Scînteia, aprilie 1971 (Anul 40, nr. 8743-8772)

1971-04-22 / nr. 8764

IRGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XL Nr 8764 Joi 22 aprilie 1971 6 PAGINI -30 BANI O întrebare pentru fiecare centrală industrială, pentru fiecare întreprindere: ADUCEŢI CONTRIBUŢIA MAXIMĂ LA CREŞTEREA VENITULUI NAŢIONAL? Beneficiu, rentabilitate, eficienţă, acumulări — strat doar câteva no­ţiuni economice complexe, de largă circulaţie, care redau in mod realist şi precis, fiecare în parte şi toate la un loc, elementul esenţial al oricărei activităţi productive , necesitatea re­cuperării într-un timp cit mai scurt a cheltuielilor sociale de către fiecare întreprindere şi asigurarea unui ve­nit net cit mai ridicat. Sporeşte, în acest fel, contribuţia fiecărei unităţi economice la creşterea venitului na­ţional — singura sursă a reproducţiei lărgite, a ridicării nivelului de trai al poporului. Iar eficienţa economică a producţiei — căci despre aceasta este vorba — va fi cu atît mai ridicată cu cit se va reuşi să se obţină, cu mi­nimum de cheltuieli, maximum de beneficii. Se pune, cu alte cuvinte, problema asigurării atât in fiecare unitate economică, cit şi la nivelul economiei, a unui raport optim, mereu supraunitar, Între efectul economic şi efortul material necesar. Realiza­rea In permanentă a unei eficienţa înalte constituie astfel o necesitate obiectivă a creşterii economice, o con­diţie esenţială a continuei noastre dezvoltări economice şi sociale. Care este gradul de participare a Întreprinderilor şi centralelor indus­triale la Înfăptuirea acestor coman­damente economice majore.--Sfrigoa­­ta aprecia că, in marea majorita­te a unităţilor noastre economice, este privită cu maximă răspun­dere sarcina trasată de partid în di­recţia creşterii acumulărilor băneşti, a beneficiilor, reducerii cheltuielilor materiale de producţie — laturi cali­tative esenţiale ale planului de stat pe acest an şi pe întregul cincinal. Elocvent, in acest sens, este faptul că în primul trimestru al anului, re­sursele mobilizate la buget din bene­ficii şi alte acumulări au depăşit cu 5,6 la sută prevederile. Ca atare, eco­nomia naţională a avut create la timp resursele sporite de finanţare a tuturor obiectivelor planificate. Sunt rezultate care demonstrează posibilităţile mari existente în între­prinderi de a spori mai rapid efi­cienţa economică. Încă din primul an al noului cincinal. Ele relevă activi­tatea stăruitoare desfăşurată in nu­meroase unităţi economice, de a fo­losi cit mai bine potenţialul produc­tiv, resursele materiale şi financiare­Încredinţate de stat spre gospo­dărire şi gestionare, activitate la care participă cu toată puterea şi priceperea întreaga masă de salariaţi. Căci eficienţa economică interesează în prezent, un cel mai înalt grad, pe fiecare colectiv în parte şi, în acelaşi timp, este o problemă fundamentală a întregii societăţi, iar în dubla lor calitate de proprietari şi de producă­tori, oamenii muncii sunt preocupaţi să o sporească continuu. Nu înseamnă că asigurarea unei eficienţe tot mai ridicate trebuie să constituie un scop in sine, că de dra­gul realizării unei înalte rentabilităţi să ignorăm însuşi mobilul produc­ţiei , satisfacerea unor nevoi econo­mice şi sociale concrete. Să analizăm din acest unghi cîteva situaţii. O în­treprindere renunţă la fabrica­rea unui produs — insistent cerut de piaţă . Intrucit din calculele con­tabile reiese că acesta ar fi nerentabil şi că ar diminua beneficiile totale. Intr-o altă unitate se solicită de la un an la altul fonduri de investiţii pen­tru modernizări şi dezvoltări, dar se scapă din vedere că mijloacele teh­nice existente sunt prost utilizate, că beneficiile la 1 000 lei fonduri fixe sunt in scădere. In sfîrşit, mai no­tăm că cinci întreprinderi construc­toare de maşini au realizat o „per­formanţă“ deloc de invidiat, dind e­­conomiei naţionale, in primele două luni ale anului, în loc de beneficii — pierderi, iar şapte unităţi ale Mi­nisterului Industriei Lemnului au de­păşit cu 5,7 milioane lei pierderile planificate. Viorel SALAGEAN (Continuare in pag. a III-a) „Insămînţările se des­făşoară în ritm susţi­nut“, „participare ma­sivă a cooperatorilor la lucru, calitate superioa­ră la însămînţări“... Sînt frecvente artico­lele publicate in ulti­mele săptămîni de pre­sa locală sibiană, care informează pe cititorii săi despre succesele re­marcabile obţinute în această primăvară de oamenii muncii de pe ogoarele judeţului. ...Toate culturile din epoca I — mazăre, bor­­ceag, orzoaică, sfeclă de zahăr, cartofii timpurii ş.a. — au fost termina­te încă de la 12 apri­lie , la 19 aprilie — con­form ultimei situaţii statistice — erau însă­mânţate 5130 ha cu cartofi de toamnă, ceea ce reprezintă 94 la sută din suprafeţele planifi­cate şi 6­700 ha cu po­rumb boabe, respectiv 47 la sută din suprafaţa repartizată acestei cul­turi. Lucrîndu-se în a­­cest ritm — viteza zil­nică înregistrată în ul­timele două săptămîni fiind de aproape 900 ha — insămînţările de pri­măvară vor putea fi practic încheiate pină la 25 aprilie, mult mai devreme faţă de anii trecuţi. Sînt poate cele mai concludente fapte ale efectului stimulativ pe care îl are aplicarea măsurilor stabilite de partid privind îmbună­tăţirea organizării şi re­tribuirii muncii în coo­perativele agricole. — încă de la adu­nările generale din ia­­nuarie-februarie, ne-a spus ing. Al. Petruţă, directorul general ad­junct al Direcţiei ge­­­­nerale judeţene a agri­culturii, a devenit clar fiecărei cooperative, fiecărui om, ce trebuie să facă spre a nu se mai repeta sub nici o formă „accidentele“ din campaniile trecute, când, de regulă, timpul optim de semănat era cu mult depăşit. Din această perspec­tivă au privit lucrurile şi organele agricole judeţene, care au luat măsuri pentru a faci­lita organizarea in cele mai bune condiţii a muncii in toate coope­rativele agricole. Cu sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid au fost puse in stare de funcţiune in timp util noile I.M.A., tractoarele şi maşinile agricole, a fost asigurată întreaga cantitate de Îngrăşă­minte chimice prevă­zute pentru trimestrul I, ca şi cea de erbicide pentru toate suprafe­ţele de porumb siloz. Toate aceste măsuri, ca şi retribuirea muncii pe baza acordului glo­bal, în natură şi în bani, formă de­ plată care constituie un pu­ternic stimulent pen­tru hărnicia şi pricepe­rea ţăranilor coopera­tori — au condus la participarea masivă a cooperatorilor la lucru, asigurarea forţei de muncă necesară numai din cadrul judeţului şi, in final, realizarea în timp optim a tuturor lucrărilor de pină a­­cum. Deosebit da valoroa­ta s-a dovedit a fi­ mă­sura concentrării tutu­ror forţelor spre lucra­rea cea mai urgentă la un moment dat. Aşa se explică faptul că aproa­pe toate cooperativele au terminat la timp plantatul cartofilor (A­­vrig, Alţîna, Loamneş, Valea Viilor, Şeica Mare şi altele) sau că foarte multe se află in­tr-un stadiu avansat cu semănatul porumbului boabe (Agnita, Armeni, Blăjel şi altele). — Nu se putea ca a­­ceastă largă concentra­re de forţe — întreaga masă de cooperatori, specialişti, membrii consiliului de condu­cere, ajutaţi practic, la faţa locului, de organele judeţene, avind la in­­demînă şi tot ce le tre­buie — să nu demon­streze pină la urmă că, de fapt, „intirzierile inevitabile“ din cam­paniile trecute de insă­­mînţări s-au datorat defectuoasei organizări ■ muncii. Indisciplinei — ne spunea brigadie­rul Johann Roth, secre­tarul comitetului de partid de la C.A.P. Şura Mare. Practic, cu po­rumbul pe care îl mai avem de semănat pe încă 180 ha putem spu­ne că am terminat toa­te lucrările de primă­vară. — Şi încă ceva — a­­daugă tovarăşul Dumi­tru Popa, preşedintele cooperativei. De astă dată nu am ştiut ce în­seamnă lipsa de forţă de muncă la cimp ; nici unul din oamenii noştri nu a lipsit de la muncă. — Altfel nici nu se poate — explică ţăranul cooperator Lucas Dier­­lich din brigada I de cimp. Avem acum un nou sistem de plată şi, după socotelile pe care le-am făcut fiecare din­tre noi, dacă vom munci bine, putem cîştiga mult mai mult decât pină a­­cum. Şi în alte cooperative există hotărirea fermă ca prin participarea masivă la muncă şi e­­xecutarea unor lucrări de calitate să crească puternic producţia a­­gricolă in acest an. — Sunt de peste 10 ani preşedinte al aces­tei cooperative ne spu­ne tovarăşul Johann Schnell, de la C.A.P. Turnişor, dar asta am­biţie n-am văzut la co­operatori. Fiecare vrea să redevenim coopera­tivă fruntaşă pe judeţ, aşa cum am fost in atiţia ani. Mai zilele trecute s-a pus proble­ma să începem săditul verzei. Unii că da, alţii că să mai aşteptăm. Pină la urmă, hotărirea generală a fost să plan­tăm două hectare. Totul mergea bine, când in­tr-o noapte o brumă a îngheţat totul. Ce cre­deţi ! Ca un singur om toţi membrii coopera­tori au muncit incă de a doua zi la răsădit fir cu fir al celor două hec­tare calamitate. Este numai un exemplu ca­re arată cit de mare este răspunderea pe care fiecare membru cooperator o simte pe umerii săi, dorinţa de a obţine producţii mari in acest an. In judeţul Sibiu, con­­tinuă de zor munca pe ogoare pentru ca toate lucrările să se încheie în limitele timpului op­tim. Nicolae BRUJAN corespondentul „Scînteii“ PE OGOARELE COOPERATIVELOR AGRICOLE DIN JUDEŢUL SIBIU ESTE VIZIBIL ÎN ACESTE ZILE Efectul stimulativ al acordului global Calitatea lucrărilor este permanent în atenţia specialiştilor. Ing. Vasile Briceag, şeful fermei nr. 10 Mătăsaru, din cadrul I.A.S. Titu, judeţul Dîmboviţa, împreună cu Ilie Popa, mecanicul fermei, controlează adîncimea de semănat şi distanţa între boabe pe rînd Foto : M. Cioc Risipitorii care... Romanii aveau o lege potrivit căreia cei ce se do­vedeau a fi „mină spartă“, imprăştiindu-şi averea — risipitorii — puteau fi puşi sub o anumită interdicţie socială. Risipa era considerată soră cu nebunia, lucru lesne de înţeles. De strins, puteai să stringi insă orice şi orvcit... Risipa a rămas pină astăzi supusă oprobriului. Totodată, insă, in condiţiile economiei moderne, şi fap­tul de a stringe excesiv — materii prime, materiale, di­ferite produse — se dovedeşte a fi nu mai puţin păgu­bitor. Sub paravanul grijii, operează aceeaşi „mină spartă“. Uneori, nu numai ea... Preventiv, s-au adoptat legi şi instrucţiuni precise. Şi totuşi, in pofida lor, mai intilnim citeodată situaţii de-a dreptul ciudate . Întreprinderea pentru colectarea metalelor Bucureşti a achiziţionat, peste nevoile cu­rente, un număr de 2 915 pensule și bidinele — adică o cantitate capabilă să satisfacă necesarul de asemenea PICĂTURA DE CERNEALA obiecte pe o perioadă de aproximativ 25 de ani ! Pa­guba adusă avutului obştesc — 121 677 lei... Nu ştim care din cei răspunzători — achizitorul Ale­xandru Dumitrescu, şeful grupei de aprovizionare, Dra­­gomir Sirbu, şeful depozitului, Ion Dascălu, contabilul­­şef Ion Drăgănescu sau şeful secţiei Petre Făiniş — dacă ar fi fost vorba de propria lor gospodărie, şi-ar fi făcut o astfel de „aprovizionare“, pe un sfert de secol. Când a fost însă vorba de buzunarul statului s-au do­vedit deosebit de generoşi. Totuşi, cum s-a ajuns la această situaţie ? Să nu se fi cunoscut stocul din depozit ? Să se fi adăugat, din neatenţie, vreun zero la sfirşitul unei comenzi ? Nici una, nici alta. Risipa s-a făcut in deplină cunoştinţă de cauză, ritmic, siimlînd o aprovizionare normală. Ceea ce nu se cunoaşte (încă !), dar transpare din în­treaga poveste, este mobilul care a putut determina supraexcesul de aprovizionare. Sperăm că organele de anchetă vor elucida şi acest aspect. Cu atit mai mult cu cit, paradoxal, deşi magazia întreprinderii a fost blocată cu pensule şi bidinele, astăzi unitatea duce lipsă de... pensule și bidinele ; cele 2 915 pe care le are nu pot fi folosite — nu corespund calitativ ! Ne-am oprit asupra unui singur caz, dar el, In afara aspectelor particulare pe care le prezintă, ilustrează elocvent mentalitatea stringătorului cu orice preț, întotdeauna păgubitoare. La conducerea unei secţii, a unui depozit, un asemenea „spirit prevăzător" poate dăuna adesea cu­ zece risipitori la un loc. Titus ANDREI PAGINA A III-A tara Întreagă INTIMPINA GLORIOSUL SEMICENTENAR Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­­ V 1 a primit scrisorile de acreditare ale ambasadorului Republicii Peru In ziua de 21 aprilie a.c., pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Mariano Pagador Puente, care şi-a prezentat scrisorile de acredi­tare în calitate de ambasador ex­traordinar şi plenipotenţiar al Re­publicii Peru în ţara noastră. (Cu­­vîntările în pagina a V-a). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A ACORDAT UN INTERVIU ZIARULUI ITALIAN „VITA“ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, a primit la 21 apri­lie pe ziariştii italieni Giuseppe Boffa, comentator de politică ex­ternă şi Gianfranco Berardi, şef de rubrică, de la ziarul „l’Unità“. La primire a luat parte Con­stantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R. In timpul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un In­terviu ziariştilor italieni. LENINISMUL SPIRIT VIU, CREATOR Aniversând data naşterii lui Vla­dimir Ilici Lenin, de la care se îm­plinesc astăzi 101 ani, omenirea pro­gresistă evocă cu respect şi admira­ţie viaţa şi opera acestui titan al gîndirii şi acţiunii revoluţionare, personalitatea sa impresionantă, forţa ştiinţifică a ideilor sale. Ducind mai departe cu clarviziune şi competenţă, în noile condiţii spe­cifice ale epocii sale, analiza Între­prinsă de Marx şi Engels asupra dez­voltării societăţii, Lenin a desprins şi fundamentat ştiinţific concluzii noi, de o mare valoare teoretică şi prac­tică pentru lupta revoluţionară a proletariatului. De numele său, de creaţia şi activitatea sa sunt indiso­lubil legate asemenea evenimente de Însemnătate istorică pentru progre­sul societăţii umane, ca întemeierea partidului de tip nou al clasei mun­citoare, capabil să conducă masele largi la eliberarea din cătuşele • ori­cărei exploatări $1 asupriri. tofSpIUL- rea primei revoluţii socialiste victo­rioase, făurirea primului stat socia­list al muncitorilor şi ţăranilor. Vlăstar al Marii Revoluţii Socia­liste din Octombrie, înfăptuite sub conducerea partidului făurit de Lenin, Uniunea Sovietică reprezintă astăzi o putere de prim rang, ale că­rei succese în dezvoltarea forţelor de producţie, in sporirea continuă a potenţialului economic şi tehnico­­ştiinţific, in construirea socialismului şi comunismului aduc o contribuţie de mare însemnătate la întărirea sistemului mondial socialist, a fron­tului antiimperialist. Dacă pe timpul lui Lenin socialis­mul nu fusese instaurat decât intr-o singură ţară, astăzi el este triumfă­tor în 14 ţări din Europa, Asia şi America, în care trăieşte peste o treime a populaţiei globului. Dezvol­tarea şi maturizarea mişcării comu­niste şi muncitoreşti care constituia cea mai măreaţă mişcare socială a timpului nostru ; avîntul fără pre­cedent al mişcării de eliberare na­ţională şi prăbuşirea, sub loviturile ei, a sistemului colonial al imperia­lismului ; creşterea uriaşă, în lumea I întreagă, a forţelor sociale care sa I ridică împotriva imperialismului, I pentru cauza libertăţii, democraţiei, I păcii d­intr-un cuvînt toate marile I evenimente şi procese revoluţionara I şi progresiste petrecute în lume in I ultimele decenii constituie strălu- I cite confirmări ale ideilor fundamen- I tale ale marxism-leninismului. Poporul României socialista anl- I versează în acest an ziua de naştere I a lui V. I. Lenin în condiţiile unei I atmosfere însufleţite, unei puternica I efervescente creatoare generata I de măreţul eveniment politic cara I va fi sărbătorit curind — semi- I centenarul Partidului Comunist Ro- I mân. Făcînd bilanţul gloriosului I drum străbătut de partid, evocînd bo- I gatele tradiţii ale luptei revoluţio- I nare purtate sub conducerea parti- I dului pentru făurirea orinduirii noi, I socialiste, în slujba celor mai înal- I te aspiraţii de libertate şi progres I ale poporului român, comuniştii, oa- I menii muncii relevă cu acest prilej I rolul imens al ideilor marxism- I leninismului in dezvoltarea mişcării I muncitoreşti din ţara noastră, ca şi I în vasta operă constructivă ce o ni- I făptuim astăzi. Este bine cunoscut că pentru parti- I dul nostru aplicarea creatoare a I teoriei marxist-leniniste potrivit con- I diţiilor specifice concrete ale Româ- I niei, particularităţilor fiecărei etape I de dezvoltare a societăţii constituie o I lege a întregii sale activităţi. Prin a- I ceasta, el îşi manifestă fidelitatea I faţă de însăşi esenţa concepţiei re- I voluţionare a proletariatului despre I lume şi viaţă, esenţă constind tocmai I în spiritul ei creator, în capacitatea I de a se îmbogăţi mereu cu noile con- I cuzii generate de viaţă, de practica I socială, ca şi de cele mai noi rea- I lizării pe tărîmul ştiinţei, al cunoaş- I terii umane. Această caracteristică a I teoriei revoluţionare a fost în repe- I tate rînduri cu deosebită vigoare I subliniată de însuşi Lenin, care, I după propria expresie, privea teoria I lui Marx nu ca ceva dat o dată pen- I tru totdeauna, ca ceva „intangibil“ fl „definitiv Încheiat“, ci ca o călăuzi In acţiune, o metodă revoluţionary dinamică da cercetare a fenomenelor naturii şl societăţii pe baza cunoaş­terii şi generalizării celor mai noi date ale ştiinţei. „...Întotdeauna — spunea el — sarcina constă in a şti să aplici principiile generale şi fun­damentale ale comunismului la parti­cularităţile dezvoltării obiective spre comunism, particularităţi proprii fie­cărei ţări in parte şi pe care tre­buie să ştii să le studiezi, să le des­coperi, să le ghiceşti“. El Însuşi a dat In această privinţă o strălucită pildă. Întreaga sa operă reflectind preocu­parea de a-şi confrunta necontenit ideile, concluziile, cu schimbările in­tervenite in viaţă, cu noile descope­riri pe plan mondial,­­ şi de a le a­­dapta în permanenţă acestora — ca o condiţie sine qua non pentru o abordare autentic ştiinţifică a pro­blemelor dezvoltării societăţii. A­­ceste cerinţe sînt cu atît­ mai rtrii.« gente in zilele noastre cindi in lun» se petrec cu o rapiditate fără prece­dent schimbări de o uriaşă amploara şi profunzime, atît în viaţa socială, in relaţiile internaţionale, cit şi în gîndirea umană, in cunoaşterea şti­inţifică — schimbări ce ridică In faţa partidelor comuniste, a tuturor forţelor progresiste mereu noi pro­bleme şi sarcini de o complexitate crescîndă. Tocmai în acest spirit a acţionat şi acţionează Partidul Comunist Ro­mân. Aşa cum a arătat secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — „studiind învăţătura lul Marx, Engels, Lenin şi străduindu-na să o aplicăm, trebuie să avem per­manent în vedere condiţiile concrete istorice, sociale, nationale in cara trăim. Numai aşa vom putea trage concluzii juste pentru făurirea noii orînduiri, numai aşa vom putea ac­ţiona atit in concordanţă cu legile generale ale dezvoltării sociale, cit şi cu viaţa. Partidul comunist nu tre­buie să se cramponeze de trecut, de legităţi care au acţionat într-o altă perioadă şi în alte condiţii istorice, de aşa-zisele adevăruri absolute elabo­rate o dată pentru totdeauna. Cu adevărat obligatoriu este ceea ce, în condiţiile concret-istorice de astăzi, din fiecare ţară, contribuie la pro­gres, la mersul Înainte al societăţii socialiste, al socialismului în ge­neral". Vasta activitate desfăşurată de partidul nostru pentru făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate reprezintă o vie întruchipare a spi­ritului creator ce caracterizează poli­tica P.C.R. Ţinînd seama de cerin­ţele dezvoltării societăţii româneşti in actuala etapă, partidul concentrea­ză eforturile poporului spre întărirea continuă a bazei tehnico-materiale a societăţii, spre continuarea procesu­lui de dezvoltare a unei economii moderne, bazată pe introducerea largă în producţie a cuceririlor şti­inţei contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, în ve­derea satisfacerii în condiţii tot mai bune a cerinţelor materiale şi spiri­tuale ale populaţiei. Concomitent, partidul se preocupă neîncetat de perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a formelor de conducere şi organizare a societăţii socialiste, de adîncirea democraţiei socialiste, de atragerea largă şi nemijlocită a tuturor celor ce muncesc la condu­cerea statului, întreaga operă constructivă ce se înfăptuieşte în ţara noastră are loc in condiţiile întăririi continue a ro­lului politic-ideologic al partidului în toate domeniile de activitate, ale perfecţionării stilului şi metode­lor sale de muncă. In exercitarea rolului său de forţă conducătoare, partidul se întemeiază pe studierea profundă a realităţilor ţării, pe dez­voltarea unui dialog permanent, con­tinuu cu masele largi, pe luarea in considerare a părerilor, criticilor şi cerinţelor lor. Tocmai,­în aceasta re­zidă uriaşa sa forţă dinamizatoare, capacitatea sa de a promova noul şi de a soluţiona problemele pe care le ridică mersul nostru Înainte. (Continuare In pag. a 6-a) . In pagina a ii-a !

Next