Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)

1958-07-22 / nr. 4273

Pag. 2 Direct de la arie In raioanele Segarcea şi Băileşti — unde secerişul s-a terminat in cîteva zile — se treieră de zor. Colectiviş­tii, intovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu gospodărie individuală muncesc de zor ca să termine în cel mai scurt timp treieratul. Ei culeg acum rodul muncii lor. Muncă în comun — recolte mai mari Cei mai bucuroşi de rodul muncii lor sunt colectiviştii şi intovărăşiţii. Aceasta pentru că gospodăriile colec­tive şi întovărăşirile agricole culeg acum recolte mai mari la hectar de­­Cât „individualii“, ceea ce dovedeşte marile avantaje ale muncii în comun. Colectiviştii din comuna Măceş, raio­nul Segarcea, au obţinut pe cele 76 ha. cultivate cu griu, o producţie me­die de 1560 kg. la ha., iar cei din co­muna Goicea, 1600 kg. la ha­, pe cînd ţăranii cu gospodărie individuală au obţinut recolte mult mai mici. Aceste exemple conving pe tot mai mulţi ţă­rani muncitori să se alăture colecti­viştilor şi intovărăşiţilor. Grîul contractat se preia la arii Marin Cioroianu, delegatul batozei de la aria nr. 1 din comuna Cerăt, după ce înşiră pe o hîrtie cîteva ci­fre, trage o linie şi adună­ peste 6.700 kg. griu preluate din contrac­tări pînă la 10 iulie. Asemenea soco­teli se fac zilnic la fiecare arie. In raioanele Segarcea şi Băn­eşti s-au contractat cu sfatul însemnate cantităţi de grîu. Sfaturile populare şi unităţile întreprinderii „Recolta“ şi ale cooperaţiei de consum, au sta­bilit ca preluarea griului contractat să se facă la aiii, acest lucru fiind în avantajul ambelor părţi contractante. In acest scop, la fiecare arie au fost numiţi achizitori care au primit tabe­le cu numele producătorilor con­tractanţi, s-au organizat convoaie pentru transportul griului preluat etc. Tot mai mulţi ţărani muncitori predau grîul la arie. Petre Nicolaescu din co­muna Segarcea, ţăran cu gospodărie individuală care contractase cu statul 2.000 kg. griu, a stat şi a so­cotit : „Dacă aş duce griul acasă, ar trebui să-l pun în magazie şi apoi să-l încarc din nou pentru a-l transporta la siloz. Pentru asta mi-ar trebui mult timp, muncă în plus, aş obosi vitele. Nu e bine! Mai bine-l predau direct“. Şi aşa a şi făcut. El şi-a predat grîul contractat direct de la arie, primind suma cuvenită. Pînă la 11 iulie, numai în raionul Se­garcea fuseseră preluate din contrac­tări, direct de la arii, peste 100 tone de grîu. Tot aşa au procedat şi ţăra­nii muncitori Florea Paraschiv din Băn­eşti, Dumitru Popa din comuna Birca etc. Achizitorii de la arii discută cu pro­­ducătorii, le explică avantajele pe care le au cînd predau pe Ioc griul contractat. In acest fel, fiecare produ­cător după ce treieră caută să se a­­chite de obligaţiile pe care Ie are pe baza contractului încheiat. Ceva despre baze Pentru a asigura o bună recepţio­­nare şi depozitare a cerealelor s-au luat, ce-i drept, o serie de măsuri, s-a făcut curăţirea şi dezinfectarea si­lozurilor, s-au verificat aparatele de laborator etc. Aceste măsuri s-au do­vedit insă insuficiente. Spre bazele de recepţionare se în­dreaptă zilnic numeroase care încărca­te cu grîu­uium de la batoze, preluări din contractări etc. Operaţiile de recep­­ţion­ire a cerealelor şi de descărcare se desfăşoară anevoios. La bazele din Portăreşti, Băn­eşti şi Segarcea, con­voaiele de care venite de la aici aş­teaptă ore întregi pînă le vine rîndul. Numai la baza din Portăreşti, în ziua de 12 iulie se strinseseră şi aş­teptau de multe ore peste 40 de care cu griu. In acest fel, ţăranii munci­­tori pierd timp preţios, tocmai acum cînd pe cimp trebuie efectuate o serie de alte lucrări. Pentru a înlătura a­­ceastă situaţie, este necesar ca bazele de recepţie să fie asigurate cu perso­nal suficient, iar munca să fie mai bine organizată. N. CUCUI -090­­ 090- Şedinţa plenară a Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romina In zilele de 17 şi 18 iulie a.c. a avut loc şedinţa plenară a Consiliu­lui Naţional al Femeilor din R.P. Romînă. Preşedinta consiliului, Maria Ro­­setti, a prezentat darea de seamă a delegaţiei femeilor din ţara noastră care a participat la cel de-al IV-lea Congres al F.D.I.F., ţinut la Viena intre 1—5 iunie a.c. A fost aprobat planul de popu­larizare a lucrărilor Congresului F.D.­ F. In discuţiile care au avut loc s-au scos în evidenţă acţiunile de masă ale femeilor în întîmpinarea Con­gresului F.D.I.F. şi a zilei de 1 iunie — Ziua Internaţională a Copilului. Consiliul Naţional al Femeilor, dez­­bătînd sarcinile ce reies din hotărî­­rea partidului şi guvernului privind apărarea avutului obştesc, a adop­tat un plan de măsuri în vederea mobilizării femeilor din ţara noas­tră la apărarea şi întărirea proprie­tăţii socialiste. Consiliul Naţional al Femeilor a exprimat hotărîrea femeilor de a participa mai activ la aplicarea în viaţă a politicii partidului şi guver­nului nostru, politică care corespun­de năzuinţelor celor mai fierbinţi ale poporului pe calea construirii so­cialismului şi apărarea păcii. Plenara Consiliului Naţional al Femeilor a înfierat şi condamnat a­­gresiunea militară americano-engle­­ză în Liban Şi Iordania care consti­tuie un amestec direct în treburile interne ale acestor ţări, un atentat la pacea lumii. (Agerpres) Se dezvoltă mişcarea trei sutamisto La început, în mişcarea suferiţjistă din cadrul întreprinderii Regionale de Transporturi Auto (I.R.T.A.) Bucureşti erau antrenaţi numai ciţiva conducători auto. Astăzi însă în această importantă acţiune au fost antrenaţi aproape 100 de şoferi de la I.R.T.A.-Bucureşti. Din­­tre aceştia,­­­ au şi depăşit 100.000 km., angajîndui-se într-o luptă şi mai grea : 300.000 km. fără repara­ţii capitale- şoferi ca Vlad Alecu, Iacob Puşcaşu, Ioniţă Marin, Băbuş Ion, Pop Dumitru şi Rozeanu Con­­stantin au şi devenit trei sula­­miişţi. Exemplul acestora a sti­mulat pe toţi şoferii de la autobu­zele I.R.T.A. Bucureşti, care­­— în cinstea zilei de 23 August — s-au angajat să sporească numărul suta­­miiştilor şi treisutamiştilor. -0 -0­-090- Pedepse meritate Mih­ai Popa era merceolog la coo­perativa din comuna Cireşu, raionul Filimop Sîrbu- E­ a gestionat în timp magazinul din satul Grigorescu, cînd a reuşit să sustragă mărfuri în valoa­re de 17.598 lei Mihai Popa a fost de­ferit justiţiei pentru furtul săvîrşit. Tribunalul popular al raionului Filimon Sîrbu l-a condamnat la 7 ani închisoa­re corecţională. Totodată, defrapdato­­ru­l a fost obligat să despăgubească cooperativa cu suma de 17.598 Iei. Intr-o noapte, Mihai Zahorneanu, din comuna Valea Călmăţui, se întorcea cu carul încărcat spre casă- Furase du­lapi, lemne de foc, scînduri şi alte ma­teriale de la G A.S. Justin Georgescu. Pe drum el a fost prins de organele miliţiei. Hoţul a fost condamnat la doi ani închisoare corecţională. Profitînd de lipse de vigilenţă a COMRAIC­OP Bujoru, Spiru Nichi­for a ajuns gestionar al unui depozit de cherestea, unde „s-a apucat de trea­bă“. El a adus pagube COMRAICOOP- ului în valoare de peste 60.000 lei. Căutînd să „lucreze“ cu abilitate, s-a la controlul făcut Spiru Nichifor prezentat chiar cu un plus în gestiune. S-a stabilit însă că și acest plus el şi-l crease tot pe căi necinstite, întoc­mind culoaje nereale etc. Tribunalul popular al raionului Bujoru l-a co­n­damnat la 10 ani închisoare corecţior­nală, obligîndu-l să plătească daune de 61.915 lei. C. MURARESCU jurist Un studio modern de înregistrări la Institutul de folclor In incinta Institutului de folclor se va amenaja un studio modern pentru înregistrări de sunet. Stu­dioul va avea instalaţii perfecţionate şi aparatură de ultimul tip. Pentru început a şi sosit la institut o masă de regie echipată cu două magneto­­foane, în studio se vor putea realiza imprimări de înaltă calitate nece­sare complectării fonotecii institutu­lui şi schimbului de înregistrări de folclor cu alte țări. Lucrări de modernizare a unor străzi din Capitală Lucrările de modernizare a unor străzi din Capitală se desfăşoară in­tens. Astfel, asfaltarea bulevardului 6 Martie, între Cişmigiu şi Operă, este pe terminate. La începutul lu­nii august, această importantă ar­teră a Bucureştiului va fi redată cir­culaţiei. Intr-un stadiu avansat se află şi lucrările de pe şoseaua Ber­­ceni. Aici vechiul drum, îngust, se transformă într-un larg bulevard, cu trotuare asfaltate. Pe acest nou bule­vard se vor planta arbori şi flori şi se va reface reţeaua de iluminat. ­0­0-Recepţie oferită de însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureşti însărcinatul cu afaceri al Belgiei la Bucureşti, Jean Leroy, a oferit luni seara o recepţie cu ocazia zilei de 21 iulie, sărbătoarea naţională a Belgiei. La recepţie au luat parte acad. prof. P. Constantinescu-Iaşi, mem­bru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Eduard Mezincescu, secre­tar general al Ministerului Afaceri­lor Externe, funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe şi din alte ministere, academicieni, oa­meni de artă şi cultură, ziarişti. Au luat parte şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Populară Romina şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) -0 90- Sesiunea Comisiei mixte romîno-iugoslave pentru lucrările de amenajare a Dunării Intre 12—21 iulie a avut loc la Bucureşti cea de-a patra sesiune a Comisiei mixte romîno-iugoslave pentru conducerea şi coordonarea lucrărilor de amenajare a Dunării în sectorul Porţilor de Fier, în timpul sesiunii s-au examinat stadiul lucrărilor de studii de te­ren, care sunt aproape terminate, al lucrărilor de proiectare care se e­­fectuează de grupa comună de lucru româno-iugoslavă de la Institutul de studii şi proiectări energetice (I.S.P.E.) Bucureşti şi „Energopro­­iect“-Belgrad, precum şi unele pro­bleme economico-financiare. Lu­ni la amiază, la Ministerul In­dustriei Grele, conducătorii celor două părţi: ing. Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului Industriei Grele, şi ing. Cedomir Milicevici, di­rector general al Comunităţii iugo­slave de energie electrică, au sem­nat protocolul încheiat la această sesiune. (Agerpres) -090-S­PORT CURSA SCÎNTEII Ediţia a XI-a cîştigată de C. Dumitrescu Duminică s-a încheiat ediţia a XI-a a „Cursei Scînteii“. Tradiţio­nala întrecere ciclistă de mare fond a revenit ciclistului C. Dumitrescu (C.C.A). Ultima etapă (Oraşul Stalin — Bucureşti) a fost dominată de ci­clişti care aveau o poziţie mediocră în clasament. Faptul este destul de curios, deoarece ne aşteptam ca fruntaşii clasamentului să refacă di­ferenţele de timp ce-i separau. Ei s-au mulţumit CU locurile ocupate şi s-au supravegheat doar reciproc. Aşa se face că datorită unei eva­dări iniţiate la Timiş de Glodea şi Muşa, la care puţin mai departe s-au alăturat Mihăilă şi Dulu, toate punctele de căţărare şi sprinturile prin oraşe au fost disputate de a­­ceştia. La Predeal şi Breaza, bun că­ţărător se dovedeşte Glodea. Datorită punctelor obţinute în acest fel, Glo­dea a ocupat primul loc în clasa­mentul general al căţărătorilor. Sprintul din Azuga l-a cîştigat Muşa, la Sinaia Dulu, iar la Cîmpina şi Ploeşti — Mihăilă. Din cei 4 fugari, după Ploeşti rămâne pe poziţie doar Mihăilă care, alergînd de unul sin­gur, nu poate să-şi menţină pînă la urmă avansul şi este ajuns la Oto­­peni. Imediat, V. Ionescu şi Şt. Po­­receanu pleacă pe rînd din pluton şi intră primii în Bucureşti. Distanţa mare ce se formează în­tre ei şi pluton dă posibilitate mul­ţimii înşiruite pe şoseaua Kiselef să creeze un culoar fals, astfel că de la Arcul de Triumf plutonul mare greşeşte traseul şi soseşte pe velo­dromul Dinamo înaintea fugarilor. Cum era normal, victoria în etapă a fost atribuită unuia dintre fugari, Şt. Poreceanu, care a sosit pe stadion înaintea lui V. Ionescu. Ca şi în ceilalţi ani, „Cursa Scîn­teii“ a dat posibilitate cicliştilor mai puţin cunoscuţi să se remarce, să-şi dovedească pregătirea lor fizică, pre­cum şi calităţi de voinţă şi comba­tivitate. Forma bună pe care o de­ţin alergătorii noştri fruntaşi făcea să se presupună iniţial că şi în a­­ceastă cursă le va fi uşor să do­mine. Dar n-a fost tocmai aşa. Mai întîi că alergători ca I. Stoica, C. Ariton, V. Ziegler, M. Scherg, Al. Mitroi, Gh. Crăciun şi alţii au re­zistat hărţuielilor şi treţiei deose­bit de puternice a cicliştilor frun­taşi. Nu de puţine ori cei mai ti­neri au fost şi exemple de comba­tivitate şi dîrzenie, în această pri­vinţă fără îndoială că nota cea mai mare se cuvine noii pleiade de ci­clişti. Pe de altă parte, numeroase sprinturi în oraşe şi chiar victorii de etapă au revenit celor mai ti­neri, ceea ce arată că şi ei au iniţiat dese acţiuni. Mediile orare în fiecare etapă au fost ridicate, în ciuda căldurii. Pentru un tra­­seu de aproape 1.000 km., este re­marcabilă şi media orară generală (38,576 km.). Toate cele de mai sus — buna pregătire a cicliştilor, me­diile orare ridicate, încrederea în forţele proprii şi dîrzenia celor mai tineri — se datoresc desigur bogatei activităţi competiţionale pe care au avut-o anul acesta cicliştii noştri. ION DUMITRIU Aspect de la sosirea din ultima etapă a „Cursei Scînteii“, în medalion, cîştigătorul întrecerii,­­ C. Dumitrescu S­C­Î­If­T­E­I­A 14 ANI DE LA ELIBERAREA POLONIEI Salut frăţesc poporului polonez Astăzi, poporul frate polonez sărbă­toreşte cea de-a 14 aniversare a celui mai măreţ eveniment din istoria sa: eliberarea din jugul fascist, naşterea Poloniei noi, populare. Cu 14 ani în urmă s-a pus capăt pentru totdeauna suferinţelor şi umi­linţelor pe care le-a îndurat vreme în­delungată poporul polonez ca urmare a politicii trădătoare, antinaţionale şi antipopulare a claselor exploatatoare, înfeudate trusturilor imperialiste. Cotitura hotărîtoare petrecută atunci în viaţa poporului polonez este indi­solubil legată de evenimentele din vara anului 1944, cînd glorioasa Ar­mată Sovietică, nimicind armatele co­tropitorilor hitleriști ce se retrăgeau spre Berlin, a început eliberarea Po­loniei de sub jugul fascist. Alături de ostașii sovietici, pentru izgonirea de pe pămîntul polonez a fasciştilor hit­lerişti şi zdrobirea fasciştilor, au lup­tat cu eroism patrioţii polonezi, uni­tăţile armatei poloneze renăscute. La 22 iulie 1944, în primele teritorii cu­răţate de fascişti, Comitetul polonez de eliberare naţională, creat de către forţele revoluţionare democra­tice ale ţării, în frunte cu Par­tidul Muncitoresc Polonez, a lansat istoricul manifest prin care a fost proclamată instaurarea puterii­ popu­lare. Poporul român a urmărit cu caldă simpatie bătălia grea dusă de poporul polonez pentru eliberarea ţării din jugul fascist şi a salutat cu en­tuziasm încununarea ei victorioasă. Cu bucurie şi dragoste frăţească a urmărit şi urmăreşte poporul nostru realizările dobîndite de poporul-frate polonez, liber şi stăpîn pe soarta sa, în anii puterii populare. Se ştie că cotropitorul fascist trans­formase Polonia intr-un imens cimit­­ir, că prefăcuse în ruină şi cenuşă Varşovia, ca şi alte oraşe poloneze, cu un trecut secular, cu monumentele lor istorice şi cu comorile lor artistice. Poporul polonez eliberat, în frunte cu cei mai devotaţi fii ai săi, comuniştii, avintîndu-se cu abnegaţie în munca paşnică creatoare a vindecat cu suc­ces rănile războiului şi a trecut cu ho­­tărîre la făurirea vieţii sale noi, so­cialiste. In anii puterii populare, Po­lonia a devenit, sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Unit, un stat îna­intat cu o industrie dezvoltată. Este suficient a arăta că în prezent, pro­ducţia industrială a Poloniei e de cinci ori mai mare decit in 1938, iar potrivit planurilor preliminare, in ur­mătorii şapte ani, adică pînă în 1965, producţia întregii industrii va creşte de zece ori în comparaţie cu anul 1938. Pe continentul nostru, Polonia ocupă astăzi al cincilea loc in ce priveşte volumul producţiei industriale. Datorită importantelor realizări do­bîndite în dezvoltarea economică a ţării cresc continuu posibilităţile pen­tru învingerea greutăţilor ivite la un moment dat în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al maselor munci­toare, partidul şi guvernul acordînd în ultimii ani acestei probleme o aten­ţie deosebită. Succesele poporului polonez in opera de construcţie paşnică sunt o dovadă de necontestat a vitalităţii regimului democrat-popular, a forţei atotbirui­toarelor idei ale socialismului şi in­ternaţionalismului proletar. Aceste succese au fost obţinute, sub condu­cerea Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez, de către clasa muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare şi atrăgînd în jur toate forţele patriotice şi democratice ale ţării. Totodată, asemenea succeselor dobîn­dite de toate ţările lagărului socialist, ele sînt un rod de preţ al colaborării multilaterale a Poloniei cu celelalte ţări surori şi în primul rînd cu Uniu­nea Sovietică. „Una din condiţiile cele mai importante ale realizărilor econo­mice din cei 14 ani care au trecut şi ale realizării planurilor noastre de continuă dezvoltare economică — arată tov. W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. — este apartenenţa Poloniei la comunitatea ţărilor socia­liste, la lagărul socialist. O impor­tanţă deosebit de mare o are pentru noi alianţa şi prietenia frăţească cu Uniunea Sovietică. Fără ajutorul în credite al Uniunii Sovietice, fără ma­şinile şi mijloacele de producţie sovie­tice, fără comerţul cu Uniunea Sovie­tică nici nu ar fi putut fi vorba astăzi ca in Polonia populară volumul pro­ducţiei industriale să sporească de cinci ori, nu am fi avut Nowa Huta şi multe ale întreprinderi industriale..." Partidul Muncitoresc Unit Polonez subliniază în permanenţă însemnătatea întăririi prieteniei şi coeziunii dintre ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pe baza principiilor leniniste care şi-au găsit expresie in Declaraţia de la Moscova a reprezen­tanţilor partidelor comuniste şi mun­citoreşti din ţările socialiste. Partidul Muncitoresc Unit Polonez stă pe po­ziţia respingerii revizionismului — principala primejdie în mişcarea mun­citorească. R. P. Polonă promovează cu con­secvenţă pe plan extern o politică de pace şi colaborare internaţională. Sprijinind cu hotărîre marile iniţiative de pace ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste, Polonia popu­lară aduce totodată o preţioasă contribuţie proprie, în lupta pentru slăbirea încordării internaţionale, îm­potriva reînvierii militarismului ger­man, pentru dezvoltarea prieteniei şi colaborării în Europa şi în lume. De o largă aprobare se bucură în opinia publică iubitoare de pace de pretutin­deni iniţiativa guvernului polonez cu privire la crearea unei zone denuclea­­rizate în centrul Europei. In aceste zile, cînd imperialiştii americano-en­­glezi au dezlănţuit şi se străduiesc să extindă tîlhăreasca lor agresiune îm­potriva popoarelor arabe, glasul po­porului polonez răsună puternic ală­turi de acela al tuturor popoarelor iu­bitoare de pace, care cer înfrînarea a­­gresorilor şi îşi exprimă solidaritatea cu lupta antiimperialistă a popoarelor arabe. Intre popoarele român şi polonez, în­tre ţările noastre, care construiesc so­cialismul şi păşesc cot la cot în ma­rea familie unită a ţărilor socialiste, există trainice legături de prietenie şi colaborare ce se adîncesc şi se dez­voltă zi de zi. O deosebită contribu­ţie la întărirea relaţiilor frăţeşti din­tre popoarele român şi polonez, la întărirea unităţii întregului lagăr so­cialist a adus-o vizita făcută în ţara noastră, în luna mai, de către delega­ţia de partid şi guvernamentală a R. P. Polone, în frunte cu tovarăşii Wladyslaw Gomulka şi Josef Cyran­­kiewicz. Cu prilejul acestei vizite s-a manifestat hotărîrea comună de a a­­dînci şi lărgi colaborarea multilatera­lă şi schimbul de experienţă atît în­tre partidele noastre, cit şi între cele două state. Cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a eliberării Poloniei, poporul nostru îşi exprimă incăodată sentimentele de prietenie adîncă faţă de poporul polo­nez, hotărîrea de a dezvolta neconte­nit şi întări această prietenie şi cola­borare romîno-polonă în interesul am­belor popoare, al cauzei păcii şi socia­lismului. Poporul român urează din adîncul inimii poporului-frate polonez să cucerească noi şi noi izbînzi în opera de construcţie a socialismului, in lupta pentru apărarea păcii. In staţiunea climaterică Krynice oamenii muncii din R. P. Polonă îşi petrec plăcut zilele de concediu. Succese romîneşti TENIS. In cupa „Galea" — competiţie internaţională de tenis rezervată Juniorilor — echipa ţării noastre a reuşit un frumos suc­ces, calificîndu-se pentru turneul fi­nal care va avea loc la Vichy (Franţa). Este de remarcat că pen­tru aceasta cei trei sportivi români (I. Ţiriac, D. Viziru şi V. Serester) au avut de înfruntat in meciul de­cisiv al zonei a IV-a echipa Fran­ţei, alcătuită din juniori cu un bo­gat palmares. CANOTAJ. Canotoarele noastre au participat săptămîna trecută la un mare concurs international des­făşurat pe lacul Bled (R. P. F. Iu­goslavia). Ele au cîştigat toate pro­bele în care au luat startul. Canotorii români au dominat cu autoritate o altă întrecere interna­ţională „Regata Snagov“, la care au concurat şi echipaje ale R. P. Ungare, R. D. Germane, R. P. Bul­garia şi Republicii Arabe Unite. TIR. La Budapesta, in Intilnirea de talere dintre trăgătorii maghiari și români, reprezentativa României și Gh. Enache s-au clasat pe primul loc în clasamentul pe echipe, res­pectiv individual. TELEGRAMA Tovarăşului ADAM RAP­AC­K­­Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone Varşovia Cu prilejul celei de-a 14-a aniver­sări a eliberării Poloniei vă rog, to­varăşe ministru, să primiţi cele ma sincere felicitări şi urări de noi suc­cese în activitatea dv. rodnică pen­tru adîncirea relațiilor de prietenii dintre țările noastre, pentru conso­lidarea păcii în lumea întreagă. A. BUNACIU Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Române 09- Spectacol de gală cu filma „Adevăratul artişit al războiului1 Cu prilejul celei de-a 14-a aniver­­sări a eliberării Poloniei, luni seara a avut loc la cinematograful „Pa­­tria“ un spectacol de gală cu filma „Adevăratul sfîrşit al războiului", o nouă producţie a studiourilor polo­neze. Filmul, realizat după un scenariu de Jerzy Zawieyski şi Jerzy Kawa­lerowicz, redă tragedia uneia din nenumăratele victime ale celui de-al doilea război mondial, fiind un im­presionant mesaj artistic închinat păcii. Regia filmului aparţine lui Jerzy Kawalerowicz, iar muzica lui Adana Walacinski. Rolurile principale sunt deţinute de artiştii Lucyna Winnicka şi Roland Glowacki, care se remarcă printr-o interpretare emoţionantă. La premieră au asistat regizorul Jerzy Kawalerowicz şi interpreta principală a filmului Lucyna Win­nicka. Publicul a primit cu căldură această deosebită realizare a cine­matografiei poloneze. (Agerpres) Note de drum din R. P. Polonă Odată era satul Moghila... — Du-te la Nowa Huta ! — mi-a spus un coleg de breaslă varșovian. Vei vedea de ce e capabil poporul eliberat. Afară de aceasta, Nowa Huta e cea mai bună ilustrare a roadelor colaborării polono-sovietice. Du-te acolo, nu vei regreta... Mai tîrziu, în cabinetul ingineru­lui Czechowicz, directorul combina­tului, mi s-a pus în faţă o scrisoare în care Mister E. B. Speer junior, directorul combinatului siderurgic din Fairless Hills — Pensilvania, situa Nowa Huta la nivelul celor mai moderne şi mai perfecţionate combinate siderurgice. — Specialiştii de peste hotare care au vizitat Nowa Huta, mi-a spus di­­rectorul, au declarat deschis că ast­fel de combinate sunt puţine, nu nu­mai în Europa apuseană, dar şi în America. In vatra vechiului sat Zile întregi am mers pe străzile oraşului aflat în continuă creştere, am fost dogorit de căldura metalu­lui abia turnat în forme, am vorbit cu novo-huteni, topitori la cuptoare sau zidari în oraş, şi am pornit în căutarea vechilor locuitori ai satului Moghila. ...In toamna lui 1950, ţăranii din Moghila. nu au mai apucat să-şi se­mene ogoarele. In miriştea proaspă­tă, imediat în urma secerătorilor au intrat cohorte de buldozere şi exca­vatoare.... Satul s-a mutat pe alte meleaguri şi griul ţăranilor din Mo­ghila a încolţit, în acea toamnă, în pămînturi noi. Pe vechea vatră a apărut altă localitate — Nowa Huta. ...Deci să facem cunoştinţă cu Nowa Huta, nu prin patos şi entuziasm, ci prin oglinda reală a cifrelor. Suprafa­ţa combinatului: 500 hectare, în peri­metrul acesta, peste 500 construcţii industriale, instalaţii, ateliere. Două cuptoare înalte, cu o capacitate de 1 1080 tone fiecare. Al treilea, în con- I strucţie, astăzi aproape gata, va a. I vea o capacitate de 1400 tone. La oţelărie, 7 cuptoare Martin cu o capacitate totală de 2.000 tone. Cinci baterii de cocsificare a cărbunelui. Un singur atelier — cel mai mare din cîteva — atinge lungimea de 780 metri. O termocentrală. O fabri­că de cărămidă refractară. Un aglo­­merator de minereu. Iată gigantul de la Nowa Huta. In cuptoarele lui ziua şi noap­tea clocotesc fonta şi oţelul, irum­­pînd în jerbe de scîntei şi fluvii de material incandescent. Ziua şi noaptea, fumegă bateriile de cocs și aglomeratorul de minereu. In lami­noare, lingourile pîrîie sub cilindri prefăcîndu-se în tabla, din care în alte uzine se întrupează Va­poare, locomotive, vagoane... Combi­natul produce anual 1.000.000 tone oțel, 1.000.000 tone fontă, 2.000.000 tone aglomerat și 2.000.000 tone cocs. Nowo-hutenii de astăzi, deja cetă­ţeni ai tînărului oraş, au venit aici din toate colţurile Poloniei, dar mai ales din satele regiunilor învecina­te. Au venit aici chemaţi de partid, de organizaţia de tineret, de umbra mişcătoare a macaralelor de con­strucţie. Pentru mulţi din ei, Nowa Huta a însemnat începutul drumu­lui în viaţă. Mulţi s-au căsătorit sau şi-au chemat aici familiile. Acesta ar fi peisajul Nowei Huta prezentat sec, fără comentarii, suc­cint, atît cit permite coloana ziaru­lui. Să dăm cuvîntul oamenilor din Nowa Huta Czechowicz, directorul combinatu­lui, om de 45 de ani, înalt, faţă măs­linie ; pasiunea practică : combina­tul siderurgic ; pasiunea rîvnită ; sportul cu caiacul pe lacurile Mazu­­riene. — 1957 a fost anul de cotitură pen­tru combinat. Producţia, cu 27% mai mare decit în 1956, 266.000.000 zloţi beneficiu net şi peste 50.000.000 do­lari intraţi în tezaurul statului din exportul metalului produs la No­wa Huta. Oţelul nostru e cumpărat de ţări ca R.F.G., Japonia, China, Egipt, India, Brazilia, Franţa, Israel, Italia, Spania, Cehoslovacia, Româ­­nia, Ungaria şi Bulgaria. Anul ace­sta continuă creşterea producţiei, cam cu 13% faţă de anul trecut. Combinatul a ajuns la un venit zilnic de 1.000.000 zloţi. Deşi este astăzi unul din cele mai mari com­binate din centrul Europei, el va mai continua să crească. Conform planului de mărire a combinatului, întocmit de specialiştii sovietici, ca­pacitatea de producţie a acestuia va atinge 3.500.000 tone oţel anual. — 3.500.000 tone oţel anual! Un a­­devărat gigant. — Ţineţi sear­a de faptul că îna­inte de război, întreaga producţie de oţel a Poloniei se ridica la 1.500.000 tone... Alt locatar al Nowei Huta: — Locuiesc aci de patru ani. Gaz, încălzire centrală, baie, cinemato­graf, tramvai pînă la combinat... A­­bia aci simt și eu că-mi trăiesc viața. Un tînăr inginer siderurgist: — Sînt de aproape opt ani aici. Am venit direct, de pe băncile făcui­­tății. Mi-e drag oraşul, combinatul e pentru mine a doua casă, pot spune cu curaj că aici mi-am văzut sensul vieţii. Am crescut odată cu ceea ce vedeţi în jur. Dar nu mă opresc, nici Nowa Huta nu stă în loc. Veţi auzi încă multe despre noi. Noile in­stalaţii, laminoarele de ţevi şi tablă subţire vor fi dotate cu aparate de televiziune tehnică... Ne gind­im la un mic laborator atomic pentru fo­losirea izotopilor radioactivi în con­trolul tehnic... Am cunoscut locurile unde fusese cîndva satul Moghila, am cunoscut Nowa Huta şi vreau s-o cunoaşteţi şi dumneavoastră. IOAN GRIGORESCU BA 10&1

Next