Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)
1971-04-22 / nr. 8764
IRGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr 8764 Joi 22 aprilie 1971 6 PAGINI -30 BANI O întrebare pentru fiecare centrală industrială, pentru fiecare întreprindere: ADUCEŢI CONTRIBUŢIA MAXIMĂ LA CREŞTEREA VENITULUI NAŢIONAL? Beneficiu, rentabilitate, eficienţă, acumulări — strat doar câteva noţiuni economice complexe, de largă circulaţie, care redau in mod realist şi precis, fiecare în parte şi toate la un loc, elementul esenţial al oricărei activităţi productive , necesitatea recuperării într-un timp cit mai scurt a cheltuielilor sociale de către fiecare întreprindere şi asigurarea unui venit net cit mai ridicat. Sporeşte, în acest fel, contribuţia fiecărei unităţi economice la creşterea venitului naţional — singura sursă a reproducţiei lărgite, a ridicării nivelului de trai al poporului. Iar eficienţa economică a producţiei — căci despre aceasta este vorba — va fi cu atît mai ridicată cu cit se va reuşi să se obţină, cu minimum de cheltuieli, maximum de beneficii. Se pune, cu alte cuvinte, problema asigurării atât in fiecare unitate economică, cit şi la nivelul economiei, a unui raport optim, mereu supraunitar, Între efectul economic şi efortul material necesar. Realizarea In permanentă a unei eficienţa înalte constituie astfel o necesitate obiectivă a creşterii economice, o condiţie esenţială a continuei noastre dezvoltări economice şi sociale. Care este gradul de participare a Întreprinderilor şi centralelor industriale la Înfăptuirea acestor comandamente economice majore.--Sfrigoata aprecia că, in marea majoritate a unităţilor noastre economice, este privită cu maximă răspundere sarcina trasată de partid în direcţia creşterii acumulărilor băneşti, a beneficiilor, reducerii cheltuielilor materiale de producţie — laturi calitative esenţiale ale planului de stat pe acest an şi pe întregul cincinal. Elocvent, in acest sens, este faptul că în primul trimestru al anului, resursele mobilizate la buget din beneficii şi alte acumulări au depăşit cu 5,6 la sută prevederile. Ca atare, economia naţională a avut create la timp resursele sporite de finanţare a tuturor obiectivelor planificate. Sunt rezultate care demonstrează posibilităţile mari existente în întreprinderi de a spori mai rapid eficienţa economică. Încă din primul an al noului cincinal. Ele relevă activitatea stăruitoare desfăşurată in numeroase unităţi economice, de a folosi cit mai bine potenţialul productiv, resursele materiale şi financiareÎncredinţate de stat spre gospodărire şi gestionare, activitate la care participă cu toată puterea şi priceperea întreaga masă de salariaţi. Căci eficienţa economică interesează în prezent, un cel mai înalt grad, pe fiecare colectiv în parte şi, în acelaşi timp, este o problemă fundamentală a întregii societăţi, iar în dubla lor calitate de proprietari şi de producători, oamenii muncii sunt preocupaţi să o sporească continuu. Nu înseamnă că asigurarea unei eficienţe tot mai ridicate trebuie să constituie un scop in sine, că de dragul realizării unei înalte rentabilităţi să ignorăm însuşi mobilul producţiei , satisfacerea unor nevoi economice şi sociale concrete. Să analizăm din acest unghi cîteva situaţii. O întreprindere renunţă la fabricarea unui produs — insistent cerut de piaţă . Intrucit din calculele contabile reiese că acesta ar fi nerentabil şi că ar diminua beneficiile totale. Intr-o altă unitate se solicită de la un an la altul fonduri de investiţii pentru modernizări şi dezvoltări, dar se scapă din vedere că mijloacele tehnice existente sunt prost utilizate, că beneficiile la 1 000 lei fonduri fixe sunt in scădere. In sfîrşit, mai notăm că cinci întreprinderi constructoare de maşini au realizat o „performanţă“ deloc de invidiat, dind economiei naţionale, in primele două luni ale anului, în loc de beneficii — pierderi, iar şapte unităţi ale Ministerului Industriei Lemnului au depăşit cu 5,7 milioane lei pierderile planificate. Viorel SALAGEAN (Continuare in pag. a III-a) „Insămînţările se desfăşoară în ritm susţinut“, „participare masivă a cooperatorilor la lucru, calitate superioară la însămînţări“... Sînt frecvente articolele publicate in ultimele săptămîni de presa locală sibiană, care informează pe cititorii săi despre succesele remarcabile obţinute în această primăvară de oamenii muncii de pe ogoarele judeţului. ...Toate culturile din epoca I — mazăre, borceag, orzoaică, sfeclă de zahăr, cartofii timpurii ş.a. — au fost terminate încă de la 12 aprilie , la 19 aprilie — conform ultimei situaţii statistice — erau însămânţate 5130 ha cu cartofi de toamnă, ceea ce reprezintă 94 la sută din suprafeţele planificate şi 6700 ha cu porumb boabe, respectiv 47 la sută din suprafaţa repartizată acestei culturi. Lucrîndu-se în acest ritm — viteza zilnică înregistrată în ultimele două săptămîni fiind de aproape 900 ha — insămînţările de primăvară vor putea fi practic încheiate pină la 25 aprilie, mult mai devreme faţă de anii trecuţi. Sînt poate cele mai concludente fapte ale efectului stimulativ pe care îl are aplicarea măsurilor stabilite de partid privind îmbunătăţirea organizării şi retribuirii muncii în cooperativele agricole. — încă de la adunările generale din ianuarie-februarie, ne-a spus ing. Al. Petruţă, directorul general adjunct al Direcţiei generale judeţene a agriculturii, a devenit clar fiecărei cooperative, fiecărui om, ce trebuie să facă spre a nu se mai repeta sub nici o formă „accidentele“ din campaniile trecute, când, de regulă, timpul optim de semănat era cu mult depăşit. Din această perspectivă au privit lucrurile şi organele agricole judeţene, care au luat măsuri pentru a facilita organizarea in cele mai bune condiţii a muncii in toate cooperativele agricole. Cu sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid au fost puse in stare de funcţiune in timp util noile I.M.A., tractoarele şi maşinile agricole, a fost asigurată întreaga cantitate de Îngrăşăminte chimice prevăzute pentru trimestrul I, ca şi cea de erbicide pentru toate suprafeţele de porumb siloz. Toate aceste măsuri, ca şi retribuirea muncii pe baza acordului global, în natură şi în bani, formă de plată care constituie un puternic stimulent pentru hărnicia şi priceperea ţăranilor cooperatori — au condus la participarea masivă a cooperatorilor la lucru, asigurarea forţei de muncă necesară numai din cadrul judeţului şi, in final, realizarea în timp optim a tuturor lucrărilor de pină acum. Deosebit da valoroata s-a dovedit a fi măsura concentrării tuturor forţelor spre lucrarea cea mai urgentă la un moment dat. Aşa se explică faptul că aproape toate cooperativele au terminat la timp plantatul cartofilor (Avrig, Alţîna, Loamneş, Valea Viilor, Şeica Mare şi altele) sau că foarte multe se află intr-un stadiu avansat cu semănatul porumbului boabe (Agnita, Armeni, Blăjel şi altele). — Nu se putea ca această largă concentrare de forţe — întreaga masă de cooperatori, specialişti, membrii consiliului de conducere, ajutaţi practic, la faţa locului, de organele judeţene, avind la indemînă şi tot ce le trebuie — să nu demonstreze pină la urmă că, de fapt, „intirzierile inevitabile“ din campaniile trecute de insămînţări s-au datorat defectuoasei organizări ■ muncii. Indisciplinei — ne spunea brigadierul Johann Roth, secretarul comitetului de partid de la C.A.P. Şura Mare. Practic, cu porumbul pe care îl mai avem de semănat pe încă 180 ha putem spune că am terminat toate lucrările de primăvară. — Şi încă ceva — adaugă tovarăşul Dumitru Popa, preşedintele cooperativei. De astă dată nu am ştiut ce înseamnă lipsa de forţă de muncă la cimp ; nici unul din oamenii noştri nu a lipsit de la muncă. — Altfel nici nu se poate — explică ţăranul cooperator Lucas Dierlich din brigada I de cimp. Avem acum un nou sistem de plată şi, după socotelile pe care le-am făcut fiecare dintre noi, dacă vom munci bine, putem cîştiga mult mai mult decât pină acum. Şi în alte cooperative există hotărirea fermă ca prin participarea masivă la muncă şi executarea unor lucrări de calitate să crească puternic producţia agricolă in acest an. — Sunt de peste 10 ani preşedinte al acestei cooperative ne spune tovarăşul Johann Schnell, de la C.A.P. Turnişor, dar asta ambiţie n-am văzut la cooperatori. Fiecare vrea să redevenim cooperativă fruntaşă pe judeţ, aşa cum am fost in atiţia ani. Mai zilele trecute s-a pus problema să începem săditul verzei. Unii că da, alţii că să mai aşteptăm. Pină la urmă, hotărirea generală a fost să plantăm două hectare. Totul mergea bine, când intr-o noapte o brumă a îngheţat totul. Ce credeţi ! Ca un singur om toţi membrii cooperatori au muncit incă de a doua zi la răsădit fir cu fir al celor două hectare calamitate. Este numai un exemplu care arată cit de mare este răspunderea pe care fiecare membru cooperator o simte pe umerii săi, dorinţa de a obţine producţii mari in acest an. In judeţul Sibiu, continuă de zor munca pe ogoare pentru ca toate lucrările să se încheie în limitele timpului optim. Nicolae BRUJAN corespondentul „Scînteii“ PE OGOARELE COOPERATIVELOR AGRICOLE DIN JUDEŢUL SIBIU ESTE VIZIBIL ÎN ACESTE ZILE Efectul stimulativ al acordului global Calitatea lucrărilor este permanent în atenţia specialiştilor. Ing. Vasile Briceag, şeful fermei nr. 10 Mătăsaru, din cadrul I.A.S. Titu, judeţul Dîmboviţa, împreună cu Ilie Popa, mecanicul fermei, controlează adîncimea de semănat şi distanţa între boabe pe rînd Foto : M. Cioc Risipitorii care... Romanii aveau o lege potrivit căreia cei ce se dovedeau a fi „mină spartă“, imprăştiindu-şi averea — risipitorii — puteau fi puşi sub o anumită interdicţie socială. Risipa era considerată soră cu nebunia, lucru lesne de înţeles. De strins, puteai să stringi insă orice şi orvcit... Risipa a rămas pină astăzi supusă oprobriului. Totodată, insă, in condiţiile economiei moderne, şi faptul de a stringe excesiv — materii prime, materiale, diferite produse — se dovedeşte a fi nu mai puţin păgubitor. Sub paravanul grijii, operează aceeaşi „mină spartă“. Uneori, nu numai ea... Preventiv, s-au adoptat legi şi instrucţiuni precise. Şi totuşi, in pofida lor, mai intilnim citeodată situaţii de-a dreptul ciudate . Întreprinderea pentru colectarea metalelor Bucureşti a achiziţionat, peste nevoile curente, un număr de 2 915 pensule și bidinele — adică o cantitate capabilă să satisfacă necesarul de asemenea PICĂTURA DE CERNEALA obiecte pe o perioadă de aproximativ 25 de ani ! Paguba adusă avutului obştesc — 121 677 lei... Nu ştim care din cei răspunzători — achizitorul Alexandru Dumitrescu, şeful grupei de aprovizionare, Dragomir Sirbu, şeful depozitului, Ion Dascălu, contabilulşef Ion Drăgănescu sau şeful secţiei Petre Făiniş — dacă ar fi fost vorba de propria lor gospodărie, şi-ar fi făcut o astfel de „aprovizionare“, pe un sfert de secol. Când a fost însă vorba de buzunarul statului s-au dovedit deosebit de generoşi. Totuşi, cum s-a ajuns la această situaţie ? Să nu se fi cunoscut stocul din depozit ? Să se fi adăugat, din neatenţie, vreun zero la sfirşitul unei comenzi ? Nici una, nici alta. Risipa s-a făcut in deplină cunoştinţă de cauză, ritmic, siimlînd o aprovizionare normală. Ceea ce nu se cunoaşte (încă !), dar transpare din întreaga poveste, este mobilul care a putut determina supraexcesul de aprovizionare. Sperăm că organele de anchetă vor elucida şi acest aspect. Cu atit mai mult cu cit, paradoxal, deşi magazia întreprinderii a fost blocată cu pensule şi bidinele, astăzi unitatea duce lipsă de... pensule și bidinele ; cele 2 915 pe care le are nu pot fi folosite — nu corespund calitativ ! Ne-am oprit asupra unui singur caz, dar el, In afara aspectelor particulare pe care le prezintă, ilustrează elocvent mentalitatea stringătorului cu orice preț, întotdeauna păgubitoare. La conducerea unei secţii, a unui depozit, un asemenea „spirit prevăzător" poate dăuna adesea cu zece risipitori la un loc. Titus ANDREI PAGINA A III-A tara Întreagă INTIMPINA GLORIOSUL SEMICENTENAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, V 1 a primit scrisorile de acreditare ale ambasadorului Republicii Peru In ziua de 21 aprilie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mariano Pagador Puente, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Peru în ţara noastră. (Cuvîntările în pagina a V-a). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ACORDAT UN INTERVIU ZIARULUI ITALIAN „VITA“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit la 21 aprilie pe ziariştii italieni Giuseppe Boffa, comentator de politică externă şi Gianfranco Berardi, şef de rubrică, de la ziarul „l’Unità“. La primire a luat parte Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un Interviu ziariştilor italieni. LENINISMUL SPIRIT VIU, CREATOR Aniversând data naşterii lui Vladimir Ilici Lenin, de la care se împlinesc astăzi 101 ani, omenirea progresistă evocă cu respect şi admiraţie viaţa şi opera acestui titan al gîndirii şi acţiunii revoluţionare, personalitatea sa impresionantă, forţa ştiinţifică a ideilor sale. Ducind mai departe cu clarviziune şi competenţă, în noile condiţii specifice ale epocii sale, analiza Întreprinsă de Marx şi Engels asupra dezvoltării societăţii, Lenin a desprins şi fundamentat ştiinţific concluzii noi, de o mare valoare teoretică şi practică pentru lupta revoluţionară a proletariatului. De numele său, de creaţia şi activitatea sa sunt indisolubil legate asemenea evenimente de Însemnătate istorică pentru progresul societăţii umane, ca întemeierea partidului de tip nou al clasei muncitoare, capabil să conducă masele largi la eliberarea din cătuşele • oricărei exploatări $1 asupriri. tofSpIUL- rea primei revoluţii socialiste victorioase, făurirea primului stat socialist al muncitorilor şi ţăranilor. Vlăstar al Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, înfăptuite sub conducerea partidului făurit de Lenin, Uniunea Sovietică reprezintă astăzi o putere de prim rang, ale cărei succese în dezvoltarea forţelor de producţie, in sporirea continuă a potenţialului economic şi tehnicoştiinţific, in construirea socialismului şi comunismului aduc o contribuţie de mare însemnătate la întărirea sistemului mondial socialist, a frontului antiimperialist. Dacă pe timpul lui Lenin socialismul nu fusese instaurat decât intr-o singură ţară, astăzi el este triumfător în 14 ţări din Europa, Asia şi America, în care trăieşte peste o treime a populaţiei globului. Dezvoltarea şi maturizarea mişcării comuniste şi muncitoreşti care constituia cea mai măreaţă mişcare socială a timpului nostru ; avîntul fără precedent al mişcării de eliberare naţională şi prăbuşirea, sub loviturile ei, a sistemului colonial al imperialismului ; creşterea uriaşă, în lumea I întreagă, a forţelor sociale care sa I ridică împotriva imperialismului, I pentru cauza libertăţii, democraţiei, I păcii dintr-un cuvînt toate marile I evenimente şi procese revoluţionara I şi progresiste petrecute în lume in I ultimele decenii constituie strălu- I cite confirmări ale ideilor fundamen- I tale ale marxism-leninismului. Poporul României socialista anl- I versează în acest an ziua de naştere I a lui V. I. Lenin în condiţiile unei I atmosfere însufleţite, unei puternica I efervescente creatoare generata I de măreţul eveniment politic cara I va fi sărbătorit curind — semi- I centenarul Partidului Comunist Ro- I mân. Făcînd bilanţul gloriosului I drum străbătut de partid, evocînd bo- I gatele tradiţii ale luptei revoluţio- I nare purtate sub conducerea parti- I dului pentru făurirea orinduirii noi, I socialiste, în slujba celor mai înal- I te aspiraţii de libertate şi progres I ale poporului român, comuniştii, oa- I menii muncii relevă cu acest prilej I rolul imens al ideilor marxism- I leninismului in dezvoltarea mişcării I muncitoreşti din ţara noastră, ca şi I în vasta operă constructivă ce o ni- I făptuim astăzi. Este bine cunoscut că pentru parti- I dul nostru aplicarea creatoare a I teoriei marxist-leniniste potrivit con- I diţiilor specifice concrete ale Româ- I niei, particularităţilor fiecărei etape I de dezvoltare a societăţii constituie o I lege a întregii sale activităţi. Prin a- I ceasta, el îşi manifestă fidelitatea I faţă de însăşi esenţa concepţiei re- I voluţionare a proletariatului despre I lume şi viaţă, esenţă constind tocmai I în spiritul ei creator, în capacitatea I de a se îmbogăţi mereu cu noile con- I cuzii generate de viaţă, de practica I socială, ca şi de cele mai noi rea- I lizării pe tărîmul ştiinţei, al cunoaş- I terii umane. Această caracteristică a I teoriei revoluţionare a fost în repe- I tate rînduri cu deosebită vigoare I subliniată de însuşi Lenin, care, I după propria expresie, privea teoria I lui Marx nu ca ceva dat o dată pen- I tru totdeauna, ca ceva „intangibil“ fl „definitiv Încheiat“, ci ca o călăuzi In acţiune, o metodă revoluţionary dinamică da cercetare a fenomenelor naturii şl societăţii pe baza cunoaşterii şi generalizării celor mai noi date ale ştiinţei. „...Întotdeauna — spunea el — sarcina constă in a şti să aplici principiile generale şi fundamentale ale comunismului la particularităţile dezvoltării obiective spre comunism, particularităţi proprii fiecărei ţări in parte şi pe care trebuie să ştii să le studiezi, să le descoperi, să le ghiceşti“. El Însuşi a dat In această privinţă o strălucită pildă. Întreaga sa operă reflectind preocuparea de a-şi confrunta necontenit ideile, concluziile, cu schimbările intervenite in viaţă, cu noile descoperiri pe plan mondial, şi de a le adapta în permanenţă acestora — ca o condiţie sine qua non pentru o abordare autentic ştiinţifică a problemelor dezvoltării societăţii. Aceste cerinţe sînt cu atît mai rtrii.« gente in zilele noastre cindi in lun» se petrec cu o rapiditate fără precedent schimbări de o uriaşă amploara şi profunzime, atît în viaţa socială, in relaţiile internaţionale, cit şi în gîndirea umană, in cunoaşterea ştiinţifică — schimbări ce ridică In faţa partidelor comuniste, a tuturor forţelor progresiste mereu noi probleme şi sarcini de o complexitate crescîndă. Tocmai în acest spirit a acţionat şi acţionează Partidul Comunist Român. Aşa cum a arătat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „studiind învăţătura lul Marx, Engels, Lenin şi străduindu-na să o aplicăm, trebuie să avem permanent în vedere condiţiile concrete istorice, sociale, nationale in cara trăim. Numai aşa vom putea trage concluzii juste pentru făurirea noii orînduiri, numai aşa vom putea acţiona atit in concordanţă cu legile generale ale dezvoltării sociale, cit şi cu viaţa. Partidul comunist nu trebuie să se cramponeze de trecut, de legităţi care au acţionat într-o altă perioadă şi în alte condiţii istorice, de aşa-zisele adevăruri absolute elaborate o dată pentru totdeauna. Cu adevărat obligatoriu este ceea ce, în condiţiile concret-istorice de astăzi, din fiecare ţară, contribuie la progres, la mersul Înainte al societăţii socialiste, al socialismului în general". Vasta activitate desfăşurată de partidul nostru pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate reprezintă o vie întruchipare a spiritului creator ce caracterizează politica P.C.R. Ţinînd seama de cerinţele dezvoltării societăţii româneşti in actuala etapă, partidul concentrează eforturile poporului spre întărirea continuă a bazei tehnico-materiale a societăţii, spre continuarea procesului de dezvoltare a unei economii moderne, bazată pe introducerea largă în producţie a cuceririlor ştiinţei contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, în vederea satisfacerii în condiţii tot mai bune a cerinţelor materiale şi spirituale ale populaţiei. Concomitent, partidul se preocupă neîncetat de perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a formelor de conducere şi organizare a societăţii socialiste, de adîncirea democraţiei socialiste, de atragerea largă şi nemijlocită a tuturor celor ce muncesc la conducerea statului, întreaga operă constructivă ce se înfăptuieşte în ţara noastră are loc in condiţiile întăririi continue a rolului politic-ideologic al partidului în toate domeniile de activitate, ale perfecţionării stilului şi metodelor sale de muncă. In exercitarea rolului său de forţă conducătoare, partidul se întemeiază pe studierea profundă a realităţilor ţării, pe dezvoltarea unui dialog permanent, continuu cu masele largi, pe luarea in considerare a părerilor, criticilor şi cerinţelor lor. Tocmai,în aceasta rezidă uriaşa sa forţă dinamizatoare, capacitatea sa de a promova noul şi de a soluţiona problemele pe care le ridică mersul nostru Înainte. (Continuare In pag. a 6-a) . In pagina a ii-a !