Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)
1963-06-11 / nr. 5920
Pap 2 Congresul al IV-lea al cooperaţiei de consum constituie un eveniment deosebit de important in viaţa organizaţiilor noastre, a membrilor cooperatori. El va face bilanţul muncii desfăşurate in anii care au trecut de la precedentul nostru Congres şi va trasa sarcinile de viitor pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii cooperaţiei de consum. Oamenii muncii din patria noastra, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român au obţinut in această perioadă succese remarcabile in dezvoltarea economiei naţionale, în îndeplinirea Directivelor Congresului al III-lea al partidului. In anii construcţiei socialiste, au crescut continuu forţele de producţie, au fost create noi ramuri industriale, au apărut pe harta ţării noi oraşe moderne, au fost scoase la lumină şi puse în valoare noi resurse materiale, Întreaga ţară este un imens şantier al construcţiei economice şi social-culturale, unde mina şi mintea omului eliberat de exploatare făuresc o viaţă nouă. Partidul îndreaptă întreaga energie creatoare a poporului spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale a socialismului pe calea industrializării - temelia trainică a marilor transformări în procesul construcţiei socialiste. Industria, şi îndeosebi ramurile ei conducătoare, care determină progresul întregii economii, se dezvoltă în ritm susţinut. Darea de seamă arată că, alături de oamenii muncii de pe întreg cuprinsul ţării, membrii cooperatori şi lucrătorii cooperaţiei de consum participă cu avânt la înfăptuirea politicii înţelepte, realiste, a partidului, care exprimă interesele vitale ale poporului nostru. Cooperaţia de consum din ţara noastră îndeplineşte un important rol economic, social şi cultural-educativ în viaţa ţărănimii şi a satelor. Ea contribuie la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, la întărirea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, la creşterea continuă a nivelului de trai material şi cultural al populaţiei, în acest scop, cooperaţia de consum are sarcina pe de o parte, să dezvolte comerţul cooperatist la sate şi să înfiinţeze unităţi de prestări de servicii, iar pe de altă parte, să contribuie la valorificarea surplusului de produse agricole şi, astfel, la stimularea producţiei şi la sporirea veniturilor ţărănimii, la aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe cu produse agro-alimentare. Schimbările importante care au avut loc în economia ţării noastre, ca urmare a industrializării socialiste, a colectivizării agriculturii, a creşterii producţiei industriale şi agricole şi, pe această bază, a veniturilor populaţiei, au creat condiţii tot mai bune pentru îndeplinirea uneia din sarcinile importante ale cooperaţiei— dezvoltarea comerţului la sate. Faţă de anul 1958, când a avut loc precedentul congres al cooperaţiei, în anul 1962 volumul vînzărilor cu amănuntul prin reţeaua cooperaţiei de consum — exprimat în preţuri comparabile — a fost mai mare cu 70 la sută. în ultimii patru ani, desfacerile de mărfuri au însumat 58 miliarde de lei. Aceasta demonstrează în mod convingător creşterea substanţială a puterii de cumpărare a populaţiei săteşti şi arată că sunt create toate condiţiile ca pînă în 1965 cooperaţia de consum să îndeplinească sarcina ce-i revine din Directivele celui de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român, care prevăd dublarea desfacerii de mărfuri prin comerţul socialist, îmbunătăţirea aprovizionării oamenilor muncii de la sate se reflectă şi în schimbarea calitativă a structurii vînzărilor, în lărgirea continuă a sortimentelor de mărfuri, în anul 1962, numai prin reţeaua cooperaţiei populaţia a primit faţă de anul 1958, de 2,2 ori mai multe confecţii, de 2,3 ori mai multe tricotaje, de 1,6 ori mai multă încălţăminte, într-o proporţie şi mai mare au sporit vînzările la o serie de produse de uz cultural şi gospodăresc, desfacerile fiind de 3,9 ori mai mari la articolele cultural sportive, de 3,5 ori mai mari la mobilă. Odagi cu progresele electrificării satelor, vînzarea articolelor electrotehnice prin cooperaţie a crescut continuu, fiind de 3,4 ori mai mare în anul 1962 decit în 1958. O serie de mărfuri de folosinţă îndelungată cum sunt: aparatele de radio, televizoarele, maşinile de cusut, maşinile de spălat rufe, frigiderele, motocicletele, motoretele şi altele sunt cumpărate din ce în ce mai mult de consumatorii din mediul rural. Creşteri însemnate, în această perioadă, s-au înregistrat şi la o serie de mărfuri alimentare, în anul 1962 desfăcîndu-se cu 72 la sută mai mult zahăr, cu 244 la sută mai mult ulei, cu 155 la sută mai multe brinzeturi faţă de 1958, în condiţiile transformării socialiste a agriculturii, o mare amploare au luat-o construcţiile destinate producţiei din gospodăriile agricole colective, precum şi construcţiile de locuinţe ale ţărănimii muncitoare, în perioada 1959—1962, numai prin unităţile cooperaţiei de consum s-au desfăcut peste 1200 000 mc de cherestea, aproape 750 milioane buc. ţiglă, peste 560 mii tone de ciment, 44 milioane mp de carton asfaltat, aproape 60 mii tone de tablă neagră şi zincată, peste 10 milioane mp de geamuri şi altele. Valoarea totală a vînzărilor de mijloace destinate producţiei în gospodăriile agricole colective a fost în anul 1962 de peste 10 ori mai mare faţă de 1958. O atenţie sporită a fost acordată aprovizionării muncitorilor din centrele miniere, petroliere, forestiere, din staţiunile de maşini şi tractoare şi gospodăriile agricole de stat, încheierea procesului de colectivizare a agriculturii — cucerire istorică în viaţa poporului nostru — a consfinţit victoria definitivă a socialismului în Republica Populară Romină. In tot cursul perioadei de transformare socialistă a agriculturii a avut loc creşterea producţiei agricole, ceea ce constituie un succes deosebit al partidului nostru în înfăptuirea colectivizării. Pe baza dezvoltării economiei, a creşterii venitului naţional, are loc ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Victoriile de însemnătate istorică obţinute pe drumul construcţiei socialismului reprezintă o mărturie a justeţei politicii marxist-leniniste a partidului nostru, pe care oamenii muncii o urmează cu încredere şi o transpun în viaţă cu entuziasm, constituie o ilustrare vie a legăturii strînse, indestructibile, dintre partid, guvern şi popor. Succesele repurtate de poporul român sunt indisolubil legate de colaborarea strînsă cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări socialiste, aceste succese contribuind la creşterea forţei şi influenţei sistemului mondial socialist pe plan internaţional. Republica Populară Romină, credincioasă principiului leninist al coexistenţei paşnice, desfăşoară o neobosită activitate pentru menţinerea păcii. Darea de seamă arată în continuare că pentru aprovizionarea cu legume şi fructe a oraşelor, centrelor muncitoreşti, staţiunilor balneo-climaterice şi altor localităţi, s-a dezvoltat reţeaua de desfacere cu amănuntul a cooperaţiei cu peste 600 unităţi, iar in unele oraşe s-au organizat magazine specializate pentru acest comerţ. An de an a crescut volumul desfacerilor de legume şi fructe prin unităţile cooperaţiei de consum. în anul 1962 s-au desfăcut cu 49 la sută mai multe legume şi fructe decit in anul 1959, în vederea îmbunătăţirii activităţii de desfacere a legumelor şi fructelor, organizaţiile cooperatiste trebuie să ia în continuare măsuri pentru aprovizionarea permanentă a consumatorilor cu sortimente variate şi de bună calitate, preocupîndu-se in acelaşi timp de reducerea cheltuielilor. Folosind forme variate, cum sunt consfătuirile periodice cu consumatorii, organizarea de expoziţii cu vînzare şi altele, lucrătorii din comerţul cooperatist au reuşit să cunoască intr-o măsură mai mare cerinţele populaţiei cu privire la sortimentul şi calitatea mărfurilor. Studierea cererii de mărfuri nu are însă pretutindeni un caracter organizat şi permanent. Unele comenzi transmise furnizorilor nu oglindesc întrutotul cerinţele de consum locale. Sunt unităţi de desfacere cu amănuntul ale cooperaţiei unde lipsesc anumite sortimente, pe care industria ie produce în cantităţi îndestulătoare, iar în altele există o aprovizionare peste necesar cu unele mărfuri. Un domeniu important în activitatea cooperaţiei îl constituie alimentaţia publică la sate. In perioada analizată au fost luate măsuri care au dus la dezvoltarea producţiei de preparate de bucătărie şi cofetărie. S-a îmbunătăţit structura reţelei de unităţi, a sporit producţia de preparate, s-a ridicat nivelul igienico-sanitar şi s-a îmbunătăţit deservirea consumatorilor. Desfacerile prin unităţile de alimentaţie publică au crescut în anul 1962 — in fireturi comparabile — cu peste 47 o sută faţă de anul 1958, iar volumul desfacerilor de preparate de bucătărie, bufet şi cofetărie de 2,2 ori. In această perioadă au fost înfiinţate 300 de unităţi de producţie (bucătării, laboratoare centrale etc.), care asigură în condiţii mai bune şi mai avantajoase aprovizionarea unităţilor săteşti de alimentaţie publică. Totodată, vorbitorul a arătat că organizaţiile cooperatiste trebuie să se preocupe de înfiinţarea de noi unităţi, de îmbunătăţirea structurii reţelei şi de găsirea unor noi forme de organizare a alimentaţiei publice, corespunzătoare cerinţelor populaţiei de la sate. In continuare, darea de seamă arată că pentru a se îmbunătăţi organizarea desfacerii în unităţile cu amănuntul şi pentru ridicarea nivelului de deservire a populaţiei, în multe din unităţile de desfacere, şi îndeosebi în localurile rou construite, s-au introdus forme avansate de vînzare cum sunt: autoservirea, expunerea deschisă a mărfurilor, desfacerea cu plata drect la vînzător şi altele. Cea mai mare parte a lucrătorilor din comerţul cooperatist îşi îndeplinesc cu conştiinciozitate îndatoririle ce le revin, nu o atitudine atentă faţă de consumatori, asigură un aspect plăcut magazinelor şi manifestă preocupare pentru buna păstrare a mărfurilor şi a utilajului comercial. Mai sunt însă conducători de magazine, de unităţi de alimentaţie publică, vînzători şi ospătari — ce-i drept, puţini la număr — care nu dau toată atenţia bunei deserviri a consumatorilor şi gospodăririi cu grijă a avutului încredinţat. Educarea socialistă a lucrătorilor, grija pentru buna păstrare a avutului obştesc, înrădăcinarea în rîndurile lor a unei atitudini atente faţă de consumatori trebuie să se afle în centrul preocuparilor organizaţiilor noastre. Raportul arată că pentru scurtarea căilor de circulaţie a mărfurilor şi eliminarea verigilor intermediare, Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum, împreună cu Ministerul Comerţului Interior, cu departamentele producătoare, au luat măsuri pentru extinderea livrărilor de mărfun prin tranzit şi a aprovizionării directe a unităţilor de desfacere cu amănuntul. în prezent, peste 80 la sută din unităţile de desfacere cu amănuntul sunt aprovizionate direct de întreprinderile comerciale cooperatiste. Aceasta a permis reducerea cheltuielilor de circulaţie şi aducerea mai rapidă a mărfurilor pînă la consumator. O altă măsură luată de Consiliul Uniunii Centrale a fost comasarea unor întreprinderi comerciale raionale cu un volum mic de activitate şi rentabilitate scăzută, în întreprinderi interraionale. In felul acesta s-au creat condiţii pentru folosirea mai raţională a capacităţii de depozitare şi a forţelor de muncă, precum şi pentru concentrarea stocurilor şi formarea unui sortiment mai bogat de mărfuri, ceea ce a dus la îmbunătăţirea aprovizionării unităţilor cu amănuntul şi la reducerea cheltuielilor. Darea de seamă citează bunele rezultate obţinute de întreprinderea interraională Bucureşti, care a redus la jumătate cheltuielile de circulaţie, precum şi de întreprinderile interraionale Deva, Arad, Craiova. Dată fiind eficienţa întreprinderilor comerciale interraionale, se impune ca, paralel cu consolidarea acestora, să creăm condiţii pentru organizarea treptată de noi asemenea întreprinderi, ţinind seama de căile cele mai raţionale de mişcare a mărfurilor şi de celelalte condiţii economice concrete. Rezultatele pozitive obţinute în dezvoltarea comerţului cooperatist — arată darea de seamă — au fost posibile datorită îndrumării şi sprijinului permanent acordat de organele şi organizaţiile de partid, care au mobilizat lucrătorii şi masa membrilor cooperatori pentru buna desfăşurare a activităţii comerciale în fiecare regiune, raion şi sat. Se relevă, de asemenea, sprijinul important primit din partea tuturor ministerelor producătoare, din partea Ministerului Comerţului Interior, a sfaturilor populare, în activitatea cooperaţiei de consum o latură de o deosebită importanţă pentru intensificarea schimbului între oraş şi sat o constituie cumpărarea de produse agricole de la colectivişti, precum şi de la ţăranii cu gospodării individuale din zonele de munte. Creşterea producţiei agricole, care a avut loc în tot cursul perioadei de transformare socialistă a agriculturii, a permis ţărănimii să valorifice prin cooperaţie cantităţi tot mai mari de legume, cartofi, fructe, cereale, produse animale, plante medicinale şi altele, în 1962, organizaţiile cooperaţiei au cumpărat de aproape 2 ori mai multe legume, cu peste 70 la sută mai multe plante medicinale şi aromatice, cu 43 la sută mai multă miere, faţă de anul 1958, în întreaga perioadă la care se referă darea de seamă, volumul produselor preluate prin contractări şi achiziţii s-a dublat în comparaţie cu cei patru ani anteriori. La legume şi fructe, cooperaţia de consum a devenit principalul achizitor, aducind un aport însemnat la aprovizionarea populaţiei cu aceste produse. Un rol hotărîtor în achiziţionarea unor cantităţi tot mai mari de produse agricole l-a avut aplicarea consecventă a măsurilor luate de partid şi guvern pentru cointeresarea materială a ţărănimii, prin îmbunătăţirea sistemului de contractări şi achiziţii. Gospodăriile agricole colective şi îndeosebi colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii cu gospodărie individuală au valorificat din ce în ce mai multe produse din surplusul lor, fiind cointeresaţi în acest sens şi de practicarea unor preţuri diferenţiate pe calităţi. Darea de seamă subliniază, de asemenea, necesitatea urmăririi îndeaproape a îndeplinirii contractelor la termen şi în condiţiile convenite reciproc. Trebuie să acordăm sprijin şi atenţie dezvoltării producţiei de legume şi îndeosebi a celor timpurii, în gospodăriile colective şi în gospodăriile personale ale colectiviştilor din jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti, în scopul prelungirii perioadei de aprovizionare a populaţiei cu legume în stare proaspătă. Să continuăm a sprijini gospodăriile agricole colective în aprovizionarea lor cu seminţe, îngrăşăminte chimice, materiale etc. în continuare, darea de seamă a arătat că în 1962, ca urmare a măsurilor luate pentru mai buna desfăşurare a achiziţiilor, cooperaţia de consum a achiziţionat cu 64 la sută mai multe ouă faţă de 1958. Pentru creşterea efectivelor de păsări şi sporirea producţiei de ouă, cooperaţia de consum a sprijinit gospodăriile agricole colective şi pe membrii colectivişti, livrînd însemnate cantităţi de pui de o zi. Numai în anul 1962 staţiile de incubaţie artificială ale cooperaţiei de consum au livrat 3,5 milioane pui de o zi. Trecu care cooperaţia de consum are multiple legături de muncă. În legătură cu creşterea veniturilor şi cerinţelor ţărănimii şi cu schimbarea structurii populaţiei rurale, vorbitorul a subliniat necesitatea unei preocupări tot mai mari pentru introducerea în consum a articolelor noi, pe care le produce industria noastră socialistă. Pentru a răspunde cerinţelor determinate de schimbările înnoitoare petrecute în viaţa satelor noastre, organizaţiile cooperaţiei de consum, pe lingă activitatea de desfacere a mărfurilor, au luat măsuri pentru înfiinţarea de noi unităţi de prestări de servicii, ca ateliere de reparat obiecte de uz personal şi gospodăresc, croitorii şi altele, contribuind astfel la satisfacerea unor trebuinţe curente ale populaţiei săteşti. La sfîrşitul anului 1962, numărul unităţilor de prestări de servicii ale cooperaţiei de consum a fost de aproape 3 ori mai mare faţă de anul 1958. Totuşi, reţeaua unităţilor de prestări de servicii răspunde încă într-o măsură redusă nevoilor populaţiei rurale. Prin legăturile strînse pe care le au cu populaţia de la sate, cooperativele de consum pot şi trebuie să cunoască mai bine cerinţele curente pentru prestarea diferitelor servicii şi să asigure controlul obştesc asupra activităţii acestor unităţi. în acelaşi timp, prin construcţia de magazine noi, cooperativele de consum trebuie să pună la dispoziţia unităţilor de prestări spaţiile necesare. O activitate care se cere a fi dezvoltată în noile condiţii create la sate în urma încheierii colectivizării agriculturii, o constituie producerea de pîine cu materia primă a cooperatorilor (grîu, făină), sub formă de prestări de servicii pe bază de uium. Conducerea partidului şi guvernul au recomandat cooperaţiei de consum să dezvolte treptat această activitate, potrivit cerinţelor ţărănimii şi posibilităţilor de creare a condiţiilor de producţiebuie să se ia măsuri pentru folosirea întregii capacităţi de incubaţie, întocmindu-se, in colaborare cu consiliile agricole, planuri concrete pentru asigurarea ouălor necesare. Arătind că pînă în prezent cantităţile de ouă achiziţionate sunt încă reduse faţă de cerinţele în continuă creştere ale populaţiei şi industriei alimentare, precum şi faţă de condiţiile favorabile din ţara noastră pentru sporirea efectivului de păsări şi a producţiei de ouă, darea de seamă subliniază că organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie să stringă şi mai mult legăturile cu membrii cooperatori, să-i cointereseze pe aceştia să folosească din plin şi posibilităţile gospodăriei lor personale pentru creşterea păsărilor, a producţiei de ouă, legume, fructe, creşterea iepurilor de casă, albinării etc. în acelaşi scop trebuie folosite posibilităţile de care dispun ţăranii întovărăşiţi şi cei cu gospodăriiindividuale. O preocupare deosebită a Consiliului Uniunii centrale a cooperativelor de consum, a conducerilor uniunilor regionale şi raionale a constituit-o lărgirea sortimentelor şi volumului de produse semiindustrializate din legume şi fructe. In ultimul timp s-a trecut şi la valorificarea prin deshidratare a unor sortimente ca : ceapă, varză, rădăcinoase, diverse legume, mere, pere şi caise. Organizaţiilor cooperaţiei de consum le revine sarcina să dezvolte activitatea de prelucrare a legumelor şi fructelor, în aşa fel incit să cuprindă întreaga producţie disponibilă pentru semiindustrializare. Relevînd faptul că în anul 1962 s-au achiziţionat cu 70 la sută mai multe plante medicinale şi aromatice faţă de anul 1958, ceea ce a permis satisfacerea în mai mare măsură a cerinţelor pentru consumul intern şi pentru export, darea de seamă arata că ritmul de creştere a acestor achiziţii poate fi intensificat. în perioada 1959—1962 valoarea produselor livrate pentru export de către cooperaţia de consum a fost de aproape 2 ori mai mare faţă de cei patru ani anteriori. Mai sunt încă rezerve însemnate pentru sporirea volumului de produse cerute la export, printre care achiziţionarea unor cantităţi mai mari de plante medicinale, ciuperci, melci, broaşte, raci şi alte produse mult solicitate pe piaţa externă şi care constituie izvoare de venituri suplimentare pentru ţărănime. Subliniind necesitatea ca şi în domeniul achiziţiilor de produse agricole activitatea cooperaţiei de consum să se ridice la un nivel superior, darea de seamă arată că organizaţiile cooperatiste, cu sprijinul sfaturilor populare, trebuie să aibă un contact viu, permanent cu producătorii, să le cunoască necesităţile şi posibilităţile de producţie şi să stimuleze valorificarea în tot mai mare măsură a produselor lor prin cooperaţie. în prezent, cooperaţia dispune de o reţea comercială cu amănuntul cuprinzind peste 27 000 de unităţi. Multe au fost înzestrate cu mobilier şi utilaj comercial modern, cu utilaje de mică mecanizare şi altele. Noile unităţi au schimbat într-o măsură însemnată înfăţişarea, reţelei comerciale de la sate şi au contribuit la ridicarea nivelului de deservire a populaţiei. In ultimii ani au fost construite şi sunt în curs de construcţie instalaţii mecanice de fabricaţie modernă pentru uscat fructe, legume şi plante medicinale, care asigură o producţie de mai bună calitate, la un preţ de cost mai mic. De asemenea, au fost construite noi centre de semiindustrializare, dotate cu utilajele necesare prelucrării fructelor şi succesele obţinute în activitatea economică, îmbunătăţirea muncii de îndrumare şi control financiar şi creşterea simţului de răspundere al lucrătorilor pentru buna gospodărire au dus la obţinerea unor indici financiari superiori şi la consolidarea continuă a situaţiei economico-financiare a unităţilor. Nivelul cheltuielilor de circulaţie, la totalul desfacerii mărfurilor, s-a redus de la 9,66 procente în 1958—la 7,41 procente în 1962, adică cu 23,3 la sută. Raportat la volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul realizat în anul 1962, economiile obţinute prin reducerea nivelului cheltuielilor de circulaţie au însumat aproape 400 milioane de lei. Creşterea volumului de achiziţii, organizarea mai raţională a transportării produselor, micşorarea perisabilităţilor şi a pierderilor au permis reducerea nivelului cheltuielilor şi în acest sector cu 32,6 la sută. Dacă în 1958 un număr de 182 organizaţii din sistemul cooperaţiei de consum au încheiat activitatea cu pierderi, în anul 1962 toate organizaţiile au încheiat activitatea cu beneficii. Creşterea an de an a volumului de beneficii, încasarea într-o mai mare măsură a fondului social subscris, îmbunătăţirea generală a activităţii au făcut ca fondurile proprii ale organizaţiilor cooperaţiei de consum să crească in această perioadă de peste două ori. Aceasta a creat cooperaţiei condiţii pentru o mai largă participare cu fonduri proprii la finanţarea activităţii sale economice, precum şi pentru finanţarea investiţiilor numai din fonduri proprii. Transpunând în viaţă indicaţia dată de partid de a generaliza metoda autofinanţării, în prezent peste 87 la sută din numărul total al cooperaregumelor şi centre de selecţionat ouă, dotate cu maşini de sortat de mare randament. In domeniul investiţiilor, organele cooperaţiei de consum au manifestat insă o serie de deficienţe, care au avut drept consecinţă executarea unor lucrări de slabă calitate, mai ales în ce priveşte finisajele, nerespectarea termenelor de dare în folosinţă a unor obiective. Ţinînd seama că în anii următori se va construi un număr şi mai mare de obiective, este necesară concentrarea eforturilor pentru înlăturarea lipsurilor care mai persistă şi îmbunătăţirea substanţială a activităţii în acest domeniu. tivelor săteşti îşi desfăşoară activitatea pe baza fondurilor propri. În şapte regiuni şi anume: Braşov, Galaţi, Iaşi, Banat, Bucureşti, Crişana şi Suceava toate cooperativele săteşti se autofinanţează în consolidarea situaţiei economico-financiare a organizaţiilor cooperaţiei un rol deosebit îl are sprijinul pe care statul nostru democrat-popular l-a acordat şi îl acordă permanent cooperaţiei de consum. Un asemenea sprijin ca acela primit de cooperaţia de consum din ţara noastră din partea statului democrat-popular, nu-l pot primi organizaţiile cooperatiste din ţările capitaliste, unde interesele claselor exploatatoare, pe care le exprimă statul burghez, ca instrument de asuprire a celor ce muncesc, sunt opuse intereselor maselor de cooperatori. Rezultatele obţinute în activitatea economico-financiară — a spus vorbitorul — confirmă că organele de conducere şi lucrătorii unităţilor cooperatiste au acumulat o bogată experienţă şi au dobîndit mai multă competenţă în gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti. Aceasta nu înseamnă însă că au fost puse în valoare toate rezervele existente. Trebuie arătat că, alături de organizaţiile cu rezultate bune, model de gospodărire, mai sînt unele care au fonduri imobilizate, iar conducerile şi lucrătorii acestora manifestă insuficientă grijă pentru buna gospodărire a avutului obştesc. Conducerile organizaţiilor cooperaţiei sînt chemate să lupte cu toată hotărirea pentru eliminarea pagubelor din avutul obştesc, să se ocupe intens de instruirea şi educarea cadrelor, să ia toate măsurile pentru înlăturarea cauzelor care provoacă pierderi, să exercite în mod operativ şi eficient controlul preventiv, antrenînd în mai mare măsură masele de cooperatori la apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc, asemenea, de îmbunătăţirea formelor organizatorice ale cooperativelor şi uniunilor raionale. La sfîrşitul anului 1962, în sistemul cooperaţiei de consum funcţionau 2 380 de cooperative, 129 de uniuni raionale, 8 uniuni interraionale şi 16 uniuni regionale. în Salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne adus celui de-al III-lea congres al cooperaţiei de consum, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat că: „Desfăşurarea unei largi munci politice pentru educarea socialistă a maselor de cooperatori, pentru a asigura participarea lor crescîndă la opera de construcţie socialistă la sate, este una din sarcinile centrale ale cooperaţiei de consum". Organizaţiile cooperaţiei de consum şi-au concentrat întreaga muncă politică şi cultural-educativă de masă spre aducerea la îndeplinire a acestei preţioase indicaţii, îmbinînd interesele membrilor cooperatori cu interesele generale ale statului democrat-popular, cooperaţia de consum, sub conducerea şi îndrumarea partidului, a devenit, pentru milioanele de ţărani muncitori, o şcoală de educare în spiritul gospodăririi şi muncii în comun Răspunzînd cu încredere îndemnului partidului, urmînd pilda comuniştilor, mulţi membri cooperatori au fost printre primii care au intrat împreună cu familiile lor în gospodăriile agricole colective. Numeroase cadre pregătite şi şcolarizate de cooperaţie, foşti preşedinţi, contabili, membri ai consiliilor cooperativelor de consum, lucrează astăzi cu competenţă în conducerile gospodăriilor agricole colective. în desfăşurarea muncii politice de masă, organizaţiile cooperaţiei şi-au îndreptat atenţia spre atragerea membrilor cooperatori la conducerea treburilor cooperativelor şi la îndeplinirea sarcinilor acestora, mai ales pe linia achiziţiilor de produse agricole, folosind in acest scop multiplele forme şi mijloace culturaleducative pe care le oferă căminul cultural, biblioteca, cinematograful , focare puternice ale vieţii culturale la sate. Partidul şi guvernul au încredinţat cooperaţiei sarcina de popularizare şi difuzare a cărţii la sate. Cele 714 librării ale cooperativelor de consum, din care 50 unităţi cu autoservire, şi cele peste 5600 de raioane şi standuri din cadrul magazinelor mixte şi universale pun la dispoziţia ţăranilor colectivişti tot mai multe cărţi. Un număr însemnat de librării mobile completează această reţea, ducînd cartea pină în cele mai îndepărtate sate ale ţării. Difuzarea cărţii la sate, care in ultimii doi ani s-a triplat, va trebui să constituie şi în continuare o preocupare de seamă. Desfacerea mărfurilor AL IV-lea CONGRES AL COOPERAŢIEI DE CONSUM Darea de seama a Consiliului CENTROCOOP prezentată de tov. C. Mateescu Dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor Creşterea fondurilor proprii SCENTEIA Investiţii în continuare, referindu-se la dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a cooperaţiei de consum, darea de seamă a arătat că în perioada la care se referă, volumul total de investiţii a fost de 524 milioane de lei, adică de peste 2 ori mai mare decît în cei patru ani premergători, în această perioadă s-au construit magazine, depozite şi silozuri cu o suprafaţă totală de peste 300.000 m.p., uscătoare de fructe cu o capacitate de peste 6 000 tone, centre pentru semiindustrializare cu o capacitate de peste 3 000 tone, centre de sortat ouă şi alte obiective, în numeroase comune şi sate au fost ridicate magazine universale cu etaj, complexe comerciale şi de alimentaţie publică, restaurante frumoase şi spaţioase. în ultimii patru ani au fost date în folosinţă peste 1 600 noi unităţi de desfacere, din care circa 900 magazine universale şi peste 500 unităţi de alimentaţie publică. Munca organizatorică şi cultural-educativă de masă în continuare, darea de seamă arată că în anii puterii populare, sub îndrumarea şi cu sprijinul permanent al partidului şi guvernului, cooperaţia de consum a devenit o largă organizaţie de masă, care cuprinde peste trei pătrimi din populaţia adultă a satelor şi care aduce o contribuţie însemnată la formarea conştiinţei socialiste a ţărănimii. De la Congresul al IIl-lea al cooperaţiei, numărul membrilor cooperatori a crescut cu peste un milion, iar participarea lor la activitatea cooperativelor a sporit. In organele de conducere şi control ale cooperaţiei activează în prezent peste 170 mii de membri, din care 37 de mii sunt femei şi 23 de mii sunt tineri. în activitatea organizaţiilor cooperaţiei de consum se aplică in mod consecvent principiile centralismului democratic şi ale democraţiei interne. Adunările săteşti şi cete generale la cooperative, pentru dări de seamă, s-au ţinut cu regularitate, numărul membrilor cooperatori participanţi a fost tot mai mare, discuţiile purtate au fost axate pe problemele principale ale activităţii, iar propunerile făcute au fost tot mai valoroase. Participarea crescîndă a membrilor la activitatea cooperativelor, la dezvoltarea reţetei comerciale se oglindeşte şi în contribuţia acestora prin muncă şi materiale la construirea şi amenajarea de magazine, în dorinţa de a contribui şi mai mult la consolidarea economico-financiară a cooperativelor, membrii cooperatori au hotărît majorarea părţii sociale subscrise la 100—150 lei, înfăptuindu-se astfel recomandarea congresului precedent al cooperaţiei. în ultimii patru ani s-au depus, în contul fondului social subscris, aproape 200 milioane de lei. Considerăm ca o datorie de onoare a fiecărui membru cooperator — subliniază darea de seamă — respectarea obligaţiei sale statutare de a achita în întregime şi la timp partea socială, aducîndu-şi astfel aportul la sporirea avutului obştesc al cooperativelor. O activitate rodnică au desfăşurat şi cele peste 1000 de cooperative de credit, care în 1961 s-au asociat la uniunile raionale ale cooperativelor de consum. La finele anului 1962, cooperativele de credit numărau 1,2 milioane de membri, iar fondurile lor proprii însumau peste 173 milioane de lei. Constituite în scopul realizării ajutorului reciproc, prin acordarea de împrumuturi băneşti membrilor lor, în vederea satisfacerii unor nevoi temporare cu caracter gospodăresc şi familial, ele şi-au sporit continuu volumul operaţiunilor. Numai în cursul anului trecut aceste cooperative au acordat peste 168 mii de împrumuturi în valoare de 227 milioane de lei. Darea de seamă s-a ocupat, de Pregătirea cadrelor în perioada analizată arată în continuare darea de seamă - organele de conducere din cooperaţie au acordat o atenţie mai mare muncii de selecţionare şi promovare a cadrelor. Mulţi dintre preşedinţii de cooperative aleşi anul trecut au studii medii, iar o bună parte îşi completează în prezent aceste studii. Totodată, din numărul total al membrilor comitetelor executive ale uniunilor raionale şi regionale, 50 la sută şi respectiv 80 la sută au studii medii şi superioare. Un obiectiv important a fost asigurarea stabilităţii cadrelor. Cu prilejul adunărilor generale ţinute la cooperative în anul 1962 au fost realeşi aproape 80 la sută din numărul total al preşedinţilor. Au fost pregătiţi şi repartizaţi unităţilor peste 2 000 de absolvenţi ai şcolilor tehnice de cooperaţie şi din institutele de învăţămînt superior. S-a extins învăţămîntul prin şcolile profesionale de ucenici, peste 4 200 de absolvenţi ai acestor şcoli fiind încadraţi în unităţile de desfacere cu amănuntul. Pentru continua ridicare a pregătirii profesionale s-au organizat cursuri de scurtă durată şi instructaje, îndeosebi cu cadrele de la cooperativele de consum, (preşedinţi, contabili, vînzători), în anii 1959- 1962, în aceste forme de ridicare a calificării au fost cuprinşi peste 20 000 de lucrători. Darea de seamă se ocupă, de asemenea, de realizările şi lipsurile privind stilul şi metodele de muncă ale Consiliului şi Comitetului executiv al Uniunii centrale, subliniind că faţă de problemele mereu mai complexe pe care le ridică dezvoltarea activităţii, este necesară studierea mai profundă a aspectelor economice din viaţa satelor, spre a se putea lua măsurile cele mai corespunzătoare pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin cooperaţiei de consum. Consiliul şi Comitetul executiv al Uniunii centrale s-au preocupat să dezvolte relaţiile internaţionale ale cooperaţiei de consum din ţara noastră, intensificînd schimbul de experienţă, de documentare tehnică şi alte forme de colaborare cu organizaţiile cooperatiste de peste hotare. Cooperaţia de consum din ţara noastră a obţinut rezultate bune în ce priveşte schimbul de mărfuri cu organizaţiile cooperatiste din alte ţări, în perioada dintre cele două congrese, volumul schimbului de mărfuri intercooperatist a crescut cu circa 45 la sută faţă de cei patru ani anteriori. Ca membru al Alianţei Cooperatiste Internaţionale, Uniuuiea centrală a cooperativelor de consum participă activ la lucrările organelor acesteia, susţinînd consecvent ideea lărgirii şi întăririi mişcării cooperatiste internaţionale şi a dezvoltării legăturilor de colaborare. Alături de organizaţiile cooperatiste din celelalte ţări socialiste, am susţinut şi susţinem cu fermitate promovarea, în cadrul Alianţei, a principiilor democratice, egalitatea în drepturi a tuturor organizaţiilor cooperatiste naţionale, indiferent de regimul social politic din ţările respective. Totodată, susţinem ca această organizaţie internaţională să se pronunţe pentru coexistenţa paşnică între state, pentru apărarea păcii Cooperatorii români vor dezvolta şi în viitor legăturile cu cooperatorii din alte ţări, vor lupta cu toată hotărirea pentru pace şi prietenie între popoare. în încheiere, vorbitorul a spus : Făcînd bilanţul muncii rodnice desfăşurate de membrii cooperatori şi de lucrătorii organizaţiilor cooperaţiei de consum în ultimii patru ani este necesar să subliniem sprijinul preţios pe care l-am primit din partea ministerelor, Comitetului de Stat al Planificării, a celorlalte instituţii centrale de stat, din partea sfaturilor populare şi a organizaţiilor obşteşti in rezolvarea problemelor complexe ce s-au ridicat în munca noastră şi avem convingerea că vom primi şi in viitor un asemenea sprijin preţios. Bucurindu-ne de ajutorul permanent şi multilateral acordat de partid şi guvern, va trebui să muncim in aşa fel incit cooperaţia de consum să devină o organizaţie tot mai puternică, care să contribuie mai activ la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, să mobilizăm întreaga masă a membrilor cooperatori la îndeplinirea sarcinilor ce ne revin în etapa desăvîrșirii construcției socialiste. Nr. 5920