Scînteia, iunie 1954 (Anul 23, nr. 2987-3012)

1954-06-12 / nr. 2997

ANUL XXIII Nr. 2997 Sâmbătă 12 iunie 1954 9 4 PAGINI — 20 BANI Expuneri politice în adunările deschise de partid In munca ideologică a partidului un loc de seamă î­l ocupă propaganda prin lecţii — mijloc eficace de răspîndire a ideilor marxism-leninismului, de edu­care a membrilor de partid, de ridicare a nivelului de conştiinţă al oamenilor muncii. Una din formale importante ale propagandei prin lecţii este ţinerea regulată de expuneri în adunări deschise ale organizaţiilor de bază cu privire la problemele actuale ale politicii economice a partidului şi guvernului, la situaţia in­ternaţională, la problemele vieţii de par­tid. Hotărîrea C.C. al P.M.R. privind pre­gătirea anului şcolar (1953—1954) în sistemul învăţămîntului de partid prevede organizarea unor asemenea expuneri, destinate tuturor membrilor de partid. Expunerile politice se ţin în adunări des­chise ale organizaţiilor de bază pentru a crea şi activului fără de partid posibi­litatea să-şi ridice nivelul politic şi ideo­logic. In multe regiuni ca Arad, Galaţi, Bîrlad, Baia Mare şi altele s-au organizat, în ultimele luni, asemenea adunări în cadrul cărora s-au ţinut un şir de expuneri. In regiunea Arad, de pildă, în majoritatea or­ganizaţiilor de bază s-a­ ţinut expunerea „Să ridicăm munca de partid la nivelul sarcinilor“, iar în organizaţiile de bază din gospodăriile agricole colective s-a citit ex­punerea „Să întărim proprietatea obştească în gospodăria agricolă colectivă“. In or­ganizaţiile de bază din regiunea Baia Mare s-au ţinut expuneri „Despre calita­tea de membru de partid“, „Despre ridi­carea producţiei agricole la hectar" ş.a. Expunerile privind situaţia internaţională, ţinute la Reşiţa, s-au ocupat de lupta po­poarelor din Vietnam, Khmer şi Patet-Lao pentru libertate şi independenţă, de propunerile constructive făcute de delega­ţiile U.R.S.S., R. P. Chineze, R. P. D. Co­reene şi R. D. Vietnam la conferinţa de la Geneva. Aceste expuneri au fost urmate de vii discuţii. Sunt însă organe de­ partid, bunăoară în regiunea Piteşti, care au organizat prea puţine expuneri în adunări deschise de partid. „ Există regiuni şi raioane unde s-a do­­bîndit o experienţă pozitivă în privinţa or­ganizării expunerilor politice în adună­rile deschise ale organizaţiilor de bază, dar după un timp ea a fost dată­ uitării. Comitetul regional de partid Hunedoara a făcut prea puţin pentru a extinde ex­perienţa bună din raionul Petroşani. Este un lucru dovedit că cu cît membrii de partid şi masa oamenilor muncii fără de partid înţeleg mai bine şi mai profund politica­­ partidului, cu atît mai activ participă ei la aplicarea acestei politici. De aceea este necesar ca organizaţiile de partid să desfăşoare o muncă sistematică şi multilaterală de educare a membrilor de partid şi a nemembrilor de partid. Pro­cedează greşit acele organizaţii de partid care îngustează propaganda, rezumînd-o numai la învăţămîntul de partid şi negli­­jînd propaganda prin presă, lecţii, expu­neri în adunările deschise de partid. Pentru a da un caracter mai organizat propagandei prin expuneri politice, C.C. al P.M.R. a stabilit ca organizaţiile de bază să organizeze în mod regulat (odată pe lună) expuneri despre problemele po­liticii economice a partidului nostru, des­pre situaţia internaţională şi despre pro­blemele vieţii de partid. Experienţa a arătat că munca de pro­pagandă prin expuneri politice dă rezultate bune numai atunci cînd tematica lor co­respunde cerinţelor celor mai arzătoare ale momentului, sarcinilor care stau în faţa organizaţiei de bază respective. , In miezul preocupărilor organizaţiilor de partid trebuie să stea înarmarea cu cunoaşterea problemelor politicii economice a partidului, ridicarea nivelului de cuno­ştinţe economice al comuniştilor şi al ne­­membrilor de partid pentru a-i ajuta să pună în practică programul de măsuri elaborat de plenara din august 1953 a C.C. al P.M.R. Aceasta este sarcina cen­trală a întregii propagande de partid. Iată de ce capătă o însemnătate, deosebită şi expunerile în adunările deschise de partid care trebuie să explice politica economică a partidului şi să arate concret sarcinile şi căile de înfăptuire a acestei politici. Expunerile pe teme internaţionale sunt menite să lămurească probleme internaţio­nale importante — lupta forţelor demo­cratice pentru destinderea încordării in­ternaţionale, politica externă de pace a statului nostru, politica cercurilor agre­sive din apus care uneltesc noi războaie, cele mai actuale evenimente mondiale — lucrările conferinţei de la Geneva, ale Consiliului Mondial al Păcii etc. Lămurirea sarcinilor privind îmbunătă­ţirea muncii de partid este un obiectiv de seamă al muncii ideologice. Expunerile privitoare la problemele vieţii de partid trebuie să trateze despre principiile ideo­logice şi organizatorice ale partidului nostru, centralismul democratic şi demo­craţia internă de partid, disciplina de par­tid, sarcina de partid, legătura partidului cu masele, controlul executării hotărîrilor, înaltul titlu de membru de partid etc. Propaganda prin expuneri politice este o muncă vie, creatoare, care cere iniţia­tivă şi spirit de răspundere. Nu se poate admite şablonul, bucherismul în munca de propagandă. In elaborarea expunerilor, lu­crul principal este grija pentru conţinut şi calitate. Expunerile trebuie să fie de un înalt nivel politic şi ideologic, bogate în idei, combative, accesibile auditorilor. Caracterul concret, combativ şi mobili­zator al expunerilor depinde în mare mă­sură de modul cum sîunt legate cu proble­mele şi faptele locale. De aceea este nece­sar ca ele să se refere într-o măsură însemnată la problemele specifice raionu­lui, comunei, organizaţiei de bază unde se ţin. Cu cît vor cuprinde mai multe probleme locale, cu atît expunerile vor fi mai vii, mai atractive, mai educative. Expunerile abstracte, generale, care nu ţin seama de specificul local, nu tre­zesc interesul auditorilor. Expunerile tre­buie să fie întocmite cu multă grijă şi vigilenţă, pentru ca să nu se strecoare în ele confuzii, formulări greşite, denaturări ale politicii partidului. Numai astfel vor ■putea.­ele contribui la ridicarea nivelului ideologic­ al membrilor de partid, la lărgi­rea orizontului lor politic,la educarea lor în spiritul dragostei de patrie, al devota­mentului faţă de partid şi popor. O sarcină însemnată în elaborarea ex­punerilor pentru adunările deschise de partid cade în seama grupelor de lectori de pe lîngă comitetele regionale de partid. Comitetele regionale şi raionale răs­pund în întregime de felul cum se desfă­şoară expunerile politice în adunările des­chise ale organizaţiilor de bază. Comitetele regionale de partid au dato­ria de a controla conţinutul expunerilor şi a analiza periodic felul în care grupele de lectori se achită de sarcina lor. La în­tocmirea expunerilor, lectorii trebuie să se bucure de îndrumările şi sprijinul orga­nelor de partid. Ei trebuie ajutaţi să cu­noască bine principalele probleme şi sar­cini care se pun pe plan local. Ţinerea ex­punerilor politice în adunările deschise ale organizaţiilor de bază trebuie încre­dinţate activiştilor de partid şi de stat cu munci de răspundere şi celor mai pregă­tiţi propagandişti. In controlarea activităţii organizaţiilor de bază, activiştii de partid şi fiecare ins­tructor sînt datori să vegheze ca indicaţiile C.C. al partidului cu pritcire la ţinerea expunerilor politice în adunările deschise de partid să fie respectate în totul. îmbunătăţirea continuă a expunerilor şi ridicarea lor la un nivel tot mai înalt vor contribui la creşterea întregii munci poli­tice de partid, la realizarea cu succes a marilor sarcini pe care le pune în fața noastră construirea socialismului. Deschiderea festivă a Săptămînii filmului bulgar Cu prilejul deschiderii Săptămînii filmu­lui bulgar, Ministerul Culturii şi Institutul Remân pentru Relaţiile Culturale cu Străi­nătatea au organizat vineri seara, în gră­dina de vară din strada C. A. Rosetti, pre­zentarea de gală a filmului „Septembriştii". Au asistat tovarăşii: D. Coiliu, ,S. Bu­ghici, acad. prof. dr. C. I. Parhon, S. Tom­a, Ghizela Vass, general-locotenent L. Sălă­­jan, M. Roşianu, m­embri ai C.C. ai P.M.R., ai guvernului, acad. prof. P. Constanti­­nescu-Iaşi, M. Macavei, N. Bellu, reprezen­tanţi ai organizaţiilor de stat şi obşteşti, personalităţi de seamă ale vieţii culturale şi­­ artistice, activişti de partid, oameni, ai muncii. Au participat D. K. Grekov, ambasadorul R.P. Bulgaria, şi alţi membri ai corpului diplomatic. La deschiderea Săptă­mînii filmului bul­gar au participat de asemenea membrii delegaţiei de cineaşti bulgari sporţi în ţara noastră cu prilejul Săptămînii filmu­lui bulgar : scenaristul Hristo Kostan­di­nov Ganev, conducătorul delegaţiei, re­gizorul Pavel Hristov Matev şi artistul Nicola Tomov Dadov, precum şi scriitorul bulgar Emil Tomov Petrov, care se află în vizită în ţara noastră, înainte de prezentarea filmului a vorbit regizorul Victor Iliu, laureat al Premiului de Stat. Vorbitorul a arătat că Săptămîna filmului bulgar est© o manifestare a co­laborării şi prieteniei frăţeşti dintre po­porul nostru şi poporul frate bulgar, un bun prilej pentru cunoaşterea realizărilor cinematografiei bulgare. A vorbit apoi conducătorul delegaţiei de cineaşti bulgari, scenaristul Hristo Kostandinov Ganev, care a arătat că or­ganizarea Săptămînii filmului bulgar în R.P.R. şi a Săptămînii filmului românesc în R. P. Bulgaria sînt manifestări care întăresc şi mai mult prietenia dintre cele două popoare. Spectatorii bulgari urmă­resc cu un viu interes dezvoltarea cinema­tografiei române şi se bucură de succesele pe care le obţine în lupta pentru o artă cinematografică realistă, de un înalt ni­vel artistic. A fost prezentat apoi filmul „Septem­briştii“. Noua realizare a cinematografiei bulgare a fost primită cu deosebită căl­dură de către spectatori. (Ager­pres) Economii de materie primă ■ ORADEA (coresp. „Scînteii“).­­ In acest an, alte 30 de noi sortimente de în­călţăminte elegantă au fost produse la fa­brica „Solidaritatea“ din Oradea. Munci­torii acestei întreprinderi se străduiesc sa realizeze în întrecerea socialistă o produc­ţie sporită de încălţăminte. In luna mai planul la producţia globală a fost realizat in proporţie de 104%, indeplinindu-se toate sortimentele. Muncitorii, fabricii se străduiesc să re­ducă preţul de cosit al produselor. In luna aprilie preţul d© cost a fost redus cu 0,36% faţă de plan. La secţia croit, muncitorii aplică cu succes Iniţiativa tov. N. M­ilitaru. Ei com­bină pe suprafaţa pielei tiparele numere­lor mari şi mici, căutînd să scoată din aceeaşi piele piese necesare unei perechi de pantofi. Lucrind astfel, muncitorii de la „Solidaritatea“ au economisit, de la în­ceputul anului pînă la 1 iunie, 205.520 decimetri pătraţi piele feţe şi meşină, din care s-au confecţionat 12.089 perechi pan­tofi pentru femei. Totodată s-a realizat o economie de 2586 metri pînză, 1.082 ki­lograme talpă etc., în valoare de 127.136 lei. In fruntea întrecerii pentru obţinerea de economii se află muncitorul fruntaş Kövér Ştefan, care a realizat, de la înce­putul anului pînă în prezent, o economie de 10.912 decimetri pătraţi feţe piele. Utemistul Svidovici Ion a economisit şi el 8.157 decimetri pătraţi feţe piele. litt Ist t erSo ml zi ar n lu i : S. Mladoveanu, I. Drăgan — Pe Scenele teatrelor (pag. 2-a). M. Vasiliu — Din experienţa muncii unui tehnician agronom (pag. 2-a). Gh. Călinescu — Prea multe rebu­turi la uzinele „Victoria"^Calari (pag. 2-a). I. Ploscaru — împotriva transportu­rilor scumpe­ si nerationale de mărfuri (pag. 2-a). I. Purcaru­l Pădurarii (pag. 3-a)’« Cuvîntarea lui V. M. Molotov, mi-- nistrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., tînută la 10 iunie 1954, la conferinţa de la Geneva (pag. 3-a). In legătură cu conferinţa Organiza-» tiei Internationale a Muncii (pag. 3-a), Interviul acordat de Charlie Chaplin agenţiei China Nouă (pag. 4-a). 'Note de călătorie 'din R.P. Chineză ( V. Em. Galan — In muntii Pinsunu-­ lui (pag. 4-a). ,, Lucrările Congresului al XI-lea al sindicatelor sovietice (pag. 4-a).. Camera­­deputaţilor din Italia au anulat legea electorală frauduloasă .(pag. 4-a). Situația critică a guvernului fran­­cez (pag. 4-a). Sâ îngrijim culturile, să ne pregătim temeinic pentru recoltare! In întrecere patriotică BACAU (coresp. „Scânteii"). — In ultima săptămînă, în lanurile de grîu, orz, po­rumb, floarea soarelui, de pe întinsul ra­ionului Bacău, se zăreau o mulţime de ţă­rani muncitori, care executau plivitul şi prăşitul culturilor. Pînă la 9 iunie au fost plivite în întreg raionul peste 12.500 ha, grîu, orz şi ovăz şi au fost prăşite circa 17.500 ha, porumb, floarea soarelui şi cartofi. In întrecerea patriotică ce se desfă­şoară intre comunele din­­raionul Bacău, ţăranii muncitori din comuna Plopana de­ţin acum drapelul de fruntaşi la muncile de întreţinere a culturilor. Ţăranii muncitori Constantin Rotaru, secretarul organizaţiei de bază din co­muna Plopana. Casandra Murgu, Vasile Gorgan, Gheorghe Gălbează şi mulţi alţii din această comună s-au evidenţiat în în­trecerea patriotică, fiind printre primii care au terminat plivitul şi prima praşilă. In întrecerea socialistă care se desfăşoară între gospodăriile­ colective din raion, co­lectiviştii din Răcăciuni se situează în frunte, deţinînd drapelul de fruntaşi. BRAILA (coresp. „Scînteii“). — înşi­rate pînă departe, pe terenul cultivat cu porumb, 11 tractoare sovietice U 3 scli­pesc în bătaia soarelui de iunie. Tractoriştii Dumitru Mircea, Mihai Mu­­şat şi Lucian Ţigănuş au terminat de prăşit rîndurile repartizate dimineaţa de şeful secţiei. La gospodăria agricolă de stat Urleasca, din raionul Brăila, prăşitul mecanic se face pe suprafeţe tot mai mari. Majori­tatea cultivatoarelor şi toate prăşitoarele trase de animale sunt folosite în acest scop. Aci s-a terminat de mult prima pra­şilă la bumbac pe o suprafaţă de 150 hec­tare , prăşitul porumbului s-a făcut pe o suprafaţă de 550 hectare şi, de cîteva zile, a început praşila a doua la multe culturi prăşitoare. Pentru a veni în ajutorul gospodăriilor colective şi întovărăşirilor agricole din raza de activitate a staţiunii, tractoriştii de la S.M.T. „1 Mai“, din acelaşi raion, au iniţiat cuplarea a cite 7 prăşitori obiş­nuite (trase de animale) la un singur trac­tor. Ei au şi confecţionat trei asemenea cupluri, care creează o sumă de avantaje. In loc de 14 oameni la 7 prăşitoare, lu­crează acum numai 7 oameni; anima­lele de muncă sunt folosite la alte lucrări, iar prăşitul se execută într-un timp mult mai scurt. Două cupluri de prăşituri acţionate de câte un tractor I.A.R. au şi început să lucreze pe terenurile gospodă­riilor colective din comuna Vădeni şi din satul Tudor Vladimirescu. Prăşitul mecanic al culturilor La S. M. T.-Orăştie munca merge anevoios DEVA (coresp. „Scânteii"). — Staţiunea de maşini şi tractoare din Orăştie este în­zestrată cu numeroase batoze, tractoare, motoare, etc. Fapt este însă că lucrările necesare pentru punerea lor în funcţiune întîrzie. Pînă în ziua de 2 iunie au fost re­parate şi revizuite doar 3 batoze din cele 33 existente, 2 din cele 7 motoare sta­bile şi 10 din cele 33 tractoare cu care staţiunea trebuie să lucreze anul acesta. Un sprijin insuficient a acordat acestei staţiuni conducerea uzinelor „Victoria“­­Calan — uzine care patronează staţiunea. Tărăgănarea pregătirilor pentru recoltat şi treerat trebuie lichidată fără întîrziere. Pregătiri intense pentru înmagazinarea cerealelor­ ­ORAŞUL STALIN (coresp. „Scînteii“). Datorită măsurilor­ luate de către C.R.R. Stalin, sub îndrumarea comitetului regio­nal de partid, au şi fost executate pînă acum o parte din lucrările de reparare, curăţire şi dezinfectare a magaziilor din cuprinsul regiunii. Au fost reparate com­plet, pînă la 1 iunie, 23 magazii, restul fiind şi ele reparate în proporţie de peste 50%. Din cele 15 lucrări de reparaţii capitale au fost terminate complet, pînă la începutul lunii iunie, 7 lucrări. Rezultate deosebite au obţinut colectivul bazei de recepţie din Rişnov, în frunte cu tov. Perpici Carol şi colectivul bazei de recepţie Sibiu, în frunte cu tov. Opriş Ion. Roadele unei bune organizări TG. MUREŞ (Agerpres).­­ Pînă la 10 iunie, în Regiunea Autonomă Maghiară, planul de reparaţii la Inventarul agricol necesar recoltării a fost realizat în pro­porţie de 79,9 la sută. Succese deosebite au fost obţinute în raioanele Odorhei şi Sîngiorgiu de Pă­dure, unde planul de reparaţii la seceră­­tori-legători a fost îndeplinit în întregime. De asemenea­, în raionul Sf. Gheorghe s-a îndeplinit planul de reparaţii la tractoare. In raionul Tg. Mureş planul de reparare a tractoarelor a fost îndeplinit în propor­ţie de 97,2 la sută, iar al secerătorilor-le­­gători, în proporție de 80 la sută. Au început praşila a doua CRAIOVA (red. ziarului „înainte“).­­ Urmind exemplul îmtovărăşiţilor din co­mună, ţăranii muncitori din Amărăştii de Jos, raionul Caracal, au plivit de buruieni lanurile de grîu, orz şi alte culturi de păioase. De asemenea ei au executat în în­tregime­ praşila întîia şi au început pra­­şila a doua. Deputaţii Constantin Cocoş, Dumitru Ji­­rianu şi Florea Marin, secretarul organi­zaţiei de bază din comună, sînt fruntaşi la lucrările de îngrijire a culturilor. Mulţi dintre ţăranii muncitori, convin­­gîndu-se prin fapte că folosirea prăşitoa­rei aduce recolte mari la hectar şi cunoscînd pagubele pe care le aduce recoltei rări­­ţatul culturilor, şi-au transformat rariţele în prăşitori şi au executat cu ele praşila 2-a la culturile de poru­mb. Primii la întreţinerea culturilor BAIA MARE (red. ziarului „Pentru Socialism“). Ţăranii muncitori din comuna Chcirlău, raionul Şomcuta Mare, au termi­nat plivitul păioaselor — 538 ha. cu grîu, secară, ovăz, etc. Pînă în seara zilei de 5 iunie, ei au prăşit 80 ha. floarea­­soarelui, 55 ha. cartofi şi 130 ha. po­rumb, 90 ha. vie şi au executat şi legatul viei. Zilele acestea, ţăranii muncitori din Cicîrlău au început praşila a doua la viţa de vie. Primii pe comună la întreţinerea cul­turilor au fost ţăranii muncitori Zetea Gheorghe Spătaru, Bodea Ion şi Ardelean Ion, care au terminat în întregime plivi­tul și pravila I-a la toate culturile. ‘«•»t 'Ml... «*.11­,--. . A .............. îndrumare concretă şi control pe teren — nn şedinţe interminabile SLATINA (coresp. „Scânteii"). — Raio­nul Slatina, ca de altfel întreaga regiune Piteşti, a rămas mult în urmă în ce pri­veşte întreţinerea culturilor. Dacă pentru aplicarea acestei importante reguli agro­tehnice ar fi fost folosite numai 80% din braţele de muncă existente, în satele raio­nului Slatina plivitul de buruieni al cul­turilor s-ar fi terminat pe întreaga supra­faţă însămînţată cu cereale păroase în mai puţin de patru zile. Prăşitul nu s-a exe­cutat decît pe o suprafaţă de 20%. Rămînerea în urmă a prăşitului cultu­rilor se datoreşte în primul rînd faptului că comitetul executiv al sfatului popular­­ raional n-a depus nici un efort pentru ca, în afară de sapa de mînă, să se folosească la prăşit pe o scară cît mai largă mijloa­cele mecanizate. La stabilirea vitezei zil­nice de lucru la prăşit s-a ţinut seama numai de praşila manuală, ignorîndu-se faptul că în cadrul raionului sunt peste 3000 prăşitori şi peste 4500­­rărite care pot fi transformate în prăşitori. în afară de aceasta nu s-a ţinut seama că şi S.M.T - urile din raion ,pot şi trebuie să lucreze cu cultivatoarele adaptate la întreţinerea culturilor prăşitoare. Folosirea deplină a tuturor maşinilor S.M.T. şi a uneltelor cu tracţiune animală creează posibilitatea ca în cel mult 5-6 zile, pe întreg cuprinsul raionului, să se execute o praşilă la toate culturile care necesită această muncă. Printre cele mai importante cauze care au dus la rămînerea în urmă a muncii de întreţinere a culturilor în raionul Slatina, sînt: proasta organizare a acestei munci de către comitetul executiv al sfatului popular raional, lipsa de control din par­tea acestuia asupra secţiunii agricole şi mai ales asupra muncii celor 5 ingineri şi 6 tehnicieni agronomi. La sfatul popular raional şedinţele se ţin lanţ. In şedinţe 6© repetă mereu sar­cinile fiecărui membru din comitetul exe­cutiv şi ai© fiecărui inginer şi tehnician agronom. Dar toţi aceşti oameni nu merg pe teren. Aşa se­­ explică faptul că pe ogoare se aplică metode învechite de muncă — mu­şuroitul şi rări tatul porum­bului etc. Unii preşedinţi ai sfaturilor populare comunale simt d© părere că lucrăriiee de îngrijire a culturilor nu sânt întâr­ziate. Tov. Petre Moise, preşedintele sfatului popular al comunei Piatra sat, se şi laudă că pînă la sfîrşitul săptămînii tre­cute, în raza comunei s-au plivit 360 ha. din cele 1154 ha. şi s-au prăşit abia 263 ha. din cele 1081 ha., afirmind că „noi nu sîntem întîrziaţi". In scopul lichidării rămînerîi in urmă a întreţinerii culturilor în raionul Slatina 6© cere în primul rînd un control viu, eficace, din partea comitetului raional de partid asupra organelor de stat şi agri­cole, care sânt chemate să desfăşoare o sus­ţinută muncă de teren. IN SPRIJINUL MECANIZĂRII AGRICULTURII In anii puterii populare, în ţara noastră a luat fiinţă — după experienţa Uniunii Sovietice —, un Institut de Cer­cetări pentru mecanizarea şi electrificarea agriculturii. Acest institut este menit să aducă o contribuţie preţioasă la crearea sau adaptarea celor mai potrivite maşini agri­cole necesare lucrării pămîntului pe baze raţionale, în scopul obţinerii unor recolte bogate. In clişeu: Inginerul Constantin Dobrescu, colaborator ştiinţific al sectorului de recoltat, lucrind cu colectivul sectorului la o temă privitoare la combinele de recoltat cereale. Inovaţii şi raţionalizări la Reşiţa REŞIŢA (red. ziarului „Drapelul Ro­şu").­­ In acest an, Cabinetul Tehnic al Combinatului Metalurgic Reşiţa a primit din partea muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor peste 400 de propuneri de ino­vaţii, dintre care 160 au şi fost puse în aplicare. Astfel, noua presă cu frncţiune de la fabrica de produse refractare înlo­cuieşte cu totul munca manuală. Producti­vitatea muncii a crescut cu 100% datorită aplicării acestei inovaţii. O altă Inovaţie importantă a realizat tov. Maingast Iosif, care a construit un dispozitiv pentru pre­sarea roţilor dinţate conice. Tot în acest an, muncitorii, tehnicienii şi Inginerii de la uzinele S.R.U.P.­Reşiţa au înaintat Cabinetului Tehnic 294 pro­puneri de inovaţii şi raţionalizări care vor aduce anual economii de 437.000 lei. Numai în primele 20 de zile ale lunii mai, la Cabinetul Tehnic S.R.U.P. s-au înregistrat 31 de propuneri de ino­vaţii. Printre valoroasele inovaţii din acest an este şi aceea a maiştrilor Mureşan Aurel, Socolescu Petru şi Miha­i Carol, de la secţia turnătorie S.R.U.P. Ei au­ elaborat un nou proce­deu de topire şi de turnare a feroaliaje­lor, datorită căruţa s-a redus cu mult procentul de rebuturi la cilindrii de lami­­noare. Munca Inovatorilor şi raţionalizatorilor* este îndreptată spre rezolvarea unor ce­rinţe actuale ale uzinei. Piese de schimb pentru biciclete PLOEŞTI (coresp. „Scînteii").­­ In­ secţia de produse de larg consum a uzi­nelor de utilaj petrolifer „1 Mai“, din­ Ploeşti au început pregătirile pentru fa­bricarea­ în serie a pieselor de schimb pentru biciclete. O mare parte din ma­triţele şi din sculele pentru confecţiona­rea pedalelor, furcilor etc., au şi­ncet puse în funcţiune. Conducerea uzinei a repartizat secţiei materia primă necesară, folosind în mare măsură deşeu­rile de pro­­duse metalice care rămîn de la fabricarea utilajului petrolifer. In ziua de 14 iunie secţia va începe fabricarea ,unei prime comenzi de circa 15.000 piese de schimb, printre care pe­dale, axe și furci. O expoziţie de arta plastica sovietica IAŞI (Agerpres).­­ In sala de festi-* vităţi a Comitetului regional ARLUS, dlit Iaşi, a avut loc joi după amiază inaugura* rea expoziţiei „Noile creaţii ale artei ples* tice sovietice". La deschidere au pârtiei* pat activişti de partid, de stat şi al orga­­nizaţiilor de masă, precum şi numeroşi oa­­meni ai muncii. Au fost de fa­ţă reprezentanţi ai Consulsa tului Sovietic din­ T­ŞL.... Încă din prima zi, expoziţia a fost vi­­zitată de peste 1.000 de persoane. Emisiuni locale Familiile celor aproape 1.700 abonaţi ai staţiei de­­radioficare din oraşu­l Caracal ascultă în mod obişnuit, pe lingă program­­ele transmise de posturile de radio, şi emisiuni locale, prin difuzoarele instalate în casele lor. In cadrul acestor emisiuni se transmit ştiri despre succesele în producţie obţi­nute de muncitorii de la „Centrul meca­­nic“, de la cooperativele „Popa Şapcă“, „7 Noiembrie”, „Metalo-Chimic”, precum şi ştiri cu privire la viaţa culturală şi sportivă a oraşului. In fiecare luni, staţia de radioficare organizează o emi­siune specială pentru ţăranii -muncitori.­­Cu acest prilej, fruntaşi în agricultură vorbesc despre experienţa lor în lupta pentru obţinerea de recolte bogate. A apărut In limbile: rusă, romînă, franceză, germană,­engleză şi spaniolă, „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară ” Bucureşti. Organ­ul Biroului Informativ al Partidelor comuniste şi muncitoreşti Nr. 24(292) Cuprinde: Articol de fond — In avangarda luptei pentru pace şl Independenţă naţio­nală. * * * Congresul a­­ XI-lea al sindi­catelor din U.R.S.S. * * * Congresul al XlII-lea al Parti­dului Comunist Francez şi-a încheiat lucrările. Jacques Duclos — Pentru schimbarea politicii­ Franţei, pentru indepen­denţă naţională, pentru pace. Maurice Thorez — Pentru pace, pentru democraţie şi independenţă naţio­nală, pentru socialism. Romeo Ciandra: Mişcarea din India pentru­­rezolvarea paşnică a proble­melor asiatice. * * * Conferinţa de la Geneva a mi­­niştrilor­ Afacerilor Externe. Jan Marek — Note politice: In legă­tură cu evenimentele din Pakistanul de est. „ . „ Informaţii . De vînzare la toate librăriile, chioşcu­rile şi debitele O.C.L., preţul 40 bani.

Next