Scînteia, iunie 1963 (Anul 32, nr. 5910-5939)

1963-06-11 / nr. 5920

Pap 2 Congresul al IV-lea al coopera­ţiei de consum constituie un eve­niment deosebit de important in viaţa organizaţiilor noastre, a membrilor cooperatori. El va face bilanţul muncii desfăşurate in anii care au trecut de la precedentul nostru Congres şi va trasa sarci­nile de viitor pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii cooperaţiei de consum. Oamenii muncii din patria noas­tra, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român au obţinut in această perioadă succese remarca­bile in dezvoltarea economiei na­ţionale, în îndeplinirea Directive­lor Congresului al III-lea al parti­dului. In anii construcţiei socialiste, au crescut continuu forţele de pro­ducţie, au fost create noi ramuri in­dustriale, au apărut pe harta ţării noi oraşe moderne, au fost scoase la lumină şi puse în valoare noi re­surse materiale, Întreaga ţară este un imens şantier al construcţiei eco­nomice şi social-culturale, unde mina şi mintea omului eliberat de exploatare făuresc o viaţă nouă. Partidul îndreaptă întreaga ener­gie creatoare a poporului spre dez­voltarea bazei tehnico-materiale a socialismului pe calea industriali­zării - temelia trainică a marilor transformări în procesul construc­ţiei socialiste. Industria, şi îndeo­sebi ramurile ei conducătoare, care determină progresul întregii econo­mii, se dezvoltă în ritm susţinut. Darea de seamă arată că, alături de oamenii muncii de pe întreg cu­prinsul ţării, membrii cooperatori şi lucrătorii cooperaţiei de consum participă cu avânt la înfăptuirea politicii înţelepte, realiste, a parti­dului, care exprimă interesele vi­tale ale poporului nostru. Cooperaţia de consum din ţara noastră îndeplineşte un important rol economic, social şi cultural-edu­­cativ în viaţa ţărănimii şi a sate­lor. Ea contribuie la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, la întărirea alianţei munci­­toreşti-ţărăneşti, la creşterea conti­nuă a nivelului de trai material şi cultural al populaţiei, în acest scop, cooperaţia de consum are sarcina pe de o parte, să dezvolte comerţul cooperatist la sate şi să înfiinţeze unităţi de prestări de servicii, iar pe de altă parte, să contribuie la valorificarea surplusului de produ­se agricole şi, astfel, la stimularea producţiei şi la sporirea venituri­lor ţărănimii, la aprovizionarea oa­menilor muncii de la oraşe cu pro­duse agro-alimentare. Schimbările importante care au avut loc în economia ţării noastre, ca urmare a industrializării socia­liste, a colectivizării agriculturii, a creşterii producţiei industriale şi agricole şi, pe această bază, a veni­turilor populaţiei, au creat condiţii tot mai bune pentru îndeplinirea uneia din sarcinile importante ale cooperaţiei— dezvoltarea comerţu­lui la sate. Faţă de anul 1958, când a avut loc precedentul congres al cooperaţiei, în anul 1962 volumul vînzărilor cu amănuntul prin re­ţeaua cooperaţiei de consum — ex­primat în preţuri comparabile — a fost mai mare cu 70 la sută. în ultimii patru ani, desfacerile de mărfuri au însumat 58 miliarde de lei. Aceasta demonstrează în mod convingător creşterea substanţială a puterii de cumpărare a populaţiei săteşti şi arată că sunt create toate condiţiile ca pînă în 1965 coopera­ţia de consum să îndeplinească sarcina ce-i revine din Directivele celui de-al III-lea Congres al Parti­dului Muncitoresc Român, care pre­văd dublarea desfacerii de mărfuri prin comerţul socialist, îmbunătăţirea aprovizionării oa­menilor muncii de la sate se reflec­tă şi în schimbarea calitativă a structurii vînzărilor, în lărgirea con­tinuă a sortimentelor de mărfuri, în anul 1962, numai prin reţeaua cooperaţiei populaţia a primit faţă de anul 1958, de 2,2 ori mai multe confecţii, de 2,3 ori mai multe trico­taje, de 1,6 ori mai multă încălţă­minte, într-o proporţie şi mai mare au sporit vînzările la o serie de prod­use de uz cultural şi gospodă­resc, desfacerile fiind de 3,9 ori mai mari la articolele cultural spor­tive, de 3,5 ori mai mari la mobilă. Odagi cu progresele electrificării satelor, vînzarea articolelor electro­tehnice prin cooperaţie a crescut continuu, fiind de 3,4 ori m­ai mare în anul 1962 decit în 1958. O serie de mărfuri de folosinţă îndelunga­tă cum sunt: aparatele de radio, te­levizoarele, maşinile de cusut, ma­şinile de spălat rufe, frigiderele, motocicletele, motoretele şi altele sunt cumpărate din ce în ce mai mult de consumatorii din mediul rural. Creşteri însemnate, în aceas­tă perioadă, s-au înregistrat şi la o serie de mărfuri alimentare, în anul 1962 desfăcîndu-se cu 72 la sută mai mult zahăr, cu 244 la sută mai mult ulei, cu 155 la sută mai multe brinzeturi faţă de 1958, în condiţiile transformării socia­liste a agriculturii, o mare amploa­re au luat-o construcţiile destinate producţiei din gospodăriile agricole colective, precum şi construcţiile de locuinţe ale ţărănimii muncitoa­­re, în perioada 1959—1962, numai prin unităţile cooperaţiei de con­sum s-au desfăcut peste 1200 000 mc de cherestea, aproape 750 mi­lioane buc. ţiglă, peste 560 mii tone de ciment, 44 milioane mp de car­ton asfaltat, aproape 60 mii tone de tablă neagră şi zincată, peste 10 milioane mp de geamuri şi altele. Valoarea totală a vînzărilor de mijloace destinate producţiei în gospodăriile agricole colective a fost în anul 1962 de peste 10 ori mai mare faţă de 1958. O atenţie sporită a fost acordată aprovizionării muncitorilor din cen­trele miniere, petroliere, forestiere, din staţiunile de maşini şi tractoa­re şi gospodăriile agricole de stat, încheierea procesului de colec­tivizare a agriculturii — cucerire istorică în viaţa poporului nostru — a consfinţit victoria definitivă a socialismului în Republica Popu­lară Romină. In tot cursul perioa­dei de transformare socialistă a agriculturii a avut loc creşterea producţiei agricole, ceea ce consti­tuie un succes deosebit al partidu­lui nostru în înfăptuirea colectivi­zării. Pe baza dezvoltării economiei, a creşterii venitului naţional, are loc ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Victoriile de însemnătate istorică obţinute pe drumul construcţiei so­cialismului reprezintă o mărturie a justeţei politicii marxist-leniniste a partidului nostru, pe care oame­nii muncii o urmează cu încredere şi o transpun în viaţă cu entuziasm, constituie o ilustrare vie a legătu­rii strînse, indestructibile, dintre partid, guvern şi popor. Succesele repurtate de poporul român sunt indisolubil legate de co­laborarea strînsă cu Uniunea Sovie­tică şi cu celelalte ţări socialiste, a­­ceste succese contribuind la creşte­rea forţei şi influenţei sistemului mondial socialist pe plan interna­ţional. Republica Populară Romină, cre­dincioasă principiului leninist al coexistenţei paşnice, desfăşoară o neobosită activitate pentru menţi­nerea păcii. Darea de seamă arată în conti­nuare că pentru aprovizionarea cu legume şi fructe a oraşelor, cen­trelor muncitoreşti, staţiunilor bal­­neo-climaterice şi altor localităţi, s-a dezvoltat reţeaua de desfacere cu amănuntul a cooperaţiei cu peste 600 unităţi, iar in unele oraşe s-au organizat magazine specializate pen­­tru acest comerţ. An de an a cres­cut volumul desfacerilor de legume şi fructe prin unităţile cooperaţiei de consum. în anul 1962 s-au desfă­cut cu 49 la sută mai multe legume şi fructe decit in anul 1959, în ve­derea îmbunătăţirii activităţii de desfacere a legumelor şi fructelor, organizaţiile cooperatiste trebuie să ia în continuare măsuri pentru a­­provizionarea permanentă a consu­matorilor cu sortimente variate şi de bună calitate, preocupîndu-se in acelaşi timp de reducerea cheltuie­lilor. Folosind forme variate, cum sunt consfătuirile periodice cu consu­matorii, organizarea de expoziţii cu vînzare şi altele, lucrătorii din co­merţul cooperatist au reuşit să cunoască intr-o măsură mai mare cerinţele populaţiei cu privire la sortimentul şi calitatea mărfurilor. Studierea cererii de mărfuri nu are însă pretutindeni un caracter organizat şi permanent. Unele co­menzi transmise furnizorilor nu oglindesc întrutotul cerinţele de consum locale. Sunt unităţi de des­facere cu amănuntul ale cooperaţiei unde lipsesc anumite sortimente, pe care industria ie produce în can­tităţi îndestulătoare, iar în altele există o aprovizionare peste nece­sar cu unele mărfuri. Un domeniu important în activi­tatea cooperaţiei îl constituie ali­mentaţia publică la sate. In perioada analizată au fost luate măsuri care au dus la dezvoltarea producţiei de preparate de bucătărie şi cofetărie. S-a îmbunătăţit structura reţelei de unităţi, a sporit producţia de prepa­rate, s-a ridicat nivelul igienico-sani­­tar şi s-a îmbunătăţit deser­virea consumatorilor. Desfacerile prin unităţile de alimentaţie publi­că au crescut în anul 1962 — in fireturi comparabile — cu peste 47 o sută faţă de anul 1958, iar volu­mul desfacerilor de preparate de bucătărie, bufet şi cofetărie de 2,2 ori. In această perioadă au fost în­fiinţate 300 de unităţi de producţie (bucătării, laboratoare centrale etc.), care asigură în condiţii mai bune şi mai avantajoase aprovizio­narea unităţilor săteşti de alimen­taţie publică. Totodată, vorbitorul a arătat că organizaţiile coopera­tiste trebuie să se preocupe de înfiinţarea de noi unităţi, de îmbu­nătăţirea structurii reţelei şi de gă­sirea unor noi forme de organizare a alimentaţiei publice, corespunză­toare cerinţelor populaţiei de la sate. In continuare, darea de seamă a­­rată că pentru a se îmbunătăţi or­ganizarea desfacerii în unităţile cu amănuntul şi pentru ridicarea ni­velului de deservire a populaţiei, în multe din unităţile de desf­acere, şi îndeosebi în localurile r­ou con­struite, s-au introdus forme avan­sate de vînzare cum sunt: autoser­virea, expunerea deschisă a mărfu­rilor, desfacerea cu plata d­rect la vînzător şi altele. Cea mai mare parte a lucrători­lor din comerţul cooperatist îşi în­deplinesc cu conştiinciozitate înda­toririle ce le revin, nu o atitudine atentă faţă de consumatori, asigură un aspect plăcut magazinelor şi manifestă preocupare pentru buna păstrare a mărfurilor şi a utilaju­lui comercial. Mai sunt însă condu­cători de magazine, de unităţi de alimentaţie publică, vînzători şi os­pătari — ce-i drept, puţini la nu­măr — care nu dau toată atenţia bunei deserviri a consumatorilor şi gospodăririi cu grijă a avutului în­credinţat. Educarea socialistă a lu­crătorilor, grija pentru buna păs­trare a avutului obştesc, înrădăci­narea în rîndurile lor a unei atitu­dini atente faţă de consumatori tre­buie să se afle în centrul preocu­parilor organizaţiilor noastre. Raportul arată că pentru scurta­rea căilor de circulaţie a mărfuri­lor şi eliminarea verigilor interme­diare, Uniunea Centrală a Coopera­tivelor de Consum, împreună cu Mi­nisterul Comerţului Interior, cu de­partamentele producătoare, au luat măsuri pentru extinderea livrărilor de mărfun prin tranzit şi a apro­vizionării directe a unităţilor de desfacere cu amănuntul. în prezent, peste 80 la sută din unităţile de desfacere cu amănuntul sunt apro­vizionate direct de întreprinderile comerciale cooperatiste. Aceasta a permis reducerea cheltuielilor de circulaţie şi aducerea mai rapidă a mărfurilor pînă la consumator. O altă măsură luată de Consiliul Uniunii Centrale a fost comasarea unor întreprinderi comerciale raio­nale cu un volum mic de activitate şi rentabilitate scăzută, în între­prinderi interraionale. In felul a­­cesta s-au creat condiţii pentru fo­losirea mai raţională a capacităţii de depozitar­e şi a forţelor de mun­că, precum şi pentru concentrarea stocurilor şi formarea unui sorti­ment mai bogat de mărfuri, ceea ce a dus la îmbunătăţirea aprovi­zionării unităţilor cu amănuntul şi la reducerea cheltuielilor. Darea de seamă citează bunele rezultate ob­ţinute de întreprinderea interraio­­nală Bucureşti, care a redus la ju­mătate cheltuielile de circulaţie, precum şi de întreprinderile inter­raionale Deva, Arad, Craiova. Dată fiind eficienţa întreprinderilor co­merciale interraionale, se impune ca, paralel cu consolidarea acestora, să creăm condiţii pentru organiza­rea treptată de noi asemenea între­prinderi, ţinind seama de căile cele mai raţionale de mişcare a mărfuri­lor şi de celelalte condiţii economi­ce concrete. Rezultatele pozitive obţinute în dezvoltarea comerţului coopera­tist — arată darea de seamă — au fost posibile datorită îndrumării şi sprijinului permanent acordat de organele şi organizaţiile de partid, care au mobilizat lucrătorii şi masa membrilor cooperatori pen­tru buna desfăşurare a activităţii comerciale în fiecare regiune, raion şi sat. Se relevă, de asemenea, spriji­nul important primit din partea tuturor ministerelor producătoare, din partea Ministerului Comerţu­lui Interior, a sfaturilor populare, în activitatea cooperaţiei de con­sum o latură de o deosebită impor­tanţă pentru intensificarea schim­bului între oraş şi sat o constituie cumpărarea de produse agricole de la colectivişti, precum şi de la ţă­ranii cu gospodării individuale din zonele de munte. Creşterea producţiei agricole, care a avut loc în tot cursul perioadei de transformare socialistă a agri­­culturii, a permis ţărănimii să valo­rifice prin cooperaţie cantităţi tot mai mari de legume, cartofi, fructe, cereale, produse animale, plante me­dicinale şi altele, în 1962, organi­zaţiile cooperaţiei au cumpărat de aproape 2 ori mai multe legume, cu peste 70 la sută mai multe plante medicinale şi aromatice, cu 43 la sută mai multă miere, faţă de anul 1958, în întreaga perioadă la care se referă darea de seamă, volumul pro­duselor preluate prin contractări şi achiziţii s-a dublat în comparaţie cu cei patru ani anteriori. La legume şi fructe, cooperaţia de consum a devenit principalul achizitor, adu­cind un aport însemnat la aprovi­zionarea populaţiei cu aceste pro­duse. Un rol hotărîtor în achiziţionarea unor cantităţi tot mai mari de pro­duse agricole l-a avut aplicarea con­secventă a măsurilor luate de partid şi guvern pentru cointeresarea ma­terială a ţărănimii, prin îmbunătăţi­rea sistemului de contractări şi a­­chiziţii. Gospodăriile agricole colec­tive şi îndeosebi colectiviştii, întovă­­răşiţii şi ţăranii cu gospodărie indi­viduală au valorificat din ce în ce mai multe produse din surplusul lor, fiind cointeresaţi în acest sens şi de practicarea unor preţuri dife­renţiate pe calităţi. Darea de seamă subliniază, de ase­menea, necesitatea urmăririi îndea­proape a îndeplinirii contractelor la termen şi în condiţiile convenite re­ciproc. Trebuie să acordăm sprijin şi atenţie dezvoltării producţiei de legume şi îndeosebi a celor timpu­rii, în gospodăriile colective şi în gospodăriile personale ale colecti­viştilor din jurul oraşelor şi centre­lor muncitoreşti, în scopul prelun­girii perioadei de aprovizionare a populaţiei cu legume în stare proaspătă. Să continuăm a sprijini gospodăriile agricole colective în a­­provizionarea lor cu seminţe, îngră­şăminte chimice, materiale etc. în continuare, darea de seamă a arătat că în 1962, ca urmare a mă­surilor luate pentru mai buna des­făşurare a achiziţiilor, cooperaţia de consum a achiziţionat cu 64 la sută mai multe ouă faţă de 1958. Pentru creşterea efectivelor de păsări şi sporirea producţiei de ouă, coopera­ţia de consum a sprijinit gospodă­riile agricole colective şi pe membrii colectivişti, livrînd însemnate canti­tăţi de pui de o zi. Numai în anul 1962 staţiile de incubaţie artificială ale cooperaţiei de consum au livrat 3,5 milioane pui de o zi. Tre­cu care cooperaţia de consum are multiple legături de muncă. În legătură cu creşterea venitu­rilor şi cerinţelor ţărănimii şi cu schimbarea structurii populaţiei rurale, vorbitorul a subliniat nece­sitatea unei preocupări tot mai mari pentru introducerea în con­sum a articolelor noi, pe care le produce industria noastră socia­listă. Pentru a răspunde cerinţelor de­terminate de schimbările înnoi­toare petrecute în viaţa satelor noastre, organizaţiile cooperaţiei de consum, pe lingă activitatea de desfacere a mărfurilor, au luat măsuri pentru înfiinţarea de noi unităţi de prestări de servicii, ca ateliere de reparat obiecte de uz personal şi gospodăresc, croitorii şi altele, contribuind astfel la sa­tisfacerea unor trebuinţe curente ale populaţiei săteşti. La sfîrşitul anului 1962, numărul unităţilor de prestări de servicii ale cooperaţiei de consum a fost de aproape 3 ori mai mare faţă de anul 1958. To­tuşi, reţeaua unităţilor de prestări de servicii răspunde încă într-o măsură redusă nevoilor populaţiei rurale. Prin legăturile strînse pe care le au cu populaţia de la sate, coope­rativele de consum pot şi trebuie să cunoască mai bine cerinţele cu­rente pentru prestarea diferitelor servicii şi să asigure controlul ob­ştesc asupra activităţii acestor unităţi. în acelaşi timp, prin cons­trucţia de magazine noi, cooperati­vele de consum trebuie să pună la dispoziţia unităţilor de prestări spaţiile necesare. O activitate care se cere a fi dez­voltată în noile condiţii create la sate în urma încheierii colectivizării agriculturii, o constituie producerea de pîine cu materia primă a coope­ratorilor (grîu, făină), sub formă de prestări de servicii pe bază de u­­ium. Conducerea partidului şi gu­vernul au recomandat cooperaţiei de consum să dezvolte treptat a­­ceastă activitate, potrivit cerinţelor ţărănimii şi posibilităţilor de cre­are a condiţiilor de producţie­­buie să se ia măsuri pentru folo­sirea întregii capacităţi de incubaţie, întocmindu-se, in colaborare cu consiliile agricole, planuri concrete pentru asigurarea ouălor necesare. Arătind că pînă în prezent canti­tăţile de ouă achiziţionate sunt încă reduse faţă de cerinţele în continuă creştere ale populaţiei şi industriei alimentare, precum şi faţă de con­diţiile favorabile din ţara noastră pentru sporirea efectivului de pă­sări şi a producţiei de ouă, darea de seamă subliniază că organizaţiile cooperaţiei de consum trebuie să stringă şi mai mult legăturile cu membrii cooperatori, să-i cointere­seze pe aceştia să folosească din plin şi posibilităţile gospodăriei lor per­sonale pentru creşterea păsărilor, a producţiei de ouă, legume, fructe, creşterea iepurilor de casă, albină­­rii etc. în acelaşi scop trebuie fo­losite posibilităţile de care dispun ţăranii întovărăşiţi şi cei cu gospo­dării­­individuale. O preocupare deosebită a Consi­liului Uniunii centrale a cooperati­velor de consum, a conducerilor uniunilor regionale şi raionale a constituit-o lărgirea sortimentelor şi volumului de produse semiindus­­trializate din legume şi fructe. In ultimul timp s-a trecut şi la valori­ficarea prin deshidratare a unor sortimente ca : ceapă, varză, rădă­­cinoase, diverse legume, mere, pere şi caise. Organizaţiilor cooperaţiei de consum le revine sarcina să dezvolte activitatea de prelucrare a legumelor şi fructelor, în aşa fel incit să cuprindă întreaga produc­ţie disponibilă pentru semiindu­­strializare. Relevînd faptul că în anul 1962 s-au achiziţionat cu 70 la sută mai multe plante medicinale şi aroma­tice faţă de anul 1958, ceea ce a permis satisfacerea în mai mare măsură a cerinţelor pentru consu­mul intern şi pentru export, darea de seamă arata că ritmul de creş­tere a acestor achiziţii poate fi in­tensificat. în perioada 1959—1962 valoarea produselor livrate pentru export de către cooperaţia de consum a fost de aproape 2 ori mai mare faţă de cei patru ani anteriori. Mai sunt încă rezerve însemnate pentru spo­rirea volumului de produse cerute la export, printre care achiziţiona­rea unor cantităţi mai mari de plan­te medicinale, ciuperci, melci, broaş­te, raci şi alte produse mult solici­tate pe piaţa externă şi care consti­tuie izvoare de venituri suplimenta­re pentru ţărănime. Subliniind necesitatea ca şi în do­meniul achiziţiilor de produse a­­gricole activitatea cooperaţiei de consum să se ridice la un nivel su­perior, darea de seamă arată că or­ganizaţiile cooperatiste, cu sprijinul sfaturilor populare, trebuie să aibă un contact viu, permanent cu pro­ducătorii, să le cunoască necesită­ţile şi posibilităţile de producţie şi să stimuleze valorificarea în tot mai mare măsură a produselor lor prin cooperaţie. în prezent, cooperaţia dispune de o reţea comercială cu amănuntul cuprinzi­nd peste 27 000 de unităţi. Multe au fost înzestrate cu mo­bilier şi utilaj comercial modern, cu utilaje de mică mecanizare şi altele. Noile unităţi au schimbat în­tr-o măsură însemnată înfăţişarea, reţelei comerciale de la sate şi au contribuit la ridicarea nivelului de deservire a populaţiei. In ultimii ani au fost construite şi sunt în curs de construcţie instalaţii meca­nice de fabricaţie modernă pentru uscat fructe, legume şi plante medi­cinale, care asigură o producţie de mai bună calitate, la un preţ de cost mai mic. De asemenea, au fost construite noi centre de semi­­industrializare, dotate cu utilajele necesare prelucrării fructelor şi succesele obţinute în activitatea economică, îmbunătăţirea muncii de îndrumare şi control financiar şi creşterea simţului de răspundere al lucrătorilor pentru buna gospo­dărire au dus la obţinerea unor in­dici financiari superiori şi la con­solidarea continuă a situaţiei eco­­nomico-financiare a unităţilor. Ni­velul cheltuielilor de circulaţie, la totalul desfacerii mărfurilor, s-a redus de la 9,66 procente în 1958—la 7,41 procente în 1962, adică cu 23,3 la sută. Raportat la volumul desfa­cerilor de mărfuri cu amănuntul realizat în anul 1962, economiile ob­ţinute prin reducerea nivelului cheltuielilor de circulaţie au însu­mat aproape 400 milioane de lei. Creşterea volumului de achiziţii, organizarea mai raţională a trans­portării produselor, micşorarea perisabilităţilor şi a pierderilor au permis reducerea nivelului cheltu­ielilor şi în acest sector cu 32,6 la sută. Dacă în 1958 un număr de 182 or­ganizaţii din sistemul cooperaţiei de consum au încheiat activitatea cu pierderi, în anul 1962 toate orga­nizaţiile au încheiat activitatea cu beneficii. Creşterea an de an a volumului de beneficii, încasarea într-o mai mare măsură a fondului social sub­scris, îmbunătăţirea generală a ac­tivităţii au făcut ca fondurile proprii ale organizaţiilor coopera­ţiei de consum să crească in aceas­tă perioadă de peste două ori. A­­ceasta a creat cooperaţiei condiţii pentru o mai largă participare cu fonduri proprii la finanţarea activi­tăţii sale economice, precum şi pentru finanţarea investiţiilor nu­mai din fonduri proprii. Trans­punând în viaţă indicaţia dată de partid de a generaliza metoda autofinanţării, în prezent peste 87 la sută din numărul total al coopera­regumelor şi centre de selecţionat ouă, dotate cu maşini de sortat de mare randament. In domeniul investiţiilor, or­ganele cooperaţiei de consum au manifestat insă o serie de defi­cienţe, care au avut drept conse­cinţă executarea unor lucrări de slabă calitate, mai ales în ce pri­veşte finisajele, nerespectarea ter­menelor de dare în folosinţă a unor obiective. Ţinînd seama că în anii următori se va construi un număr şi mai mare de obiective, este ne­cesară concentrarea eforturilor pentru înlăturarea lipsurilor care mai persistă şi îmbunătăţirea sub­stanţială a activităţii în acest do­meniu. tivelor săteşti îşi desfăşoară activi­tatea pe baza fondurilor propri. În şapte regiuni şi anume: Braşov, Ga­laţi, Iaşi, Banat, Bucureşti, Crişana şi Suceava toate cooperativele să­teşti se autofinanţează­ în consolidarea situaţiei econo­­mico-financiare a organizaţiilor cooperaţiei un rol deosebit îl are sprijinul pe care statul nostru de­mocrat-popular l-a acordat şi îl a­­cordă permanent cooperaţiei de consum. Un asemenea sprijin ca a­­cela primit de cooperaţia de con­sum din ţara noastră din partea statului democrat-popular, nu-l pot primi organizaţiile cooperatiste din ţările capitaliste, unde interesele claselor exploatatoare, pe care le exprimă statul burghez, ca instru­ment de asuprire a celor ce mun­cesc, sunt opuse intereselor maselor de cooperatori. Rezultatele obţinute în activita­tea economico-financiară — a spus vorbitorul — confirmă că organele de conducere şi lucrătorii unităţi­lor cooperatiste au acumulat o bo­gată experienţă şi au dobîndit mai multă competenţă în gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti. A­­ceasta nu înseamnă însă că au fost puse în valoare toate rezervele exis­tente. Trebuie arătat că, alături de organizaţiile cu rezultate bune, mo­del de gospodărire, mai sînt unele care au fonduri imobilizate, iar conducerile şi lucrătorii acestora manifestă insuficientă grijă pentru buna gospodărire a avutului obştesc. Conducerile organizaţiilor coopera­ţiei sînt chemate să lupte cu toată hotărirea pentru eliminarea pagu­belor din avutul obştesc, să se ocupe intens de instruirea şi educarea ca­drelor, să ia toate măsurile pentru înlăturarea cauzelor care provoacă pierderi, să exercite în mod opera­tiv şi eficient controlul preventiv, antrenînd în mai mare măsură ma­sele de cooperatori la apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc, asemenea, de îmbunătăţirea forme­lor organizatorice ale cooperative­lor şi uniunilor raionale. La sfîrşi­­tul anului 1962, în sistemul coo­peraţiei de consum funcţionau 2 380 de cooperative, 129 de uniuni raionale, 8 uniuni interraionale şi 16 uniuni regionale. în Salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne adus celui de-al III-lea congres al cooperaţiei de con­sum, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a subliniat că: „Desfăşurarea unei largi munci politice pentru educarea socialistă a maselor de cooperatori, pentru a asigura parti­ciparea lor crescîndă la opera de construcţie socialistă la sate, este una din sarcinile centrale ale coope­­raţiei de consum". Organizaţiile cooperaţiei de con­sum şi-au concentrat întreaga mun­că politică şi cultural-educativă de masă spre aducerea la îndeplinire a acestei preţioase indicaţii, îmbinînd interesele membrilor cooperatori cu interesele generale ale statului de­mocrat-popular, cooperaţia de con­sum, sub conducerea şi îndrumarea partidului, a devenit, pentru milioa­nele de ţărani muncitori, o şcoală de educare în spiritul gospodăririi şi muncii în comun Răspunzînd cu încredere îndemnului partidului, ur­­mînd pilda comuniştilor, mulţi membri cooperatori au fost printre primii care au intrat împreună cu familiile lor în gospodăriile agricole colective. Numeroase cadre pregă­tite şi şcolarizate de cooperaţie, foşti preşedinţi, contabili, membri ai consiliilor cooperativelor de con­sum, lucrează astăzi cu competenţă în conducerile gospodăriilor agrico­le colective. în desfăşurarea muncii politice de masă, organizaţiile cooperaţiei şi-au îndreptat atenţia spre atragerea membrilor cooperatori la conduce­­rea treburilor cooperativelor şi la îndeplinirea sarcinilor acestora, mai ales pe linia achiziţiilor de produse agricole, folosind in acest scop mul­tiplele forme şi mijloace cultural­­educative pe care le oferă căminul cultural, biblioteca, cinematograful , focare puternice ale vieţii cultu­rale la sate. Partidul şi guvernul au încredin­ţat cooperaţiei sarcina de populari­zare şi difuzare a cărţii la sate. Cele 714 librării ale cooperativelor de consum, din care 50 unităţi cu auto­servire, şi cele peste 5600 de raioane şi standuri din cadrul magazinelor mixte şi universale pun la dispozi­ţia ţăranilor colectivişti tot mai m­ulte cărţi. Un număr însemnat de librării mobile completează această reţea, ducînd cartea pină în cele mai îndepărtate sate ale ţării. Difuzarea cărţii la sate, care in ultimii doi ani s-a triplat, va trebui să constituie şi în continuare o preocupare de seamă. Desfacerea mărfurilor AL IV-lea CONGRES AL COOPERAŢIEI DE CONSUM Darea de seama a Consiliului CENTROCOOP prezentată de tov. C. Mateescu Dezvoltarea contractărilor şi achiziţiilor Creşterea fondurilor proprii S­C­E­N­T­E­I­A Investiţii în continuare, referindu-se la dezvoltarea continuă a bazei teh­nico-materiale a cooperaţiei de con­sum, darea de seamă a arătat că în perioada la care se referă, volu­mul total de investiţii a fost de 524 milioane de lei, adică de peste 2 ori mai mare decît în cei patru ani premergători, în această perioadă s-au construit magazine, depozite şi silozuri cu o suprafaţă totală de peste 300.000 m.p., uscătoare de fructe cu o capacitate de peste 6 000 tone, centre pentru semiindu­­strializare cu o capacitate de peste 3 000 tone, centre de sortat ouă şi alte obiective, în numeroase co­mune şi sate au fost ridicate maga­zine universale cu etaj, complexe comerciale şi de alimentaţie pu­blică, restaurante frumoase şi spa­ţioase. în ultimii patru ani au fost date în folosinţă peste 1 600 noi unităţi de desfacere, din care circa 900 magazine universale şi peste 500 unităţi de alimentaţie publică. Munca organizatorică şi cultural-educativă de masă în continuare, darea de seamă a­­rată că în anii puterii populare, sub îndrumarea şi cu sprijinul per­manent al partidului şi guvernului, cooperaţia de consum a devenit o largă organizaţie de masă, care cu­prinde peste trei pătrimi din popu­laţia adultă a satelor şi care aduce o contribuţie însemnată la for­marea conştiinţei socialiste a ţără­nimii. De la Congresul al IIl-lea al cooperaţiei, numărul membrilor cooperatori a crescut cu peste un milion, iar participarea lor la acti­vitatea cooperativelor a sporit. In organele de conducere şi control ale cooperaţiei activează în prezent peste 170 mii de membri, din care 37 de mii sunt femei şi 23 de mii sunt tineri. în activitatea organizaţiilor coo­peraţiei de consum se aplică in mod consecvent principiile centra­lismului democratic şi ale demo­craţiei interne. Adunările săteşti şi cete generale la cooperative, pen­tru dări de seamă, s-au ţinut cu regularitate, numărul membrilor cooperatori participanţi a fost tot mai mare, discuţiile purtate au fost axate pe problemele principale ale activităţii, iar propunerile făcute au fost tot mai valoroase. Participarea crescîndă a membrilor la activita­tea cooperativelor, la dezvoltarea re­ţetei comerciale se oglindeşte şi în contribuţia acestora prin muncă şi materiale la construirea şi amena­jarea de magazine, în dorinţa de a contribui şi mai mult la consolidarea economico-fi­­nanciară a cooperativelor, membrii cooperatori au hotărît majorarea părţii sociale subscrise la 100—150 lei, înfăptuindu-se astfel recoman­darea congresului precedent al coo­peraţiei. în ultimii patru ani s-au depus, în contul fondului social subscris, aproape 200 milioane de lei. Considerăm ca o datorie de onoare a fiecărui membru coopera­tor — subliniază darea de seamă — respectarea obligaţiei sale statuta­re de a achita în întregime şi la timp partea socială, aducîndu-şi astfel aportul la sporirea avutului obştesc al cooperativelor. O activitate rodnică au desfăşu­rat şi cele peste 1000 de coopera­tive de credit, care în 1961 s-au asociat la uniunile raionale ale coo­perativelor de consum. La finele a­­nului 1962, cooperativele de credit numărau 1,2 milioane de membri, iar fondurile lor proprii însumau peste 173 milioane de lei. Constitui­te în scopul realizării ajutorului re­ciproc, prin acordarea de împru­muturi băneşti membrilor lor, în vederea satisfacerii unor nevoi tem­porare cu caracter gospodăresc şi familial, ele şi-au sporit continuu volumul operaţiunilor. Numai în cursul anului trecut aceste coope­rative au acordat peste 168 mii de împrumuturi în valoare de 227 milioane de lei. Darea de seamă s-a ocupat, de Pregătirea cadrelor în perioada analizată­­ arată în continuare darea de seamă - orga­nele de conducere din cooperaţie au acordat o atenţie mai mare muncii de selecţionare şi promovare a ca­drelor. Mulţi dintre preşedinţii de cooperative aleşi anul trecut au stu­dii medii, iar o bună parte îşi com­pletează în prezent aceste studii. Totodată, din numărul total al mem­brilor comitetelor executive ale u­­niunilor raionale şi regionale, 50 la sută şi respectiv 80 la sută au stu­dii medii şi superioare. Un obiectiv important a fost asi­gurarea stabilităţii cadrelor. Cu pri­lejul adunărilor generale ţinute la cooperative în anul 1962 au fost re­­aleşi aproape 80 la sută din numă­rul total al preşedinţilor. Au fost pregătiţi şi repartizaţi unităţilor peste 2 000 de absolvenţi ai şcolilor tehnice de cooperaţie şi din institutele de învăţămînt superior. S-a extins învăţămîntul prin şcolile profesionale de ucenici, peste 4 200 de absolvenţi ai acestor şcoli fiind încadraţi în unităţile de desfacere cu amănuntul. Pentru continua ridicare a pregă­tirii profesionale s-au organizat cursuri de scurtă durată şi instruc­taje, îndeosebi cu cadrele de la coo­perativele de consum, (preşedinţi, contabili, vînzători), în anii 1959- 1962, în aceste forme de ridicare a calificării au fost cuprinşi peste 20 000 de lucrători. Darea de seamă se ocupă, de ase­menea, de realizările şi lipsurile pri­vind stilul şi metodele de muncă ale Consiliului şi Comitetului exe­cutiv al Uniunii centrale, subliniind că faţă de problemele mereu mai complexe pe care le ridică dezvol­tarea activităţii, este necesară stu­dierea mai profundă a aspectelor e­­conomice din viaţa satelor, spre a se putea lua măsurile cele mai co­respunzătoare pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin cooperaţiei de consum. Consiliul şi Comitetul executiv al Uniunii centrale s-au preocupat să dezvolte relaţiile internaţionale ale cooperaţiei de consum din ţara noastră, intensificînd schimbul de experienţă, de documentare tehnică şi alte forme de colaborare cu or­ganizaţiile cooperatiste de peste ho­tare. Cooperaţia de consum din ţara noastră a obţinut rezultate bune în ce priveşte schimbul de mărfuri cu organizaţiile cooperatiste din alte ţări, în perioada dintre cele două congrese, volumul schimbului de mărfuri intercooperatist a crescut cu circa 45 la sută faţă de cei patru ani anteriori. Ca membru al Alianţei Coopera­tiste Internaţionale, Uniuuiea cen­trală a cooperativelor de consum participă activ la lucrările organe­lor acesteia, susţinînd consecvent ideea lărgirii şi întăririi mişcării cooperatiste internaţionale şi a dez­voltării legăturilor de colaborare. Alături de organizaţiile cooperatiste din celelalte ţări socialiste, am sus­ţinut şi susţinem cu fermitate pro­movarea, în cadrul Alianţei, a prin­cipiilor democratice, egalitatea în drepturi a tuturor organizaţiilor cooperatiste naţionale, indiferent de regimul social politic din ţările res­pective. Totodată, susţinem ca a­­ceastă organizaţie internaţională să se pronunţe pentru coexistenţa paş­nică între state, pentru apărarea păcii Cooperatorii români vor dezvolta şi în viitor legăturile cu coopera­torii din alte ţări, vor lupta cu toată hotărirea pentru pace şi prietenie între popoare. în încheiere, vorbitorul a spus : Făcînd bilanţul muncii rodnice desfăşurate de membrii cooperatori şi de lucrătorii organizaţiilor coope­raţiei de consum în ultimii patru ani este necesar să subliniem spri­jinul preţios pe care l-am primit din partea ministerelor, Comitetului de Stat al Planificării, a celorlalte in­stituţii centrale de stat, din partea sfaturilor populare şi a organizaţii­lor obşteşti in rezolvarea probleme­lor complexe ce s-au ridicat în mun­ca noastră şi avem convingerea că vom primi şi in viitor un asemenea sprijin preţios. Bucurindu-ne de ajutorul perma­nent şi multilateral acordat de partid şi guvern, va trebui să mun­cim in aşa fel incit cooperaţia de consum să devină o organizaţie tot mai puternică, care să contribuie mai activ la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, să mobilizăm întreaga masă a membri­lor cooperatori la îndeplinirea sar­cinilor ce ne revin în etapa desăvîr­­șirii construcției socialiste. Nr. 5920

Next