Scînteia, iulie 1958 (Anul 27, nr. 4255-4281)

1958-07-22 / nr. 4273

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA? ___ ___ _ ANUL XXVII Nr. 4273 Marți 22 iulie 1958 4 PAGINI - 20 BANI Mitingul a fost deschis de tov. ION MIŢARCA, preşedintele Consi­liului sindical local Bucureşti. „Sîntem alături de popoarele arabe pentru că dreptatea cea mai sfîntă este de partea lor“ In numele Comitetului naţional al mişcării pentru pace din ţara noastră şi în numele oamenilor de artă şi cultură — a luat cuvîntul acad. ZAHARIA STANCU : Unesc glasul meu plin de mînie cu glasu­rile dumneavoastră şi cu glasurile milioanelor de oameni din ţara noas­tră care, alături de toate popoarele lumii, înfierează şi condamnă agre­siunea tîlhărească a imperialiştilor anglo-americani, mişelnic făptuită zilele acestea în Orientul arab, împotriva conştiinţei umanităţii, în dispreţul celor mai elementare reguli morale, călcind în picioare măreţele principii ale Cartei O.N.U., neţinînd seama de relaţiile diplo­matice şi angajamentele luate so­lemn, imperialiştii anglo-americani au trecut de la vorbă la faptă, în­­cercind nebuneşte să aprindă focul in Orientul arab, cu intenţia vădită de a azvîrli întreaga omenire în­­tr-un război fără precedent în istorie. Statele Unite şi Marea Britanie făcînd abuz de forţa lor, încalcă cu nelegiuire drepturile sfinte ale po­poarelor arabe. Pentru ce fac ele oare aceasta? Agresiunea are de scop acapararea bogăţiilor statelor arabe, înrobirea popoarelor arabe, transfor­marea teritoriilor statelor arabe în baze anglo-americane de război. Dar acestor socoteli netrebnice, acestor planuri de declanşare a unui nou război mondial li se opune voinţa dîrză a tuturor popoarelor lumii care nu mai pot îngădui să se atenteze la pacea lor. Sîntem alături de popoarele ţări­lor arabe, a spus acad. Zaharia Stancu, pentru că dreptatea cea mai sfîntă este de partea lor. Noi sîntem alături de popoarele acestor ţări pentru că pînă acum 14 ani şi noi am avut nefericirea să-i cunoaştem bine la faţă pe cei care trimit astăzi soldaţi in Orientul arab. Decenii de-a rîndul imperialiştii apuseni au jefuit fără scrupule ţara noastră şi au exploatat fără milă şi fără îndu­rare poporul nostru. De cîteva zile, de cînd anglo-ame­­ricanii au trecut la agresiune, sute şi sute de milioane de oameni înfie­rează, unii direct, cum o facem aici noi, alţii prin glasul reprezentanţi­lor lor trimişi la Stockholm, tîlhă­­reasca agresiune anglo-americană din Orientul arab, şi pun pe fruntea celor care au iniţiat-o pecetea ne­trebniciei. Nu este pe lume pată mai greu de purtat decit aceea de a a­­tenta la libertatea altor popoare. Şi nu este pe lume netrebnicie mai ne­trebnică decît aceea de a încerca să dai foc globului pămîntesc şi de a împinge omenirea în suferinţele şi nimicirile pe care le aduce războiul. In mijlocul acestei veri, cînd în­tregul nostru popor munceşte crea­tor pentru obţinerea de noi victorii în construcţia socialismului, pacea lumii este grav ameninţată. Este ameninţată şi pacea noastră. Este ameninţată şi munca noastră paşni­că. Sunt ameninţate vieţile copiilor noştri. Nu ne temem de ameninţări. Strîm­s uniţi în jurul partidului nos­tru şi în jurul guvernului nostru, nu vom îngădui nimănui şi nicioda­tă să împiedice munca noastră de făurire a societăţii socialiste. Noi facem parte din marele lagăr al păcii, lagăr care are în fruntea lui invincibila Uniune Sovietică. Noi facem parte din invincibilul front al popoarelor libere, care nu doreşte altceva decît să-şi construiască în linişte şi în pace, în conformitate cu concepţiile lui despre viaţă, un vii­tor luminos şi fericit. De aceea, în această adunare, noi cerem cu ho­tărire încetarea imediată şi necon­diţionată a agresiunii imperialiste in Orientul arab. Salutăm cu căl­dură mesajele adresate de N. S. Hruşciov şefilor guvernelor S.U.A., Angliei, Franţei şi Indiei de a se or­ganiza o întîlnire a şefilor guverne­lor pentru a opri cursa spre război. Cerem cu hotărire retragerea ime­diată a trupelor anglo-americane din ţările invadate tîlhăreşte. Noi cerem cu stăruinţă ca şefii marilor state să se întîlnească urgent pentru regle­mentarea paşnică a tuturor diferen­delor existente. Noi cerem cu hotă­rire pace pentru noi, pace pentru întreaga omenire. Au trecut timpurile cînd imperia­liştii puteau să dispună după bunul lor plac de soarta popoarelor. Mi­lioanele de oameni din toate ţările globului vor şti să-şi impună voin­ţa, apărînd pacea. Masele de oameni al muncii din Capitală îşi manifestă cu însufleţire solidaritatea CU lupte popoarelor arabe împotriva mîrşavei agresiuni imperialiste. (Foto: OH. VINTILA) ÎN INTERIORUL ZIARULUI. 14 anii de la eliberarea Po­loniei: Salut frățesc poporului polonez; Note de drum din R.P. Polonă: Ion Grigorescu — O­­dată era satul Moghila; Cuvîn­­tarea rostită la posturile de radio de ambasadorul R.P. Polone la București (pag. 12—3). • N. Cucul: Direct de la arie (pag. 2-a).­­ • 10 dra­­ci la semnarea Tra­tatului romîno-cehoslovac. Cu­­vîntarea rostită la posturile de radio de însărcinatul de afaceri ad-interim al R. Cehoslovace la Bucureşti (pag. 3-a). • Şedinţa plenară a Consiliu­lui National al Femeilor din R.P. Romînă (pag. 2-a). Sa tic curmai» agresiunea imperialistă împotriva Orientului arab! Marele miting al oamenilor muncii din Capitală Cu ce poate fi oare comparată mînia fără margini a poporului nostru faţă de tilhăreasca agresiune imperialistă din Orientul arab — decit cu o mare in furtună ? Tntr-o adevărată mare răscolită de furtună s-a prefăcut ieri după-amiază plata Universi­tăţii din Capitală. De pe toate arterele înveci­nate s-au revărsat însufleţite torente omeneşti purtind zeci de placarde cu lozinci ca: „Jos miinile de pe Liban şi Iordania!“, „Jos mîinile imperialiştilor de pe Orientul arab /“, „Suntem­ solidari cu lupta popoarelor arabe pentru liber­tate şi independenţă naţională !", „Trăiască forţele păcii in frunte cu marea Uniune So­vietică /“. Nu e om cinstit din ţara noastră pe care agresiunea americano-engleză din Liban şi Iordania să nu-l fi revoltat pină în adincul inimii. Şi nu e om care să nu fie profund îngrijorat de soarta omenirii pe care nesă­buita aventură a imperialiştilor a adus-o, cu criminală iresponsabilitate, la marginea ca­tastrofei. Ca să dea glas revoltei şi inin­ei faţă de agresorii imperialişti, ca să-şi exprime nestră­mutata hotărire de a apăra pacea, s-au adunat aici, in piaţa Universităţii, zeci de mii de bucureşteni, tineri şi bătrîni, de la metalurgişti cu piepturile înroşite de para cuptoarelor pină la savanţi care abia şi-au părăsit laboratoa­rele, de la gospodine cu copii de mină pină la slujitori ai cultelor, de la studenţi care fac practică in uzine şi instituţii, pină la pensio­nari ajunşi in amurgul vieţii. Privind marea de capete, străbătută din cind în cînd, ca de talazuri, de lozincile scandate minute in şir, aveai imaginea clocotului de minte care a cu­prins întreaga noastră ţară, de la Constanţa pină la Baia Mare, de la Timişoara pină la Suceava. Vuiau piaţa şi străzile învecinate de lozincile scandate de zeci de mii de glasuri. Intr-un colţ se auzea: A-gre-sor a-me-ri-can, Ieşi a-fa-ră din Li-ban , iar în cealaltă parte a pieţei un ecou uriaş relua: Ieşi a­fa-rS, domn’ en-glez, C-o pâ-ţeşti ca la Su­ez­­ pentru ca apoi întreaga piaţă să izbucnească bubuitor: Jos cu-a­cei ce vor răz-boi ! Pen-tru pa-ce sun-tem noi ! „.Se deschide mitingul. Iau cuvintul, pe rind, reprezentanţi de frunte ai muncitorimii, intelectualităţii, femeilor, tineretului, care dau glas, în cuvîntările lor, indignării neţărmurite a poporului nostru faţă de mirşava agresiune imperialistă, sprijinului neprecupeţit de care se bucură in ţara noastră lupta popoarelor arabe împotriva agresorilor imperialişti, voinţei neclintite a poporului nostru de a întări pa­tria, lagărul socialist, pacea lumii. Zecile de mii de oameni ii întrerup in repe­tate rinduri pe vorbitori cu lozinci rostite in­tr-un singur glas: „Afară cu agresorii!“. „Jos colonialiştii americani şi englezii“, „Jos mii­nile de pe Liban şi Iordania­­“. Iar cind vorbitorii subliniază măreaţa Ini­ţiativă de pace a guvernului Uniunii Sovietice care a invitat, prin recentul mesaj al lui N. S. Hruşciov, şefii guvernelor S.U.A., Angliei, Fran­ţei şi Indiei la o neintirziată conferinţă la cel mai inart nivel, pentru a înlătura primejdia războiului de deasupra omenirii, masa îşi ex­primă călduroasa aprobare scandînd din zeci de mii de piepturi şi însoţind scandarea cu aplauze: „U.R.S.S. — bastion al păcii ei“. Totodată mulţimea îşi manifestă deplina a­­probare faţă de declaraţiile guvernului nostru prin care e înfierată agresiunea imperialistă în Uban şi Iordania. Cu greu se poate stăvili valul uriaş de acla­maţii şi urale izbucnite in clipa apariţiei in faţa microfonului a studentului libanez Selim Maruf care învaţă la Institutul de Petrol, Gaze şi Geologie din Bucureşti. Mulţimea ovaţio­nează in el un fiu al popoarelor arabe care-şi apără cu neînfricare libertatea. Simţi in aceşti oameni mîndria că lagărul nostru, in fruntea căruia se află invincibila Uniune Sovietică, reprezintă in ochii popoare­lor arabe, in ochii popoarelor care luptă pen­tru libertate din întreaga lume, făclia, spe­ranţa, reazemul cel mai trainic. Şi simţi tot­odată in ei încrederea de nezdruncinat in tăria de granit a forţelor păcii capabile să pună firu tilhăreştii agresiuni a imperialiştilor americani şi englezi, să întoarcă crima­ eve­nimentelor de pe făgaşul războiului pe făgaşul păcii. Să se dea curs propunerii făcute de N. V. Hruşciov Luînd cuvîntul în numele tinere­tului Capitalei, tov. TOMA MARI­­NESCU, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al U.T.M., a spus : Tineretul din oraşul Bucureşti, alături de Întregul popor muncitor din ţara noastră şi de celelalte po­poare ale ţărilor lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S., alături de toa­te popoarele iubitoare de pace din întreaga lume, îşi exprimă mînia şi indignarea faţă de acţiunile mirşave ale imperialismului american şi en­glez, condamnînd cu hotărîre agre­siunea lor. Cerem guvernelor S.UA. şi An­gliei să înceteze amestecul groso­lan în treburile interne ale popoare­lor arabe şi să-şi retragă fără în­­tirziere forţele armate din Liban şi Iordania. Afară cu agresorii imperialişti din Orientul arab I In numele Consiliului Naţional al Femeilor — a spus tov. ELENA LI­­VEZEANU — în numele milioane­lor de femei din țara noastră — (Continuare în pag. 3-a) Pregătiri pentru deschiderea noului an şcolar în învăţâmîntul de partid PLOEŞTI (coresp. „Scînteii“).­ In organizaţiile de partid din regiunea Ploeşti au funcţionat, în anul şco­lar 1857-1958, peste 2000 cercuri de învăţămînt de partid, unde un nu­măr însemnat de membri şi candi­daţi de partid au studiat marxism­­leninismul. Pentru ca în noul an şcolar în­­văţămîntul de partid să se desfăşoa­re în condiţii şi mai bune, pregăti­rile au început încă de pe acum. In majoritatea organizaţiilor de bază s-a analizat felul cum a decurs în­­văţămîntul de partid şi cum s-a făcut constituirea colectivelor de propagandişti. Pentru pregătirea ce­lor 850 de propagandişti din întreaga regiune se va deschide în curind la Cîmpina un curs de 15 zile. A fost întocmit programul de lecţii şi se­­minarii, iar acum se lucrează la pregătirea lecţiilor. Cele mai impor­tante probleme vor fi predate de către secretarii și membrii biroului comitetului regional P.M.R. Locuinţe pentru siderurgişti In acest an, din fondurile alocate de stat, siderurgiştii urmează să pri­mească în folosinţă 676 apartamente şi două cămine muncitoreşti cu o capacitate totală de 300 locuri. Pînă în prezent ei au primit 201 aparta­mente. Siderurgiştii de la Hunedoa­ra, au primit 66 apartamente, cei de la Galați 20 apartamente etc. Un mare număr de locuințe vor fi predate siderurgiştilor în luna a­­ceasta. IN PAG. 3-4 O NOUA SI IMPORTANTA INI­ŢIATIVA DE PACE A U.R.S.S. Pentru consolidarea prieteniei şi colaborării statelor europene Propunerile adresate de guver­nul sovietic guvernelor statelor europene şi guvernului S.U.A. In legătură cu elaborarea planurilor de perspectivă privind dezvoltarea e­­conomiei naționale a Republicii Populare Romíne şi a Uniunii Repu­blicilor Sovietice Socialiste, au avut loc la Moscova tratative între delega­ția Republicii Populare Romíne, con­dusă de Al. Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al RJ­. Ro­mine, şi delegaţia Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste condusă de I. I. Kuzmin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele Comisiei de stat a planificării a U.R.S.S. La tratative au participat din par­tea română G. Gaston Marin, preşe­dintele Comitetului de stat al plani­ficării, M. Florescu, M. Popescu, mi­niştri şi alte persoane oficiale, din partea sovietică — V. P. Zotov, N. I. Strokin, E. S. Novoselov, miniştri, V. Hlebnicov, vicepreşedinte al comisiei de stat a planificării, şi alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfăşurate într-o atmosferă de prietenie şi înţe­legere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reciproce de mărfuri pe anii 1959—1965, precum şi asupra unor probleme de colaborare economică intre cele două ţări. Uniunea Sovietică, în scopul de a ajuta dezvoltarea economiei naţionale a Republicii Populare Române, va mări în mod considerabil livrările de fontă, minereu de fier, laminate de oţel, alu­miniu, concentrat de apatită, sulf, as­­best şi alte mărfuri. Uniunea Sovietică va acorda de asemenea ajutor tehnic Republicii Populare Române în con­struirea și mărirea centralelor elec­trice, uzinelor chimice și de prelucrare a petrolului. La rindul său Republica Populară Romînă va mări livrările către Uniu­nea Sovietică de sodă caustică și cal­cinată, negru de fum, mobilă, de ase­menea va livra produse petrolifere, ţevi, utilaje şi alte mărfuri... Tratativele încheiate vor ajuta am­bele ţări să ia in considerare mai com­plect interesele lor reciproce la elabo­rarea planurilor de dezvoltare in vii­tor a economiei naţionale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost semnat un protocol cores­punzător. ★ La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romine, care a dus tratative cu delegaţia guverna­mentală a Uniunii Sovietice în proble­mele colaborării economice. (Agerpres) ♦♦♦ întărirea continuă a colaborării economice între R. P. Română și U. R .S. S. In cinstea zilei de 23 August, colectivul secţiei a lll-a a Atelierelor de construcţii-montaj „9 Mai“ din Capitală s-a angajat să termine cu 10 zile mai devreme un cuptor uscător de nisip pentru fabrica „Solidari­­tatea“-Bucureşti. In clişeu, LăcătuşiiSandu Dumitrache, Dumitru Ivan şi ajustorul Traian Mocănaşu lucrează la construirea noului agregat. (Foto: R. COSTIN) — In regiunea Craiova s-a terminat seceratul păioaselor CRAIOVA (coresp. „Scînteii''). — In raioanele Calafat, Segarcea, Caracal, secerișul s-a terminat de cîteva zile. In seara zilei de 19 Iulie, în întreaga regiune a fost terminat secerișul păioaselor. Acum se dă bătălia pentru grăbirea treierişului. Colectiviştii, întovărăşiţi­ şi ţăranii mun­citori cu gospodărie individuală din multe locuri caută să folosească la maximum capacitatea de producţie a batozelor, treierind continuu. In raionul Calafat s-au treierat 59 la sută din grîneie recoltate, iar in raionul Segarcea 67 la sută. Pînă la această dată opt comune, 76 gospodării agricole colec­tive și 287 întovărășiri agricole au terminat treieratul. —0*0----------------­ In regiunea Timişoara LUCRĂRILE de recoltare TREBUIE GRĂBITE TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii").­­ In regiunea Timişoara recoltarea griului, orzului şi secarei s-a termi­nat pînă la data de 19 iulie in patru raioane — Jimbolia, Ciacova, Pecica şi Lugoj. Sînt însă raioane ca Gra­vita şi Orşova, unde pînă la aceeaşi dată recoltatul griului şi secarei nu s-a făcut decit în proporţie de 27 la sută, respectiv 29 la sută. Rămînerile în urmă se datoresc în principal slabei preocupări pentru folosirea din plin a combinelor şi se­­cerătorilor. La gospodăria de stat Beregsău-Mare, de pildă, cu cele 27 combine şi 21 secerători-legători pu­teau fi recoltate într-un timp scurt toate cele 1.673 ha. de griu. Mecani­zatorii au fost însă lăsaţi să se des­curce cum pot pe cimp. In regiunea Timişoara, lucrurile stau prost şi în ceea ce priveşte tre­­ierişul. Treierişul întîrzie în cele mai multe locuri pentru că ariile n-au fost amenajate, recolta nu s-a transportat de pe cîmp. Pe regiune doar 15 la sută din recoltă a fost transportată la arii. Este necesar ca organele şi organi­zaţiile de partid, sfaturile populare să ia măsuri care să asigure mobiliza­rea tuturor forţelor la grăbirea lu­crărilor de recoltare şi de treieriş. Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI preşedintele Consiliului de stat al Republicii Populare Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone Tovarăşului WLADISLAW GOMULKA prim secretar al Comitetului Central al P.M.U.P. VARŞOVIA Cu ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, Ziua Renaşterii, vă transmitem în numele poporului român şi al nostru per­sonal, dv. şi întregului popor muncitor polonez,­­cele mai sincere şi căl­duroase felicitări. Poporul român se bucură din toată inima de succesele obţinute de poporul polonez, sub conducerea P.M.U.P. in cei 14 ani de la eliberare, în domeniile vieţii politice, economice şi culturale, succese care constituie un fundament puternic pentru dezvoltarea construcţiei socialiste in Repu­blica Populară Polonă. Recenta vizită din ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamen­tale poloneze a adus o contribuţie importantă la întărirea prieteniei şi colaborării dintre popoarele noastre. Prietenia şi colaborarea pe baza prin­cipiului internaţionalismului proletar uneşte ţările lagărului socialist într-o mare şi puternică familie — pavăză de nădejde a cuceririlor revo­luţionare, a independenţei şi securităţii ţărilor noastre. Urăm poporului frate polonez noi şi mari succese în lupta pentru continua înflorire a Poloniei populare, pentru unitatea de nezdruncinat a lagărului păcii şi socialismului, pentru pace în lumea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ CHIVU STOICA I. GH. MAURER prim-secretar al Corni- Preşedintele Consiliului Preşedintele Prezidiului Şerului Central al P.M.R. de Miniştri Marii Adunări Naţionale Al R. P. Romine a R. P. Romine TELEGRAMĂ

Next