Scînteia, mai 1970 (Anul 39, nr. 8413-8441)

1970-05-03 / nr. 8413

PAGINA 2 SÂNTEIA —duminică 3 mai 1970 Demonstraţiile din centrele judeţene au exprimat cu puternică însufleţire VOINŢA, GlNDURILE * Şl SENTIMENTELE^ŢĂRII ÎNTREGI (Urmare din pag. I) * 1 Lozincile pe care le scandau expri­mau unitatea puternică a oamenilor muncii în jurul P.C.R., ai conducerii ..!sale, deplina adeziune la politica sa " internă şi externă, solidaritatea cu forţele păcii şi progresului din în­treaga lume. Coloanele de demonstranţi întru­­­­chipau confirmarea strălucită a am­ig­alelor perspective şi realizări cu fiecare Mehedinţiul se înscrie în com­­£ iplexul program de făurire a socia­­falismului in patria noastră, a aces­­t­­ui judeţ cu o pondere economică şi fără precedent, materializată, numai în acest an, într-o producţie globală industrială de peste 2 miliarde lei. Prevederile cincinalului următor vor ridica pt noi trepte de progres via­ţa economică a judeţului. In 1975, producţia globală industrială va spo­ri cu alte miliarde lei. Au trecut prin faţa tribunei şi reprezentanţi ai celor care au impus modificări struc­turale pe harta urbanistică a jude­ţului şi a ţării , locuitori ai noii Or­­şove. Poate, cîndva, monografiile vor consemna numele minerilor Mircea Lascu sau Vaier Muşat, ale şefilor de echipă Auril Dorobanţi, Mihai Cos­­tea şi Virgil Bogdănescu şi ale altor constructori, din a căror hărnicie s-a înălţat şi se extinde noul oraş. Pînă în prezent, „zestrea“ lui numără 37 blocuri cu 1 463 apartamente, o şcoa­lă cu 18 clase şi un liceu cu 20 de clase, complexe comerciale, un spi­tal modern, o ţesătorie etc. — toate armonios integrate în peisajul urba­nisticii moderne. Coloanele care au trecut, în şir, pe bulevardul Republicii din Turnu-Se­­verin, sub cerul albastru, cu soare generos, prin bilanţul­ succeselor ra­portate, prin perspectivele ce le cu­nosc, au exprimat hotărîrea lor de a înfăptui neabătut politica partidului şi statului nostru. Oamenii muncii au manifestat pentru prietenia şi co­laborarea frăţească dintre poporul român şi popoarele tuturor ţărilor socialiste, pentru pace, democraţie şi socialism. La ARAD, în oraşul de pe Mureş, sărbătorirea zilei de 1 Mai a consti­tuit o puternică mărturie a abnega­ţiei cu care toţi oamenii muncii de pe aceste meleaguri, români, ma­ghiari, germani şi de alte naţiona­lităţi, transpun în viaţă măreţul pro­gram elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru dezvoltarea multi­laterală a patriei noastre socialiste. 1 Mai 1970 a fost o elocventă de­monstraţie a unităţii de granit a po­porului în jurul partidului şi al gu­vernului, o manifestare a sentimen­telor de frăţie şi solidaritate inter­naţională cu oamenii muncii de pre­tutindeni. Ca expresie a unanimei a­­deziuni a maselor faţă de politica partidului şi statului, a ataşamentu­lui şi dragostei nemărginite faţă de conducătorii partidului, în piaţă ră­sunau înflăcărate lozinci : „Trăiască P.C.R., în frunte cu Comitetul său Central ! , „Ceauşescu, P.C.R.“ !, „Trăiască comunismul, viitorul lumi­nos al întregii omeniri !“, demonstra­ţia oamenilor muncii au deschis-o coloanele gărzilor patriotice, al că­ror drapel era purtat de profesorul Ioan Lamoş, veteran al luptelor ce s-au dat la Păuliş, in urmă cu 25 de ani, împotriva cotropitorilor fas­cişti. Fluviul de oameni, revărsat sărbătoreşte pe largul bulevard, a a­­dus freamătul cuprinzător al mun­cii creatoare din marile uzine. Con­structorii de vagoane raportează partidului că, in cinstea zilei de 1 Mai, au realizat peste sarcinile de ■ plan o producţie globală în valoare de 3,8 milioane, iar la producţia marfă au înregistrat o depăşire de 10 milioane lei. Luptind pentru a da viaţă hotăririlor partidului, tot ei au economisit, in primul trimes­tru al anului 200 tone metal, în coloana manifestanţilor, constructorii de strunguri au ţinut să prezinte un succes de care sunt minori . In a­­prilie ei au introdus în producţia de serie strungul SNA 500, proiectat in întregime in uzină, care s-a bucu­rat de o bună apreciere la tîrgu­­rile şi expoziţiile internaţionale. La fel de impresionante sînt şi realiză­rile muncitorilor de la combinatul textil şi din alte unităţi industriale din judeţ, unde prind viaţă, trans­­formîndu-se in largi acţiuni de masă, sarcinile trasate de partid cu privire la îmbunătăţirea continuă a calităţii producţiei. Şi la REŞIŢA carele alegorice, pa­nourile, graficele Înfăţişau realizările­­ obţinute în marea întrecere pentru încheierea cu succes a ultimului an al actualului cincinal, succesele deţi­nute prin organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, prin întărirea continuă a ordinei şi disciplinei, a răspunderii faţă de calitatea produc­ţiei, în primele rinduri au păşit siderurgiştii combinatului distins, a III-a oară consecutiv, cu stea­gul de întreprindere fruntaşă pe ramură. O altă coloană ii repre­zintă pe constructorii de maşini. Ci­frele de pe panouri şi grafice vestesc că, an de an, producţia lor a crescut intr-un ritm intens. Coloana diese­­liştilor aduce manifestaţiei o noutate de ultimă oră : în după-amiaza zilei de 30 aprilie a fost recepţionat cel de-al 909-lea motor Diesel. Pină la finele acestui an el sunt hotărîţi să monteze şi al 1 000-lea motor Diesel. Cetăţenii CLUJULUI — români, maghiari şi de alte naţionalităţi, tineri şi virstnici — au participat intr-un uriaş şuvoi, peste 50 000, la demons­traţia de 1 Mai. Aici, Piaţa Victoriei a fost dominată de un grup masiv de colective ale unor întreprinderi fruntaşe în întrecerea socialistă. în primele rinduri era Uzina m­­ecanică de reparat material rulant „16 Fe­bruarie", care, în acest an, sărbăto­reşte 100 de ani de existenţă. Din tribună, Gheorghe Timofi, vechi muncitor, comunist în ilegalitate, îşi salută cu drag tovarăşii din coloană, pe veteranii Ioan Abrudan, Ioan Sa­­lanţa, Francisc Barabaş, Ion Szekely, pe ale căror piepturi strălucesc ordine şi medalii ale ţării. Purtătorul unui sugestiv grafic, muncitorul Kerekeş Alexandru de la fabrica de porţelan, spunea corespon­dentului nostru : „Fac parte dintr-o familie de muncitori care din tată în fiu lucrează în această fabrică, pe care o considerăm a noastră. Ne stră­duim ca rezultatele muncii noastre să fie pe măsura grijii partidului de a ne crea o viaţă tot mai bună. Per­sonal, beneficiez în urma hotărîrii publicate mai zilele trecute de o nouă majorare de salariu, de reducerea de impozit cu 20 la sută“. în coloanele compacte au trecut prin faţa tribunei oameni de ştiinţă, cultură şi artă, mii de studenţi din marele centru universitar, scandînd cu însufleţire chemări în cinstea Parti­dului Comunist Român, a Comitetu­lui său Central. Ştiinţa şi cultura, pirghii prin­cipale ale progresului şi civilizaţiei, factori hotărîtori in înaintarea pa­triei noastre spre comunism, for­mează front comun cu producţia. Aici, la Cluj, cercetătorii insti­tutului de chimie au încheiat, cu întreprinderile contracte de cer­cetare în valoare de peste 6 milioane lei. Matematicienii de la institutul de calcul, cadrele didactice de la uni­versitate, institutele de medicină şi farmacie, cel politehnic şi agrono­mic s-au angajat şi ele în rezolva­rea unor probleme stringente ale producţiei şi muncii. Un grup de pionieri, condus de maestrul emerit al sportului Albin Moraru, au înfăţişat în faţa tribunei — bineînţeles in miniatură — un complex hidroenergetic cu turbine şi baraje, stilpi şi reţele electrice de Înaltă tensiune. Pe o pancartă se citea urarea : „Spor la muncă con­structorilor de pe şantierul de amena­jări hidroenergetice — Someş“. Ge­neraţia de miine a constructorilor socialismului voia să salute astfel începerea lucrărilor de amenajări pe Someşul Cald, prevăzută în hotărî­­rile Congresului al X-lea al P.C.R. Două localităţi anonime pină acum — Mărişelu şi Tarniţa, din inima munţilor Apuseni — unde se con­struiesc două hidrocentrale cu o pu­tere instalată de 265 MW cu baraje, lacuri de acumulare şi Întregul lanţ de amenajări impus de acestea, intră în fluxul puternic al industrializării socialiste, al transformărilor proprii economiei noastre naţionale. Amprenta premierelor industriale a purtat-o şi manifestaţia de la TIMIŞOARA. Locuitorii oraşului de pe Bega au ţinut să salute în acest întîi de Mai marile înnoiri şi pers­pective ale oraşului in care trăiesc şi muncesc. După cum se ştie, în Calea Buziaşului a început să prindă con­­­­tur o nouă platformă industrială ; aici se află în plină construcţie o fabrică de suveici, o unitate de spu­me poliuretanice, alta de detergenţi biodegradabili, toate aceste obiec­tive avînd caracter de unitate în peisajul industrial al ţării, în alte zone ale oraşului con­tinuă intens lucrările la noua hală industrială a uzinei mecanice pentru utilaje de ridicat şi trans­portat, la fabrica de tramvaie şi alte unităţi. O amploare deosebită a luat-o construcţia de locuinţe, în acest an urmînd să se dea în folo­sinţă aproape 2 600 de apartamente, cu 800 mai mult decât în 1969. De a­­semenea, se află în construcţie alte obiective de interes social-cultural, printre care băile termale Timişoa­ra, noul pavilion al facultăţii de me­canică, (cea mai veche instituţie de invăţâmînt superior din Banat), care va sărbători în 1970 o jumătate de secol de existenţă. Ilustrînd mîndria pentru profundele transformări în­noitoare ale frumosului oraş de pe malurile Begăi, coloanele de de­monstranţi şi-au exprimat totodată încrederea în viitorul luminos al pa­triei, au ovaţionat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Demonstraţia de 1 Mai din oraşul Zalău — judeţul Sălaj — a mar­cat şi ea pulsul înnoirilor specifice unui mare număr de centre politice şi administrative din noile judeţe. Aici, în mai puţin de doi ani s-au construit numeroase obiective indus­triale şi social-culturale, în curind va intra in funcţiune o fabrică de produse ceramice. A început şi con­strucţia unei fabrici de armături in­dustriale, cu o capacitate de 12 000 tone pe an, în apropierea acestora, pe noua platformă industrială a o­­raşului, a fost amplasată şi o fi­latură de bumbac. Sunt avansate lu­crările de la complexul de valorifi­care a legumelor şi fructelor, fa­brica de pîine, aducţiunea de apă. O­­raşul capătă un nou chip datorită blocurilor moderne, complexelor co­merciale şi de deservire, noilor o­­biective social-culturale. Dînd glas gindului şi voinţei locuitorilor Za­­lăului, miile de oameni ai muncii care au participat la această sărbă­toare şi-au manifestat puternic dra­gostea şi ataşamentul faţă de poli­tica partidului, de dezvoltare armo­nioasă a tuturor judeţelor, de va­lorificare superioara a resurselor ma­teriale şi umane ale ţării. Nu cu mult timp în urmă, despre SUCEAVA se vorbea doar ca despre un „ţinut al lemnului“. Acum însă, datorită politicii partidului de indus­trializare socialistă a ţării, de îmbu­nătăţire a repartizării teritoriale a forţelor de producţie, Suceava este considerată şi un oraş al chimiei, iar de curind al metalurgiei , nu demult locuitorii vechii cetăţi de scaun a Moldovei au salutat cu bucurie şi legitimă mîndrie elaborarea primelor şarje de oţel. La Suceava a început fabricarea celor dinţii ma­­şini-unelte necesare prelucrării mi­nereurilor complexe. Pe harta ei in­dustrială a apărut recent o modernă fabrică de tricotaje. Iată de ce con­structorii, autori ai acestor importante obiective, au ţinut să înscrie pe o pancartă uriaşă : „1969 a fost pentru judeţul Suceava anul inaugurărilor industriale". La acest 1 Mai a de­monstrat pentru prima dată in Su­ceava coloana oţelarilor. Şi tot la acest prim 1 Mai al oţelului suce­vean, pe graficul întrecerii a fost înscrisă şarja cu nr. 725. O coinci­denţă fericită: această şarjă, ca şi pri­ma, a fost elaborată de aceiaşi oa­meni : prim-topitorul Spiridon Töme­ges, sub asistenţa tehnică a ingineru­lui Ioan Popa. Prezenţi la sărbătorirea zilei de 1 Mai, ei, primii oţelari ai Sucevei, împreună cu întregul colec­tiv al uzinei,­ au păşit cu fruntea sus in rândurile sucevenilor care işi ma­nifestau cu entuziasm dragostea şi încrederea in Partidul Comunist Ro­mân, hotărirea neabătută de a înfăp­tui politica sa marxist-leninistă de a depune eforturi sporite pentru a ob­ţine noi succese in dezvoltarea eco­nomică şi culturală. Cu citeva săptâmîni In urmă, zia­rul nostru anunţa, pe prima pagină, expedierea la Porţile de Fier a pri­mului transformator de 190 MVA de la ,,Electroputere“ din CRAIOVA. Acest eveniment a fost evocat de colectivul marii uzine craiovene care, de fiecare dată, are cinstea de a des­chide coloana demonstranţilor. Prin­tre ei se aflau inginerii proiectanţi Costin Rădulescu, Constantin Tres­­chin, Constantin Gaciu, tehnologul­­şef al fabricii de transformatoare Marcel Dur, inginer Nicolae Pădu­­reanu, şeful serviciului pro­ducţie, şi maiştrii bobinatori şi montori Paul Dinu şi Dimitris Ta­­nos, Constantin Teodorivici, şeful atelierului de construcţii metalice, şi mulţi alţii care şi-au adus din plin contribuţia la realizarea unor pro­duse competitive cu cele obţinute în ţări avansate constructoare de transformatoare. Pe o pancartă se putea citi că la fabrica de locomo­tive s-a început montajul la cea de a 900-a locomotivă Diesel-electri­­că, care, în cursul lunii iunie a.c., va fi livrată beneficiarului. Tot aici se află in montaj primele locomoti­ve Diesel electrice de 2 500 CP con­struite pentru a fi exploatate In re­gim de climă tropicală. Acestea slnt doar citeva din succesele cu care au Intîmpinat constructorii de la „Electroputere“-Craiova ziua primă­verii şi a muncii. Ele fac parte integrantă din ma­rile realizări ale economiei pe aceste meleaguri. In judeţul Dolj ritmul mediu de creştere a producţiei in­dustriale, în ultimii patru ani, a fost de peste 21 la sută. Craiova, fosta ce­tate a banilor, este azi, în ultimul an al cincinalului, o puternică citadelă industrială ; prevederile planuri­r­ iniţiate de partid s-au realizat lite­ră cu literă, cuvînt cu cuvînt. Cîndva, o parte slab dezvoltată a Olteniei era şi Gorjul. Ce reprezintă azi, la 1 Mai 1970, acest judeţ ? Răs­punsul l-au dat cei circa 40 000 de oameni ai muncii, care au ma­nifestat la TG. JIU. Transcriind cifrele de pe grafice şi panouri, s-ar putea alcătui o interesantă şi boga­tă istorie a eforturilor şi rezultate­lor obţinute în cinstea măreţei sărbători de fiecare colectiv în parte, precum şi a Însemnatelor o­­biective pe care-şi propun să le realizeze în viitor. Din acest mare „jurnal de bord“ purtat de braţele demonstranţilor, consemnăm doar citeva : colectivul Combinatului de materiale de construcţii Tirgu-Jiu, cel care-şi înscrie numele la teme­liile atîtor obiective din ţară, expe­diind ciment şi alte materiale de construcţii la nu mai puţin de 8 000 de beneficiari, anunţa cu justificată mîndrie realizarea peste prevederile planului, pe 4 luni, a 1 800 tone ci­ment, 28 kilometri tuburi asboci­­ment şi aproape 2 milioane de cără­mizi ceramice. Viitorul apropiat, adică finele anului 1970, va aduce combinatului o nouă linie pentru tuburi de asbociment în vederea realizării programului de irigaţii, precum şi o fabrică de mare capa­citate pentru producţia cărămizilor ceramice. Rezultate meritorii au raportat şi minerii combinatului cărbunelui, petroliştii trustului de foraj-extracţie ţiţei Tirgu-Jiu, sala­riaţii combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului, toate ce­lelalte colective. La demonstraţia din municipiul Tîrgu-Jiu, Gorjul şi-a arătat pregnant potenţialul său industrial, a exprimat voinţa, gîndu­­rile şi sentimentele oamenilor mun­cii de pe aceste meleaguri, dorinţa lor fierbinte de a munci pentru În­făptuirea neabătută a politicii Parti­dului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Ora 10, in municipiul SATU MARE. Zeci de mii de oameni ai muncii, în torentele demonstraţiei, deschisă de gărzile muncitoreşti şi de pionieri, au trecut prin Piaţa Libertăţii. Colectivele de la uzina „Unio“, combinatul textil, combinatul de exploatare şi industrializare a lem­nului, uzina de reparaţii auto, comple­xul C.F.R., din cooperativele meşte­şugăreşti şi altele au raportat, într-o atmosferă de vie însufleţire, însem­nate succese obţinute în întrecerea socialistă în care sunt angrenate toate judeţele patriei. Este demn de re­marcat că industria judeţului a rea­lizat planul la producţia globală, pe 4 luni, cu 3 zile mai devreme, obţi­­nindu-se o producţie suplimentară în valoare de 26 de milioane lei. Cu braţele încărcate de flori, purtînd drapele şi portretele conducătorilor partidului, oamenii muncii din ne­­sfirşita coloană de mai, scandau cu glasuri viguroase „P.C.R., Ceauşescu“, expresie a voinţei fierbinţi a oameni­lor muncii sătmăreni de a urma ne­abătut cuvîntul partidului, de a fi participanţi de nădejde la înfăptuirea amplului program de construire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvol­tate, prefigurat de Congresul al X-lea al P.C.R. Siderurgiştii Buzăului a­rată două cuvinte ce vorbesc singure de ceea ce este la 1 Mai 1970, acest oraş şi de ceea ce a devenit ei în anii socia­lismului. La BUZĂU, siderurgiştii au deschis coloana demonstranţilor. Marca fabricii lor a început să fie cunoscută pe meridianele lumii. Avi­zaţi de recunoscute organisme inter­naţionale, electrozii de Buzău sunt solicitaţi la export, pentru înaltele lor caracteristici tehnice. De aseme­nea, ei sunt folosiţi pe marile şan­tiere naţionale : complexul hidroe­nergetic Porţile de­­Fier, hidrocen­trala de pe Lotru, podul peste Du­năre de la Vadu Oii şi oriunde acolo unde ţesătura metalelor trebuie să fie de cea mai înaltă clasă. Alături de siderurgişti au păşit sa­lariaţii celei mai tinere unităţi din zona industrială a oraşului : între­prinderea de geamuri. De curind, au intrat în producţie, aici, cu 3 luni înaintea termenului planificat, sec­ţiile oglinzi şi geamuri securit. O machetă suplă : vagonul KS asimilat în acest an şi omologat în ajunul sărbătorii de 1 Mai la Uzina meca­nică Buzău, în 1970 vor fi produse 600 de asemenea vagoane, iar în vii­torul cincinal 5 000. Demonstraţia oamenilor muncii a cuprins, totodată, pe salariaţii atelierelor de zonă C.F.R., colectiv evidenţiat pe ramură în întrecerea socialistă, şi cei de la întreprinderea de construcţii fores­tiere Buzău, care şi-au realizat cu 14 zile înainte de termen sarcinile de f­ilan pe 4 luni, de la schela petro­­ieră Berea şi combinatul de indus­trie alimentară. Graficele şi mache­tele erau o cronică vie a succeselor industriei buzoiene, dar mai ales o elocventă dovadă a vigurosului ritm al devenirii sale. Conştienţi că tot ce se făureşte în judeţ, în toată ţara noastră, aparţine întregului popor, deci şi fiecărui cetăţean în parte, ma­nifestanţii îşi exprimau hotărârea de a contribui, prin munca lor de fiecare zi, la înflorirea economică a ţării, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă materială şi spirituală a oame­nilor muncii. Revenim în relatarea noastră, din nou la Dunăre şi, de aici, la mare. La TULCEA, peste 20 000 de oameni ai muncii şi-au dat întîlnire la 1 Mai. In acest judeţ, după cum se ştie, în­­sămînţarea porumbului s-a terminat pe cele 64100 hectare într-un timp scurt, înainte de 1 Mai. Faptul a fost salutat ca un succes al meca­nizatorilor, al harnicei ţărănimi coo­peratiste. Anul acesta, oamenii muncii din judeţul Tulcea au salutat la mani­festaţia de 1 Mai noile realizări eco­nomice : exploatarea minieră Mah­mudia care, începînd din primul tri­mestru al anului — cu două tri­mestre înainte de termenul planificat — a început să livreze calcar side­rurgic pentru combinatul siderurgic de la Galaţi ; noul port Mahmudia cu cele cinci dane de încărcare pre­văzute cu Instalaţii moderne ; o nouă fabrică de brînzeturi în oraşul Babadag ; două noi centre de vinifi­­caţie ; noi pepiniere piscicole date în folosinţă la Dunavăţ I şi Holbia I, şi alte amenajări economice. Toate aceste înfăptuiri exprimau încrederea neţărmurită in viitorul lor luminos, hotărîrea fermă de a aplica în viaţă politica partidului de dezvoltare ar­monioasă a tuturor judeţelor ţării, de creştere continuă a nivelului de trai al poporului. Aceleaşi simţăminte au însufleţit şi pe oamenii muncii din municipiul CONSTANŢA. Aici, ca şi în alte centre judeţene unde au avut loc demonstraţii ale oamenilor muncii, au fost purtate pancarte şi lozinci prin care poporul nostru adresa tu­turor popoarelor ţărilor socialiste calde saluturi frăţeşti de solidarita­te Internaţionalistă, urări de noi succese. Manifestanţii îşi exprimau convingerea că succesele lor, succese­le întregului nostru popor în edifi­carea noii societăţi reprezintă o contribuţie internaţionalistă la cau­za luptei pentru socialism, pentru pace şi progres în întreaga lume. Graficele lucrătorilor din port arătau că în 1970 capacitatea de trafic a sporit cu 6,5 milioane tone. Cu mîndrie se sublinia dezvoltarea flotei noastre maritime. In coloa­nele demonstranţilor păşeau pen­tru prima oară colectivele cen­tralei electrice de termoficare, ala fabricii de bere, unităţi aflate în a­­ceste zile în probe tehnologice. Co­loana salariaţilor centralei turistice „Litoral“, cu peste 15 000 de oameni, arăta prin grafice că va asigura în complexele hoteliere găzduirea în acest an a unui milion de turişti. Printre manifestanţi se aflau şi Li­­viu Neguţ, comandantul navei „Si­naia“, şi Gheorghe Schimbirschi, co­mandantul navei „Brăila“, întorşi cu o zi înainte din cursă. Ceilalţi colegi de-ai lor, comandanţi de nave, se află de acest 1 Mai pe mări sau în alte porturi, ducînd — o dată cu mărfurile exportate — mesajul de pace al po­porului român, de colaborare cu toate popoarele lumii. La Constanţa, Galaţi, Timişoara, Cluj, Arad, Craiova, Suceava, Deva şi Oradea şi în celelalte centre jude­ţene, unde coloanele de oameni al muncii au trecut prin faţa tribunelor, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită cu entuziasm, cu sentimentul datoriei îm­plinite, cu încredere neţărmurită in politica partidului, în conducerea sa, în Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Mindrn de realizările obţinute pînă acum, însufleţiţi de perspectivele luminoa­se deschise de Congresul al X-lea al partidului, oamenii muncii din România au adus în Ziua Muncii me­sajul lor de pace şi prietenie, de so­lidaritate cu clasa muncitoare de pretutindeni, cu cele mai înain­tate forţe ale lumii contempo­rane. Sub faldurile larg desfăşurate ale steagurilor tricolore şi roşii, cu hotărîrea fermă de a-şi construi so­cietatea socialistă multilateral dezvol­tată, România îşi înscrie cu demni­tate numele în concertul naţiunilor lumii. ★ în celelalte judeţe ale ţării şi mai ales acolo unde ploaia a împiedicat desfăşurarea demonstraţiilor, au avut loc însufleţite mitinguri şi adunări ale oamenilor muncii, care au sărbă­torit Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, cu hotărîrea de a obţine noi succese în construirea socialismului pe pămîntul României. La Slatina şi în celelalte oraşe ale judeţului Olt, mii de oameni au participat, încă din primele ore ale dimineţii de 1 Mai la aceste mitin­guri. Cinstirea zilei muncii, la Pia­tra Neamţ a avut loc în sala Casei de cultură a sindicatelor, de­venită neîncăpătoare, pentru marele număr de participanţi. La Vaslui, adunarea s-a desfăşurat în sala de festivităţi a consiliului popular jude­ţean. De acest 1 Mai, coloanele de autoturisme „Dacia-1300 nu au mai defilat la Piteşti, din cauza timpului nefavorabil ; ca urmare, marele mi­ting al oamenilor muncii a fost găz­duit de casa de cultură a tineretului. La Focşani, adunarea festivă consa­crată a zilei de 1 Mai a avut loc la Ateneu. Adunări asemănătoare — la care au participat mii de oameni ai muncii — s-au desfăşurat şi în ora­şele Adjud, Panciu, Odobeşti şi Mără­­şeşti. Brăila a sărbătorit prima zi a lunii mai prin mitingul din sala clu­bului „Progresul“, iar locuitorii Tîrgo­­viştei — în sala de festivităţi a Casei municipale de cultură, în judeţul Te­leorman au avut loc adunări la Tr. Măgurele, în oraşele Roşiori de Vede, Videle şi Zimnicea. Tirgu-Mureş a găzduit, în Palatul Culturii, mi­tingul oamenilor muncii, români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi. Adunări similare au avut loc la Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Beclean, din judeţul Bistriţa-Năsăud, în jude­ţul Braşov, mitinguri şi adunări fes­tive au fost găzduite de oraşele Fă­găraş, Codlea, Victoria, Rîşnov şi Zărneşti. La Bacău, ziua de 1 Mai a fost marcată printr-un miting în­sufleţit, la casa de cultură a sindi­catelor. Casă municipală de cultură din Alba lulia, sala teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoşani, precum şi Casa de cultură a tineretului şi stu­denţilor din Iaşi au găzduit, de ase­menea, mari adunări consacrate săr­bătoririi zilei de 1 Mai. Petre NEDELCU cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii* Mindri de prefacerile înnoitoare petrecute pe meleagurile judeţului lor, oamenii muncii din Craiova au ma­nifestat pentru rodnicia muncii, pentru pace, pentru bunăstare Intr-o revărsare entuziastă de urale, ovajii, oamenii muncii din Cluj îşi manifestă adeziunea deplină la po­litica internă şi externă a partidului şi statului nostru Galaţi. Defilează gărzile patriotice — scut de nădejde al apărării cuceririlor revoluţionare ale poporului

Next