Scînteia, octombrie 1962 (Anul 31, nr. 5668-5698)

1962-10-14 / nr. 5681

Anul XXXII Nr. 5681 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­­ Duminică 14 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI Fiecare întreprindere­­ cu planul îndeplinit la toţi indicii! Am intrat în ultimul trimestru al anului 1962, — al treilea an al planului de şase ani. In cele 9 luni care s-au scurs, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din industria noastră socialistă au obţinut realizări de seamă în muncă — acestea fiind o chezăşie a înde­plinirii cu succes a planului pe întregul an. Numeroase colective de întreprinderi — de la „Oţe­lul roşu“, Rafinăria Teleajen, „Rulmentul“-Braşov, „7 Noiemmbrie“-Craiova, „Solidaritatea”-Oradea ş. a. — şi-au îndeplinit înainte de termen şi la toţi indicii planul pe primele trei trimestre. Dar nu numai între­prinderi ci chiar ramuri industriale întregi — secto­rul de foraj, industria carboniferă, industria sticlei şi a articolelor de uz casnic etc. — şi-au realizat mai devreme sarcinile de plan pe 9 luni. In multe regiuni, organele de partid au tras conclu­zii din mersul îndeplinirii planului pe primul semes­tru, iniţiind o serie de măsuri pentru extinderea ex­perienţei bune şi lichidarea rămînerii în urmă în înde­plinirea unor indici de plan. Acest lucru a fost re­levat în multe din adunările de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid. Dacă majoritatea întreprinderilor s-au prezentat cu rezultate de seamă la capătul celor trei trimestre care au trecut din acest an, sunt şi întreprinderi care oferă un bilanţ mai puţin pozitiv. Sunt rămase în urmă cu rea­lizarea sarcinilor de plan unele întreprinderi din indus­tria siderurgică, din industria cimentului şi din sectorul economiei forestiere. O serie de lipsuri mai stăruie în unele uzine constructoare de maşini care au întîr­­ziat introducerea în fabricaţie a noi tipuri de maşini şi nu au urmărit cu perseverenţă realizarea unor pre­vederi importante ale planurilor tehnice. In industria lianţilor, o serie de întreprinderi —fa­bricile de ciment din Turda şi Fieni — nu şi-au rea­lizat în întregime sarcinile de plan, diminuînd astfel rezultatele bune obţinute în celelalte întreprinderi din acest sector industrial. Deşi au realizat producţia glo­bală şi producţia-marfă planificate, Uzinele de utilaj petrolier Tîrgovişte sunt rămase în urmă la un indice principal: creşterea productivităţii muncii. Aici, conducerea­­ întreprinderii a urmat o cale greşită : în loc să se preocupe cu mai multă perseverenţă de mecanizarea lucrărilor grele, de organizarea temeinică a muncii, de ridicarea calificării muncitorilor — rezer­ve însemnate de sporire a productivităţii muncii — a folosit un număr sporit de braţe de muncă. De asemenea, alte unităţi — cum sînt unele întreprin­deri din cadrul Direcţiei regionale a economiei fores­tiere din Cluj — nu şi-au realizat sarcinile de plan privind reducerea preţului de cost şi beneficiile. E necesar ca în răstimpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului, organizaţiile de partid din întreprin­derile rămase în urmă să analizeze temeinic, fără în­­tîrziere, cauzele diferitelor deficienţe şi să sprijine conducerile administrative şi organele sindicale în luarea celor mai corespunzătoare măsuri pentru lichi­darea lipsurilor. Măsuri concrete trebuie luate în­deosebi în unele întreprinderi siderurgice pentru spo­rirea producţiei de oţel şi a unor sortimente de la­minate, pentru folosirea din plin a capacităţilor de producţie în fabricile de ciment, îmbunătăţirea cali­tăţii produselor într-o serie de întreprinderi din in­dustria forestieră şi din industria bunurilor de consum. Organele regionale şi orăşeneşti de partid, direcţiile generale din ministerele care tutelează aceste între­­­prinderi sunt datoare să acorde o atenţie deosebită fabricilor sau uzinelor rămase în urmă, încît pînă la sfîrşitul anului planul să fie îndeplinit de către fie­care întreprindere nu numai în ce priveşte indicii can­titativi, ci neapărat şi în ce priveşte productivitatea muncii, calitatea sortimentelor, preţul de cost, în­treprinderile care execută comenzi în cooperare să socotească că şi-au îndeplinit întocmai planul pe anul în curs numai atunci cînd şi-au respectat în întregime şi aceste sarcini. Muncind cu hărnicie şi spirit gospodăresc, dezvol­­­tind experienţa bună cîştigată, fiecare colectiv, de­ întreprindere să-şi facă un­ titlu de mîndrie din t­ra­t porta la sfîrşitul anului realizarea planului la toţi indicii — premiză de seamă pentru buna desfăşurare a producţiei pe 1963. Bilanţ rodnic PLOIEŞTI (coresp. „Scîn­­teii) — La sfîrşitul celor trei trimestre din acest an oame­nii muncii din întreprinderile industriale existente în regiu­nea Ploieşti se prezintă cu un bilanţ bogat în realizări. Planul producţiei globale şi al producţiei marfă a fost în­deplinit şi depăşit. Au fost obţinute peste plan însemnate cantităţi de petrol, 55 657 tone benzină, 10 511 tone uleiuri mi­nerale, 1466 tone acid sulfu­ric, aproape 48 000 tone lig­nit, 447 tone detergenţi sin­tetici şi cantităţi însemnate din alte produse. Faţă de pe­rioada corespunzătoare a a­­nului trecut volumul produc­ţiei globale a crescut cu 20,4 la sută. Cele mai însemnate rezul­tate în realizarea sarcinilor de plan au obţinut colective­le de la Uzina metalurgică din Sinaia, Schelele petroli­fere Cîmpina şi Boldeşti, Ra­finăria Ploieşti, Uzina de de­tergent­ din Ploieşti, Uzinele chimice Victoria Floreşti şi altele. TENISGRAMEj itovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne BUCUREŞTI In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului Republicii Populare Chineze şi al poporului chinez vă exprimăm dv. şi prin dv. Partidului Muncitoresc Romín, Consiliului de Stat, Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Romíne şi poporului romín sincere mulţu­miri pentru felicitările dv. călduroase adresate cu prilejul celei de-a 13-a aniversări de la înfiinţarea Republicii Populare Chineze. Poporul chinez acordă întotdeauna o înaltă preţuire prieteniei cu poporul frate român şi depune eforturi neslăbite pentru întărirea acestei coeziuni şi prietenii. Sîntem convinşi că prietenia dintre poporul chinez şi poporul român, bazată pe principiile marxism-leninismului şi interna­ţionalismului proletar, avînd la bază Declaraţiile de la Moscova din 1957 şi 1960, se va întări şi se va dezvolta tot mai mult. Dorim ca poporul român, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, să obţină noi şi mari succese în construirea socialismului, în înfăptuirea planului sesenal de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi în lupta pentru pace în Europa şi întreaga lume. Să se întărească şi să se dezvolte zi de zi prietenia frăţească dintre popoarele Chinei şi Romîniei! MAO TZE-DUN LIU ŞAO-TI Preşedintele Comitetului Central Preşedintele Republicii Populare al Partidului Comunist Chinez Chineze CIU DE CITI EN -LAI Preşedintele Comitetului permanent Premierul Consiliului de Stat al Adunării reprezentanților al Republicii Populare Chineze populari din întreaga Chină Pekin, 12 octombrie 1962 ---------------------------0*0--------------------------­ Excelenţei sale GHEORGHE GHEORGH1U-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române BUCUREŞTI Poporul, partidul şi guvernul Guineei sînt foarte mişcate de dove­zile de simpatie ale poporului dv. cu prilejul celei de-a patra aniversări a independenţei ţării noastre. Vă rugăm să adresaţi poporului şi guver-a­nului român sincere mulţumiri şi urări de fericire şi prosperitate. Cu înaltă consideraţie, SEKU TURE Preşedintele Republicii Guineea Conakry Posibilităţi ne fo­lo­si­te GALAŢI (coresp. „Scîn­­teii”). — După cum se vede din situaţia îndeplinirii pla­nului pe primele 9 luni ale acestui an, colectivul între­prinderii textile din Galaţi nu a îndeplinit indicele de productivitate a muncii decît în proporţie de 95,9 la sută. Cum s-a ajuns la această si­tuaţie ? In întreprindere există multe posibilităţi de sporire a productivităţii muncii care au rămas nefolosite. Aici, lu­crează cu bune rezultate sute de muncitori fruntaşi. Pe lîngă aceştia se află şi mun­citori din aceia care obţin rezultate sub nivelul posibili­tăţilor şi al condiţiilor ce le sînt create. Faptul că un număr destul de însemnat de muncitori nu-şi îndeplinesc sarcinile zilnice de lucru arată că în această între­prindere există o slabă pre­ocupare pentru ridicarea cali­ficării lor, un insuficient in­teres pentru ajutorarea celor rămaşi în urmă. Din această cauză, în întreprindere se mai produc mărfuri care sînt respinse de beneficiari. Neraţional au fost folosite în unele perioade şi capaci­tăţile de producţie ale unor maşini. In evidentele între­prinderii sînt consemnate multe ore de opriri la maşini care, printr-o mai judicioasă organizare a muncii, a între­ţinerii şi a reparării lor la timp, puteau fi mult reduse. Pentru neîndeplinirea pla­nului privind sporirea pro­ductivităţii muncii, o parte din răspundere revine şi Di­recţiei generale in, cînepă, bumbac din Ministerul Indu­striei Uşoare. In diferite pe­rioade din acest an, direcţia generală a schimbat anumiţi indici de plan, fără să acorde întreprinderii şi sprijinul cu­venit pentru realizarea lor. Colectivul uzinelor „Republica din Bucureşti a produs in primele 11 luni ale anului peste sarcinile de plan 2200 tone de ţevi finite. Brigada condusă de Ion Voinea, membru de partid, care lucrează la laminorul de trei ţoli al uzinelor, se bucură de un binemeritat prestigiu. Ea îşi depă­şeşte lună de lună sarcinile de plan, îmbunătăţeşte necontenit calitatea producţiei. In fotografie : maistrulTon’Voinea, luminătorii Vâsli»­ Ţari, Petra­che Pleu», Ioan Badea, Dumitru­ Cristea, Mircea Moraru­, (Foto : M. Cioc) —Fo»o- ACTUALITATEA A intrat în funcţiune o fabrică modernă de plăci aglomerate din lemn La Combinatul pentru industrializarea lemnului de la Gherla a intrat în func­ţiune o fabrică modernă de plăci aglo­merate din lemn. Noua unitate, cu o ca­pacitate de 18 000 tone de plăci aglo­merate pe an, produce plăci triplu stra­tificate, cu rezistență mare și de diferite grosimi. Materia primă o constituie lem­nul de esența moale, folosit in amestec cu deșeurile rezultate de la fabricile de furnire și de cherestea de fag. Aceste deșeuri, care se foloseau pînă acum drept combustibil, capătă astfel o valo­rificare superioară. Înzestrată cu utilaje şi instalaţii cores­punzătoare nivelului actual al tehnicii, noua fabrică se caracterizează printr-un grad ridicat de mecanizare şi automati­­zare. Punerea in funcţiune a acestei fa­brici reprezintă un succes pe linia în­deplinirii sarcinilor trasate de cel de-al lll-lea Congres al P.M.R. economiei fo­restiere in vederea valorificării superioare a masei lemnoase. (Agerpres) Expoziţia artiştilor plastici amatori din regiune SUCEAVA (coresp. „Scînteii"). In sălile muzeului regional din locali­tate s-a deschis o expoziţie de artă plastică organizată de casa regiona­lă a creaţiei populare, în cadrul ce­lui de-al treilea concurs bienal de artă plastică. Expoziţia cuprinde 124 de lucrări de pictură şi grafică ale artiştilor plastici amatori din re­giune. Sesiune de lecturi pedagogice DEVA (coresp. „Scînteii"). — Pentru cunoaşterea şi extinderea experienţei bune folosite în unele şcoli, secția de învățămînt a Sfatului popular regional Hunedoara organizează periodic sesiuni de lecturi ale cadrelor didactice. La se­siunea care se desfăşoară in prezent la Deva participă peste 80 de învăţători şi profesori din şcolile medii şi de opt ani din regiune. Cu acest prilej, o serie de cadre didactice au împărtăşit din experienţa lor privind educarea tinere­tului şcolar in spiritul patriotismului so­cialist şi formarea la elevi a concepţiei ştiinţifice despre lume şi societate. Noi unităţi spitaliceşti In comuna Bălceşti s-a inaugurat o policlinică care va deservi populaţia raionului Oiteju. Aceasta are 10 secţii, dotate cu aparatură şi instrumente me­dicale moderne. In ultimul timp, în re­giunea Oltenia au fost date în folosinţă asemenea unităţi spitaliceşti la Craiova, Baia de Aramă, Leleşti şi Roşiile. La Tg. Jiu a fost reamenajată policlinica existen­tă, iar la Tg. Cărbuneşti — spitalul de co­pii. Acum se execută ultimele lucrări la­ amenajarea spitalului din Segarcea și a policlinicii din Vînju-Mare. ­ţn raionul ed­in­til Mai mult sprijin unităţilor rămase în urmă la semănat In raionul Costeşti, regiunea Ar­geş, s-a însămînţat cu grîu, orz şi secară mai mult de jumătate din suprafaţa destinată acestor cul­turi. Pe zi ce trece, ritmul lucră­rilor creşte, încă de la începutul campaniei, gospodăriile colective și cele 3 S.M.T.-uri sînt în întrecere pentru terminarea semănatului pînă la 20 octombrie. Periodic, rezultatele în­trecerii sînt popularizate prin foi volante, editate de către comitetul raional de partid și comitetul exe­cutiv al sfatului popular raional. Fruntaşi pe raion sînt colectiviştii din comunele Tuţuleşti, Miroşi, Căldăraru, Suseni, Humele. Am stat de vorbă cu un grup­­ de colectivişti din Humele. Datorită­ bunei organizări, colectiviştii şi trac­toriştii reuşesc să însămînţeze zilnic circa 80 ha teren. Aici se fac lu­crări de bună calitate. Ritmul intens la însămînţat în multe gospodării colective se dato­­reşte modului cum este organizată munca mecanizatorilor, colaborarea dintre tractorişti şi colectivişti. La S.M.T. Costeşti aflăm că, pentru a se grăbi lucrările, tractoriştii lu­crează în schimburi prelungite sau nu cîte două schimburi. Colectiviştii de pe semănători au fost bine in­struiţi. Alături de gospodăriile colective fruntaşe, sînt însă şi gospodării în care semănatul se desfăşoară cu în­cetineală. La G.A.C. Cornăţel au stat nefo­losite într-o zi două semănători din cauză că nu s-a adus la timp să­­mînţa; la Fîlfani nu se foloseşte întreaga capacitate a maşinilor de­oarece nimeni nu s-a îngrijit de in­struirea colectiviştilor repartizaţi pe semănători. In executarea semănatului la timp şi de bună calitate sînt interesaţi deopotrivă atît colectiviştii cît şi tractoriştii. Dar la G.A.C. Recea se pare că acest lucru nu a fost înţe­les pe deplin. Conducerea gospodă­riei i-a lăsat pe tractorişti să se des­curce cum pot. Nu e de mirare că tractoriştii sînt nevoiţi să se depla­seze cale de 4—5 kilometri pentru alimentarea tractoarelor. încetineala la însămînţări e pricinuită în une­le locuri de desele defecţiuni la tractoare şi semănători, în­deosebi la cele aparţinînd S.M.T. Miroşi. Pentru grăbirea semăna­tului este necesar ca organele raionale să acorde un sprijin con­cret şi eficace gospodăriilor rămase în urmă, să ia măsuri pentru înlă­turarea deficienţelor existente în munca S.M.T.-urilor. GH. CÎRSTEA coresp. „Scînteii“ Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej -------- ■­................ ■■■.­■ ' -------------- -------- ----- ■ ’ -----«■ şi Ion Gheorghe Maurer in India Întîmpinaţi cu căldura de populaţia Bombayului (Radiogramă de la trimisul nostru special) Bom­bayul, al doilea oraş al In­diei prin­­mărime şi prin numărul locuitorilor săi, este un important centru industrial, comercial şi por­tuar al Indiei. In aceste zile, în oraş, steagurile roşu-galben-albastru şi portocaliu­­alb-verde flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romînă şi Republica India. La „Colonia Laptelui“ In cea de-a doua zi după sosirea la Bombay, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tova­răşii Ion Gheorghe Maurer şi Cor­­neliu Mănescu, însoţiţi de guverna­torul statului Maharashtra şi de alte persoane oficiale indiene, au vizitat aşa-numita „Colonie a Lap­telui” din Aarey — un complex model de ferme pentru produse lac­tate, precum şi Institutul de energie atomică de la Trombay. Pe tot parcursul celor 32 km, cît măsoară drumul pînă la Aarey, populaţia din Bombay şi din regiu­nile înconjurătoare a făcut o caldă demonstraţie de simpatie solilor po­­porului român. La ora 9:30, ora lo­cală, coloana de maşini oficiale a­­junge la „Colonia Laptelui”. Solii poporului român sunt conduşi spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl. Kharody, conducătorul complexului, dă înalţi­lor oaspeţi ample explicaţii. „Colonia Laptelui" se întinde pe o suprafaţă de 283 ha şi cuprinde 30 de ferme, în care sînt îngrijite peste 20 000 capete de vite. Oaspeţii au vizitat apoi unitatea nr. 5 din cadrul complexului şi fabrica pentru pasteurizarea şi îmbutelierea lapte­lui. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a apreciat mult felul în care este organizat procesul de produc­ţie şi calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. In cursul unei discuţii, care a avut loc la casa de oaspeţi, s-a a­­rătat că ar fi folositoare organiza­rea unui schimb de experienţă între specialiştii romîni şi cei indieni. Schimbul de experienţă, a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, este întotdeauna folositor. Preşedin­tele Consiliului de Stat al Republi­cii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în ţara noastră. Ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agricul­turii în Romînia. Conducătorii de stat romîni au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămin­tea gazdelor, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiţii indiene, un ar­bust de asopalat în Parcul Priete­niei de la Aarey Adresîndu-se gazdelor tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacrăm forţe­le". Ministrul agriculturii, Desay, a adăugat: „Acesta este şi punctul de vedere al guvernului indian.­ „Vă rugăm — a spus Desay — să reveniţi pentru a vedea cum a cres­cut arbustul". La Institutul de energie atomică de la Trombay Ca şi dimineaţă, pe tot parcursul spre Institutul de energie atomică de la Trombay, situat la marginea oraşului Bombay, numeroşi cetăţeni ai oraşului, adunaţi pe străzi, au fă­cut o caldă demonstraţie de simpa­tie solilor poporului român. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cercetări nucleare din India, este în­zestrat cu trei reactoare şi cu nume­roase instalaţii ultramoderne. La intrarea în institut oaspeţii ro­mîni însoţiţi de J. Kathi, ministrul muncii al Republicii India şi alte persoane reprezentînd autorităţile locale, au fost întîmpinaţi de Sethna, locţiitor al directorului general, şi de şefii unor sectoare de cercetări. Oaspeţii au vizitat o serie de sec­toare, unde li s-au dat explicaţii cu privire la funcţionarea diverselor mecanisme şi dispozitive. Intre to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Sethna a avut loc o scurtă convor­bire, în cadrul căreia locţiitorul di­rectorului general a subliniat că ins­titutul întreţine relaţii strînse cu Institutul de fizică atomică din Bucu­­reşti. Am stat de vorbă cu V. Jothare, unul dintre specialiştii care au dat explicaţii tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Vedeam că discuţia noastră este urmărită cu atenţie de un grup de muncitori ai institutului. — Aceşti oameni, mi-a spus dl. Jothare, îşi termină programul de muncă la orele 15,30. Ei au rămas în continuare aci numai ca să-i poată vedea pe reprezentanţii ţării dv. M-am uitat la ceas, era 5 şi ju­mătate. Cînd tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe, Maurer, au ieşit din sala reactorului, muncitorii au izbucnit în aplauze. La sfîrşitul vizitei, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat suc­­­cese în muncă colectivului de oa­meni de ştiinţă şi tehnicieni de la Trombay, apreciind rezultatele obţi­nute de colectivul institutului. Am părăsit cu o bună amintiri instalaţiile moderne aşezate pe ma­lul mării. In vecinătate se văd multe aşezări modeste, care arată cît de mult a avut de suferit India de pe urma colonialismului. Dar mîna noii Indii independente a împlîntat aci această unitate modernă care, ca şi multe alte realizări ale ţării, reflectă hotărîrea poporului indian de a lichida moştenirea grea a tre-* cutului, de a păşi pe calea progre­sului. La înapoierea spre Bomfepy zeci şi zeci de mii de oameni au salutat prieteneşte pe solii poporului ro­mín. Seara, guvernatorul statului Ma­harashtra a oferit un dineu în cins­tea conducătorilor statului romín. SERGIU FARCAŞAN La sosire, pe aeroportul din Bombay (Telefoto : Agerpres) VIZITÎND CEL DE-AL IV-lea PAVILION DE MOSTRE Mmm ce calitatea şi camen­a Mare® sală a Expoziţiei econo­miei naţionala, care găzduieşte cel de-al 4-lea Pavilion de mostre, şi-a deschis porţile, dez­văluind privirilor miilor de vizita­tori, sub cupola sa de oţel şi sti­clă, o vastă grădină în care au răsărit florile fanteziei, bunului gust şi calităţii. Simbol al acesto­ra, din oglinda tremurătoare a apei unui bazin circular se înalţă spre boltă o uriaşă floare metalică, suplu şi aurie.­­ Prima şi cea mai copleşitoare impresie o produce vizitatoru­lui larga desfăşurare a standu­rilor care, rînduite la parter şi de-a lungul celor trei nivele ale clădirii, înfăţişează prin mii şi mii de exponate, preocuparea celor ce produc şi desfac bunurile de larg consum de a traduce în viaţă sar­cinile trasate de Congresul al lll-lea al partidului. Totodată, vi­zitatorul este plăcut impresionat de formele arhitectonice, de acea­stă amplă calotă sferică sub care s-ar putea adăposti un... bloc de cîteva etaje. Poate că într-un ase­menea bloc ar încăpea numeroa­sele „interioare“ mobilate, care-i întîmpină pe vizitatori la parter. Ei întîlnesc pentru prima oară la un pavilion de­­ mostre, pro­duse ale industriei de mobile, remarcînd elegantele dormitoa­re și sufragerii,­­ linia moder­nă a bibliotecilor și fotoliilor, rod al căutărilor creatoare ale co­lectivelor idirî întreprinderile Mini­sterului Economiei Forestiere. Com­­pletînd chestionarul oferit de unul dintre cei 166 ghizi ai Pavilionu­lui, vizitatorul se va decide desi­gur cu greu să-și dea „votul“ în favoarea unuia sau altuia dintre exponatele de aici. Dar la oricare se va opri, va dori de bună sea­mă să le vadă cît mai curînd și în magazinele de desfacere la ca­litatea şi finisajul modelelor, precum şi în cantităţi corespunză­toare. Să urcăm cîteva trepte pînă la primul nivel, unde se află unul din cele mai îmbietoare sectoare ale Pavilionului: standurile pro­duselor alimentare. Fiind o pro­blemă de... gust, lăsăm la apre­cierea vizitato­rilor să stabi­lească o even­tuală clasificare a exponatelor. Totuşi, vom­­ a­­minti că în va­riata gamă de produse alimentare se găsesc a­­proximativ 100 de sorturi noi, pre­zentate într-­o formă superioară atît în privinţa aspectului, cît şi a calităţii. Iţi atrag privirile vitrinele frigori­fice în funcţiune, aprovizionate cu felurite preparate. Nu lipsesc nici proaspetele medaliate — vinurile din cele mai renumite podgorii. Oprindu-ne la standul cu conserve de legume şi fructe, ne-am amintit că toamna este anotimpul în care roadele livezilor şi grădinilor iau calea borcanelor şi cutiilor. Dar iată că la un pas mai departe te întîmpină ca în plină vară o vi­trină cu... trufandale. Conservate prin frig, roşiile, prunele, ardeii, vinetele par abia culese. ION MARGINEANU PAUL DIACONESCU (Continuare în pag. IlI-a) In fața standurilor ca produs» metalo-Casnic». Admirînd eleganța modelelor de pantofi

Next