Scînteia, mai 1958 (Anul 27, nr. 4205-4229)
1958-05-03 / nr. 4205
Pag. 2 SCENTEIA o narea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. I-a) * oamenii din tribune, mulţi dintre ei trecuţi prin lupte pustiitoare, prin ani îndelungaţi de închisoare, privesc acum cu ochi umezi torentul vesel al copilăriei fără griji, emblemele pioniereşti, florile pe care le poartă copiii şi globul mare, pe care scrie „Trăiască 1 Mai !“ şi care se roteşte printre flori. Să-l ferim de experienţele cu armele nucleare, să-l ferim de iresponsabili, de cei care resping coexistenţa paşnică a popoarelor! —râzind globul pămîntesc înconjurat de copii, nu se poate să nu te gîndeşti în primul rind la toate acestea. Purtînd în mină uriaşe cifre de carton care întruchipează notele căpătate la şcoală (numai 9 şi 10 ! nici un copil nu poartă vreun 8 ! Oare să fie chiar aşa, măi copii ?) cu cărţi mari, cu blocuri de desen, ciocane şi cleşti, machete ale maşinilor de cusut, alpenstocuri şi rucsacuri de alpinişti, plase de fluturi, biciclete, table de şah, palete de ping-pong, cu zeci de modele de avioane — desigur, nici unul cu elice, toate cu reacţie ! — cu basmale colorate, în urale fără de sfîrşit, trece imaginea unei copilării clocotitoare de activitate, de joacă, de învăţătură ! Un grup de pionieri înmînează flori conducătorilor de partid şi de stat din tribuna centrală; pionierii salută cu neţărmurită dragoste pe conducătorii partidului şi guvernului. Coloanele muncitoreşti Sub un imens panou in relief, — „Trăiască 1 Mai !“ — începe demonstraţia oamenilor muncii. Demonstranţii poartă mari tablouri ale lui Marx, Engels, Lenin, portretele membrilor Biroului Politic al C.C. ai P.M.R., apoi două portrete simbolizînd unitatea lagărului socialist — portretul lui N. S. Hruşciov şi cel al lui Mao Tzedun — după care, în marea de steaguri roşii şi naţionale, sunt purtate portretele lui I. V. Stalin şi ale conducătorilor diferitelor partide frăţeşti din ţările lagărului socialist şi din ţările capitaliste, lozinci închinate luptei partidelor comuniste şi muncitoreşti, panouri infăţişînd realizările întreprinderilor, fotografii ale fruntaşilor în producţie, angajamente şi chemări. In primele rînduri, ca întotdeauna, păşesc fruntaşii in producţie, în multe colective atît de numeroşi, îneît pe fotografiile purtate in coloane nu figurează decit o mică parte a lor. Ei calcă veseli în primele rinduri, şi se simt mîndri de realizările colectivului lor şi recunoscători pentru cinstirea care li se acordă. Ei, şi toţi muncitorii, văd că astăzi cinstirea depinde nu de bogăţii şi titluri de „nobleţe“, ci de munca lui, de felul în care slujeşte societatea. Pe carul alegoric care deschide coloana uzinelor „23 August" se pot vedea zeci de exponate : în vîrf, deasupra piramidei formată din cele mai diferite şi variate produse, se zăreşte macheta unui nou automotor, produs al uzinelor „23 August“. Alături de alte produse ale industriei metalurgice, vrind parcă să ilustreze legătura strinsă dintre dezvoltarea industriei grele şi ridicarea nivelului de trai, o gamă multicoloră de bunuri ale industriei uşoare şi industriei chimice. Mai departe, din coloanele glorioasei Griviţe Roşii — care şi-a serbat în acest an a 25-a aniversare de la neuitatele ei lupte — se înalţă, strigate cu putere, lozinci şi urale inchinate luptei pentru socialism şi pace, ţărilor socialiste, unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, partidelor comuniste şi muncitoreşti, luptei lor neobosite pentru un viitor fericit al popoarelor. Calda prietenie, ajutorul frăţesc cu toate celelalte ţări socialiste, au devenit pentru muncitorimea noastră o realitate de zi cu zi : ea preţuieşte forţa uriaşă pe care o reprezintă unitatea ţărilor socialiste, coeziunea marelui lagăr paşnic în frunte cu Uniunea Sovietică. Din coloane se înalţă cîntece vesele, răsună armonici, iar pe alocuri rîndurile compacte se întrerup pentru a lăsa loc horelor bogate şi sîrbelor iuţi prin care echipele artistice participă la marea sărbătoare. Graficul purtat de muncitorii de la „Vasile Roaită“ vorbeşte despre cel mai nou succes al colectivului acestei uzine: 165 tone metal economisit in cinstea lui 1 Mai, faţă de 140 tone, cit era angajamentul. Din panouri sau stind de vorbă cu demonstranţii poţi să-ţi dai seama că problema scăderii preţului de cost şi mai ales economisirea metalului i-a preocupat serios pe muncitorii metalurgişti în această etapă a întrecerii socialiste, şi-i va preocupa şi de acum înainte. Metalurgiştii de la „Timpuri Noi“ poartă in coloana lor portretele fruntaşilor, alături de care se zăresc adesea fruntaşii înşişi. Iată, dus pe umeri de strungari, portretul lui Barbu Petrescu, fruntaş vestit în uzină. Trec prin piaţă muncitoarele fabricii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Un impresionant car alegoric este precedat de steagul de întreprindere fruntașă pe ramură , l-au ciştigat acum pentru a 12-a oară ! Muncitorii de aici trăiesc azi, odată cu sărbătoarea întregului popor, o sărbătoare a lor proprie. Acum 10 ani, in cinstea zilei de 1 Mai a fost inaugurată fabrica lor. Graficele purtate de manifestanţi arată că, faţă de 1948, producţia de astăzi a fabricii reprezintă 262,7 m/s. Au cules aplauze puternice ţesătoarele de la „Industria Bumbacului B“, fabrica de unde a pornit cunoscuta iniţiativă pentru ridicarea randamentului maşinilor. Trec constructorii de pe şantierul de locuinţe „Floreasca“ al sfatului popular. Constructorii din Floreasca au îmbunătăţit simţitor calitatea locuinţelor ridicate în ultima vreme, dar, după cum recunosc ei înşişi, mai sunt încă multe de făcut: nu de mult acest şantier a fost criticat pentru deficienţele serioase în organizarea şi calitatea muncii. Dar ce ne zăresc ochii ? Ce maşină ciudată se arată la orizont ? Locul adevărat al atomului dezlănţuit Deasupra unei cărţi uriaşe pe cotorul căreia scrie „Ştiinţa în slujba păcii şi socialismului“, clipind dintr-un ochi care lasă să treacă o lumină verzuie, în coloanele Academiei R. P. Române trece carul alegoric pe care se află macheta ciclotronului romînesc. Şeful ciclotronului, ing. Adrian Grigoriu, păşeşte lungă machetă, urmărind-o cu grijă şi dragoste, ca şi alţi oameni de ştiinţă şi tehnicieni care merg împreună cu el. Iată adevăratul loc al atomului! Nu înhămat la carui războiului, ci dînd energie progresului paşnic! Cu sprijinul Uniunii Sovietice , noi, fosta ţară „eminamente agricolă“, suntem unul dintre puţinele state în care funcţionează mari şi complexe agregate atomice închinate construcţiei paşnice. Intelectualitatea noastră e mîndră de acest fapt şi preţuieşte condiţiile bune de muncă pe care le oferă democraţia populară, în coloane, alături de muncitori, păşesc intelectuali numeroşi, din institute de cercetări, din producţie, din învăţămint, artă şi din atitea alte sectoare — oameni care pun întreaga lor capacitate în slujba construcţiei socialiste. In coloanele de muncitori şi intelectuali sunt numeroşi aceia care se opresc, scot aparatul de fotografiat şi iau o amintire personală, fotografiindu-i pe conducătorii partidului şi guvernului. E pentru ei o poză mai preţioasă decit cele oficiale din ziare, pentru că e făcută cu mina lor, înfrăţiţi în marea coloană Atenţia ne este atrasă de un spectacol ciudat. Un poliţai de pe vremuri îi citeşte mereu dintr-un ziar unui burghez corpolent, cu favoriţi. După o clipă de uimire, recunoaştem pe doi din „eroii“ „Nopţii furtunoase“ a lui Caragiale ; sunt purtaţi, împreună cu coana Ziţa şi coana Veta şi cu celelalte personaje, pe o scenă improvizată aparţinind studenţilor de teatru şi cinema. Defilează, cu cărţi în mină, mii de studenţi ai universităţii „C. I. Parhon“, alături de tinerii muncitori, în aceeaşi mare organizaţie comună, Uniunea Tineretului Muncitor, ajutor devotat al partidului. Numărul mare de studenţi care a demonstrat anul acesta oglindeşte patriotismul fierbinte al viitorilor lucrători intelectuali, oameni dornici să-şi pună mai devreme capacităţile în slujba poporului, a construirii socialismului. Dar iată, in mijlocul coloanei, o periniţă! Sunt studenţi şi studente de mai multe naţionalităţi, ai mai multor popoare — toţi de la Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti. Karim Hassan, din Bagdad, ne-a spus : „ Mai simbolizează pentru noi lupta tineretului pentru pace şi libertate. Noi vrem să ne trăim tinereţea, vrem să devenim specialişti care să creeze valori necesare înfloririi vieţii. Acesta este crezul tuturor tinerilor arabi“. Van Han-kun, din Pekin: „Oamenii muncii din toate ţările demonstrează azi odată în plus împotriva tuturor celor care vor să abată moartea asupra lumii, indiferent dacă vin cu arme „curate" sau nu. Nadia Seima, Moscova : „Tineretul sovietic demonstrează azi pentru pace, libertate şi prietenie. Tineretul sovietic arată azi lumii marile sale realizări în construirea comunismului, care înseamnă tinereţea şi fericirea lumii. Şi această tinereţe are nevoie de pace". Ghiorghişor Nicolae — Bucureşti: „La noi în institut învaţă tineri veniţi din mai bine de 10 ţări. Suntem prieteni şi avem un singur ţel, să construim şi să trăim în pace". Richard Warzycha, polonez: „Din mijlocul acestei coloane entuziaste, care demonstrează pentru pace, progres şi socialism, îmi îndrept gindurile spre străzile oraşului meu, Lodz. Acolo, intr-o coloană de muncitori, demonstrează în aceste clipe tata. Idealurile noastre sunt comune: vrem să construim socialismul, iar pentru asta avem nevoie de pace". Da, părinţi şi copii, toţi, atitea popoare, şi în primul rînd cele libere de exploatare, ale lumii socialiste — toţi sintem o singură şi mare coloană. Conştiinţa acestui fapt înteţeşte voinţa de a construi mai repede socialismul in ţara noastră, spre binele nostru şi al tovarăşilor noştri, îndeplinind o datorie patriotică şi internaţionalistă în acelaşi timp. Despre asta vorbesc, în fond, lozinci simple, scandate de către mii de demonstranţi, ca nişte strigături folclorice ţîşnite din adincul poporului. „Ne conduci, partid iubit, Spre trai bun şi fericit" „Noi cu drag muncim, Cincinalul să-mplinim“ „Să-nflorească-a noastră ţară, Republica Populară“ ! Şi coloanele îşi continuă drumul: o mulţime imensă, cum rareori am văzut, chiar şi de 1 Mai. Măsurile luate de partid şi guvern pentru îmbunătăţirea sistemului de salarizare au fost urmate de un nou avînt în muncă. Numărul uriaş al manifestanţilor, căldura cu care au demonstrat au arătat în mod grăitor hotărîrea lor de a traduce mai departe în viaţă, cu avînt sporit, politica partidului şi guvernului, programul construcţiei socialiste, de a infringe toate greutăţile, asigurind prin munca lor continua ridicare a nivelului de trai. Un tineret călit Marşul sportivilor... începe parada tinereţei, vioiciunii, sănătăţii. Iată campionii naţionali — în tricourile lor caracteristice — dar iată şi mii de tineri care încă nu-s campioni, dar cărora sprijinul statului nostru le oferă posibilitatea de a-şi căli organismul şi voinţa, de a-şi spori bucuria, de a trăi în vigoare şi sănătate. Un tineret gata să înfrunte orice greutăţi — dar gata în acelaşi timp să se bucure de aer, de soare, de viaţă, de satisfacţiile muncii socialiste şi de roadele ei tot mai mari. Un colorit viu de costume, trupuri elastice şi puternice, nu lipsite de graţie, inundă piaţa. Se defilează pe raioane, ceea ce ilustrează noua organizare a activităţii sportive pe o mai largă bază de masă. Defilează un grup mare de ciclişti, apoi membrii cercurilor sportive şi tehnice ale Asociaţiei voluntare pentru sprijinirea apărării patriei (A.V.S.A.P.). Iată un satelit artificial!... Nu, nu pe cer, se învîrte în jurul unui glob alegoric, şi e primit cu vii aplauze. Parada tinereţii continuă cu alte grupuri de sportivi şi sportive din colectivele şi cluburile bucureştene. E ora 2 şi marea demonstraţie a oamenilor muncii se apropie de sfîrşit. Din depărtare se văd oamenii de ordine. Se opresc în Piaţa Stalin şi toată lumea — în tribune şi în piaţă — intonează acordurile cunoscute azi, ca nici un alt cîntec, în toate ţările lumii, în toate limbile pămîntului. Spre cerul însorit se ridică sunetele Internaţionalei. Cu impresionanta ei precizie, care ne-a stîrnit de atitea ori admiraţia în zilele marilor sărbători, fanfara înaintează cu paşi siguri. Cîntînd din mers, se opreşte în faţa tribunei centrale, face brusc la stingă şi pleacă hotărît, cintînd mai departe, în aplauzele care nu mai contenesc. Marea demonstraţie a luat sfîrşit : începe sărbătoarea în parcuri, la pădure, în pieţele publice, sărbătoarea tradiţională pe care bucureştenii — dispreţuind primejdia ploii — cinstit-o aşa precum se cuvine, pînă la ore tîrzii din noapte. Clipe minunate au petrecut oamenii muncii din Capitală vineri dupăamiază şi seara. Pe scenele special amenajate şi in frumoasele parcuri din Bucureşti s-a auzit din nou voioşia cîntecului şi a dansului. Artişti ai teatrelor din Capitală şi echipe artistice de amatori s-au întîlnit cu zeci de mii de spectatori pe întreg cuprinsul Capitalei — la Casa de cultură „Nicolae Bălcescu" sau în Piaţa Rahovei, în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ sau in Piaţa Republicii, la căminele culturale de la Cărămidari şi Argeş- Copăceni sau in pădurea Andronache, oferindu-le reuşite programe artistice. (Urmare din pag. I-a) rujul socialist, în frunte cu U.R.S.S., mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, clasa muncitoare din toate ţările, mişcarea populară tot mai largă de luptă pentru pace care se dezvoltă în statele capitaliste şi lupta de eliberare naţională a popoarelor din colonii. Iniţiativele neobosite ale U.R.S.S. pentru înlăturarea pericolului unui război atomic oglindesc interesele vitale ale întregii omeniri. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. de a înceta unilateral experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidrogen constituie o nouă şi măreaţă acţiune de pace. Ea creează condiţii pentru încetarea de către toate statele a experienţelor cu armele nucleare şi întăreşte speranţa omenirii că ea va fi eliberată de ameninţarea războiului atomic. Ţările imperialiste, continue, cu încăpăţînare politica lor falimentară de pe poziţii de forţă, n-au dat pînă acum răspunsul aşteptat la iniţiativa Uniunii Sovietice. Dar forţele păcii sînt mai puternice decit forţele războiului. Politica dusă de statele socialiste pentru salvarea omenirii de grozăviile unui nou război se bucură de simpatia şi sprijinul maselor populare tot mai largi. In toate ţările se dezvoltă tot mai mult unitatea clasei muncitoare şi a organizaţiilor sale sindicale in lupta pentru zădărnicirea planurilor negre ale imperialismului generator de războaie, pentru pace şi colaborare internaţională. In fruntea mişcării popoarelor pentru pace şi progres din fiecare ţară stau partidele comuniste şi muncitoreşti care şi-au reafirmat în consfătuirile de la Moscova unitatea iar ideologică de nezdruncinat şi hotărirea de a întări această unitate — condiţie principală pentru victoria ideilor păcii şi socialismului în întreaga lume. De 1 Mai 1958 oamenii muncii din ţările socialiste şi din ţările capitaliste, din ţările coloniale şi din ţările care s-au eliberat de-acum de robia colonială, cer împreună cu toate forţele progresului, cu toţi cei cărora le sunt scumpe pacea şi viitorul omenirii , să înceteze experienţele cu armele nucleare, să fie oprită înarmarea cu arme atomice a Germaniei occidentale, să se pună capăt cursei înarmărilor, să înceteze jocul cu focul atomic al aţîţătorilor la război. Tovarăşi, In ziua de 1 Mai poporul muncitor din ţara noastră trece în revistă cu îndreptăţită mîndrie patriotică succesele dobindite în construirea orînduirii socialiste. In 1957 producţia industriei siderurgice a depăşit de 3,4 ori nivelul din 1938, cea a industriei constructoare de maşini de 7 ori, a industriei petrolifere aproape de 2 ori, a industriei bunurilor de consum de 3 ori. Clasa noastră muncitoare întimpină ziua de 1 Mai prin noi realizări de seamă în mărirea producţiei de bunuri materiale şi în dezvoltarea forţelor de producţie ale patriei noastre. In industria socialistă planul de stat pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 104,4%, productivitatea muncii a crescut cu 10,2 la sută. Salariul mediu lunar al muncitorilor a crescut în comparaţie cu anul trecut. Realizările obţinute sunt rezultatul iniţiativei crescînde a oamenilor muncii care desfăşurînd tot mai larg întrecerea socialistă, participînd mereu mai activ la consfătuirile de producţie îşi exprimă prin fapte rolul lor de stăpini ai ţării. Iniţiativa minerilor de la Aninoasa de depăşire a planului în fiecare zi şi la fiecare loc de muncă, iniţiativa metalurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceeaşi cantitate de materie primă mai multe produse, iniţiativa ţesătoarelor de la Industria Bumbacului de a mări randamentul maşinilor, iniţiativa muncitorilor din agricultură de organizare a brigăzilor permanente complexe şi alte numeroase iniţiative ale oamenilor muncii constituie o dovadă a rezervelor inepuizabile pe care le pune in valoare munca eliberată de exploatare, o dovadă a creşterii participării active a maselor la organizarea, conducerea şi gospodărirea economiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii muncii să desfăşoare tot mai larg întrecerea socialistă pentru Îndeplinirea planului de producţie, pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost , cheză şi a ridicării continue a nivelului de trai al celor ce muncesc. In agricultură s-au obţinut rezultate de seamă în dezvoltarea producţiei agricole. Creşte şi se întăreşte sectorul socialist al agriculturii. Ţărănimea muncitoare se convinge din ce în ce mai mult că drumul socialismului este drurnul belşugului şi al bunei stări. Partidul şi guvernul cheamă oamenii muncii de pe ogoarele patriei noastre să dea viaţă măreţului program de dezvoltare a agriculturii noastre, dezbătut şi aprobat la Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, să lupte pentru a obţine recolte bogate de grîu, porumb, produse animale, legume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de primăvară in timpul cel mai scurt şi cit mai bine în vederea obţinerii unei recolte îmbelşugate în acest an, pentru a contribui la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii de la oraşe şi a ridica bunăstarea ţărănimii muncitoare. Intelectualitatea noastră, oamenii de ştiinţă şi cultură, urmînd cu încredere politica partidului, pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba dezvoltării şi perfecţionării tehnicii, în slujba înfloririi ştiinţei şi culturii şi îşi aduc aportul cu cinste la construirea socialismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la calomniile murdare şi uneltirile imperialiştilor, care visează restaurarea vechii orînduiri capitalisto-moşiereşti, prin munca şi lupta lor plină de avînt pentru victoria socialismului în patria noastră şi apărarea păcii in lume. Forţa noastră se întemeiază pe alianţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe unitatea poporului romin şi a minorităţilor naţionale, pe hotărîrea întregului popor de a urma politica marxist-leninistă a Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului Republicii Populare Romíne, politică de propăşire şi înflorire a ţării noastre, de făurire a unei vieţi din ce în ce mai bune pentru poporul muncitor. Realizările obţinute în făurirea orînduirii socialiste, minunatele perspective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a întări vigilenţa faţă de duşmanul de clasă, de a zădărnici încercările sale viclene de a lovi în cuceririle revoluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sarcina sa supremă să depună toate forţele pentru consolidarea continuă a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru întărirea unităţii şi colaborării frăţeşti intre ţările socialiste. Poporul român este hotărit să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi aduce întreaga contribuţie la slăbirea încordării internaţionale, la Întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Române sprijină convocarea unei intîlniri la nivel înalt, se pronunţă împotriva cursei înarmărilor, pentru încetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crearea unei zone denuclearizate în Europa, pentru desfiinţarea blocurilor militare şi lichidarea bazelor militare aflate pe teritorii străine. Împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de forţă, pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, pentru dezvoltarea colaborării economice şi culturale între ţări şi popoare. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, sub steagul biruitor al marxism-leninismului, înainte spre victoria deplină a socialismului în scumpa noastră patrie! Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în lupta pentru pace, democraţie şi socialism ! Trăiască lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi socialismului! Trăiască pacea şi prietenia intre popoare! Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol Şuvoiul miilor de sportivi — imagine a unui tineret viguros şi oţelit . In rtnduri strînse, cu mîinile pe • j ţevile armelor trec gărzile * muncitoreşti ? ! Televiziunea a adus j ; intreg freamătul săr- ; : bătoresc al acestui 1 Mai şi la spitalul „Alexandru Sahia" din Bucureşti. In clişeu: «gea* 7 Bolnavii urmărind, pe \ /V ecranul televizorului \/ desfăşurarea demonstraţiei oamenilor « muncii î (Foto R. COSTIN) * Uralele, cintecele fi jocurile au revărsflt peste imensa piaţă « devenită o mare multicolori « bucuria acestui 1 Mai, tn care oamenii muncii și-au manifestat dragostea pentru ^ .j. »irtid fl ginern, hotărîrea de » obţine «o» succese in epnetruirea socialismului K £}?OXO nn. ,VINTILAiJ Nr. 4205