Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-11 / nr. 5920

PROLETARI DIN TOATE TARELE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5920 Mărfi 11 iunie 1963 1­4 PAGINI - 20 BANI 15 ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie Un măreţ Se împlinesc astăzi 15 ani de cînd clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, a în­făptuit naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. După cuceri­rea puterii politice de către clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, acesta a constituit cel mai important act al revoluţiei so­cialiste. Partidul nostru şi statul de­mocrat-popular s-au călăuzit după învăţătura lui Lenin, care arăta că „singurul mijloc de a pune capăt sărăciei poporului este acela... de a instaura rînduielile socialiste, adică: de a lua de la marii proprietari fun­ciari moşiile, de la fabricanţi fabri­cile şi uzinele, de la bancheri capi­talurile băneşti, de a desfiinţa pro­prietatea lor particulară şi a o trece în mîinile poporului muncitor din întregul stat. Atunci se vor bucura de munca muncitorilor nu oamenii bogaţi, care trăiesc din munca al­tora, ci muncitorii înşişi şi aleşii lor. Atunci roadele muncii comune şi avantajele de pe urma tuturor îmbunătăţirilor, precum şi a intro­ducerii maşinilor vor fi în folosul tuturor oamenilor muncii, al tutu­ror muncitorilor“. Prin naţionalizare, fabricile şi uzi­nele, bogăţiile subsolului, întreprin­derile bancare şi de transport, care înainte se aflau în mîinile capita­liştilor şi moşierilor, ale monopo­­liştilor străini, au trecut în posesia proprietarului lor legitim — oame­nii muncii, făuritorii tuturor bu­nurilor —, au devenit proprietatea întregului popor. S-a înfăptuit ast­fel năzuinţa scumpă, pentru care a luptat ti­mp de decenii clasa munci­toare — eliberarea ei de exploatare. Statornicirea proprietăţii socia­liste asupra principalelor mijloace de producţie, în locul celei capita­liste, a determinat adinei schimbări structurale în viaţa economică şi so­cială a ţării. A fost creat un sector socialist în economie, care, cuprin­zând ramurile cheie, a devenit de la început sectorul conducător, deter­minant al dezvoltării întregii econo­mii naţionale. Pe temelia relaţiilor de producţie socialiste s-a putut trece la conducerea planificată a princi­palelor domenii ale vieţii economi­ce, asigurîndu-se lichidarea defini­tivă a unor asemenea racile ca a­­narhia producţiei, uriaşa irosire de mijloace de producţie şi muncă so­cială, proprii capitalismului. Stăpîn pe mijloacele de producţie, poporul muncitor a dobîndit posibilitatea să dispună de ele în folosul său, pu­­nîndu-le în slujba construirii socia­lismului. Ne amintim şi azi cum în primele luni de la naţionalizare, ziarele bur­gheze şi posturile de radio din Occi­dent susţineau că fără capitalişti, muncitorii din Romînia nu vor pu­tea conduce întreprinderile, că în cele din urmă, ei se vor vedea ne­voiţi să-i implore pe vechii patroni să se reîntoarcă. Oamenii muncii din ţara noastră, conduşi de partid, au dovedit însă că ştiu să conducă şi să dezvolte industria incompa­rabil mai bine decît capitaliştii. „Clasa muncitoare — arăta tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — a luat puterea pentru a rezolva această sarcină istorică: a lichida înapoierea economică a ţării, a o transforma dintr-o ţară agrară înapoiată într-o ţară industrială înaintată, cu o agricultură mecani­zată pentru a construi socialismul“. Calea urmată de partid pentru realizarea acestor obiective istorice a fost calea leninistă a industriali­zării socialiste — dezvoltarea în primul rînd a industriei grele, cu pivotul ei, industria constructoare de maşini. Poporul nostru, în frun­te cu clasa muncitoare, şi-a încor­dat toate forţele şi a muncit cu abnegaţie pentru înfăptuirea politi­cii partidului de industrializare so­cialistă a ţării, conştient că numai în acest fel se pot asigura crearea bazei tehnico-materiale a socialis­mului, dezvoltarea proporţională a întregii economii, consolidarea act istoric orînduirii democrat-populare şi creşterea nivelului de trai al mase­lor largi, că numai astfel se poate realiza apropierea ţării noastre de nivelul economic al ţărilor socialis­te mai dezvoltate. In perspectiva celor 15 ani care au trecut de la naţionalizare, apar şi mai pregnant profundele schim­bări petrecute în economia ţării, ca urmare a aplicării politicii parti­dului. A fost creată o industrie pu­ternică, care, devenită ramura con­ducătoare a economiei, dă o pro­ducţie de aproape 8 ori mai mare decît în 1948. Numai sporul obţinut în primii trei ani ai sesenatului re­prezintă de două ori şi jumătate întreaga producţie industrială a anului 1948. Buletinul economic pen­tru Europa din 1961 al Organizaţiei Naţiunilor Unite aprecia că „Romî­nia, începînd din anul 1950, se situ­ează în rîndul economiilor celor mai dinamice din Europa". Industria noastră socialistă nu seamănă nici pe departe cu ceea ce a preluat la data naţionalizării sta­tul democrat-popular. Cine ar mai putea recunoaşte în Hunedoara zi­lelor noastre, de pildă, vechea uzină de fier de acum 15 ani ? Aci au fost construite noi furnale şi cuptoare Martin de mare capacitate, blumin­­gul, laminoare moderne, uzina coc­­sochimică, aglomeratorul şi alte o­­biective. Hunedoara produce acum ea singură, anual, de aproape 5 ori mai mult oţel şi de aproape 6 ori mai multă fontă decît întreaga in­dustrie siderurgică din ţara noastră în 1948. Fosta făbricuţă de case de bani „Fichet“, alcătuită din cîteva hale dărăpănate, a devenit puternica uzină „Semănătoarea“, înzestrată cu instalaţii complexe, linii automate, care aduce o contribuţie de seamă la mecanizarea agriculturii. Produc­ţia uzinei a sporit de peste 20 de ori faţă de 1949. La fiecare jumăta­te de oră în uzină se produce o combină. Alături de sutele de întreprinderi care au fost mărite şi modernizate, au fost construite în aceşti ani sute de întreprinderi noi, moderne, care constituie o mîndrie a poporului nostru. Ramuri de bază ale industriei, care la data naţionalizării erau foarte slab reprezentate, au astăzi o pondere mare în economia naţio­nală. Astfel, industria constructoare de maşini şi prelucrarea metalelor, in trecut aproape inexistentă, a pro­dus în 1961 mai mult de un sfert din producţia industrială globală, fiind capabilă să satisfacă peste 70 la sută din nevoile interne de maşini şi utilaje, asigurând şi anumite dis­ponibilităţi pentru export. A fost creată o industrie chimică modernă, în plină dezvoltare, a cărei produc­ţie este de aproape 18 ori mai mare ca în 1948. O chezăşie a avîntului întregii economii este dezvoltarea bazei energetice. Producţia de energie e­­lectrică, crescînd cu un pas înaintea altor ramuri ale economiei, întrece de aproape 10 ori producţia anului 1948. Puterea instalată în centralele electrice numai în ultimii trei ani depăşeşte întreaga putere instalată în timpul regimului burghezo-moşie­­resc. In acelaşi timp, s-a dezvoltat con­siderabil industria uşoară şi ali­mentară ; ea satisface într-o mă­sură tot mai mare, atît cantitativ, cît şi calitativ, cerinţele populaţiei. O preocupare de prim ordin a partidului şi guvernului este înzes­trarea întreprinderilor cu maşini şi utilaje moderne, bazate pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii înaintate. Locul întreprinderilor şi atelierelor semi-meşteşugăreşti, în care se lucra cu utilaje vechi de zeci de ani, l-au luat întreprinderi uti­laje cu tehnica nouă. Aproximativ trei sferturi din totalul mașinilor­­unelte existente în industria con­ (Continuare în pag. IlI-a) Hunedoara. In anii puterii populara s-au construit aici multe obiective In­dustriale de mare Însemnătate. In fo­tografie : furnalul de 1 000 mc. Instalaţie pentru scosul şi încărcatul­" plutelor BACAU (coresp. „Scînteii“).­­ Lacul de acumulare de la Bicaz a devenit o cale sigură şi deftină pentru transportul materialului lemnos exploatat din bazinul Bistriţei. Plutele sînt aduse acum cu ajutorul remorche­relor, pe lac, pînă la baraj. Scoaterea plutelor din lac şi încărcarea lor în autocamion se făcea pînă de curînd cu ajutorul unor macarale şi plane înclinate improvizate. De cîteva zile la Potoci, în apropierea barajului, a început să funcţioneze o instalaţie specială complet mecanizată pentru scoaterea, dezmembrarea, sortarea şi încărcarea plutelor in autocamion. Instalaţia este deservită de un număr redus de oameni şi are o ca­pacitate de 2 000 metri cubi în 8 ore ; ea a fost pro­iectată de I.P.T.Tc. şi fabricată de uzinele „Progre­­sul“-Brăila. IN EXCURSIE DEJ (coresp. „Scîn­­teii"). — Duminică peste 400 de tineri colectiviști din co­munele Bobîlna, Ma­ia, Jichiş, Ciubăn­­cuta etc., raionul Dej, au făcut o excursie la Monumentul răs­coalei de la Bobilna. După ce tinerilor li s-a vorbit despre cauzele si impor­tanta răscoalei, pe platoul din fata mo­numentului a avut loc o serbare cîmpe­­nească. Brigăzi medicale In vederea îmbunătăţirii continue a asistenţei medicale a copilului, Ministe­rul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a organizat recent brigăzi formate din ca­dre universitare, medici pediatri şi ca­dre medii care s-au deplasat în diverse regiuni ale ţării unde au analizat con­diţiile de acordare a asistenţei medicale de specialitate, precum şi a asistenţei de urgenţă de către secţiile şi spitalele de pediatrie. In acelaşi timp, membrii bri­găzilor au acordat asistenţă medicală de specialitate în unităţile vizitate. Parcul arheologic din Constanța CONSTANTA (coresp. „Scînteii"). — Pentru a pune în valoare descoperirile arheologice care s-au făcut în ultimii ani în Dobrogea, în centrul orașului Con­stanta a fost amenajat un parc arheolo­gic. El cuprinde peste 50 de monumente ale culturii materiale din epoca greco­­romană : vase pentru păstrat provizii, sarcofage, frontoane şi fragmente de co­loane de marmură etc. Tot aici, oamenii muncii veniţi la odihnă pe litoral mai pot vedea harta arheologică a Dobrogei executată din lespezi de marmură şi ceramică verde. De curînd s-a redeschis și mozaicul, important edificiu roman, unde se pot vedea noi detalii de curînd descoperite. în interiorul ziarului. • I. Găleteanu: Note de călăto­rie — Imagini berlineze — (pag. 3-a) • Sport (pag. 3-a). • Acord privind reluarea la Moscova a tratativelor pentru încetarea experiențelor nucleare (pag. 4-a). • N. Lupu : Comentariul zilei — Spania franchistă și N.A.T.O. (pag. 4-a). Film realizat de cineaşti amatori Luni searra, la clubul C.F.R. din Ti­mişoara a fost prezentat în premieră primul film realizat în comun de ci­neaştii amatori de la clubul munci­toresc C.F.R. şi de la Casa de cul­tură a studenţilor timişoreni. Filmul, intitulat „Stadionul 1 Mai“, redă imagini de la festivitatea inaugură­rii noului stadion din Timișoara. i"După ce trece prin coloa­­nele vuitoare ale podu­lui de peste Dunăre, trenul intră abrupt în peisajul do­brogean, agitat de dealuri neîntrerupte. Pe pantele în­sorite ale acestor dealuri urcă scările generoase ale viilor, multe abia plantate de colectiviștii Dobrogei. Apoi pragurile mari ale dealurilor par a coborî, şi pe cîmpiile a­­mintind întinderea Bărăganu­lui se zăresc oameni şi ma­şini lucrînd. Este o perioadă a anului cînd grîul în creştere sună atins cu palma, preves­tind febra de aur a secerişu­lui. Acum colectiviştii întreţin culturile, ajutînd porumbul să iasă biruitor din competiţia cu buruienile intărîtate de ploi. Pe cîmp colectiviştii şi me­canizatorii primesc la locurile de muncă oaspeţi consecvenţi. In pauzele de prînz, odihna lor este îmbogăţită cu variate manifestări culturale de scurtă durată. Alături de programul brigăzii de agitaţie ce descre­ţeşte fruntea, de melodia cîn­­tată la acordeon, se numără informările politice, scurte lecturi din broşuri şi ziare, prezentări de cărţi etc. Nu pu­ţine sînt locurile unde aparate de radio portative string în jurul lor, la începutul pauzelor de prînz, pe colectiviştii dor­nici să asculte buletinul de ştiri, muzică populară etc. In comuna Topraisar, de pildă, fiecare brigadă posedă cite un asemenea aparat. Desigur, activitatea cultura­lă la locurile de muncă ale colectiviştilor nu se reduce la aceste audiţii colective în pau­ze. Brigăzile apreciază mult și acele manifestări legate direct de preocupările lor, inspirate din munca in gospodăria co­lectivă. Vom da două e­­xemple culese din două comune. Pe harta regiunii, comuna Topraisar, din raionul Negru Vodă, este aproape la antipodul lurilovcăi, din raio­nul Istria. Prima se află in plină cimpie, cealaltă se în­tinde pe malul lacului Ra­zelm, în vecinătatea mării. Di­rectorul căminului cultural din Topraisar, Kerim Ref­ic, împreună cu colectivul de conducere al căminului, se preocupă temeinic de organi­zarea pauzelor „culturale“ la brigăzile de cîmp. Cu cîtva timp în urmă, la brigada a doua, în afara audiţiilor la radio şi a unor discuţii în le­gătură cu mersul muncilor a­­gricole în brigadă, s-a citit şi s-a discutat despre broşura „Importanţa densităţii plante­lor în culturile de porumb şi floarea-soarelui”. La o altă brigadă, obiectul atenţiei co­lectiviştilor l-a constituit lu­crarea, de asemenea de actualitate, „Întreţinerea cul­turilor". O acţiune de mare eficaci­tate a avut loc la sectorul zoo­tehnic al gospodăriei colective din Topraisar. Ea a reunit, în­­tr-un schimb de experienţă, bibliotecari şi directori de că­mine culturale din mai multe comune vecine cu Topraisa­­rul: Filimon Sîrbu, Cumpăna, Bărăganu, Draja ş.a. A fost prezentă şi o brigadă artisti­că de agitaţie din Topraisar, care a susţinut un program axat îndeosebi pe problemele sectorului zootehnic. Cîţiva îngrijitori de animale din To­praisar au vorbit despre unele cărţi de zootehnie, arătînd în ce măsură studierea lor le-a fost de folos. Cei prezenţi au urmărit cu viu interes cele relatate de Filimon Vasile despre lucrarea „Prolificitatea la animale", şi de Marina Selcuiu — despre „Trecerea de la regimul de stabulaţie la păşunatul de vară al anima­lelor". In biblioteca volantă a sec­torului zootehnic din Toprai­sar se află un număr însemnat de volume. Unul din cele mai citite este „Importanţa pă­­şunatului raţional al animale­lor“, mai ales după ce în ca­drul sectorului a fost organi­zată, cu cîtva timp în urmă, o prezentare a acestei cărţi. In comuna Jurilovca activi­tatea culturală este bogată şi are o frumoasă tradiţie. Ceea ce trebuie remarcat aici este ajutorul substanţial, pe care-l acordă căminului cultural şi bibliotecii numeroşi intelec­tuali din Jurilovca. Şi dacă în comună activează o bună bri­gadă artistică de agitaţie, a-Activitatea cultural-educativă la sate în timpul verii ceasta se datoreşte şi existen­ţei cercului literar, care asi­gură texte de brigadă bine redactate. O dată cu primele zile ale lui mai au început şi în Jurilovca deplasările organiza­te de căminul cultural la bri­găzi şi sectoare, acolo unde muncesc colectiviştii. Cu pu­ţină vreme în urmă, brigada condusă de Gh. Ganciu a pri­mit în pauza de prînz vizita unor tovarăşi din conducerea căminului. Colectiviştii s-au strîns in jurul lor, ascultînd o expunere pe tema „Exemple vii din regiunea noastră". Era vorba de experienţa unor gospodării colective frun­taşe din Dobrogea. Au urmat întrebări, discuţii. Cu ocazia acestor deplasări sunt adunate întrebări pentru brigada ştiin­ţifică. Cum este şi normal în aceas­tă perioadă a anului, multe din manifestările cultural-educa­tive au loc la sectorul zooteh­nic. In Jurilovca aceste acţiuni se bucură de multă atenţie. Dintre ele amintim conferinţa „Hrănirea viţeilor mici“, ţinută la 14 mai, şi expunerea ingi­nerului Nichifor Adrian pe tema „Îngrijirea porcilor în timpul verii". La sediul cămi­nului cultural continuă să se desfăşoare importante acţiuni, mai ales sîmbătă seara şi du­minică. In fiecare sîmbătă că­minul prezintă colectiviştilor jurnale vorbite pe teme in­terne şi internaţionale. Aceste jurnale vorbite se remarcă printr-un conţinut bogat, prin­­tr-o formă de expunere intere­santă şi prin varietate. Bună­oară, foarte frecventă este prezentarea în mod alter­nativ, de către doi agitatori, a ultimelor noutăţi. Alteori, activişti de partid, secretarul comitetului de partid, pre­şedintele sfatului popular ori alţi tovarăşi bine pregătiţi prezintă informări politice. Alte manifestări culturale organizate la sediul căminului se referă la domenii diferite : „Cinstea de a fi comunist", „Univers, planete, sateliţi", „Omul a descătuşat energia atomică", „Creşterea păsărilor — izvor de venituri în C.A.C.“, „Semănatul şi plan­tatul legumelor“, „Ziua-mun­­că şi rolul ei în întărirea eco­­nomico-organizatorică a gos­podăriei colective“. Bunele rezultate ale muncii culturale în Jurilovca se dato­­resc şi controlului permanent şi îndrumării exercitate de co­mitetul de partid. In primul trimestru al anului, comitetul comunal de partid a analizat cum se desfăşoară activitatea cultural-artistică. Concluziile acestei şedinţe au fost de un mare ajutor în munca condu­cerii căminului cultural. Este rodnic şi sprijinul efectiv acordat de sfatul popular comunal. Cu o săptămînă în urmă comitetul executiv a analizat activitatea căminului şi a bibliotecii, sarcinile ce le revin în perioada actuală. TCBibliotecile din regiunea Dobrogea desfăşoară în aceste zile o intensă muncă de popularizare a cărţii la locurile de muncă ale colecti­viştilor. Am stat de vor­bă cu Florica Burcea, bi­bliotecară în comuna Baia, raionul Babadag. In urmă cu trei-patru zile, ea fu­sese, pe la prînz, la brigada legumicolă. Încărcată de cărţi noi, legumicultorii au primit-o cu satisfacţie. In acea dimi­neaţă fişele bibliotecii s-au îmbogăţit cu 13 cititori noi! Cu interes a fost ascultată prezentarea cărţii: „Îndrumă­torul legumicultorului". La a­­cest sector bibliotecara Flo­rica Burcea vine deseori, mulţi din cei ce muncesc aici numă­­rîndu-se printre prietenii sta­tornici ai bibliotecii. Acelaşi lucru se poate spune despre sectorul zootehnic, cel viticol ori crescătoria de păsări. Trebuie arătat însă că mai sunt locuri (comuna Ovidiu şi altele din raza oraşului Con­stanţa) unde acţiunile de acest fel sunt puţine, ori organizate de mîntuială. In alte părţi tre­cerea la manifestările mai mobile, specifice perioadei de vară, se face greu. Este de do­rit ca comitetele raionale de cultură şi artă să îndrume cu toată grija munca culturală din raza lor, canalizînd-o toc­mai spre aceste forme mobile, operative. Experienţa burtă a comitetului raional de cultură şi artă din raio­nul Negru Vodă poate constitui un exemplu de ur­mat. Apropierea strîngerii recol­tei impune mobilizarea tutu­ror forţelor culturale din ra­ioanele dobrogene spre a se asigura, la locurile de muncă ale colectiviştilor şi la sediile căminelor, acţiuni cultural­­educative bogate, variate. Colectiviştii ii aşteaptă cu dra­goste pe cei ce duc în mijlo­cul lor lumina cărţii, a cunoş­tinţelor politice şi ştiinţifice. ILIE CONSTANTIN PE CÎMPIILE DE LINGĂ mare Deschiderea celui de-al II-lea Congres al cooperaţiei de consum Luni dimineaţa s-a deschis la Bucureşti cel de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum din Repu­blica Populară Romînă. In sala Pa­latului R. P. Romíne, unde au loc lucrările, sunt prezenţi delegaţi şi invitaţi — colectivişti, lucrători din gospodăriile agricole de stat şi sta­ţiunile de maşini şi tractoare, învă­ţători şi alţi intelectuali ai satelor, gospodine, care reprezintă la con­gres pe cei peste 6 700 000 de mem­bri ai cooperaţiei de consum. La congres asistă membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor obşteşti şi ai unor insti­tuţii centrale, cadre de conducere din ministerele economice. Printre invitaţi se află reprezen­tanţi ai organizaţiilor cooperatiste din 14 ţări: Albania, Bulgaria, Ceho­slovacia, R. P. Chineză, Cipru, R.P.D. Coreeană, Cuba, R. D. Germană, Ita­lia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria, Uniunea Sovietică, R.D. Vietnam. Ora 10. Aplauze îndelungi sa­lută sosirea la congres a tova­răşilor : Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Gheorghe Gaston Ma­rin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Lucrările congresului au fost deschise de tov. Constantin Ma­­teescu, preşedintele Uniunii Cen­trale a Cooperativelor de Consum, care a salutat pe delegaţi şi invitaţi, precum şi pe oaspeţii de peste hotare. Prin puternice aplauze congresul a ales în prezidiu pe tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Mihai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, precum şi conducători ai CENTROCOOP şi delegaţi din toa­te regiunile ţării. Congresul a ales apoi secretaria­tul şi comisiile de lucru. In unanimitate delegaţii au apro­bat ordinea de zi pe care figurează. Darea de seamă a Consiliului Unitnii Centrale cu privire la acti­vitatea cooperaţiei de consum pe perioada 1959—1962, Raportul Co­misiei de revizie, proiectul de statut modificat al Uniunii Centrale, uniu­nilor regionale şi raionale (inter­­raionale) şi proiectul de statut-mo­­del modificat al cooperaţiei de con­sum, alegerea consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Con­sum şi a Comisiei de cenzori. Şedinţa a fost apoi prezidată de tov. Constantin Filoreanu, vice­­preşedinte al CENTROCOOP. Trecîndu-se la primul punct de pe ordinea de zi, tov. Constantin Mateescu a prezentat darea de seamă a Consiliului Uniunii Cen­trale a Cooperativelor de Consum cu privire la activitatea cooperaţiei de consum pe perioada 1959—1962. In continuare, preşedintele Co­misiei de revizie, tov. Ionel Mun­­teanu, a prezentat raportul Comi­siei de revizie a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum pe anii 1959—1962. După-amiază, în continuarea lu­crărilor, care au fost conduse de to­varăşii Miron Şerban şi Filip Geltz, vicepreşedinţi ai Centrocoop, au în­ceput discuţiile la primele două puncte ale ordinei de zi. Au luat cuvîntul tovarăşii Ion Băl­­teanu, vicepreşedinte al Uniunii re­gionale Argeş, Gheorghe Botezatu, preşedintele Uniunii raionale-Bîrlad, Petre Bodonea, vicepreşedinte al Uniunii raionale-Criş, Ianca Ojoc, preşedintele cooperativei de consum din comuna Iveşti, regiunea Galaţi, Ion Buftea, preşedintele Uniunii re­­gionale­ Banat, Radu Călin, membru cooperator din comuna Ciorăşti, re­giunea Ploieşti, Vasile Moroşan, pre­şedintele cooperativei de consum din comuna Dorna Cîndreni, regiu­nea Suceava, Iuliana Mitrică, şef contabil la cooperativa de consum din comuna Stoeneşti, regiunea Ol­tenia, Albert Vila, preşedintele Uniu­­nii regionale­ Bucureşti, Vasile Ga­­vrilă, preşedintele cooperativei de consum din comuna Topraisar, re­giunea Dobrogea, Ion Sofonea, pre­şedintele cooperativei de consum din comuna Voila, regiunea Braşov, Petre Botcă, vicepreşedinte al Uniu­nii raionale­ Bistriţa, Petre Oniţă, preşedintele cooperativei de consum din comuna Giuleşti, regiunea Ma­ramureş, Alexandru Stan, preşedin­tele gospodăriei agricole colective din comuna Homocea, regiunea Bacău. A luat, de asemenea, cuvîntul tov. Alexandru Sencovici, ministrul in­dustriei uşoare. Congresul a aprobat în unanimi­tate raportul Comisiei de validare. Delegaţii organizaţiilor coopera­ţiei de consum din: Albania — Reiz Xhelilaj, vicepreşedinte al Uniunii centrale a cooperaţiei de consum: Bulgaria — Ivan Gheorghiev Ivanov, membru în Comitetul executiv al Uniunii centrale cooperatiste ; Ce­hoslovacia — Vaclav Novak, pre­şedintele Comisiei de revizie a Con­siliului Central al cooperativelor, au adus congresului salutul cooperato­rilor din aceste ţări. Lucrările congresului continuă. (Agerpres) In pag. 2-a Darea de seamă a Consiliului CENTROCOOP prezentată de tov. C. Mateescu In prima zi a lucrărilor (Foto: Gh. Vinţilă)

Next