lui 1837 Glinka în-' cepe să lucreze la opera „Ruslan şi Liudmila“, după basmul cu acelaşi nume al lui Puşkin, operă pe care a ■ terminat-o după 5 ani. In muzica plină de strălucire a operei, intonaţii ale cîntecului popular rus se împletesc cu tem© muzicale culese din folclorul popoarelor orientale. Şi în „Ruslan şi Liudmila“, în atmosfera fermecătoare a basmuluii puşkinian, compozitorul înfăţişează chipuri omeneştiprofund veridice, în toată plenitudinea sentimentelor lor. Gli-nka a abordat genuri muzicale va riate. Creaţia sa în toate genurile se caracterizeazăprin bogăţia şi prospeţimea inspiraţiei melodice, printr-o mare ştiinţă a orchestraţiei, prin înţelegerea profundă a esenţei cîntecului popular. Printre cele mai valoroase lucrări ale sale se numără fantezia simfonică „Kamakinskaia“, în care compozitorul dezvoltă cu măiestrie temaunor cântece populare ruse. Despre „Kamarinskaia“, Ceaikovski spunea că conţine în germene întreaga dezvoltare ulterioară a simfonismului rus. Opera lui Glinka a fost înconjurată de stima şi admiraţia marilor compozitori ai vremii. Liszt,Berlioz şi alte personalităţi muzicale din acea epocă au dat o înaltă apreciere creaţiei lui Glinka. „Talentul lui Glinka e subtil şi variat în cel mai înalt grad — scria Berlioz. El este un mare maestru al armoniei şi scrie pentru instrumente cu atîta cunoaştere a celor-mai tainice proprietăţi ale lor incit orchestraţia lui este una dintre cele mai moderne şi mai proaspete orchestraţii din vremea noastră“. Creaţia genială a lui Glinka a croit drum larg unei epoci de mare înflorită în muzica rusă, exercitînd o influenţă binefăcătoare asupra contemporanilor şi continuatorilor ei. Pe calea deschisă de Glinka, preluînd moştenirea sa artistică, Dargomîrski, Balakirev, Borodin, Mussorgski, Ceaikovski, Rimski-Korsakov au dus înainte, spre noi culmi artistice, tradiţia de o strălucire fără egal 1 a muzicii clasice ruse ; această tradiţie o dezvoltă azi în condiţii istorice noi compozitorii sovietici. Muzica lui Glinka constituie o mîndrie naţională apopoarelor sovietice, un hup al culturii înaintate, progresiste, a tuturor popoarelor. In ţara noastră operele lui Glinka se bucură de o profundă preţuire şi dragoste din partea maselor largi de iubitori ai muzicii. Exemplul lui Glinka este viu şi actual pentrucompozitorii vremii noastre. In el îşi găseşte cea mai deplină confirmare faptul că numai pe baza legăturii strinse cu viaţa poporului şi cu tezaurul creaţiei artistice populare iau naştere marile opere de artă, în stare să înfrunte veacurile. CONSTANTIN PALADE secretar al Uniunii Compozitorilor R.P.R., laureat al Premiului de Stat Manifestări sportive Atlet» din R. P. R. învingători la concursul de la Budapesta In cadrul marelui concurs international de atletism care s-a încheiat duminică la Budapesta cei 5 atleţi din R.P.R. — Ion Opriş, Lia Manoliu, Iolanda Balaş, Ilie Savel şi Ion Speller au cucerit primul loc, fiecare înparte, la probele la care auparticipat. Succesul atleţilor români este deosebit de valoros, ţinînd seama că la acest concurs au luat parte o serie de atleţi de frunte din Belgia, Norvegia, R.P. Ungară, R. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, R. P. Bulgaria şi Germania occidentală. Duminică după amiază, întrecîndu-s© cu atleţi de valoare, maestrul aportului Ilie Savel a cucerit victoria în cursa de 400 metri garduri. De asemenea, maestrul sportului Ion Speter, care a concurat alături de atleţi bine cunoscuţi în activitatea internaţională, s-a clasat pe primul loc înproba de săritură în Înălţime. Întrecerea internaţională de gimnastică din Capitală Ca şi în prima zi a competiţiei, duminică după amiază reprezentativa feminină de gimnastică a R.P.R. şi-a manifestat superioritatea tehnică în faţa echipei naţionale a R. P. Polone. Remancîndu-se prin supleţea şi precizia exerciţiilor la cele patru probe, gimnastele din echipa ţării noastre au totalizat un punctaj superior. Echipa R.P.R. a totalizat 441,15 puncte, iar echipa R. P. Polone, 437,91 puncte. La cucerirea acestei frumoase victorii, sportivele A. Hoffman, T. Băiaşu şi E. Vătăşoiu au adus o însemnată contribuţie. Din reprezentativa R. P. Polone s-au remarcat, îndeosebi gimnastele H. Rákóczi, D. Horzonek şi S. Swierzy. In Bucureşti, la Budapesta şi la Fraga, sportivi ai ţării noastre au repurtat zilele acestea, în cadrul unor competiţii internaţionale, o serie de performanţe remarcabile. Gimnaşti, atleţi şi şahişti din R.P.R. au dobindit victorii în faţa unor sportivi de valoare din alte ţări, aducînd astfel o nouă contribuţie la afirmarea mişcării noastre sportive pe tărîm internaţional. Continuarea întrecerilor dintre reprezentativele masculine a dat prilej gimnaştilor polonezi să-şi menţină avantajul creat în prima zi a competiţiei. In general, formaţia masculină poloneză s-a dovedit a fi mai omogenă ca echipa ţării noastre. Gimnaştii polonezi J. Jokieli, J. Tomala şi J. Solarz s-au remarcat prin stilul elegant şi siguranţa în execuţia mişcărilor la toate probele. A. Kerekeş, Fr. Orendi şi I. Focht din echipa ţării noastre au marcat un progres tehnic faţă de concursurile precedente. Totalizînd 652,30 puncte, reprezentativa masculină a R. P. Polon© a întrecut echipa R.P.R., care a realizat 651,30 puncte. Turneul de şah de la Praga La turneul internaţional din cadrul preliminariilor campionatului mondial de şah, care se desfăşoară în aceste zile la Praga, participă — alături de numeroşi alţi şahişti — jucătorii români Ion Bălănel şi Victor Ciocîltea. In prima rundă, Bălănel a obţinut remiză în partida cu marele maestru suedez G. Stahlberg, iar în runda a doua, el a fost învins de şahistul cehoslovac M. Filip. Ciocîltea a întrerupt în prima rundă partida susţinută cu L. Pachman (R. Cehoslovacă), iar în runda doua a obţinut victoria asupra şahistului finlandez Solin. Campionatul republican de fotbal Aproape 100.000 spectatori au asistat duminică după amiază, pe stadionul „23 August“ din Capitală, la cele două meciuri de fotbal susţinute de echipele fruntaşe ale campionatului republican. Trebuie spus că aceste jocuri n-au corespuns în întregim© cerinţelor unor întreceri de o asemenea importanţă. Intîlnirea dintre echipele bucureştene ,,Dinamo" şi „Locomotiva“ a dat loc unei dispute necorespunzătoare spiritului de întrecere sportivă. Ignorând regulamentul de joc şi manifestând atitudini de dispreţ faţă de ceilalţi sportivi Szöcke, Toma („Dinamo“), Cristescu, Macri („Locomotiva“) şi-au permis numeroase acţiuni brutale şi au imprimat meciului un caracter dur. Arbitrul jocului, Gh. Dumitrescu, n-a sancţionat la timp abaterile. Cei vinovaţi de abaterile săvîrşite în jocul acesta trebuie sancţionaţi cu severitate. Meciul s-a încheiat cu rezultatul de 2—2. Desfăşurînd un joc de calitate mai bună ca în etapele anterioare, formaţia „C.C.A.“ a reuşit să învingă, cu scorul de 2—1, echipa arădeană „Flamura Roşie". Mai omogenă şi combativă, formaţia „C.C.A.“ a dominat majoritatea timpului. „Flamura Roşie“ n-a avut o linie de înaintare eficace, iar punctul marcat se datoreşte unei greşeli comise de portarul Voinescu. Celelalte meciuri din cadrul etapei de duminică s-au încheiat cu următoarei© rezultate: „Flacăra" — „Locomotiva“ (Timişoara) 2—1 ; „Locomotiva" (Tg. Mureş) — „Minerul" 1—0 ; „Ştiinţa" (Cluj) — „Dinamo" (Oraşul Stalin) 1—0; „Ştiinţa“ (Timişoara) — „Metalul“ (Cîmpia Turzii) 0—0 ; „Metalul“ (Hunedoara) „Progresul“ 2—2.