Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)
1963-06-11 / nr. 5920
PROLETARI DIN TOATE TARELE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5920 Mărfi 11 iunie 1963 14 PAGINI - 20 BANI 15 ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie Un măreţ Se împlinesc astăzi 15 ani de cînd clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, a înfăptuit naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. După cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, aliată cu ţărănimea muncitoare, acesta a constituit cel mai important act al revoluţiei socialiste. Partidul nostru şi statul democrat-popular s-au călăuzit după învăţătura lui Lenin, care arăta că „singurul mijloc de a pune capăt sărăciei poporului este acela... de a instaura rînduielile socialiste, adică: de a lua de la marii proprietari funciari moşiile, de la fabricanţi fabricile şi uzinele, de la bancheri capitalurile băneşti, de a desfiinţa proprietatea lor particulară şi a o trece în mîinile poporului muncitor din întregul stat. Atunci se vor bucura de munca muncitorilor nu oamenii bogaţi, care trăiesc din munca altora, ci muncitorii înşişi şi aleşii lor. Atunci roadele muncii comune şi avantajele de pe urma tuturor îmbunătăţirilor, precum şi a introducerii maşinilor vor fi în folosul tuturor oamenilor muncii, al tuturor muncitorilor“. Prin naţionalizare, fabricile şi uzinele, bogăţiile subsolului, întreprinderile bancare şi de transport, care înainte se aflau în mîinile capitaliştilor şi moşierilor, ale monopoliştilor străini, au trecut în posesia proprietarului lor legitim — oamenii muncii, făuritorii tuturor bunurilor —, au devenit proprietatea întregului popor. S-a înfăptuit astfel năzuinţa scumpă, pentru care a luptat timp de decenii clasa muncitoare — eliberarea ei de exploatare. Statornicirea proprietăţii socialiste asupra principalelor mijloace de producţie, în locul celei capitaliste, a determinat adinei schimbări structurale în viaţa economică şi socială a ţării. A fost creat un sector socialist în economie, care, cuprinzând ramurile cheie, a devenit de la început sectorul conducător, determinant al dezvoltării întregii economii naţionale. Pe temelia relaţiilor de producţie socialiste s-a putut trece la conducerea planificată a principalelor domenii ale vieţii economice, asigurîndu-se lichidarea definitivă a unor asemenea racile ca anarhia producţiei, uriaşa irosire de mijloace de producţie şi muncă socială, proprii capitalismului. Stăpîn pe mijloacele de producţie, poporul muncitor a dobîndit posibilitatea să dispună de ele în folosul său, punîndu-le în slujba construirii socialismului. Ne amintim şi azi cum în primele luni de la naţionalizare, ziarele burgheze şi posturile de radio din Occident susţineau că fără capitalişti, muncitorii din Romînia nu vor putea conduce întreprinderile, că în cele din urmă, ei se vor vedea nevoiţi să-i implore pe vechii patroni să se reîntoarcă. Oamenii muncii din ţara noastră, conduşi de partid, au dovedit însă că ştiu să conducă şi să dezvolte industria incomparabil mai bine decît capitaliştii. „Clasa muncitoare — arăta tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej — a luat puterea pentru a rezolva această sarcină istorică: a lichida înapoierea economică a ţării, a o transforma dintr-o ţară agrară înapoiată într-o ţară industrială înaintată, cu o agricultură mecanizată pentru a construi socialismul“. Calea urmată de partid pentru realizarea acestor obiective istorice a fost calea leninistă a industrializării socialiste — dezvoltarea în primul rînd a industriei grele, cu pivotul ei, industria constructoare de maşini. Poporul nostru, în frunte cu clasa muncitoare, şi-a încordat toate forţele şi a muncit cu abnegaţie pentru înfăptuirea politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, conştient că numai în acest fel se pot asigura crearea bazei tehnico-materiale a socialismului, dezvoltarea proporţională a întregii economii, consolidarea act istoric orînduirii democrat-populare şi creşterea nivelului de trai al maselor largi, că numai astfel se poate realiza apropierea ţării noastre de nivelul economic al ţărilor socialiste mai dezvoltate. In perspectiva celor 15 ani care au trecut de la naţionalizare, apar şi mai pregnant profundele schimbări petrecute în economia ţării, ca urmare a aplicării politicii partidului. A fost creată o industrie puternică, care, devenită ramura conducătoare a economiei, dă o producţie de aproape 8 ori mai mare decît în 1948. Numai sporul obţinut în primii trei ani ai sesenatului reprezintă de două ori şi jumătate întreaga producţie industrială a anului 1948. Buletinul economic pentru Europa din 1961 al Organizaţiei Naţiunilor Unite aprecia că „Romînia, începînd din anul 1950, se situează în rîndul economiilor celor mai dinamice din Europa". Industria noastră socialistă nu seamănă nici pe departe cu ceea ce a preluat la data naţionalizării statul democrat-popular. Cine ar mai putea recunoaşte în Hunedoara zilelor noastre, de pildă, vechea uzină de fier de acum 15 ani ? Aci au fost construite noi furnale şi cuptoare Martin de mare capacitate, blumingul, laminoare moderne, uzina cocsochimică, aglomeratorul şi alte obiective. Hunedoara produce acum ea singură, anual, de aproape 5 ori mai mult oţel şi de aproape 6 ori mai multă fontă decît întreaga industrie siderurgică din ţara noastră în 1948. Fosta făbricuţă de case de bani „Fichet“, alcătuită din cîteva hale dărăpănate, a devenit puternica uzină „Semănătoarea“, înzestrată cu instalaţii complexe, linii automate, care aduce o contribuţie de seamă la mecanizarea agriculturii. Producţia uzinei a sporit de peste 20 de ori faţă de 1949. La fiecare jumătate de oră în uzină se produce o combină. Alături de sutele de întreprinderi care au fost mărite şi modernizate, au fost construite în aceşti ani sute de întreprinderi noi, moderne, care constituie o mîndrie a poporului nostru. Ramuri de bază ale industriei, care la data naţionalizării erau foarte slab reprezentate, au astăzi o pondere mare în economia naţională. Astfel, industria constructoare de maşini şi prelucrarea metalelor, in trecut aproape inexistentă, a produs în 1961 mai mult de un sfert din producţia industrială globală, fiind capabilă să satisfacă peste 70 la sută din nevoile interne de maşini şi utilaje, asigurând şi anumite disponibilităţi pentru export. A fost creată o industrie chimică modernă, în plină dezvoltare, a cărei producţie este de aproape 18 ori mai mare ca în 1948. O chezăşie a avîntului întregii economii este dezvoltarea bazei energetice. Producţia de energie electrică, crescînd cu un pas înaintea altor ramuri ale economiei, întrece de aproape 10 ori producţia anului 1948. Puterea instalată în centralele electrice numai în ultimii trei ani depăşeşte întreaga putere instalată în timpul regimului burghezo-moşieresc. In acelaşi timp, s-a dezvoltat considerabil industria uşoară şi alimentară ; ea satisface într-o măsură tot mai mare, atît cantitativ, cît şi calitativ, cerinţele populaţiei. O preocupare de prim ordin a partidului şi guvernului este înzestrarea întreprinderilor cu maşini şi utilaje moderne, bazate pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii înaintate. Locul întreprinderilor şi atelierelor semi-meşteşugăreşti, în care se lucra cu utilaje vechi de zeci de ani, l-au luat întreprinderi utilaje cu tehnica nouă. Aproximativ trei sferturi din totalul mașinilorunelte existente în industria con (Continuare în pag. IlI-a) Hunedoara. In anii puterii populara s-au construit aici multe obiective Industriale de mare Însemnătate. In fotografie : furnalul de 1 000 mc. Instalaţie pentru scosul şi încărcatul" plutelor BACAU (coresp. „Scînteii“). Lacul de acumulare de la Bicaz a devenit o cale sigură şi deftină pentru transportul materialului lemnos exploatat din bazinul Bistriţei. Plutele sînt aduse acum cu ajutorul remorcherelor, pe lac, pînă la baraj. Scoaterea plutelor din lac şi încărcarea lor în autocamion se făcea pînă de curînd cu ajutorul unor macarale şi plane înclinate improvizate. De cîteva zile la Potoci, în apropierea barajului, a început să funcţioneze o instalaţie specială complet mecanizată pentru scoaterea, dezmembrarea, sortarea şi încărcarea plutelor in autocamion. Instalaţia este deservită de un număr redus de oameni şi are o capacitate de 2 000 metri cubi în 8 ore ; ea a fost proiectată de I.P.T.Tc. şi fabricată de uzinele „Progresul“-Brăila. IN EXCURSIE DEJ (coresp. „Scînteii"). — Duminică peste 400 de tineri colectiviști din comunele Bobîlna, Maia, Jichiş, Ciubăncuta etc., raionul Dej, au făcut o excursie la Monumentul răscoalei de la Bobilna. După ce tinerilor li s-a vorbit despre cauzele si importanta răscoalei, pe platoul din fata monumentului a avut loc o serbare cîmpenească. Brigăzi medicale In vederea îmbunătăţirii continue a asistenţei medicale a copilului, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a organizat recent brigăzi formate din cadre universitare, medici pediatri şi cadre medii care s-au deplasat în diverse regiuni ale ţării unde au analizat condiţiile de acordare a asistenţei medicale de specialitate, precum şi a asistenţei de urgenţă de către secţiile şi spitalele de pediatrie. In acelaşi timp, membrii brigăzilor au acordat asistenţă medicală de specialitate în unităţile vizitate. Parcul arheologic din Constanța CONSTANTA (coresp. „Scînteii"). — Pentru a pune în valoare descoperirile arheologice care s-au făcut în ultimii ani în Dobrogea, în centrul orașului Constanta a fost amenajat un parc arheologic. El cuprinde peste 50 de monumente ale culturii materiale din epoca grecoromană : vase pentru păstrat provizii, sarcofage, frontoane şi fragmente de coloane de marmură etc. Tot aici, oamenii muncii veniţi la odihnă pe litoral mai pot vedea harta arheologică a Dobrogei executată din lespezi de marmură şi ceramică verde. De curînd s-a redeschis și mozaicul, important edificiu roman, unde se pot vedea noi detalii de curînd descoperite. în interiorul ziarului. • I. Găleteanu: Note de călătorie — Imagini berlineze — (pag. 3-a) • Sport (pag. 3-a). • Acord privind reluarea la Moscova a tratativelor pentru încetarea experiențelor nucleare (pag. 4-a). • N. Lupu : Comentariul zilei — Spania franchistă și N.A.T.O. (pag. 4-a). Film realizat de cineaşti amatori Luni searra, la clubul C.F.R. din Timişoara a fost prezentat în premieră primul film realizat în comun de cineaştii amatori de la clubul muncitoresc C.F.R. şi de la Casa de cultură a studenţilor timişoreni. Filmul, intitulat „Stadionul 1 Mai“, redă imagini de la festivitatea inaugurării noului stadion din Timișoara. i"După ce trece prin coloanele vuitoare ale podului de peste Dunăre, trenul intră abrupt în peisajul dobrogean, agitat de dealuri neîntrerupte. Pe pantele însorite ale acestor dealuri urcă scările generoase ale viilor, multe abia plantate de colectiviștii Dobrogei. Apoi pragurile mari ale dealurilor par a coborî, şi pe cîmpiile amintind întinderea Bărăganului se zăresc oameni şi maşini lucrînd. Este o perioadă a anului cînd grîul în creştere sună atins cu palma, prevestind febra de aur a secerişului. Acum colectiviştii întreţin culturile, ajutînd porumbul să iasă biruitor din competiţia cu buruienile intărîtate de ploi. Pe cîmp colectiviştii şi mecanizatorii primesc la locurile de muncă oaspeţi consecvenţi. In pauzele de prînz, odihna lor este îmbogăţită cu variate manifestări culturale de scurtă durată. Alături de programul brigăzii de agitaţie ce descreţeşte fruntea, de melodia cîntată la acordeon, se numără informările politice, scurte lecturi din broşuri şi ziare, prezentări de cărţi etc. Nu puţine sînt locurile unde aparate de radio portative string în jurul lor, la începutul pauzelor de prînz, pe colectiviştii dornici să asculte buletinul de ştiri, muzică populară etc. In comuna Topraisar, de pildă, fiecare brigadă posedă cite un asemenea aparat. Desigur, activitatea culturală la locurile de muncă ale colectiviştilor nu se reduce la aceste audiţii colective în pauze. Brigăzile apreciază mult și acele manifestări legate direct de preocupările lor, inspirate din munca in gospodăria colectivă. Vom da două exemple culese din două comune. Pe harta regiunii, comuna Topraisar, din raionul Negru Vodă, este aproape la antipodul lurilovcăi, din raionul Istria. Prima se află in plină cimpie, cealaltă se întinde pe malul lacului Razelm, în vecinătatea mării. Directorul căminului cultural din Topraisar, Kerim Refic, împreună cu colectivul de conducere al căminului, se preocupă temeinic de organizarea pauzelor „culturale“ la brigăzile de cîmp. Cu cîtva timp în urmă, la brigada a doua, în afara audiţiilor la radio şi a unor discuţii în legătură cu mersul muncilor agricole în brigadă, s-a citit şi s-a discutat despre broşura „Importanţa densităţii plantelor în culturile de porumb şi floarea-soarelui”. La o altă brigadă, obiectul atenţiei colectiviştilor l-a constituit lucrarea, de asemenea de actualitate, „Întreţinerea culturilor". O acţiune de mare eficacitate a avut loc la sectorul zootehnic al gospodăriei colective din Topraisar. Ea a reunit, într-un schimb de experienţă, bibliotecari şi directori de cămine culturale din mai multe comune vecine cu Topraisarul: Filimon Sîrbu, Cumpăna, Bărăganu, Draja ş.a. A fost prezentă şi o brigadă artistică de agitaţie din Topraisar, care a susţinut un program axat îndeosebi pe problemele sectorului zootehnic. Cîţiva îngrijitori de animale din Topraisar au vorbit despre unele cărţi de zootehnie, arătînd în ce măsură studierea lor le-a fost de folos. Cei prezenţi au urmărit cu viu interes cele relatate de Filimon Vasile despre lucrarea „Prolificitatea la animale", şi de Marina Selcuiu — despre „Trecerea de la regimul de stabulaţie la păşunatul de vară al animalelor". In biblioteca volantă a sectorului zootehnic din Topraisar se află un număr însemnat de volume. Unul din cele mai citite este „Importanţa păşunatului raţional al animalelor“, mai ales după ce în cadrul sectorului a fost organizată, cu cîtva timp în urmă, o prezentare a acestei cărţi. In comuna Jurilovca activitatea culturală este bogată şi are o frumoasă tradiţie. Ceea ce trebuie remarcat aici este ajutorul substanţial, pe care-l acordă căminului cultural şi bibliotecii numeroşi intelectuali din Jurilovca. Şi dacă în comună activează o bună brigadă artistică de agitaţie, a-Activitatea cultural-educativă la sate în timpul verii ceasta se datoreşte şi existenţei cercului literar, care asigură texte de brigadă bine redactate. O dată cu primele zile ale lui mai au început şi în Jurilovca deplasările organizate de căminul cultural la brigăzi şi sectoare, acolo unde muncesc colectiviştii. Cu puţină vreme în urmă, brigada condusă de Gh. Ganciu a primit în pauza de prînz vizita unor tovarăşi din conducerea căminului. Colectiviştii s-au strîns in jurul lor, ascultînd o expunere pe tema „Exemple vii din regiunea noastră". Era vorba de experienţa unor gospodării colective fruntaşe din Dobrogea. Au urmat întrebări, discuţii. Cu ocazia acestor deplasări sunt adunate întrebări pentru brigada ştiinţifică. Cum este şi normal în această perioadă a anului, multe din manifestările cultural-educative au loc la sectorul zootehnic. In Jurilovca aceste acţiuni se bucură de multă atenţie. Dintre ele amintim conferinţa „Hrănirea viţeilor mici“, ţinută la 14 mai, şi expunerea inginerului Nichifor Adrian pe tema „Îngrijirea porcilor în timpul verii". La sediul căminului cultural continuă să se desfăşoare importante acţiuni, mai ales sîmbătă seara şi duminică. In fiecare sîmbătă căminul prezintă colectiviştilor jurnale vorbite pe teme interne şi internaţionale. Aceste jurnale vorbite se remarcă printr-un conţinut bogat, printr-o formă de expunere interesantă şi prin varietate. Bunăoară, foarte frecventă este prezentarea în mod alternativ, de către doi agitatori, a ultimelor noutăţi. Alteori, activişti de partid, secretarul comitetului de partid, preşedintele sfatului popular ori alţi tovarăşi bine pregătiţi prezintă informări politice. Alte manifestări culturale organizate la sediul căminului se referă la domenii diferite : „Cinstea de a fi comunist", „Univers, planete, sateliţi", „Omul a descătuşat energia atomică", „Creşterea păsărilor — izvor de venituri în C.A.C.“, „Semănatul şi plantatul legumelor“, „Ziua-muncă şi rolul ei în întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective“. Bunele rezultate ale muncii culturale în Jurilovca se datoresc şi controlului permanent şi îndrumării exercitate de comitetul de partid. In primul trimestru al anului, comitetul comunal de partid a analizat cum se desfăşoară activitatea cultural-artistică. Concluziile acestei şedinţe au fost de un mare ajutor în munca conducerii căminului cultural. Este rodnic şi sprijinul efectiv acordat de sfatul popular comunal. Cu o săptămînă în urmă comitetul executiv a analizat activitatea căminului şi a bibliotecii, sarcinile ce le revin în perioada actuală. TCBibliotecile din regiunea Dobrogea desfăşoară în aceste zile o intensă muncă de popularizare a cărţii la locurile de muncă ale colectiviştilor. Am stat de vorbă cu Florica Burcea, bibliotecară în comuna Baia, raionul Babadag. In urmă cu trei-patru zile, ea fusese, pe la prînz, la brigada legumicolă. Încărcată de cărţi noi, legumicultorii au primit-o cu satisfacţie. In acea dimineaţă fişele bibliotecii s-au îmbogăţit cu 13 cititori noi! Cu interes a fost ascultată prezentarea cărţii: „Îndrumătorul legumicultorului". La acest sector bibliotecara Florica Burcea vine deseori, mulţi din cei ce muncesc aici numărîndu-se printre prietenii statornici ai bibliotecii. Acelaşi lucru se poate spune despre sectorul zootehnic, cel viticol ori crescătoria de păsări. Trebuie arătat însă că mai sunt locuri (comuna Ovidiu şi altele din raza oraşului Constanţa) unde acţiunile de acest fel sunt puţine, ori organizate de mîntuială. In alte părţi trecerea la manifestările mai mobile, specifice perioadei de vară, se face greu. Este de dorit ca comitetele raionale de cultură şi artă să îndrume cu toată grija munca culturală din raza lor, canalizînd-o tocmai spre aceste forme mobile, operative. Experienţa burtă a comitetului raional de cultură şi artă din raionul Negru Vodă poate constitui un exemplu de urmat. Apropierea strîngerii recoltei impune mobilizarea tuturor forţelor culturale din raioanele dobrogene spre a se asigura, la locurile de muncă ale colectiviştilor şi la sediile căminelor, acţiuni culturaleducative bogate, variate. Colectiviştii ii aşteaptă cu dragoste pe cei ce duc în mijlocul lor lumina cărţii, a cunoştinţelor politice şi ştiinţifice. ILIE CONSTANTIN PE CÎMPIILE DE LINGĂ mare Deschiderea celui de-al II-lea Congres al cooperaţiei de consum Luni dimineaţa s-a deschis la Bucureşti cel de-al IV-lea Congres al cooperaţiei de consum din Republica Populară Romînă. In sala Palatului R. P. Romíne, unde au loc lucrările, sunt prezenţi delegaţi şi invitaţi — colectivişti, lucrători din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare, învăţători şi alţi intelectuali ai satelor, gospodine, care reprezintă la congres pe cei peste 6 700 000 de membri ai cooperaţiei de consum. La congres asistă membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti şi ai unor instituţii centrale, cadre de conducere din ministerele economice. Printre invitaţi se află reprezentanţi ai organizaţiilor cooperatiste din 14 ţări: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. P. Chineză, Cipru, R.P.D. Coreeană, Cuba, R. D. Germană, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria, Uniunea Sovietică, R.D. Vietnam. Ora 10. Aplauze îndelungi salută sosirea la congres a tovarăşilor : Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii, Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Lucrările congresului au fost deschise de tov. Constantin Mateescu, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, care a salutat pe delegaţi şi invitaţi, precum şi pe oaspeţii de peste hotare. Prin puternice aplauze congresul a ales în prezidiu pe tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Chivu Stoica, Mihai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, precum şi conducători ai CENTROCOOP şi delegaţi din toate regiunile ţării. Congresul a ales apoi secretariatul şi comisiile de lucru. In unanimitate delegaţii au aprobat ordinea de zi pe care figurează. Darea de seamă a Consiliului Unitnii Centrale cu privire la activitatea cooperaţiei de consum pe perioada 1959—1962, Raportul Comisiei de revizie, proiectul de statut modificat al Uniunii Centrale, uniunilor regionale şi raionale (interraionale) şi proiectul de statut-model modificat al cooperaţiei de consum, alegerea consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum şi a Comisiei de cenzori. Şedinţa a fost apoi prezidată de tov. Constantin Filoreanu, vicepreşedinte al CENTROCOOP. Trecîndu-se la primul punct de pe ordinea de zi, tov. Constantin Mateescu a prezentat darea de seamă a Consiliului Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum cu privire la activitatea cooperaţiei de consum pe perioada 1959—1962. In continuare, preşedintele Comisiei de revizie, tov. Ionel Munteanu, a prezentat raportul Comisiei de revizie a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum pe anii 1959—1962. După-amiază, în continuarea lucrărilor, care au fost conduse de tovarăşii Miron Şerban şi Filip Geltz, vicepreşedinţi ai Centrocoop, au început discuţiile la primele două puncte ale ordinei de zi. Au luat cuvîntul tovarăşii Ion Bălteanu, vicepreşedinte al Uniunii regionale Argeş, Gheorghe Botezatu, preşedintele Uniunii raionale-Bîrlad, Petre Bodonea, vicepreşedinte al Uniunii raionale-Criş, Ianca Ojoc, preşedintele cooperativei de consum din comuna Iveşti, regiunea Galaţi, Ion Buftea, preşedintele Uniunii regionale Banat, Radu Călin, membru cooperator din comuna Ciorăşti, regiunea Ploieşti, Vasile Moroşan, preşedintele cooperativei de consum din comuna Dorna Cîndreni, regiunea Suceava, Iuliana Mitrică, şef contabil la cooperativa de consum din comuna Stoeneşti, regiunea Oltenia, Albert Vila, preşedintele Uniunii regionale Bucureşti, Vasile Gavrilă, preşedintele cooperativei de consum din comuna Topraisar, regiunea Dobrogea, Ion Sofonea, preşedintele cooperativei de consum din comuna Voila, regiunea Braşov, Petre Botcă, vicepreşedinte al Uniunii raionale Bistriţa, Petre Oniţă, preşedintele cooperativei de consum din comuna Giuleşti, regiunea Maramureş, Alexandru Stan, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Homocea, regiunea Bacău. A luat, de asemenea, cuvîntul tov. Alexandru Sencovici, ministrul industriei uşoare. Congresul a aprobat în unanimitate raportul Comisiei de validare. Delegaţii organizaţiilor cooperaţiei de consum din: Albania — Reiz Xhelilaj, vicepreşedinte al Uniunii centrale a cooperaţiei de consum: Bulgaria — Ivan Gheorghiev Ivanov, membru în Comitetul executiv al Uniunii centrale cooperatiste ; Cehoslovacia — Vaclav Novak, preşedintele Comisiei de revizie a Consiliului Central al cooperativelor, au adus congresului salutul cooperatorilor din aceste ţări. Lucrările congresului continuă. (Agerpres) In pag. 2-a Darea de seamă a Consiliului CENTROCOOP prezentată de tov. C. Mateescu In prima zi a lucrărilor (Foto: Gh. Vinţilă)