Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)
1970-05-03 / nr. 8413
PAGINA 2 SÂNTEIA —duminică 3 mai 1970 Demonstraţiile din centrele judeţene au exprimat cu puternică însufleţire VOINŢA, GlNDURILE * Şl SENTIMENTELE^ŢĂRII ÎNTREGI (Urmare din pag. I) * 1 Lozincile pe care le scandau exprimau unitatea puternică a oamenilor muncii în jurul P.C.R., ai conducerii ..!sale, deplina adeziune la politica sa " internă şi externă, solidaritatea cu forţele păcii şi progresului din întreaga lume. Coloanele de demonstranţi întruchipau confirmarea strălucită a amigalelor perspective şi realizări cu fiecare Mehedinţiul se înscrie în com£ iplexul program de făurire a sociafalismului in patria noastră, a acestui judeţ cu o pondere economică şi fără precedent, materializată, numai în acest an, într-o producţie globală industrială de peste 2 miliarde lei. Prevederile cincinalului următor vor ridica pt noi trepte de progres viaţa economică a judeţului. In 1975, producţia globală industrială va spori cu alte miliarde lei. Au trecut prin faţa tribunei şi reprezentanţi ai celor care au impus modificări structurale pe harta urbanistică a judeţului şi a ţării , locuitori ai noii Orşove. Poate, cîndva, monografiile vor consemna numele minerilor Mircea Lascu sau Vaier Muşat, ale şefilor de echipă Auril Dorobanţi, Mihai Costea şi Virgil Bogdănescu şi ale altor constructori, din a căror hărnicie s-a înălţat şi se extinde noul oraş. Pînă în prezent, „zestrea“ lui numără 37 blocuri cu 1 463 apartamente, o şcoală cu 18 clase şi un liceu cu 20 de clase, complexe comerciale, un spital modern, o ţesătorie etc. — toate armonios integrate în peisajul urbanisticii moderne. Coloanele care au trecut, în şir, pe bulevardul Republicii din Turnu-Severin, sub cerul albastru, cu soare generos, prin bilanţul succeselor raportate, prin perspectivele ce le cunosc, au exprimat hotărîrea lor de a înfăptui neabătut politica partidului şi statului nostru. Oamenii muncii au manifestat pentru prietenia şi colaborarea frăţească dintre poporul român şi popoarele tuturor ţărilor socialiste, pentru pace, democraţie şi socialism. La ARAD, în oraşul de pe Mureş, sărbătorirea zilei de 1 Mai a constituit o puternică mărturie a abnegaţiei cu care toţi oamenii muncii de pe aceste meleaguri, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, transpun în viaţă măreţul program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste. 1 Mai 1970 a fost o elocventă demonstraţie a unităţii de granit a poporului în jurul partidului şi al guvernului, o manifestare a sentimentelor de frăţie şi solidaritate internaţională cu oamenii muncii de pretutindeni. Ca expresie a unanimei adeziuni a maselor faţă de politica partidului şi statului, a ataşamentului şi dragostei nemărginite faţă de conducătorii partidului, în piaţă răsunau înflăcărate lozinci : „Trăiască P.C.R., în frunte cu Comitetul său Central ! , „Ceauşescu, P.C.R.“ !, „Trăiască comunismul, viitorul luminos al întregii omeniri !“, demonstraţia oamenilor muncii au deschis-o coloanele gărzilor patriotice, al căror drapel era purtat de profesorul Ioan Lamoş, veteran al luptelor ce s-au dat la Păuliş, in urmă cu 25 de ani, împotriva cotropitorilor fascişti. Fluviul de oameni, revărsat sărbătoreşte pe largul bulevard, a adus freamătul cuprinzător al muncii creatoare din marile uzine. Constructorii de vagoane raportează partidului că, in cinstea zilei de 1 Mai, au realizat peste sarcinile de ■ plan o producţie globală în valoare de 3,8 milioane, iar la producţia marfă au înregistrat o depăşire de 10 milioane lei. Luptind pentru a da viaţă hotăririlor partidului, tot ei au economisit, in primul trimestru al anului 200 tone metal, în coloana manifestanţilor, constructorii de strunguri au ţinut să prezinte un succes de care sunt minori . In aprilie ei au introdus în producţia de serie strungul SNA 500, proiectat in întregime in uzină, care s-a bucurat de o bună apreciere la tîrgurile şi expoziţiile internaţionale. La fel de impresionante sînt şi realizările muncitorilor de la combinatul textil şi din alte unităţi industriale din judeţ, unde prind viaţă, transformîndu-se in largi acţiuni de masă, sarcinile trasate de partid cu privire la îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei. Şi la REŞIŢA carele alegorice, panourile, graficele Înfăţişau realizările obţinute în marea întrecere pentru încheierea cu succes a ultimului an al actualului cincinal, succesele deţinute prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, prin întărirea continuă a ordinei şi disciplinei, a răspunderii faţă de calitatea producţiei, în primele rinduri au păşit siderurgiştii combinatului distins, a III-a oară consecutiv, cu steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. O altă coloană ii reprezintă pe constructorii de maşini. Cifrele de pe panouri şi grafice vestesc că, an de an, producţia lor a crescut intr-un ritm intens. Coloana dieseliştilor aduce manifestaţiei o noutate de ultimă oră : în după-amiaza zilei de 30 aprilie a fost recepţionat cel de-al 909-lea motor Diesel. Pină la finele acestui an el sunt hotărîţi să monteze şi al 1 000-lea motor Diesel. Cetăţenii CLUJULUI — români, maghiari şi de alte naţionalităţi, tineri şi virstnici — au participat intr-un uriaş şuvoi, peste 50 000, la demonstraţia de 1 Mai. Aici, Piaţa Victoriei a fost dominată de un grup masiv de colective ale unor întreprinderi fruntaşe în întrecerea socialistă. în primele rinduri era Uzina mecanică de reparat material rulant „16 Februarie", care, în acest an, sărbătoreşte 100 de ani de existenţă. Din tribună, Gheorghe Timofi, vechi muncitor, comunist în ilegalitate, îşi salută cu drag tovarăşii din coloană, pe veteranii Ioan Abrudan, Ioan Salanţa, Francisc Barabaş, Ion Szekely, pe ale căror piepturi strălucesc ordine şi medalii ale ţării. Purtătorul unui sugestiv grafic, muncitorul Kerekeş Alexandru de la fabrica de porţelan, spunea corespondentului nostru : „Fac parte dintr-o familie de muncitori care din tată în fiu lucrează în această fabrică, pe care o considerăm a noastră. Ne străduim ca rezultatele muncii noastre să fie pe măsura grijii partidului de a ne crea o viaţă tot mai bună. Personal, beneficiez în urma hotărîrii publicate mai zilele trecute de o nouă majorare de salariu, de reducerea de impozit cu 20 la sută“. în coloanele compacte au trecut prin faţa tribunei oameni de ştiinţă, cultură şi artă, mii de studenţi din marele centru universitar, scandînd cu însufleţire chemări în cinstea Partidului Comunist Român, a Comitetului său Central. Ştiinţa şi cultura, pirghii principale ale progresului şi civilizaţiei, factori hotărîtori in înaintarea patriei noastre spre comunism, formează front comun cu producţia. Aici, la Cluj, cercetătorii institutului de chimie au încheiat, cu întreprinderile contracte de cercetare în valoare de peste 6 milioane lei. Matematicienii de la institutul de calcul, cadrele didactice de la universitate, institutele de medicină şi farmacie, cel politehnic şi agronomic s-au angajat şi ele în rezolvarea unor probleme stringente ale producţiei şi muncii. Un grup de pionieri, condus de maestrul emerit al sportului Albin Moraru, au înfăţişat în faţa tribunei — bineînţeles in miniatură — un complex hidroenergetic cu turbine şi baraje, stilpi şi reţele electrice de Înaltă tensiune. Pe o pancartă se citea urarea : „Spor la muncă constructorilor de pe şantierul de amenajări hidroenergetice — Someş“. Generaţia de miine a constructorilor socialismului voia să salute astfel începerea lucrărilor de amenajări pe Someşul Cald, prevăzută în hotărîrile Congresului al X-lea al P.C.R. Două localităţi anonime pină acum — Mărişelu şi Tarniţa, din inima munţilor Apuseni — unde se construiesc două hidrocentrale cu o putere instalată de 265 MW cu baraje, lacuri de acumulare şi Întregul lanţ de amenajări impus de acestea, intră în fluxul puternic al industrializării socialiste, al transformărilor proprii economiei noastre naţionale. Amprenta premierelor industriale a purtat-o şi manifestaţia de la TIMIŞOARA. Locuitorii oraşului de pe Bega au ţinut să salute în acest întîi de Mai marile înnoiri şi perspective ale oraşului in care trăiesc şi muncesc. După cum se ştie, în Calea Buziaşului a început să prindă contur o nouă platformă industrială ; aici se află în plină construcţie o fabrică de suveici, o unitate de spume poliuretanice, alta de detergenţi biodegradabili, toate aceste obiective avînd caracter de unitate în peisajul industrial al ţării, în alte zone ale oraşului continuă intens lucrările la noua hală industrială a uzinei mecanice pentru utilaje de ridicat şi transportat, la fabrica de tramvaie şi alte unităţi. O amploare deosebită a luat-o construcţia de locuinţe, în acest an urmînd să se dea în folosinţă aproape 2 600 de apartamente, cu 800 mai mult decât în 1969. De asemenea, se află în construcţie alte obiective de interes social-cultural, printre care băile termale Timişoara, noul pavilion al facultăţii de mecanică, (cea mai veche instituţie de invăţâmînt superior din Banat), care va sărbători în 1970 o jumătate de secol de existenţă. Ilustrînd mîndria pentru profundele transformări înnoitoare ale frumosului oraş de pe malurile Begăi, coloanele de demonstranţi şi-au exprimat totodată încrederea în viitorul luminos al patriei, au ovaţionat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Demonstraţia de 1 Mai din oraşul Zalău — judeţul Sălaj — a marcat şi ea pulsul înnoirilor specifice unui mare număr de centre politice şi administrative din noile judeţe. Aici, în mai puţin de doi ani s-au construit numeroase obiective industriale şi social-culturale, în curind va intra in funcţiune o fabrică de produse ceramice. A început şi construcţia unei fabrici de armături industriale, cu o capacitate de 12 000 tone pe an, în apropierea acestora, pe noua platformă industrială a oraşului, a fost amplasată şi o filatură de bumbac. Sunt avansate lucrările de la complexul de valorificare a legumelor şi fructelor, fabrica de pîine, aducţiunea de apă. Oraşul capătă un nou chip datorită blocurilor moderne, complexelor comerciale şi de deservire, noilor obiective social-culturale. Dînd glas gindului şi voinţei locuitorilor Zalăului, miile de oameni ai muncii care au participat la această sărbătoare şi-au manifestat puternic dragostea şi ataşamentul faţă de politica partidului, de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor, de valorificare superioara a resurselor materiale şi umane ale ţării. Nu cu mult timp în urmă, despre SUCEAVA se vorbea doar ca despre un „ţinut al lemnului“. Acum însă, datorită politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, de îmbunătăţire a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, Suceava este considerată şi un oraş al chimiei, iar de curind al metalurgiei , nu demult locuitorii vechii cetăţi de scaun a Moldovei au salutat cu bucurie şi legitimă mîndrie elaborarea primelor şarje de oţel. La Suceava a început fabricarea celor dinţii maşini-unelte necesare prelucrării minereurilor complexe. Pe harta ei industrială a apărut recent o modernă fabrică de tricotaje. Iată de ce constructorii, autori ai acestor importante obiective, au ţinut să înscrie pe o pancartă uriaşă : „1969 a fost pentru judeţul Suceava anul inaugurărilor industriale". La acest 1 Mai a demonstrat pentru prima dată in Suceava coloana oţelarilor. Şi tot la acest prim 1 Mai al oţelului sucevean, pe graficul întrecerii a fost înscrisă şarja cu nr. 725. O coincidenţă fericită: această şarjă, ca şi prima, a fost elaborată de aceiaşi oameni : prim-topitorul Spiridon Tömeges, sub asistenţa tehnică a inginerului Ioan Popa. Prezenţi la sărbătorirea zilei de 1 Mai, ei, primii oţelari ai Sucevei, împreună cu întregul colectiv al uzinei, au păşit cu fruntea sus in rândurile sucevenilor care işi manifestau cu entuziasm dragostea şi încrederea in Partidul Comunist Român, hotărirea neabătută de a înfăptui politica sa marxist-leninistă de a depune eforturi sporite pentru a obţine noi succese in dezvoltarea economică şi culturală. Cu citeva săptâmîni In urmă, ziarul nostru anunţa, pe prima pagină, expedierea la Porţile de Fier a primului transformator de 190 MVA de la ,,Electroputere“ din CRAIOVA. Acest eveniment a fost evocat de colectivul marii uzine craiovene care, de fiecare dată, are cinstea de a deschide coloana demonstranţilor. Printre ei se aflau inginerii proiectanţi Costin Rădulescu, Constantin Treschin, Constantin Gaciu, tehnologulşef al fabricii de transformatoare Marcel Dur, inginer Nicolae Pădureanu, şeful serviciului producţie, şi maiştrii bobinatori şi montori Paul Dinu şi Dimitris Tanos, Constantin Teodorivici, şeful atelierului de construcţii metalice, şi mulţi alţii care şi-au adus din plin contribuţia la realizarea unor produse competitive cu cele obţinute în ţări avansate constructoare de transformatoare. Pe o pancartă se putea citi că la fabrica de locomotive s-a început montajul la cea de a 900-a locomotivă Diesel-electrică, care, în cursul lunii iunie a.c., va fi livrată beneficiarului. Tot aici se află in montaj primele locomotive Diesel electrice de 2 500 CP construite pentru a fi exploatate In regim de climă tropicală. Acestea slnt doar citeva din succesele cu care au Intîmpinat constructorii de la „Electroputere“-Craiova ziua primăverii şi a muncii. Ele fac parte integrantă din marile realizări ale economiei pe aceste meleaguri. In judeţul Dolj ritmul mediu de creştere a producţiei industriale, în ultimii patru ani, a fost de peste 21 la sută. Craiova, fosta cetate a banilor, este azi, în ultimul an al cincinalului, o puternică citadelă industrială ; prevederile planurir iniţiate de partid s-au realizat literă cu literă, cuvînt cu cuvînt. Cîndva, o parte slab dezvoltată a Olteniei era şi Gorjul. Ce reprezintă azi, la 1 Mai 1970, acest judeţ ? Răspunsul l-au dat cei circa 40 000 de oameni ai muncii, care au manifestat la TG. JIU. Transcriind cifrele de pe grafice şi panouri, s-ar putea alcătui o interesantă şi bogată istorie a eforturilor şi rezultatelor obţinute în cinstea măreţei sărbători de fiecare colectiv în parte, precum şi a Însemnatelor obiective pe care-şi propun să le realizeze în viitor. Din acest mare „jurnal de bord“ purtat de braţele demonstranţilor, consemnăm doar citeva : colectivul Combinatului de materiale de construcţii Tirgu-Jiu, cel care-şi înscrie numele la temeliile atîtor obiective din ţară, expediind ciment şi alte materiale de construcţii la nu mai puţin de 8 000 de beneficiari, anunţa cu justificată mîndrie realizarea peste prevederile planului, pe 4 luni, a 1 800 tone ciment, 28 kilometri tuburi asbociment şi aproape 2 milioane de cărămizi ceramice. Viitorul apropiat, adică finele anului 1970, va aduce combinatului o nouă linie pentru tuburi de asbociment în vederea realizării programului de irigaţii, precum şi o fabrică de mare capacitate pentru producţia cărămizilor ceramice. Rezultate meritorii au raportat şi minerii combinatului cărbunelui, petroliştii trustului de foraj-extracţie ţiţei Tirgu-Jiu, salariaţii combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului, toate celelalte colective. La demonstraţia din municipiul Tîrgu-Jiu, Gorjul şi-a arătat pregnant potenţialul său industrial, a exprimat voinţa, gîndurile şi sentimentele oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, dorinţa lor fierbinte de a munci pentru Înfăptuirea neabătută a politicii Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Ora 10, in municipiul SATU MARE. Zeci de mii de oameni ai muncii, în torentele demonstraţiei, deschisă de gărzile muncitoreşti şi de pionieri, au trecut prin Piaţa Libertăţii. Colectivele de la uzina „Unio“, combinatul textil, combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, uzina de reparaţii auto, complexul C.F.R., din cooperativele meşteşugăreşti şi altele au raportat, într-o atmosferă de vie însufleţire, însemnate succese obţinute în întrecerea socialistă în care sunt angrenate toate judeţele patriei. Este demn de remarcat că industria judeţului a realizat planul la producţia globală, pe 4 luni, cu 3 zile mai devreme, obţinindu-se o producţie suplimentară în valoare de 26 de milioane lei. Cu braţele încărcate de flori, purtînd drapele şi portretele conducătorilor partidului, oamenii muncii din nesfirşita coloană de mai, scandau cu glasuri viguroase „P.C.R., Ceauşescu“, expresie a voinţei fierbinţi a oamenilor muncii sătmăreni de a urma neabătut cuvîntul partidului, de a fi participanţi de nădejde la înfăptuirea amplului program de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, prefigurat de Congresul al X-lea al P.C.R. Siderurgiştii Buzăului arată două cuvinte ce vorbesc singure de ceea ce este la 1 Mai 1970, acest oraş şi de ceea ce a devenit ei în anii socialismului. La BUZĂU, siderurgiştii au deschis coloana demonstranţilor. Marca fabricii lor a început să fie cunoscută pe meridianele lumii. Avizaţi de recunoscute organisme internaţionale, electrozii de Buzău sunt solicitaţi la export, pentru înaltele lor caracteristici tehnice. De asemenea, ei sunt folosiţi pe marile şantiere naţionale : complexul hidroenergetic Porţile deFier, hidrocentrala de pe Lotru, podul peste Dunăre de la Vadu Oii şi oriunde acolo unde ţesătura metalelor trebuie să fie de cea mai înaltă clasă. Alături de siderurgişti au păşit salariaţii celei mai tinere unităţi din zona industrială a oraşului : întreprinderea de geamuri. De curind, au intrat în producţie, aici, cu 3 luni înaintea termenului planificat, secţiile oglinzi şi geamuri securit. O machetă suplă : vagonul KS asimilat în acest an şi omologat în ajunul sărbătorii de 1 Mai la Uzina mecanică Buzău, în 1970 vor fi produse 600 de asemenea vagoane, iar în viitorul cincinal 5 000. Demonstraţia oamenilor muncii a cuprins, totodată, pe salariaţii atelierelor de zonă C.F.R., colectiv evidenţiat pe ramură în întrecerea socialistă, şi cei de la întreprinderea de construcţii forestiere Buzău, care şi-au realizat cu 14 zile înainte de termen sarcinile de filan pe 4 luni, de la schela petroieră Berea şi combinatul de industrie alimentară. Graficele şi machetele erau o cronică vie a succeselor industriei buzoiene, dar mai ales o elocventă dovadă a vigurosului ritm al devenirii sale. Conştienţi că tot ce se făureşte în judeţ, în toată ţara noastră, aparţine întregului popor, deci şi fiecărui cetăţean în parte, manifestanţii îşi exprimau hotărârea de a contribui, prin munca lor de fiecare zi, la înflorirea economică a ţării, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă materială şi spirituală a oamenilor muncii. Revenim în relatarea noastră, din nou la Dunăre şi, de aici, la mare. La TULCEA, peste 20 000 de oameni ai muncii şi-au dat întîlnire la 1 Mai. In acest judeţ, după cum se ştie, însămînţarea porumbului s-a terminat pe cele 64100 hectare într-un timp scurt, înainte de 1 Mai. Faptul a fost salutat ca un succes al mecanizatorilor, al harnicei ţărănimi cooperatiste. Anul acesta, oamenii muncii din judeţul Tulcea au salutat la manifestaţia de 1 Mai noile realizări economice : exploatarea minieră Mahmudia care, începînd din primul trimestru al anului — cu două trimestre înainte de termenul planificat — a început să livreze calcar siderurgic pentru combinatul siderurgic de la Galaţi ; noul port Mahmudia cu cele cinci dane de încărcare prevăzute cu Instalaţii moderne ; o nouă fabrică de brînzeturi în oraşul Babadag ; două noi centre de vinificaţie ; noi pepiniere piscicole date în folosinţă la Dunavăţ I şi Holbia I, şi alte amenajări economice. Toate aceste înfăptuiri exprimau încrederea neţărmurită in viitorul lor luminos, hotărîrea fermă de a aplica în viaţă politica partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor judeţelor ţării, de creştere continuă a nivelului de trai al poporului. Aceleaşi simţăminte au însufleţit şi pe oamenii muncii din municipiul CONSTANŢA. Aici, ca şi în alte centre judeţene unde au avut loc demonstraţii ale oamenilor muncii, au fost purtate pancarte şi lozinci prin care poporul nostru adresa tuturor popoarelor ţărilor socialiste calde saluturi frăţeşti de solidaritate Internaţionalistă, urări de noi succese. Manifestanţii îşi exprimau convingerea că succesele lor, succesele întregului nostru popor în edificarea noii societăţi reprezintă o contribuţie internaţionalistă la cauza luptei pentru socialism, pentru pace şi progres în întreaga lume. Graficele lucrătorilor din port arătau că în 1970 capacitatea de trafic a sporit cu 6,5 milioane tone. Cu mîndrie se sublinia dezvoltarea flotei noastre maritime. In coloanele demonstranţilor păşeau pentru prima oară colectivele centralei electrice de termoficare, ala fabricii de bere, unităţi aflate în aceste zile în probe tehnologice. Coloana salariaţilor centralei turistice „Litoral“, cu peste 15 000 de oameni, arăta prin grafice că va asigura în complexele hoteliere găzduirea în acest an a unui milion de turişti. Printre manifestanţi se aflau şi Liviu Neguţ, comandantul navei „Sinaia“, şi Gheorghe Schimbirschi, comandantul navei „Brăila“, întorşi cu o zi înainte din cursă. Ceilalţi colegi de-ai lor, comandanţi de nave, se află de acest 1 Mai pe mări sau în alte porturi, ducînd — o dată cu mărfurile exportate — mesajul de pace al poporului român, de colaborare cu toate popoarele lumii. La Constanţa, Galaţi, Timişoara, Cluj, Arad, Craiova, Suceava, Deva şi Oradea şi în celelalte centre judeţene, unde coloanele de oameni al muncii au trecut prin faţa tribunelor, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită cu entuziasm, cu sentimentul datoriei împlinite, cu încredere neţărmurită in politica partidului, în conducerea sa, în Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mindrn de realizările obţinute pînă acum, însufleţiţi de perspectivele luminoase deschise de Congresul al X-lea al partidului, oamenii muncii din România au adus în Ziua Muncii mesajul lor de pace şi prietenie, de solidaritate cu clasa muncitoare de pretutindeni, cu cele mai înaintate forţe ale lumii contemporane. Sub faldurile larg desfăşurate ale steagurilor tricolore şi roşii, cu hotărîrea fermă de a-şi construi societatea socialistă multilateral dezvoltată, România îşi înscrie cu demnitate numele în concertul naţiunilor lumii. ★ în celelalte judeţe ale ţării şi mai ales acolo unde ploaia a împiedicat desfăşurarea demonstraţiilor, au avut loc însufleţite mitinguri şi adunări ale oamenilor muncii, care au sărbătorit Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, cu hotărîrea de a obţine noi succese în construirea socialismului pe pămîntul României. La Slatina şi în celelalte oraşe ale judeţului Olt, mii de oameni au participat, încă din primele ore ale dimineţii de 1 Mai la aceste mitinguri. Cinstirea zilei muncii, la Piatra Neamţ a avut loc în sala Casei de cultură a sindicatelor, devenită neîncăpătoare, pentru marele număr de participanţi. La Vaslui, adunarea s-a desfăşurat în sala de festivităţi a consiliului popular judeţean. De acest 1 Mai, coloanele de autoturisme „Dacia-1300 nu au mai defilat la Piteşti, din cauza timpului nefavorabil ; ca urmare, marele miting al oamenilor muncii a fost găzduit de casa de cultură a tineretului. La Focşani, adunarea festivă consacrată a zilei de 1 Mai a avut loc la Ateneu. Adunări asemănătoare — la care au participat mii de oameni ai muncii — s-au desfăşurat şi în oraşele Adjud, Panciu, Odobeşti şi Mărăşeşti. Brăila a sărbătorit prima zi a lunii mai prin mitingul din sala clubului „Progresul“, iar locuitorii Tîrgoviştei — în sala de festivităţi a Casei municipale de cultură, în judeţul Teleorman au avut loc adunări la Tr. Măgurele, în oraşele Roşiori de Vede, Videle şi Zimnicea. Tirgu-Mureş a găzduit, în Palatul Culturii, mitingul oamenilor muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Adunări similare au avut loc la Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Beclean, din judeţul Bistriţa-Năsăud, în judeţul Braşov, mitinguri şi adunări festive au fost găzduite de oraşele Făgăraş, Codlea, Victoria, Rîşnov şi Zărneşti. La Bacău, ziua de 1 Mai a fost marcată printr-un miting însufleţit, la casa de cultură a sindicatelor. Casă municipală de cultură din Alba lulia, sala teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoşani, precum şi Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din Iaşi au găzduit, de asemenea, mari adunări consacrate sărbătoririi zilei de 1 Mai. Petre NEDELCU cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii* Mindri de prefacerile înnoitoare petrecute pe meleagurile judeţului lor, oamenii muncii din Craiova au manifestat pentru rodnicia muncii, pentru pace, pentru bunăstare Intr-o revărsare entuziastă de urale, ovajii, oamenii muncii din Cluj îşi manifestă adeziunea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru Galaţi. Defilează gărzile patriotice — scut de nădejde al apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului