Scînteia, mai 1958 (Anul 27, nr. 4205-4229)

1958-05-03 / nr. 4205

Pag. 2 S­C­E­N­T­E­I­A o­ narea demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală (Urmare din pag. I-a) *­ oamenii din tribune, mulţi dintre ei trecuţi prin lupte pustiitoare, prin ani îndelungaţi de închisoare, pri­vesc acum cu ochi umezi torentul vesel al copilăriei fără griji, emble­mele pioniereşti, florile pe care le poartă copiii şi globul mare, pe care scrie „Trăiască 1 Mai !“ şi care se roteşte printre flori. Să-l ferim de experienţele cu armele nucleare, să-l ferim de iresponsabili, de cei care resping coexistenţa paşnică a popoarelor! —­râzind globul pă­­mîntesc înconjurat­ de copii, nu se poate să nu te gîndeşti în primul rind la toate acestea. Purtînd în mină uriaşe cifre de carton care întruchipează notele că­pătate la şcoală (numai 9 şi 10 ! nici un copil nu poartă vreun 8 ! Oare să fie chiar aşa, măi copii ?) cu cărţi mari, cu blocuri de desen, ciocane şi cleşti, machete ale maşinilor de cu­sut, alpenstocuri şi rucsacuri de al­­pinişti, plase de fluturi, biciclete, table de şah, palete de ping-pong, cu zeci de modele de avioane — de­sigur, nici unul cu elice, toate cu reacţie ! — cu basmale colorate, în urale fără de sfîrşit, trece imaginea unei copilării clocotitoare de activi­tate, de joacă, de învăţătură ! Un grup de pionieri înmînează flori conducătorilor de partid şi de stat din tribuna centrală; pionierii salută cu neţărmurită dragoste pe conducătorii partidului şi guvernu­lui. Coloanele muncitoreşti Sub un imens panou in relief, — „Trăiască 1 Mai !“ — începe demon­straţia oamenilor muncii. Demon­stranţii poartă mari tablouri ale lui Marx, Engels, Lenin, portretele mem­brilor Biroului Politic al C.C. ai P.M.R., apoi două portrete simboli­­zînd unitatea lagărului socialist — portretul lui N. S. Hruşciov şi cel al lui Mao Tze­dun — după care, în marea de steaguri roşii şi naţionale, sunt purtate portretele lui I. V. Stalin şi ale conducătorilor diferitelor parti­de frăţeşti din ţările lagărului socia­list şi din ţările capitaliste, lozinci în­chinate luptei partidelor comuniste şi muncitoreşti, panouri infăţişînd reali­zările întreprinderilor, fotografii ale fruntaşilor în producţie, angajamente şi chemări. In primele rînduri, ca întotdeauna, păşesc fruntaşii in producţie, în multe colective atît de numeroşi, îneît pe fotografiile purtate in coloane nu fi­gurează decit o mică parte a lor. Ei calcă veseli în primele rinduri, şi se simt mîndri de realizările colectivu­lui lor şi recunoscători pentru cinsti­rea care li se acordă. Ei, şi toţi­ mun­citorii, văd că astăzi cinstirea depin­de nu de bogăţii şi titluri de „nobleţe“, ci de munca lui, de felul în care slu­jeşte societatea. Pe carul alegoric care deschide co­loana uzinelor „23 August" se pot vedea zeci de exponate : în vîrf, dea­supra piramidei formată din cele mai diferite şi variate produse, se zăreşte macheta unui nou automotor, produs al uzinelor „23 August“. Alături de alte produse ale industriei metalurgi­ce, vrind parcă să ilustreze legătu­ra strinsă dintre dezvoltarea indus­triei grele şi ridicarea nivelului de trai, o gamă multicoloră de bunuri ale in­dustriei uşoare şi industriei chimice. Mai departe, din coloanele glorioasei Griviţe Roşii — care şi-a serbat în acest an a 25-a aniversare de la ne­uitatele ei lupte — se înalţă, strigate cu putere, lozinci şi urale inchinate luptei pentru socialism şi pace, ţărilor socialiste, unităţii lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, parti­delor comuniste şi muncitoreşti, luptei lor neobosite pentru un viitor fericit al popoarelor. Calda prietenie, ajutorul frăţesc cu toate celelalte ţări socialiste, au devenit pentru muncitorimea noas­tră o realitate de zi cu zi : ea preţu­ieşte forţa uriaşă pe care o reprezintă unitatea ţărilor socialiste, coeziunea marelui lagăr paşnic în frunte cu Uniunea Sovietică. Din coloane se înalţă cîntece vesele, răsună armonici, iar pe alocuri rîndu­­rile compacte se întrerup pentru a lăsa loc horelor bogate şi sîrbelor iuţi prin care echipele artistice participă la marea sărbătoare. Graficul purtat de muncitorii de la „Vasile Roaită“ vorbeşte despre cel mai nou succes al colectivului acestei uzine: 165 tone metal economisit in cinstea lui 1 Mai, faţă de 140 tone, cit era angajamentul. Din panouri sau stind de vorbă cu demonstranţii poţi să-ţi dai seama că problema scăderii preţului de cost şi mai ales economi­sirea metalului i-a preocupat serios pe muncitorii metalurgişti în această etapă a întrecerii socialiste, şi-i va preocupa şi de acum înainte. Metalurgiştii de la „Timpuri Noi“ poartă in coloana lor portretele frun­taşilor, alături de care se zăresc ade­sea fruntaşii înşişi. Iată, dus pe umeri de strungari, portretul lui Barbu Pe­­trescu, fruntaş vestit în uzină. Trec prin piaţă muncitoarele fabri­cii de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Un impresionant car alegoric este precedat de steagul de întreprindere fruntașă pe ramură , l-au ciştigat a­­cum pentru a 12-a oară ! Muncitorii de aici trăiesc azi, odată cu sărbă­toarea întregului popor, o sărbătoare a lor proprie. Acum 10 ani, in cinstea zilei de 1 Mai a fost inaugurată fa­brica lor. Graficele purtate de mani­festanţi arată că, faţă de 1948, pro­ducţia de astăzi a fabricii reprezintă 262,7 m/s. Au cules aplauze puternice ţesătoa­rele de la „Industria Bumbacului B“, fabrica de unde a pornit cunoscuta iniţiativă pentru ridicarea randamen­tului maşinilor. Trec constructorii de pe şantierul de locuinţe „Floreasca“ al sfatului popu­lar. Constructorii din Floreasca au îmbunătăţit simţitor calitatea locuin­ţelor ridicate în ultima vreme, dar, după cum recunosc ei înşişi, mai sunt încă multe de făcut: nu de mult acest şantier a fost criticat pentru deficienţ­ele serioase în organizarea şi calita­­tea muncii. Dar ce ne zăresc ochii ? Ce maşină ciudată se arată la orizont ? Locul adevărat al atomului dezlănţuit Deasupra unei cărţi uriaşe pe co­torul căreia scrie „Ştiinţa în slujba păcii şi socialismului“, clipind din­tr-un ochi care lasă să treacă o lu­mină verzuie, în coloanele Acade­miei R. P. Române trece carul ale­goric pe care se află macheta ciclo­­tronului romînesc. Şeful ciclotronu­­lui, ing. Adrian Grigoriu, păşeşte lungă machetă, urmărind-o cu grijă şi dragoste, ca şi alţi oameni de ştiinţă şi tehnicieni care merg îm­preună cu el. Iată adevăratul loc al atomului! Nu înhămat la caru­i războiului, ci dînd energie progresului paşnic! Cu sprijinul Uniunii Sovietice , noi, fosta ţară „eminamente agri­colă“, suntem­ unul dintre puţinele state în care funcţionează mari şi complexe agregate atomice închina­te construcţiei paşnice. Intelectuali­tatea noastră e mîndră de acest fapt şi preţuieşte condiţiile bune de mun­că pe care le oferă democraţia populară, în coloane, alături de muncitori, păşesc intelectuali numeroşi, din institute de cercetări, din producţie, din învăţămint, artă şi din atitea alte sectoare — oameni care pun în­treaga lor capacitate în slujba con­­strucţiei socialiste. In coloanele de muncitori şi in­telectuali sunt numeroşi aceia care se opresc, scot aparatul de fotogra­fiat şi iau o amintire personală, fo­­tografiindu-i pe conducătorii parti­dului şi guvernului. E pentru ei o poză mai preţioasă decit cele ofi­ciale din ziare, pentru că e făcută cu mina lor, înfrăţiţi în marea coloană Atenţia ne este atrasă de un spec­tacol ciudat. Un poliţai de pe vremuri îi citeşte mereu dintr-un ziar unui burghez corpolent, cu favoriţi. După o clipă de uimire, recunoaştem pe doi din „eroii“ „Nopţii furtunoase“ a lui Caragiale ; sunt purtaţi, împreună cu coana Ziţa şi coana Veta şi cu cele­lalte personaje, pe o scenă improvi­zată aparţinind studenţilor de teatru şi cinema. Defilează, cu cărţi în mină, mii de studenţi ai universităţii „C. I. Parhon“, alături de tinerii muncitori, în aceeaşi mare organiza­ţie comună, Uniunea Tineretului Muncitor, ajutor devotat al partidu­lui. Numărul mare de studenţi care a demonstrat anul acesta oglindeşte patriotismul fierbinte al viitorilor lucrători intelectuali, oameni dornici să-şi pună mai devreme capacităţile în slujba poporului, a construirii so­cialismului. Dar iată, in mijlocul coloanei, o periniţă! Sunt studenţi şi studente de mai multe naţionalităţi, ai mai multor popoare — toţi de la Insti­tutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti. Karim Hassan, din Bag­dad, ne-a spus : „­ Mai simbolizează pentru noi lupta tineretului pentru pace şi libertate. Noi vrem să ne trăim tinereţea, vrem să devenim specialişti care să creeze valori nece­sare înfloririi vieţii. Acesta este cre­zul tuturor tinerilor arabi“. Van Han-kun, din Pekin: „Oame­nii muncii din toate ţările demon­strează azi odată în plus împotriva tuturor celor care vor să abată moartea asupra lumii, indiferent dacă vin cu arme „curate" sau nu. Nadia Seima, Moscova : „Tinere­­tul sovietic demonstrează azi pen­tru pace, libertate şi prietenie. Ti­neretul sovietic arată azi lumii ma­rile sale realizări în construirea comunismului, care înseamnă tine­reţea şi fericirea lumii. Şi această tinereţe are nevoie de pace". Ghiorghişor Nicolae — Bucu­­reşti: „La noi în institut învaţă ti­neri veniţi din mai bine de 10 ţări. Suntem­ prieteni şi avem un singur ţel, să construim şi să trăim în pace". Richard Warzycha, polonez: „Din mijlocul acestei coloane entuziaste, care demonstrează pentru pace, pro­gres şi socialism, îmi îndrept gindu­­rile spre străzile oraşului meu, Lodz. Acolo, intr-o coloană de muncitori, demonstrează în aceste clipe tata. Idealurile noastre sunt comune: vrem să construim socialismul, iar pentru asta avem nevoie de pace". Da, părinţi şi copii, toţi, atitea popoare, şi în primul rînd cele li­bere de exploatare, ale lumii socia­liste — toţi sintem­ o singură şi mare coloană. Conştiinţa acestui fapt înteţeşte voinţa de a construi mai repede so­cialismul in ţara noastră, spre binele nostru şi al tovarăşilor noştri, înde­plinind o datorie patriotică şi inter­­naţionalistă în acelaşi timp. Despre asta vorbesc, în fond, lozinci simple, scandate de către mii de demons­tranţi, ca nişte strigături folclorice ţîşnite din adincul poporului. „Ne conduci, partid iubit, Spre trai bun şi fericit" „Noi cu drag muncim, Cincinalul să-mplinim“ „Să-nfloreas­­că-a noastră ţară, Republica Popu­lară“ ! Şi coloanele îşi continuă drumul: o mulţime imensă, cum rareori am văzut, chiar şi de 1 Mai. Măsurile luate de partid şi guvern pen­tru îmbunătăţirea sistemului de sa­larizare au fost urmate de un nou avînt în muncă. Numărul uriaş al manifestanţilor, căldura cu care au demonstrat au arătat în mod grăi­tor hotărîrea lor de a traduce mai departe în viaţă, cu avînt sporit, politica partidului şi guvernului, programul construcţiei socialiste, de a infringe toate greutăţile, asi­­gurind prin munca lor continua ri­dicare a nivelului de trai. Un tineret călit Marşul sportivilor... începe parada tinereţei, vioiciunii, sănătăţii. Iată campionii naţionali — în tri­courile lor caracteristice — dar iată şi mii de tineri care încă nu-s cam­­pioni, dar cărora sprijinul statului nostru le oferă posibilitatea de a-şi căli organismul şi voinţa, de a-şi spori bucuria, de a trăi în vigoare şi sănătate. Un tineret gata să în­frunte orice greutăţi — dar gata în acelaşi timp să se bucure de aer, de soare, de viaţă, de satisfacţiile muncii socialiste şi de roadele ei tot mai mari. Un colorit viu de costume, trupuri elastice şi puternice, nu lipsite de graţie, inundă piaţa. Se defilează pe raioane, ceea ce ilustrează noua or­ganizare a activităţii sportive pe o mai largă bază de masă. Defilează un grup mare de ci­clişti, apoi membrii cercurilor spor­tive şi tehnice ale Asociaţiei volun­tare pentru sprijinirea apărării pa­triei (A.V.S.A.P.). Iată un satelit artificial!... Nu, nu pe cer, se învîrte în jurul unui glob alegoric, şi e primit cu vii aplauze. Parada tinereţii continuă cu alte grupuri de sportivi şi sportive din colectivele şi cluburile bucureştene. E ora 2 şi marea demonstraţie a oamenilor muncii se apropie de sfîrşit. Din depărtare se văd oamenii de ordine. Se opresc în Piaţa Stalin şi toată lumea — în tribune şi în piaţă — intonează acordurile cunoscute azi, ca nici un alt cîntec, în toate ţările lumii, în toate limbile pămîn­­tului. Spre cerul însorit se ridică sunetele Internaţionalei. Cu impresionanta ei precizie, care ne-a stîrnit de atitea ori admiraţia în zilele marilor sărbători, fanfara înaintează cu paşi siguri. Cîntînd din mers, se opreşte în faţa tribunei centrale, face brusc la stingă şi plea­că hotărît, cintînd mai departe, în aplauzele care nu mai contenesc. Marea demonstraţie a luat sfîrşit : începe sărbătoarea în parcuri, la pă­dure, în pieţele publice, sărbătoarea­ tradiţională pe care bucureştenii — dispreţuind primejdia ploii — cinstit-o aşa precum se cuvine, pînă la ore tîrzii din noapte. Clipe minunate au petrecut oame­nii muncii din Capitală vineri după­­amiază şi seara. Pe scenele special amenajate şi in frumoasele parcuri din Bucureşti s-a auzit din nou voioşia cîntecului şi a dansului. Artişti ai teatrelor din Capitală şi echipe artistice de amatori s-au în­­tîlnit cu zeci de mii de spectatori pe întreg cuprinsul Capitalei — la Casa de cultură „Nicolae Bălcescu" sau în Piaţa Rahovei, în Parcul de cultură şi odihnă „I. V. Stalin“ sau in Piaţa Republicii, la căminele cul­turale de la Cărămidari şi Argeş- Copăceni sau in pădurea Androna­­che, oferindu-le reuşite programe ar­tistice. (Urmare din pag. I-a) rujul socialist, în frunte cu U.R.S.S., mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, clasa muncitoare din toate ţările, mişcarea populară tot mai largă de luptă pentru pace care se dezvoltă în statele capitaliste şi lupta de eliberare naţională a popoarelor din colonii. Iniţiativele neobosite ale U.R.S.S. pentru înlăturarea pericolului unui război atomic oglindesc interesele vi­tale ale întregii omeniri. Hotărîrea Sovietului Suprem al U.R.S.S. de a înceta unilateral experienţele cu toate tipurile de arme atomice şi cu hidro­gen constituie o nouă şi măreaţă ac­ţiune de pace. Ea creează condiţii pentru încetarea de către toate sta­tele a experienţelor cu armele nuclea­re şi întăreşte speranţa omenirii că ea va fi eliberată de ameninţarea războiu­lui atomic. Ţările imperialiste, conti­nue, cu încăpăţînare politica lor fa­limentară de pe poziţii de forţă, n-au dat pînă acum răspunsul aşteptat la iniţiativa Uniunii Sovietice. Dar forţele păcii sînt mai puternice decit forţele războiului. Politica dusă de statele socialiste pentru salvarea o­­menirii de grozăviile unui nou război se bucură de simpatia şi sprijinul ma­selor populare tot mai largi. In toate ţările se dezvoltă tot mai mult uni­tatea clasei muncitoare şi a organiza­ţiilor sale sindicale in lupta pentru ză­dărnicirea planurilor negre ale impe­rialismului generator de războaie, pentru pace şi colaborare internaţio­nală. In fruntea mişcării popoarelor pen­tru pace şi progres din fiecare ţară stau partidele comuniste şi muncito­reşti care şi-au reafirmat în consfă­tuirile de la Moscova unitatea iar ideologică de nezdruncinat şi hotări­­rea de a întări această unitate — con­diţie principală pentru victoria idei­lor păcii şi socialismului în întreaga lume. De 1 Mai 1958 oamenii muncii din ţările socialiste şi din ţările capitalis­te, din ţările coloniale şi din ţările care s-au eliberat de-acum de robia colonială, cer împreună cu toate for­ţele progresului, cu toţi cei cărora le sunt scumpe pacea şi viitorul omeni­rii , să înceteze experienţele cu armele nucleare, să fie oprită înarmarea cu arme atomice a Germaniei occidentale, să se pună capăt cursei înarmărilor, să înceteze jocul cu focul atomic al aţîţătorilor la război. Tovarăşi, In ziua de 1 Mai poporul muncitor din ţara noastră trece în revistă cu îndreptăţită mîndrie patriotică succe­sele dobindite în construirea orîndui­­rii socialiste. In 1957 producţia industriei siderur­gice a depăşit de 3,4 ori nivelul din 1938, cea a industriei constructoare de maşini de 7 ori, a industriei petrolife­re aproape de 2 ori, a industriei bunu­rilor de consum de 3 ori. Clasa noastră muncitoare întimpină ziua de 1 Mai prin noi realizări de seamă în mărirea producţiei de bu­nuri materiale şi în dezvoltarea forţe­lor de producţie ale patriei noastre. In industria socialistă planul de stat pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 104,4%, productivitatea muncii a crescut cu 10,2 la sută. Salariul mediu lunar al muncitorilor a crescut în comparaţie cu anul trecut. Realizările obţinute sunt rezultatul iniţiativei crescînde a oamenilor mun­cii care desfăşurînd tot mai larg în­trecerea socialistă, participînd mereu mai activ la consfătuirile de producţie îşi exprimă prin fapte rolul lor de stă­­pini ai ţării. Iniţiativa minerilor de la Aninoasa de depăşire a planului în fiecare zi şi la fiecare loc de muncă, iniţiativa me­­talurgiştilor de la Reşiţa de a se construi cu aceeaşi cantitate de ma­terie primă mai multe produse, iniţia­tiva ţesătoarelor de la Industria Bum­bacului de a mări randamentul maşi­nilor, iniţiativa muncitorilor din agri­cultură de organizare a brigăzilor per­manente complexe şi alte numeroase iniţiative ale oamenilor muncii consti­tuie o dovadă a rezervelor inepuiza­bile pe care le pune in valoare mun­ca eliberată de exploatare, o dovadă a creşterii participării active a maselor la organizarea, conducerea şi gospo­dărirea economiei ţării. Partidul cheamă toţi oamenii muncii să desfăşoare tot mai larg întrecerea socialistă pentru Îndeplinirea planului de producţie, pentru creşterea produc­tivităţii muncii şi reducerea preţului de cost , cheză şi a ridicării continue a nivelului de trai al celor ce mun­cesc. In agricultură s-au obţinut rezulta­te de seamă în dezvoltarea producţiei agricole. Creşte şi se întăreşte secto­rul socialist al agriculturii. Ţărănimea muncitoare se convinge din ce în ce mai mult că drumul socialismului este drurnul belşugului şi al bunei stări. Partidul şi guvernul cheamă oame­­nii m­uncii de pe ogoarele patriei noas­tre să dea viaţă măreţului program de dezvoltare a agriculturii noastre, dez­bătut şi aprobat la Consfătuirea de la Constanţa a ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul socialist al agriculturii, să lupte pentru a obţine recolte bo­gate de grîu, porumb, produse ani­male, legume şi fructe. Să executăm lucrările agricole de primăvară in timpul cel mai scurt şi cit mai bine în vederea obţinerii unei recolte îm­belşugate în acest an, pentru a contri­bui la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii de la oraşe şi a ri­dica bună­starea ţărănimii muncitoare. Intelectualitatea noastră, oamenii de ştiinţă şi cultură, urmînd cu încre­dere politica partidului, pun întreaga lor capacitate creatoare în slujba dez­voltării şi perfecţionării tehnicii, în slujba înfloririi ştiinţei şi culturii şi îşi aduc aportul cu cinste la constru­irea socialismului. Muncitorii, ţăranii, intelectualii din ţara noastră răspund la calomniile murdare şi uneltirile imperialiştilor, care visează restaurarea vechii orîn­­duiri capitalisto-moşiereşti, prin mun­ca şi lupta lor plină de avînt pen­tru victoria socialismului în patria noastră şi apărarea păcii in lume. Forţa noastră se întemeiază pe ali­anţa de nezdruncinat dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, pe unitatea poporului romin şi a mi­norităţilor naţionale, pe hotărîrea în­tregului popor de a urma politica marxist-leninistă a Partidului Munci­toresc Român şi a guvernului Repu­blicii Populare Romíne, politică de propăşire şi înflorire a ţării noastre, de făurire a unei vieţi din ce în ce mai bune pentru poporul muncitor. Realizările obţinute în făurirea o­­rînduirii socialiste, minunatele pers­pective de viitor nu pot face poporul nostru să uite nici o clipă necesitatea de a întări vigilenţa faţă de duşma­nul de clasă, de a zădărnici încercările sale viclene de a lovi în cuceririle re­voluţionare ale poporului. Poporul nostru consideră drept sar­cina sa supremă să depună toate for­ţele pentru consolidarea continuă a lagărului socialist, în frunte cu Uniu­nea Sovietică, pentru întărirea unită­ţii şi colaborării frăţeşti intre ţările socialiste. Poporul român este hotărit să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a-şi a­­duce întreaga contribuţie la slăbirea încordării internaţionale, la Întărirea păcii. Guvernul Republicii Populare Române sprijină convocarea unei in­­tîlniri la nivel înalt, se pronunţă îm­potriva cursei înarmărilor, pentru în­cetarea imediată a experienţelor cu armele nucleare, pentru crearea unei zone denuclearizate în Europa, pen­tru desfiinţarea blocurilor militare şi lichidarea bazelor militare aflate pe teritorii străine. Împotriva războiului rece şi a politicii de pe poziţii de for­ţă, pentru rezolvarea pe cale paşnică a tuturor problemelor internaţionale, pentru dezvoltarea colaborării econo­mice şi culturale între ţări şi popoare. Sub conducerea Partidului Muncito­resc Român, sub steagul biruitor al marxism-leninismului, înainte spre victoria deplină a socialismului în scumpa noastră patrie! Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în lupta pentru pace, democraţie şi so­cialism ! Trăiască lagărul socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neclintit al păcii şi socialismului! Trăiască pacea şi prietenia intre po­poare! Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol Şuvoiul miilor de sportivi — imagine a unui tineret viguros şi oţelit . In rtnduri strînse, cu mîinile pe • j ţevile armelor trec gărzile * muncitoreşti ? ! Televiziunea a adus j ; intreg freamătul săr- ; : bătoresc al acestui 1 Mai şi la spitalul „Alexandru Sahia" din Bucureşti. In clişeu: «gea* 7 Bolnavii urmărind, pe \ /V ecranul televizorului \/ desfăşurarea demon­straţiei oamenilor « muncii î (Foto R. COSTIN) * Uralele, cintecele fi jocurile au revărsflt peste imensa piaţă « devenită o mare multicolori « bucuria acestui 1 Mai, tn care oamenii muncii și-au manifestat dragostea pentru ^ .j. »irtid fl ginern, hotărîrea de » obţine «o» succese in epnetruirea socialismului K £}?OXO nn. ,VINTILAiJ Nr. 4205

Next