Scînteia, iulie 1959 (Anul 28, nr. 4563-4589)

1959-07-22 / nr. 4581

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ al Comitetului Central al P.M.R. ANUL XXVIII Nr. 4581 Miercuri 22 iulie 1959 4 PAGINI — 20 BANI Salut fierbinte poporului - frate polonez Poporul polonez sărbătoreşte astăzi 15 ani de la eliberarea de sub jugul fascist, de la întemeierea Poloniei noi, populare — evenimentul cel mai mă­reţ al istoriei sale milenare. In anii ocupaţiei naziste poporul polonez a luptat cu eroism, sub con­ducerea comuniștilor, împotriva cotro­pitorilor, pentru zdrobirea fascis­mului. Cotitura hotărîtoare în viața poporului polonez — de la robie la li­bertate — a avut ca factor determi­nant evenimentele din vara anului 1944, cînd glorioasele portî sovietice, dînd lovituri nimicitoare hoardelor hitleriste în retragere, au început eli­berarea Poloniei de sub jugul fascist. Alături de eroicii ostaşi sovietici, şi-au vărsat sîngele pentru înfăptuirea aces­tui măreţ ţel patrioţii polonezi, u­­nităţile armatei poloneze renăs­cute. Pe pămîntul dezrobit al Poloniei, în ziua de 22 iulie 1944 a fost consti­­tuit guvernul naţional care purta de­numirea de Comitetul polonez al eli­berării naţionale. Primul său act de guvernămînt a fost proclamarea puterii populare. In istoria Poloniei s-a inaugurat astfel o epocă nouă. Grea şi plină de suferinţe a fost viaţa poporului polonez înainte de eli­berare. Polonia era cunoscută ca un iad pentru milioanele de ţărani săraci, ca şi pentru oamenii muncii de la o­­raşe, exploataţi şi asupriţi cu cruzime. Invadînd Polonia, fasciştii hitlerişti au urmărit metodic lichidarea statu­lui polonez şi exterminarea fizică a poporului. Ei au ucis milioane de oa­meni, au jefuit bogăţiile ţării, au pre­făcut în cenuşă multe oraşe şi sate, au distrus sistematic fabrici şi uzine. Eliberaţi pentru totdeauna de sufe­rinţele care le-au fost pricinuite de politica ultrareacţionară a panilor şi de cotropitorii fascişti, oamenii mun­cii polonezi, în frunte cu comuniştii, au păşit cu hotărire la lichidarea cit mai grabnică a grelei moşteniri din trecut, la aşezarea temeliilor vieţii noi, socialiste. In anii puterii populare Polonia a reuşit intr-un timp relativ scurt nu numai să-şi vindece rănile pricinuite de război, ci să se şi transforme din­­tr-o ţară agrară înapoiată într-un stat cu o industrie dezvoltată. Ca rezultat al industrializării socialiste, Polonia se situează pe locul 5 în Europa în ce priveşte volumul producţiei industriale. Ea a şi întrecut o ţară ca Italia in ce priveşte producţia pe cap de locui­tor la combustibil, oţel, celuloză, ţe­sături de bumbac. In comparaţie cu 1938, producţia industrială a Poloniei a crescut de 6 ori, iar venitul ei na­ţional a sporit cu 2,7 ori. Alături de toţi prietenii sinceri ai Poloniei populare, poporul român se bucură din inimă de rezultatele mari obţinute de oamenii muncii polonezi, sub conducerea Partidului Muncito­resc Unit Polonez, în dezvoltarea eco­nomiei şi culturii, în ridicarea nivelu­­lui de trai şi întărirea orînduirii de­­mocrat-populare. Un eveniment de seamă în viaţa politică şi socială a Poloniei l-a con­stituit cel de-al III-lea Congres al P.M.U.P. din primăvara acestui an. Congresul a elaborat noul program de dezvoltare a ţării în perioada 1959—1965. Directivele cu privire la dezvoltarea economică în această pe­rioadă prevăd o creştere cu aproxima­tiv 80% a producţiei industriale în comparaţie cu cea actuală. Deosebit de rapid se vor dezvolta industria chimică, cea constructoare de maşini, precum şi metalurgia. Congresul, ca şi plenara C.C. al P.M.U.P., care a avut loc după a­­cesta, au pus totodată accent asupra dezvoltării producţiei agricole, subli­niind importanţa pe care o prezintă în această direcţie întărirea sectorului socialist al agriculturii. O parte im­portantă din investiţiile ce vor fi fă­cute în următorii ani va fi destinată satisfacerii nevoilor social-culturale ale populaţiei. Rezultatele îndeplinirii acestui program vor marca un nou progres pe calea construirii socialis­mului în R.P. Polonă. In obţinerea acestor succese, ca şi ale tuturor ţărilor frăţeşti, un rol de seamă îl au relaţiile de colaborare şi intr-ajutorare din cadrul lagărului so­cialist şi, în primul rînd, ajutorul in­ternaţionalist acordat de Uniunea So­vietică ţărilor de democraţie populară. Subliniind însemnătatea uriaşă a a­­jutorului pe care Polonia populară l-a primit din partea Uniunii Sovietice în opera de refacere postbelică şi pe care îl primeşte în construirea socialismu­lui, tovarăşul W. Gomulka arăta zi­lele trecute că: „Succesele noastre sunt rezultatul unităţii frăţeşti dintre Polonia şi Uniunea Sovie­tică şi celelalte ţări socialiste..." „Trebuie să păstrăm ca lumina ochilor, ca pe bunul cel mai de preţ prietenia, frăţia şi alianţa dintre Polonia şi Uniunea Sovie­tică. Unitatea noastră, unitatea lagărului socialist este temelia păcii". In aceste zile, prietenia de neclintit sovieto-polonă îşi găseşte o puternică expresie în vizita pe care o face în Polonia delegaţia de partid şi guvernamentală a U.R.S.S. în frunte cu tovarăşul N. S. Hruşciov, întîmpi­­nată pretutindeni cu bucurie şi căl­dură de către oamenii muncii polo­nezi. Alături de celelalte ţări socialiste, R. P. Polonă promovează consecvent pe plan extern o politică de pace şi colaborare internaţională bazată pe principiile coexistenţei paşnice. Dato­rită acestei politici prestigiul şi pozi­ţia Poloniei s-au întărit considerabil pe arena internaţională. Interesată in menţinerea şi întărirea păcii, în apă­rarea integrităţii sale teritoriale şi a independenţei sale, Polonia populară îşi aduce contribuţia în lupta împo­triva renaşterii militarismului german şi pentru asigurarea securităţii euro­pene iar — atîta timp cit continuă activitatea agresivă a N.A.T.O. — la întărirea organizaţiei Tratatului de la Varşovia, pavăză a păcii în Euro­pa. In ciuda uneltirilor şi provocări­lor la care se dedau militariştii şi re­vanşarzii vest-germani, frontiera de pe Oder-Neisse dintre R. P. Polonă şi R. D. Germană este şi va rămîne o frontieră a păcii şi prieteniei între po­poare. O mare însemnătate pentru în­tărirea păcii în Europa o prezintă cu­noscuta propunere a guvernului polo­nez cu privire la crearea unei zone denuclearizate în Europa centrală, propunere care este susţinută cu căl­dură de poporul romín. Popoarele romín şi polonez sunt u­­nite printr-o prietenie cu vechi rădă­cini istorice. In timpul regimului bur­­ghezo-moşieresc, partidele comuniste ca şi oamenii muncii din Romînia şi Polonia au militat pentru o alianţă între popoarele noastre întemeiată pe năzuinţele de libertate şi interesele lor naţionale. Această alianţă a devenit realitate vie în anii puterii populare, în condiţiile cînd popoarele român şi polonez, sub conducerea partidelor lor marxist-leniniste păşesc umăr la umăr în cadrul lagărului socialist, pentru înfăptuirea ţelului comun — construi­rea socialismului şi apărarea păcii. Tot mai bogate sunt roadele rela­ţiilor multilaterale dintre ţările noa­stre consfinţite prin Tratatul de prie­tenie, colaborare şi asistenţă mutuală romîno-polon, care a împlinit 10 ani de existenţă. In această perioadă au crescut continuu schimburile econo­mice romîno-polone şi ajutorul reci­proc în construirea socialismului. Ast­fel, R. P. Polonă a participat cu ma­şini, specialişti şi utilaje la construi­rea „Podului prieteniei" de peste Du­(Continuare în pag. IlI-a, col. 4-5) TELEGRAMĂ Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA Prim-secretar al C.C. al P.M.U.P. Tovarăşului ALEKSANDER ZAWADZKI Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Polone Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Polone VARŞOVIA Cu ocazia sărbătorii naţionale — cea de-a 15-a aniversare a eliberării Poloniei — vă transmitem, dragi tovarăşi, dv. şi întregului popor polonez, sincere şi cordiale felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Miniştri şi a întregului popor român. Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare şi se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obţinute în întărirea orînduirii democrat-populare şi dezvoltarea economiei şi culturii naţio­nale, în activitatea de apărare a păcii şi colaborării internaţionale. Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale cla­sei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, păşesc cu hotărire pe calea socialismului. Prietenia romino-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale in­ternaţionalismului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale şi a ţelurilor socialiste ale popoarelor noastre, se adînceşte şi se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viaţă cu succes hotărârile luate cu prilejul vizitei în R. P. Romînă a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Polone, sporeşte continuu contribuţia pe care relaţiile frăţeşti romîno-polone o aduc la progresul ambelor ţări, la întărirea colaborării între toate statele socialiste, a căror solidaritate şi coeziune constituie o garanţie funda­mentală a păcii, securităţii şi prosperităţii popoarelor noastre. De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm, dv. şi tuturor oamenilor muncii din Polonia populară, noi succese pe drumul construcţiei socialiste, al asigurării păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secretar al C.C. al P.M.R. CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Române ION GH. MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. Române Oameni ai muncii din agricultură! Măriţi producţia agri­colă! Toate forţele pentru stringer­ea la timp şi fără pierderi a recoltei! Efectuaţi arăturile de vară şi pregătiţi temeinic campania însămînţărilor de toamnă, pentru a obţine anul viitor o recoltă bogată ! (Din chemările C.C. al P.M.R. cu prilejul celei de-a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). Hotăririle plenarei - îndemn la noi realizări în producţie A început montajul primei turbine a hidrocentralei J. I. Lenin“ de la Bicaz *■* ♦ ♦ ♦ -»♦♦♦♦♦ BACĂU (coresp. „Scînteii“).— ♦ Constructorii și montorii hidro-­­ centralei de la Bicaz răspund­e hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. ţ din 13-14 iulie cu noi şi impor- ♦ tante succese in muncă. In cursul I zilei de 20 iulie, echipa condusă­­ de maistrul Patrubani Vasile, din I cadrul trustului de construcţii şi­­ montaje energetice, a început I montajul primei turbine a hidro- I centralei de la Bicaz. 4 Peste cîteva zile va începe­­ montajul şi la cea de-a doua­­ turbină şi, odată cu aceasta, pre- 7 asamblarea turbinei a treia.­­ Succesele siderurgiştilor din Cîmpia Turzii Importantele măsuri pentru o nouă creştere a nivelului de trai ho­­tărîte de Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959 au însufleţit pe oamenii muncii la noi realizări în producţie. Siderurgiştii de la uzinele „Industria Sîrmii“ din Cîmpia Turzii au dat peste prevederile planului în ultimele cinci zile, 75 tone de oţel. Prin îmbunătăţirea indicelui de utilizare a agregatelor ei au realizat în aceste zile în medie peste plan cîte 2,3 tone oţel de pe fiecare m.p. de vatră de cuptor şi zi calendaristică. Depăşiri importante au înregis­trat muncitorii din schimbul condus de inginerul Traian Cristea şi mai­strul Pete Ignat. Pentru sporirea continuă a producţiei şi reducerea preţului de cost pe tona de metal siderurgiştii de aici au propus noi măsuri tehnice şi organizatorice. Una din aceste propuneri prevede schimbarea părţii cilindrice a cuvei de la cuptorul electric, fapt care va determina scurta­rea timpului de reparaţii la rece cu aproximativ 30 la sută. Tot ca ur-­­mare a propunerilor făcute de siderurgişti va fi pusă în funcţiune o nouă presă pentru fabricarea maselotelor din şamot, ceea ce va avea drept rezultat creşterea productivităţii muncii cu 15—20 la sută. Impor­tante măsuri tehnice şi organizatorice sunt în curs de aplicare şi în alte secţii ale uzinei. Prin aplicarea lor siderurgiştii urmăresc să ob­ţină o nouă reducere a cheltuielilor de fabricaţie a metalului. Anul acesta fiecare tonă de oţel elaborată în cuptoarele Martin a costat cu 55,39 lei mai puţin decît era planificat, iar tona de oţel electric a fost mai ieftină de 54,02 lei. Colectivul uzinelor „Tudor Vladimirescu“ din Ca­pitală, hotărît să sprijine prin succese cît mai în­semnate în producţie măsurile luate de Plenara C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, desfăşoară­­larg în­trecerea socialistă. Printre brigăzile care au obţi­nut realizări însemnate în ultimele zile se află și cea condusă de mecanicul Constantin Purcărea. Ieri, această brigadă și-a îndeplinit sarcinile de plan pe întreaga lună iulie, adică cu 10 zile îna­inte de termen. în primul semestru al anului bri­gada a realizat economii în valoare de aproape 80.000 lei. Iată­­ în fotografie pe tov. Constantin Purcărea, şeful brigăzii, la locul său de muncă. (Foto M. Cioc) Avem rezerve importante de economisire a metalului Conduc o brigadă de tinichigii în cadrul sec­ţiei ajustaj şi lăcătuşe­­rie de la I.M.S. Cîmpu­­lung-Muscel. Răspunzînd măsurilor recentei ple­nare a C.C. al partidu­lui cu privire la ridi­carea nivelului de trai al poporului, noi am inten­sificat lupta pentru eco­nomii în producţie. Reducerea consumului de metal este unul din obiectivele principale ale întrecerii în brigada noastră. Spre a obţine economii de metal la confecţionarea­­ reperelor, noi am înlăturat unele defecţiuni în procesul de debitare a pieselor, aplic■ cind tiparele cele mai potrivite pentru trasarea pieselor pe foile de ta­blă. Folosind cu grijă a­­ceste tipare, am reuşit să confecţionăm în plus, din fiecare foaie de ta­blă, cite două-trei piese. Paralel cu reducerea consumurilor specifice de tablă, am folosit deşeu­­rile ce provin de la e­­xecutarea altor repere şi care, pînă nu de mult, mergeau la retopire. In felul acesta, deşeurile de ţeavă, de pildă, nu se mai pierd, ci le folosim la confecţionarea unor noi piese. De la începutul anului şi pînă în prezent am realizat o economie de 7.500 kg. de tablă şi alte materiale. Cu toate aces­te realizări, ne dăm sea­ma că mai avem încă re­zerve importante de eco­nomisire a metalului. Membrii brigăzii noastre sunt hotăriţi să valorifice din ce în ce mai bine a­­ceste rezerve. Ansamblul de măsuri luate de plena­ra C.C. al P.M.R. din 13- 14 iulie privind îmbunătă­ţirea nivelului de trai al oamenilor muncii ne în­sufleţeşte şi mai mult în munca noastră, ne stimu­lează să căutăm noi căi de a realiza economii. Ne-am propus să înlătu­răm şi mai mult pierde­­rile de tablă, să refolo­­sim pe cît posibil deşeu­rile. Cu cîteva săptămîni în urmă, brigada noastră a hotărît ca în cinstea celei de-a 15-a aniversări a e­­liberării patriei, să rea­lizeze economii de încă 2.000 kg. tablă. Acum noi căutăm nu numai să în­deplinim acest angaja­ment, ci şi să-l depăşim cît mai substanţial. I DUMITRU GRECU şef de brigadă — I.M.S. Cîmpulung-Muscel Sistematizarea şi modernizarea Pieţei Gării de Nord In cadrul dezvoltării construcţiei de locuinţe, pe baza planului de sis­tematizare a Capitalei, au început o serie de lucrări pentru sistematiza­rea şi modernizarea Pieţei Gării de Nord. De o parte şi de alta a clădirii Mi­nisterului Transporturilor şi Teleco­municaţiilor — pe bulevardul Dinicu Golescu şi pe noua arteră dinspre aripa de est a clădirii ministerului — se vor ridica două mari ansam­bluri de blocuri, care, împreună cu edificiile existente, vor da pieţei un nou şi armonios cadru arhitectural. Piaţa Gării de Nord va căpăta astfel o formă dreptunghiulară, avînd pe latura de sud clădirea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţii­lor, pe latura de nord clădirea Gă­rii de Nord, iar pe laturile de est şi vest noile ansambluri de blocuri. In curând va începe construirea a 3 blocuri cu 9 etaje, care vor cu­prinde 1.188 de apartamente. Aceste construcţii vor fi terminate în cursul anului 1960. Două din aceste blocuri ■se vor construi pe terenul viran dinspre aripa de est a clădirii Mi­nisterului Transporturilor şi Tele­comunicaţiilor, iar al treilea pe bu­levardul Dinicu Golescu în continua­rea noii clădiri a căminului ceferiş­tilor. La parterul clădirilor se vor deschide magazine. La construirea acestor blocuri vor fi folosite soluţii tehnice moderne, prin care se va asigura atît ritmul rapid al lucrărilor şi un preţ de cost redus, cît şi confortul locuinţelor. In a doua etapă a lucrărilor de sistematizare şi modernizare a Pieţei Gării de Nord, care va începe anul viitor, vor fi construite alte trei blocuri cu cîte 9 etaje în parcul exis­tent pe bulevardul Dinicu Golescu, pînă la strada Furtună, precum şi un bloc cu mai multe etaje la intersec­ţia dintre bulevardul Dinicu Goles­cu şi strada Viting. Odată cu aceste construcţii vor fi reamenajate spaţiile plantate din faţa clădirii Ministerului Transpor­turilor şi Telecomunicaţiilor, unde va fi ridicat şi Monumentul eroilor ceferişti. Spaţiile plantate din cadrul pieţei vor fi încadrate cu bazine ornamentale şi fîntîni arteziene. Prin lucrările de sistematizare se vor asigura totodată condiţii optime de circulaţie, creîndu-se şi zone de parcare a maşinilor. 1. Clădirea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. 2. Clădirea Gării de Nord. 3. Căminul ceferiştilor. 4—5—6—7—8—9—10. Noile blocuri ce se vor construi. 11. Monumentul eroilor ceferişti. Săgeata neagră indică Bulevardul Dinicu Golescu, iar săgeata albă noua arteră dinspre aripa de est a clădirii Ministerului Transport­­urilor și Telecomunicațiilor. . In fotografia machetei se văd următoarele clădiri: Rafinăria nr. 10 Onești, construită în anii puterii populare. --------­ ----------—--------­Treierişul — o lucrare urgentă ! In ultima vreme, oamenii muncii din agricultură au intensificat ritmul strîngerii recoltei. După datele comu­nicate de către Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, cerealele păioase au fost recoltate de pe o suprafaţă de 2.670.500 ha., cele mai bune rezultate obţinîndu-se in regiunile Bucureşti şi Craiova unde s-a terminat recoltatul griului. Această lucrare se apropie de sfîrşit şi în regiunile Galaţi, Piteşti, Oradea, Constanţa şi Ploeşti. Analiza mai atentă a situaţiei ca şi veştile ce vin la ziar din ţară arată însă că strînsul recoltei şi mai cu seamă treie­rişul se desfăşoară cu încetineală. După cum se ştie, pe recoltă nu poţi fi sigur decît atunci cînd o ai în magazie. Adesea, acolo unde treierişul întîrzie, din cauza ploilor, care în a­­cest an sînt destul de frecvente, griul încolţeşte în clăi sau stoguri, ceea ce provoacă pierderi însemnate. Cărui agricultor îi convine ca, după ce a muncit un an de zile să piardă o bună parte din recoltă tocmai acum cînd o are în mină ? Desigur, nimănui. Dar, cu toate acestea, pînă la sfîrşitul săptămînii trecute nu s-au treierat ce­realele decît de pe 24 la sută din su­prafeţele recoltate. Decalajul între se­ceriş şi treieriş este mare în aproape toate regiunile ţării şi îndeosebi în regiunile Bucureşti, Craiova, Timişoa­ra, Piteşti, Ploeşti, Iaşi. De ce se în­­tîmplă acest lucru ? Doar dispunem astăzi de multe combine şi batoze, s-a electrificat un mare număr de arii. Totodată a sporit mult experienţa or­ganelor şi organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare în organizarea şi desfăşurarea unor asemenea campanii. Atunci care este motivul că în regiu­nea Pitești, de pildă, pînă la această dată s-a treierat numai 13 la sută din griul recoltat ? Și-au pus oare această întrebare organele de partid și de stat din această regiune ? Se vede treaba că nu. Altfel cum se explică faptul că în regiune nu s-au amenajat decît 49 la sută din numărul ariilor necesare, că multe batoze stau fără să lu­creze ? Lipsind controlul şi îndrumarea pe teren din partea acestor organe, treierişul continuă să se desfăşoare într un ritm cu totul nesatisfăcător. Asemenea lucruri se întîmplă şi în alte regiuni. A RECUPERA RAMINEREA IN URMA LA TREIERI, CONSTITUIE, ÎN MOMENTUL DE FAŢA, PRINCI­PALA SARCINA CARE STA IN FAŢA COMITETELOR REGIONALE ŞI RAŢ­IONALE DE PARTID, A SFATURI­LOR POPULARE ŞI ORGANELOR AGRICOLE. Pentru realizarea acestui obiectiv trebuie să se termine cît mai repede amenajarea ariilor și punerea în funcţiune a tuturor batozelor asi­­gurîndu-se condiţii ca lucrul să în­ceapă din zorii zilei şi să nu înceteze pînă seara tîrziu, iar acolo unde aici­(Continuare în pag. ll-a, col. 5—7) DE LA MUNTE, DE LA MARE... In zilele noastre, pe lingă scrisorile obişnuite, poşta înre­gistrează şi aduce destinatarilor mii de ilustrate pe care expedi­torii n-ar fi putut să le scrie vreodată in regimurile trecute. De la plante sau de la mare, dintre cetinile vecine cu cerul ori de pe nisipul fierbinte scăl­dat de valurile mării, oţelarul, minerul, strungarul sau frezo­rul scriu prietenilor, tovarăşilor de muncă despre bucuria de a-şi petrece acolo concediul. La uzinele „Steaua Roşie“, ca şi în oricare alta din Bucureşti sau din ţară, lună de lună se primesc asemenea veşti. Cu ilus­­tratele trimise de tovarăşii din uzină plecaţi la odihnă, s-a fă­cut şi un panou, un adevărat itinerar turistic ilustrat, care în­făţişează pitoreşti peisaje ale patriei. „Primiţi această vedere — scrie mecanicul auto Con­stantin Pavel — din locul unde petrec frumoase zile de recrea­ţie. Doresc să vă bucuraţi oda­tă cu mine de posibilitatea pe care mi-a dat-o regimul nos­tru...“. Pe verso: vedere de pe te­rasa Cazinoului de la Vasile I Roaită. Lăcătuşul-constructor Hara- I­lambie Găvană face cunoscută colectivului uzinei sale „o păr­ticică din minunatele frumuseţi ale staţiunii Borsec“. Iar Petre Marchet, fost muncitor, acum­­ şeful secţiei sculărie, după ce­­ îşi exprimă admiraţia pentru­­ Vatra Dornei şi trimite, ca şi­­ ceilalţi, salutări, adaugă un P.S. I laconic, dar semnificativ : „Tra­­t­­amentul medical şi întreţinerea — foarte bune“. Pe vremuri, la rubrica „Cu­rier balnear“, ziarele burgheze treceau în revistă prezenţa trîn­­davă a vilegiaturiştilor de teapa „domnului fabricant , cu doam­na şi domnişoara“. Astăzi, vile­le staţiunilor balneo-climateri­­ce — fie ele vechi şi, multe, tare multe noi — întîmpină cu un cald „Bine aţi venit", scris pe pînză roşie, pe oamenii muncii sosiţi la odihnă. „Salutări de la munte", „salu­tări de la mare“... Este şi acesta un semn că în ţara noastră au avut loc în cei 15 ani de la eliberare radicale transformări. E. MIHAILESCU

Next