Scînteia, iunie 1961 (Anul 30, nr. 5182-5211)

1961-06-12 / nr. 5193

Anul XXX Nr. 5193 Luni 12 iunie 1961 4 PAGINI — 20 BANI îngrijite bine, culturile dau rod Fiecare zi bună de lucru !»Ieşită din plin la prăşit! In saptamina care a trecut s-a intensificat rit­mul lucrărilor de întreţinere a culturilor în toa­te regiunile ţă­rii. Folosind din plin timpul bun de lucru, oamenii muncii de pe o­­goarele regiunii Bucureşti au obţi­nut rezultatele cele mai bune la prăşitul porumbului pentru boabe şi siloz, sfeclei de zahăr şi florii-soa­­relui. în regiunile Bucureşti, Banat, Crişana a fost terminată şi praşila a II-a la sfecla de zahăr, iar în Bucureşti şi Dobrogea praşila a II-a se apropie de sfîrşit şi la floarea­­soarelui. In alte regiuni însă pră­­şitul este întîrziat. La porumb pra­şila întîia a întîrziat îndeosebi în regiunile Braşov, Iaşi, Suceava, Hu­nedoara, iar praşila a II-a în majo­ritatea regiunilor. Ploile căzute anul acesta şi vre­mea mai călduroasă din ultimele zile au favorizat creşterea cultu­rilor. Dar, au crescut totodată şi buruienile şi se formează scoarţa care uşurează pierderea umezelii. In aceste condiţii, un mijloc sigur pen­tru obţinerea unei recolte sporite de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi etc. este executarea la timp a praşilelor. Bunii gospodari, cercetînd zi de zi cîmpul, organizea­ză în aşa fel munca încît pe fiecare porţiune de teren se lucrează dife­renţiat, cu tractoarele, cu prăşitoa­­rele trase de animale sau se fac praşile manuale. Din ştirile sosite la redacţie rezultă că membrii gos­podăriilor colectiva fruntaşe pro­fită de fiecare eră bună de lucru, prăşesc culturile tarla cu tarla în­tre două ploi, pe măsură ce terenul se zvîntă, folosind din plin maşi­nile ca şi mijloacele proprii. Invăţînd din experienţa unităţilor fruntaşe, să folosim fiecare zi, fiecare oră bună de lucru, să or­ganizăm cît mai bine munca pentru executarea la timp a lucrărilor de îngrijire a culturilor, pentru o re­coltă bogată ! A In G. A. S* din regiunea Galaţi trebuie grăbit prăşitul porumbului GALAŢI (trimisul nostru). — Gos­podăriile de stat din regiunea Galaţi cultivă în acest an cu porumb o su­prafaţă de 33.000 ha. Multe gospo­dării de stat printre care Băr­boşi, Sătuc, Pavel Tcacenco şi Nazîru au terminat încă din zilele trecute prima praşilă pe întreaga suprafaţă de porumb. De asemenea, folosind din plin timpul prielnic unele gospodării de stat printre care „Justin Georgescu", „Filimon Sîrbu”, „Costache Negri” etc. au trecut la executarea celei de a 2-a praşile. Unele gospodării de stat au rămas însă mult în urmă cu prăşitul po­rumbului. La gospodăria de stat „Ion Sion" s-a executat prima praşilă pe numai 230 ha., aceasta datorîndu-se faptului că în multe zile bune nu s-a lucrat. La fel s-a întîmplat şi la gospodăria de stat Balinteşti, unde s-au prăşit numai 185 ha, în ultimele zile vremea a devenit din nou ploioasă. Consiliile gos­podăriilor de stat şi organizaţiile de partid din aceste unităţi au datoria de a organiza în aşa fel munca incit fiecare oră bună de lucru în cîmp să fie folosită din plin. Fruntaşi în întrecere PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“).­ Recent, consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective din comuna Vîlcele, raionul Rm. Să­rat, a analizat felul cum decurg lucrările de întreţinere a culturi­lor de primăvară. Deşi timpul nu a fost întotdeauna favorabil lu­crărilor în cîmp, colectiviştii au fo­losit timpul bun de lucru dintre ploi pentru a grăbi ritmul de în­treţinere a culturilor prăşitoare. Praşila I-a la porumb pe întrea­ga suprafaţă de 1.054 hectare a fost executată la timp. De aseme­nea, cele 180 de hectare cu floa­rea-soarelui şi 160 hectare sfeclă de zahăr au fost prăşite a doua oară. In prezent se lucrează in­tens la praşila a doua la porumb. In fruntea întrecerii se situea­ză brigăzile de cîmp conduse de brigadierii Dumitru Tudorie şi Mărgărit Pîrvu, precum şi colecti­viştii Şerban Gărgărică, Ileana Urloi și alții. Colectiviştii dau zor Pentru a obţine recolte cut mai mari la hectar colectiviştii din comuna Ştefan cel Mare, raionul Corabia, dau zor să execute la timp prăşitul culturilor. Fină a­­cum, colectiviştii au executat a doua praşilă pe suprafaţa de peste 400 ha, semănate cu po­rumb. Colectiviştii brigăzii a VI-a conduse de Tudorică Marin au fost cei dinţii care au terminat praşila pe tarlaua ce le-a fost re­partizată. S-a mai făcut in acest timp praşila a doua pe 50 ha. se­mănate cu floarea-soarelui şi 30 ha. cu sfeclă de zahăr. TOMA I. MUŞAT colectivist între două ploi TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). — Ploile căzute In ultimul timp pe ogoarele regiunii Banat au îngreu­nat In mare măsură lucrările de în­treţinere a culturilor. Cu toate aces­tea în acele unităţi agricole socia­liste în care organizaţiile de partid şi conducerile de unităţi au luat mă­suri operative pentru mobilizarea tuturor forţelor la prăşit, folosin­­du-si fiecare oră bună de lucru. Intre două ploi, s-a reuşit ca a­­ceastă lucrare să se execute pe suprafeţe întinse. Pînă acum, pe întreaga regiune praşila a II-a la sfecla de zahăr a fost terminată iar la floarea-soare­lui s-a făcut pe 74,2 la sută din su­prafață ; prașila I-a la porum­bul pentru boabe este aproape pe terminate. ­mi La sfîrşit de an şcolar ÎMPĂRŢIREA premiilor Ieri, în Capitală au avut loc tra­diţionalele serbări de sfîrşit de an. Elevii claselor I—IV au sărbătorit, împreună cu educatorii şi părinţii lor, încheierea unui bilanţ rodnic de activitate — anul şcolar 1960/1961. Pe scenele sălilor de festivităţi din şcoli şi case de cultură şi în grădi­nile de vară ale cluburilor s-au în­trecut în cîntec şi dans echipele ar­tistice ale pionierilor şi şcolarilor. Grădina de vară a clubului Ate­lierelor C.F.R. „Griviţa Roşie“ a găz­duit ieri dimineaţa serbarea de sfîr­şit de an a elevilor şcolii nr. 175 din apropiere. Tovarăşul Adam Că­­liman, directorul şcolii, a anunţat o veste îmbucurătoare : în circum­scripţia lor nici un copil de vîrstă şcolară nu a rămas în afara şcolii; toţi absolvenţii clasei a IV-a au ur­mat clasa a V-a. Anul şcolar s-a în­cheiat cu un procent de 97,6 la sută promovaţi. Elevii au învăţat într-o şcoală nouă, cu 24 săli de clasă, laboratoare modern utilate. Anul de învăţămînt s-a încheiat. Pe elevi îi aşteaptă zilele frumoase ale vacanţei în cele mai pitoreşti colţuri ale patriei, în taberele de la munte sau de la mare, excursiile, multe bucurii. Tuturor, le dorim va­canţă plăcută. In fotografie : Un grup de pio­nieri din cla­sa a IV-a A a Şcolii medii nr. 10 „Zoia Kosmodemianskaia“ îm­preună cu învăţătoarea lor, Elena Thenu, după împărţirea premiilor. Toţi cei 50 elevi au promovat clasa cu note din cele mai bune. (Foto M. Andreescu) ÎNCEPUT de sezon pe litoral S-a deschis sezonul pe litoralul Mării Negre. De pe toate meleagurile ţării, ca şi din străinătate, sute de vizitatori sosesc aici zilnic. Numai la Eforie au venit pînă acum peste 6.000 de persoane. In acest an litoralul nostru este mai frumos şi mai atrăgător decât oricînd. ■ Intre două întinderi de apă, marea şi lacul Siut­­ghiol, se află Mamaia. Aici s-a construit unul din cele mai mari complexe de odihnă. Noi blocuri mo­derne, confortabile, cu mai multe etaje, sunt în con­strucţie. Clădirile sunt elegante, viu colorate, totul respiră tinereţe, optimism (fotografia 1). Zi e călduroase. Marea, cu apele ei răcoroase, a devenit locul cel mai plăcut şi recreator (fotogra­fia 2). Pe plajă au apărut nelipsitele umbrele de soare şi corturi improvizate. Cu fiecare zi ea devine tot mai populată. Deşi ne găsim la început de sezon, nisipul fin şi fierbinte te îmbie la o baie de­­soare (foto­grafia 3). Ca şi celelalte staţiuni de pe litoral, Mangalia este în continuă înnoire. Aici s-au înălţat elegante blocuri care găzduiesc pe cei veniţi la odihnă în pitoreasca staţiune. Una din atracţiile staţiunii: plimbarea pe faleză (fotografia 4). De dimineaţă, cină începe baia de ultraviolete şi pînă seara tîrziu cînd se întorc de la cinematogra­fele în aer liber, ori de la ringurile d­e dans, oa­menii muncii veniţi la odihnă şi tratament se bucură de condiţiile minunate create în anii noştri în staţiunile de pe ţărmul mării. (Fotoreportaj de M. ROTARU şi C. DUMITRESCU) Paralel cu îmbunătăţirea calită­ţii produselor colectivul fabricii a produs de la începutul anului şi pînă in seara zilei de 10 iunie, 3.500 rulmenţi peste prevederile planului. In fotografie : Aspect exterior al fabricii de rulmenţi din Birlad. (Foto : Agerpres) „Numai rulmenţi de calitate su­perioară“!a­rată obiectivul prin­cipal al întrecerii pe care o des­făşoară muncitorii şi tehnicienii de la fabrica de rulment­ din Birlad. Acest angajament este înfăptuit zi de zi. Pe întreaga fabrică, in primele 5 luni ale anului, rebutu­rile au scăzut simţitor faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut. Succesele rafinorilor CIMPINA (coresp. „Scînteii").­­ In cele 5 luni care au trecut din acest an, valoarea produselor obţinute pe fiecare tonă de ţiţei la Rafinăria nr. 4 Cîmpina este cu 12,7 la sută mai mare decit în perioada corespun­zătoare a anului trecut. De asemenea, au fost date peste plan 1.200 tone ulei industrial, 233 tone des­­emulsionant, peste 100 tone parafină şi altele. Aici s-au obţinut şi însemnate economii. In întreprindere s-au aplicat numeroase măsuri pre­văzute în planul de îmbunătăţire a calităţii produ­selor. In fruntea întrecerii socialiste se află rafinarii Gheorghe Toader, Ion Toma, operatorul Vasile Stă­­nescu, maistrul Ion Moraru şi alţii.­­ In cîteva rînduri • Colectivul gazetei de perete din sectorul 4 (scu­­lărie) al uzinelor „Semă­nătoarea“ din Capitală a fost distins cu premiul I în cadrul concursului gazete­lor de perete organizat în raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej. • Ieri dimineață, nume­roși turiști străini au vi­zitat Muzeul satului. Prin­tre ei se aflau 126 de tu­rişti din A.D. Germană. Oaspeţii au admirat lucră­rile de artă populară şi portul din diferite regiuni ale ţării. • începînd de sîmbătă,­­Agenţia de voiaj C.F.R. din Calea Victoriei 88 funcţionează în holul Poş­tei Centrale din Calea Victoriei nr. 12. Numerele telefoanelor agenţiei ra­min aceleaşi. • în sala fondului plas­tic din Timişoara s-a des­chis ieri expoziţia de de­sen şi pictură a elevilor şcolii medii de muzică şi artă plastică. Sunt expuse aici peste 100 de lucrări de desen şi pictură executate de elevi în timpul anului. „îmbogăţeşte-ţi cunoştinţele tehnice“ BRAŞOV (coresp. „Scîn­teii“). Cu sprijinul comi­tetului de partid, comi­tetul U.T.M. de la fabrica „Rulmentul“ din Braşov a organizat pentru tineri un concurs cu tema : „In in­teresul ridicării calităţii, îmbogăţeşte-ţi cunoştin­ţele tehnice“. La acest concurs participă tineri strungari, rectificatori și controlori tehnici de cali­tate. In cadrul concursu­lui ghicitoare s-au dat teme pentru fiecare profe­sie, s-a indicat materialul bibliografic. DE PESTE HOTARE Memorandumul sovietic in problema germană inmînat guvernului R. D. G. BERLIN 11 (Agerpres). — TASS transmite: La 7 iunie, ambasadorul U.R.S.S. în R. D. Germană, M. G. Pervuhin, a făcut o vizită lui W. Ulbricht, preşe­dintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, și, din însărcinarea guvernului sovietic, i-a înmînat copia memorandumului în problema încheierii Tratatului de pace cu Germania și a reglementării pe această bază a problemei Berlinului occidental. In numele guvernului R. D. Germane, W. Ulbricht a mulţumit cordial guvernului sovietic pentru politica sa consecventă de­­ pace în opera de rezolvare a pro­blemei germane în interesul men­ținerii și întări­rii păcii. HIHI, LA Ini UN! HIDOASA Furnaliştii din schimburile condu­se de ing. Petru Opriş şi Ion Bo­­bîrnea, de la secţia I-a furnale, au dat ieri peste plan 69 tone fontă. S-au evidenţiat echipele prim-topi­­torilor Dumitru Duca, de la furna­lul nr. 1 şi Cseis Ludovic, de la furnalul nr. 4, precum şi echipa con­dusă de Ion Şelaru, de la încărcare. Cu aceeaşi însufleţire au muncit şi oţelarii din schimburile de noapte şi de dimineaţă. Graficele operative de la secţia oţelărie nr. 1 au consem­nat, printre altele, că echipa condu­să de prim-topitorul Petre Forţu, de la cuptorul nr. 2, care deţine titlul de fruntaşă în întrecerea pe profesii, a elaborat o şarjă rapidă. La orele 7 dimineaţa, după termi­narea schimbului de noapte, nu­meroşi siderurgişti s-au îndreptat spre şcolile din oraş unde au avut loc serbările de sfîrşit de an pentru elevii claselor I—IV. Un număr de 100 copii din cei 1.200 elevi fruntaşi la învăţătură­ care­­îşi vor petrece vacanţa în taberele din staţiunile de odihnă, au luat trenul spre Cons­tanţa. ★ Duminică dimineaţă mai mulţi fo­tografi amatori de la cercul care nu­mără aproape 100 de membri, au pornit cu autobuzul Combinatului spre satul Silvaş. In timp ce ei în­registrau pe peliculă frumuseţile na­turii, sus la poligonul din dealul Chizidului 40 de tineri îşi disputau întîietatea la tir în cadrul fazei pe combinat a concursului cultural­­sportiv al tineretului.­­ Oraşul nostru a avut şi oaspeţi,­­din Deva şi Simeria au venit cefe­rişti, de la Călan siderurgişti, şi mi­neri din Valea Jiului. Dimineaţă, cei 640 mineri de la Lupeni au vizitat oraşul şi castelul Huniazilor. Pentru hunedoreni a fost o zi fru­moasă, bogată în activităţi intere­sante.­­ Emil Delapeta, electrician, Tibe­­­­a­riu Neuman, laborant, Nicolae Gheorghean, inginer, şi Gheorghe Popescu, locţiitor al secretarului comitetului de partid­e din pos­tul de corespondenţi voluntari ai „Scînteii“ de la Combinatul si­derurgic Hunedoara. Ajutor prietenesc MOSCOVA 11 (Agerpres). *­­TASS transmite : In urma vizitei făcute în U.R.S.S. Intre 6 şi 9 iunie de misiunea eco­nomică a Federaţiei Nigeria s-a că­zut de acord ca guvernul sovietic să acorde Nigeriei sprijin economic şi tehnic în organizarea unor în­treprinderi agro-alimentare şl in crearea unor centre de învăţămînt pentru pregătirea cadrelor naţio­nale In domeniul Industriei şl agri­culturii. In acest scop guvernul U.R.S.S. va trimite în Nigeria un grup de experţi. CEI DOI PREŞEDINŢI AI CONFE­RINŢEI PENTRU LAOS, A. A. Gromiko (U.R.S.S.) şi Home (Anglia) au avut ieri la Geneva o Întrevedere In legătură cu tratativele In problema laoniană. VALUL DE GREVE DIN ITALIA la amploare. La 10 iunie au declarat grevă generală 40.000 de şoferi şi conductori de autobuze; alte mii de salariaţi din instituţiile financiare s-au alăturat celor 60.000 aflaţi în grevă; pensionarii au început săp­­tămîna manifestaţiilor pentru spori­rea pensiilor. SENATUL VENEZUELEI a condam­nat represiunile săvîrşite de colo­nialiştii portughezi în Angola. ÎNCREDERE... In cîteva clipe, vestea fă­cuse înconjurul întregului sec­tor. Brigada condusă de Ște­fan Cochinţu trecuse c­u succes examenul: piesa de 4 tone — corpul pompei „Siret 900“ — fusese turnată în cele mai bune condiţii. La felicitările directorului uzinei, ale secre­tarului comitetului de partid, s-au adăugat și cele ale forma­torilor și turnătorilor din ce­lelalte brigăzi. ...Cînd s-a pus problema să se toarne în uzină această pie­să mare și complicată, au apă­rut oarecari îndoieli. Unii erau de părere ca o asemenea piesă grea — care nu se mai execu­tase pînă atunci — să fie tur­nată în altă uzină. Alţii susţi­neau că, dată fiind insuficienta experienţă a muncitorilor din sector, pentru turnarea unei asemenea piese ar fi nimerit să fie aduşi turnători din altă parte. — Eu socot că această piesă poate fi turnată la noi în sec­tor — a spus într-o adunare a organizaţiei de bază şeful de brigadă Ştefan Cochinţu. Po­sibilităţile uzinei noastre, ale sectorului, au crescut mult în ultimii ani. Avem şi oameni calificaţi, în stare să rezolve o asemenea problemă tehnolo­gică. Brigada noastră e hotă­­rîtă să toarne ea această piesă. ‘Au urmat zile de muncit în­cordată, de căutări şi experi-‘ mentări pentru a se rgăsi solu­ţiile cele mai ,bune. Nu era nu­mai o problemă de tonaj,­ ci şi de tehnologie. Toate trebuiau rezolvate în num­iai trei saptă­­mîni. Mima Marcel,, Tudor­­Sir­­­moiu, Mircea , Dascălu, Ion Gheorghe şi alţi’ viujicitari din brigada lucruiţ 'dur .abnegaţie.. Formarea miezurilor, ridicarea şi asamblarea ramelor şi în general toate ’. operaţiile de pregătire a turnării trebuiau făcute cu migală şi , grijă. Uneori lucrurile se mai potic­neau. Dar, cu ajutorul tehni­cienilor din sector, ieşeau de fiecare dată din impas. De curînd piesa a fost tur­nată. Brigada şi-a făcut datoria. Piesa de 4 tone, prima de acest gen turnată în uzină, a fost de bună caltate. „E un succes al întregii brigăzi“ — spune Co­chinţu. Fapta lăudabilă a brigăzii lui Ştefan Cochinţu a ridicat mult prestigiul întregului sec­tor. Incă odată, tovarăşii săi de muncă — muncitorii­­şi teh­nicienii uzinelor „Vasile Roai­ M“ din Capitală — s-au con­vins că atunci cînd pune umă­rul un comunist, nu există greutăţi care să nu fie învinse. M. ANGELESCU

Next