Scînteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)
1971-06-01 / nr. 8803
PAGINA 2 Este o practică ferm încetăţenită în societatea noastră ca toate hotărîrile importante, toate legile de mare însemnătate să fie supuse, înainte de a fi adoptate, unor ample dezbateri publice. Zilele trecute a fost dat publicităţii proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea controlului obştesc. In vederea discutării sale de către oamenii muncii, de către cercurile largi ale opiniei civice, este un fapt cu atit mai semnificativ, cu cit — de astă dată — este vorba despre un act care defineşte larg, cuprinzător, într-o viziune nouă tocmai cadrul de exercitare a uneia dintre cele mai directe şi originale forme de manifestare a controlului cetăţenesc asupra diferitelor sectoare economice şi sociale de mare interes public. Ca şi cu alte prilejuri asemănătoare, ziarul nostru pune la dispoziţia cititorilor coloanele sale, oferindu-le astfel o tribună de la care să-și expună punctul de vedere, observațiile, propunerile. Proiectul de lege supus dezbaterii publice conţine prevederi care definesc cu multă claritate modalităţile de participare directă a maselor de oameni ai muncii la exercitarea controlului în cele mai importante sectoare social-economice de interes obştesc. In acelaşi timp, proiectul prevede obligaţii şi sarcini precise, menite să revitalizeze în mod hotărîtor o activitate cu o bogată tradiţie, dar care, pe alocuri, de ce să n-o mărturisim, începuse să dea semne de închistare. O parte din deficienţele din activitatea controlului obştesc s-au datorat, la Sibiu, de pildă — unde activează 137 de echipe, cu aproape 700 de muncitori, ingineri şi funcţionari — unor anomalii în organizarea şi funcţionarea acestuia. Iată una : obligaţia comunicării, nu scria — între echipe şi conducătorii unităţilor vizitate sau controlate — cu privire la constatările făcute. Dar de ce în scris ? Proiectul noii legi pune lucrurile la punct şi în această privinţă : „Periodic — se spune în articolul 20 din capitolul III — conducătorii unităţilor supuse controlului vor prezenta, în adunările organizaţiilor sindicale, informări asupra modului in care au fost rezolvate constatările şi propunerile făcute de către echipele de control obştesc. La aceste adunări vor fi invitaţi şi membrii echipelor care au efectuat controlul“. Este um procedeu foarte bun, pentru că întăreşte răspunderea unităţilor faţă de lipsurile semnalate de echipă. Aş dori să fac şi câteva sugestii: ar fi util ca articolul 10, din capitolul III — unde se arată ce fel de control obştesc exercită sindicatele — să cuprindă şi unităţile comerciale, de alimentaţie publică şi depozitele acestora, astfel incit să fie în concordanţă cu cele arătate la punctul c din articolul 5, capitolul II. Este foarte bine, de pildă, că se exercită controlul obştesc şi asupra întreprinderilor de transport în comun, a unităţilor de gospodărie comunală, a administrării parcurilor şi a zonelor de agrement, dar nu se arată nicăieri cine efectuează acest control. Este o formulare, cred eu, care ar putea fi îmbunătăţită, ca să nu dea naştere la interpretări diferite. Sinnbild LIPTAK membră a Comitetului executiv al Consiliului municipal al sindicatelor Sibiu, responsabilă cu problemele de control obştesc ★ Prin prevederile noului proiect de lege se lărgeşte considerabil cadrul de participare la controlul obştesc pentru toate organizaţiile reprezentate in Frontul Unităţii Socialiste : sindicatele, organizaţiile de tineret, comisiile de femei, uniunile cooperatiste ş.a. Noua formă organizatorică creează posibilitatea antrenării a zeci şi zeci de mii de cetăţeni, de toate virajele şi profesiunile, la exercitarea controlului asupra modului în care instituţiile publice, unităţile economice îşi îndeplinesc obligaţiile. In legătură cu textul propriu-zis al proiectului, consider că ar trebui să cuprindă, printre tezele normative propuse in art. 6, şi îndatorirea controlului obştesc de a urmări respectarea dispoziţiilor legale referitoare la protecţia şi igiena muncii, şi totodată să se spună expres cine anume va exercita controlul în unităţile comerciale şi de alimentaţie publică de stat şi cooperatiste, inclusiv depozitele pentru păstrarea şi conservarea mărfurilor. De asemenea, ţinind seama de experienţa dobîndită de comisiile de legislaţia muncii, funcţionînd în cadrul comitetelor sindicatelor — care nu o dată au luat poziţie faţă de manifestări de birocratism şi formalism din partea unor funcţionari ai compartimentelor de salarizare, financiar, evidenţa vechimii în muncă — socot că ar fi bine ca activitatea de control obştesc să fie extinsă şi in domeniul respectării, de către cei ce angajează, a normelor privind încheierea şi desfacerea contractului de muncă, concediul anual de odihnă, emiterea dispoziţiilor de reţinere etc. Consider, de asemenea, că este întru totul necesar să se prevadă expres principiile şi criteriile de alegere a membrilor echipelor de control obştesc. Pavel PERJU preşedintele Judecătoriei din Botoşani Este pentru prima oară că soluţionarea unor probleme de asemenea complexitate şi importanţă ca acelea ale poluării mediului înconjurător este supusă controlului obştesc, în calitatea lui de exponent al opiniei publice, al intereselor majore ale societăţii. Avînd în vedere cerinţele întăririi disciplinei in unităţile de stat şi cooperatiste cu privire la respectarea măsurilor de protecţie a calităţii apelor şi a mediului în general, consider deosebit de utile prevederile art. 6, aliniat 1, al proiectului supus dezbaterii care precizează printre atribuţiile acestui control „respectarea regulilor de prevenire a poluării apelor şi aerului“. Controlul obştesc, aşa cum este conceput prin acest proiect de lege, poate aduce o contribuţie importantă pentru mărirea preocupării şi interesului factorilor de răspundere şi de execuţie din unităţile socialiste faţă de măsurile de protecţie a calităţii apelor, măsuri care în prezent nu sunt tratate la acelaşi nivel cu problemele de bază ale producţiei, din care cauză se înregistrează rămîneri în urmă în realizarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate şi deficienţe în folosirea acestor instalaţii la parametrii prevăzuţi în proiecte. Intrucit deficienţele existente in prezent în numeroase unităţi sub aspectul protecţiei calităţii apelor fac necesare măsuri nu numai pentru prevenirea, ci şi pentru combaterea poluării şi intrucit la atenţia pentru calitatea apelor şi aerului trebuie să adăugăm grija pentru prevenirea şi combaterea poluării solului şi lupta împotriva zgomotului, propun a se completa punctul ,1, al art. 5 după cum urmează : „j“, aplicarea strictă a prevederilor legale privind protecţia mediului înconjurător in scopul prevenirii şi combaterii poluării apei, aerului şi solului, precum şi pentru lupta impotriva zgomotului“. Ing. Constantin RADESCU director al Direcţiei de protecţie a calităţii apelor din Consiliul Naţional al Apelor Prin legiferarea activităţii controlului obştesc creşte mult răspunderea tuturor organizaţiilor şi instituţiilor vizate pentru activitatea pe care o desfăşoară, pentru aplicarea în practică ,a sugestiilor şi propunerilor utile ale cetăţenilor. Pînă acum, multe propuneri şi sugestii, multe constatări critice se izbeau de inerţia unor conducători de organizaţii comerciale, de pildă, care priveau activitatea de control în mod formal, nu întreprindeau nimic in vederea înlăturării neajunsurilor semnalate. Iată de ce consider ca foarte bine venite prevederile art. 19 din acest proiect de lege, în care se stipulează răspunderea disciplinară, materială, administrativă sau penală, după caz, pentru conducătorii unităţilor controlate, precum şi conducătorii şi alţi angajaţi ai organelor ierarhic superioare, care se fac vinovaţi de lipsă de interes în examinarea sau valorificarea constatărilor şi propunerilor făcute de echipele de control obştesc. După părerea mea, aceasta va duce la creşterea eficienţei controlului obştesc, la întărirea respectului faţă de opinia maselor largi de oameni ai muncii care, zi de zi, vin in contact cu unităţile, serviciile şi activităţile propuse a fi supuse controlului obştesc. Vasile POPOVICI maistru la Combinatul de celuloză şi hîrtie Suceava, responsabil al colectivului de control obştesc de pe lingă consiliul judeţean al sindicatelor ★ Documentul supus dezbaterii a lărgit considerabil sfera de cuprindere a problemelor de care se va ocupa controlul obştesc, controlul exigent al maselor. Practic, nu va mai exista domeniu de activitate de deservire care să nu fie supus controlului cetăţenesc, şi, în felul acesta, perfecţionării, prin includerea sa in acest proces permanent şi caracteristic societăţii noastre. Astfel, controlul obştesc, în noua lui formă de organizare, va contribui la valorificarea superioară tot mai eficientă a mijloacelor pe care le oferă societatea noastră socialistă pentru creşterea continuă a bunăstării generale, a nivelului de trai al fiecărui om al muncii. Controlul obştesc — pînă acum incomplet şi, uneori, unilateral atit ca sferă de cuprindere, cit şi ca participare — capătă o formă instituţionalizată, un cadru propice pentru desfăşurarea unei activităţi cât mai eficiente. Cîteva dintre prevederile proiectului noii legi mi se par deosebit de importante şi actuale. Este vorba, mai întii, de prevederile art. 5, referitoare la sectoarele asupra cărora se va exercita de acum încolo controlul obştesc. Astfel, de mult se simţea nevoia creşterii responsabilităţii faţă de îndatoririle ce le revin, nu numai celor care vînd produsele in magazine, ci şi a celor care fabrică aceste produse, deoarece o seamă de nemulţumiri, în rîndul cetăţenilor, erau cauzate tocmai de calitatea necorespunzătoare a unor produse. în acelaşi spirit, in vederea curmării fenomenelor încă existente de birocratism şi formalism, din diferite sectoare de activitate cu publicul, socotesc necesar ca intervenţia controlului obştesc, eficient şi operativ, să se facă simţită şi in activitatea oficiilor de pensii, a celor de recrutare şi repartizare a forţei de muncă, a întreprinderilor de construcţii de locuinţe şi a oficiilor pentru construcţia de locuinţe proprietate personală, propun ca articolul 5 să fie completat în consecinţă. Pornind de la faptul că răspunderea generală pentru organizarea şi conducerea activităţii de control obştesc revine Frontului Unităţii Socialiste, consider că art. 21 trebuie reformulat in sensul că, anual, consiliile locale ale F.U.S. şi nu echipele de control obştesc vor prezenta, în adunări cetăţeneşti pe cartiere, comune sau sate, dări de seamă despre activitatea desfăşurată de controlul obştesc, la care să participe toţi factorii cu îndatoriri şi atribuţii in acest domeniu. Mihai CADA tehnician, responsabilul comisiei de control obştesc a comitetului sindicatului de la fabrica „Banatul" — Timişoara IN DEZBATERE PUBLICĂ PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ORGANIZAREA ______________________________________ 4 DIN SPIRITUL DEMOCRAŢIEI NOASTRE SOCIALISTE CETĂŢENII SUNT CHEMAŢI SA PARTICIPE LA PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII UNOR SECTOARE DE LARG INTERES SOCIAL ŞI FUNCŢIONAREA CONTROLULUI OBŞTESC cinema • Facerea lumii: CENTRAL — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30, AURORA — 9,30; 12, 15; 17,45, la grădină — 20,15, TOMIS — 9; 11,45; 14,30; 17,15, la grădină — 20,15, GIULEȘTI — 15,30; 18; 20,30, GRĂDINA DOINA — 20. • Hello, Dolly (ambele serii — pe ecran panoramic) : PATRIA — 9,30; 13; 16,30; 20. ?Şi caii se împuşcă, nu-i așa ? : APITOL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — 20, FAVORIT — 9; 11,45; 14,30; 17,15; 20. • Dă-i înainte, cowboy : BUCUREȘTI — 9; 11,15; 13,30; 16,30; 18,45; 1. SALA PALATULUI — 17,15 (seria de bilete — 3665); 20,15 (seria de bilete — 3666). • Elefantul Slowly : FESTIVAL — 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21, la grădină — 20. • Vulpile şi şoriceii : DOINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • O floare şi doi grădinari: LUCEAFĂRUL — 9; 12,30; 16; 19,30, EXCELSIOR — 9; 12,30; 16; 19,30, GRIVIŢA — 9; 12,30; 16; 19,30, FLAMURA — 9; 12,30; 16; 19,30, MODERN — 9; 12,30; 16; 19,30, STADIONUL DINAMO — 20. • Bătălia de pe Neretva : FEROVIAR — 9; 12,30; 16; 19,30, MELODIA — 9; 12,30; 16; 19,30, GLORIA — 9; 12,30; 16; 19,30, GRADINA MODERN — 20,15. • Cazul C.L. : VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. • Aventurile lui Tom Sawyer ; Moartea lui Joe Indianul — 9,15; 12,30; 15,45, Program de filme documentare — 18,45—20,45 în continuare : TIMPURI NOI. • Judex — 9; 10,30; 12,30; 14,30, Martorul acuzării — 16,30; 18,45, Deşertul roşu — 21 : CINEMATECA (sala Union). • Preţul puterii : LUMINA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,30; 20,45. Îl In arşiţa nopţii : ÎNFRĂŢIREA NTRE POPOARE — 15,30; 17,45; 20. • Secretul din Santa Vittoria : BUZEŞTI — 14,30; 17,15, la grădină — 20,30. • Eu, Francisc Skorina : DACIA — 8,45—20 în continuare. • Sunetul muzicii : BUCEGÎ — 10; 16,30; 20, la grădină — 20, ARTA — 16, la grădină — 20. • Mihai Viteazul : UNIREA — 16,30; 20,15, la grădină — 20,15. • Butch Cassidy şi Sundance Kid: LIRA — 15,30; 18, la grădină — 20,15, FLOREASCA — 15,30; 18; 20,15, MIORITA — 9, 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GRADINA VITAN — 20,15. • Haiducii Iul Şaptecal : Zestrea domniţei Ralu : DRUMUL SĂRII — 15,30; 19,15, FERENTARI — 15, 19, MOŞILOR — 15,30; 19. • Serata : VOLGA — 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; 20,30. • Printre colinele verzi : RAHOVA — 15,30; 18, 20,15. • Pan Wolodyjowski : PROGRESUL — 15,30; 19. • Doar un telefon : CRINGAŞI — 16, 18; 20. • Domiciliul conjugal : VIITORUL — 18; 18; 20. • Cronometrul POPULAR — 15,30. • Clanul sicilienilor : POPULAR — 18; 20,15. • Pe cometă : MUNCA — 16; 18; 20. • Chemarea frontului : COSMOS — 15,30. • Cei trei care au speriat Vestul : COSMOS — 18; 20,15, PACEA — 16; 18; 20. teatre • Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Comedia) : Regele Lear — 20. (sala Studio) : Să nu-ţi faci prăvălie cu scară — 20. • Teatrul de comedie : Fata Morgana — 20. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din str. Alex. Sahia) : Puricele în ureche — 20. • Teatrul Giuleşti : Aceşti Îngeri trişti — 19,30. • Teatrul liric Constanţa (în sala Teatrului de operetă) : O noapte în Veneţia — 20. • Teatrul „Ţăndărică““ (sala din Calea Victoriei) : Peter Pan — 17. • Teatrul de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ : Fetele Didinei — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala Savoy) : Micul infern — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română“ : La izvoarele de frumusețe — 18,30. • Circul „Globus“ : Arena primăverii — 19,30. Noile structuri organizatorice impun noi metode de lucru Cutreierînd ogoarele judeţului Constanţa, admirînd starea culturilor de cereale, ne-am gîndit la eforturile neobosite ale mecanizatorilor. „Sesiunea lor de examene“, începută la însămînţări, continuînd acum cu lucrările de întreţinere a culturilor, care se desfăşoară în condiţii deosebite faţă de trecut. Reorganizarea staţiunilor de mecanizare a agriculturii şi deservirea de către ele a unor suprafeţe de 10 000—12 000 hectare — cit cuprind consiliile intercooperatiste —, rolul ce li s-a atribuit de „mecanic“ al cooperativelor agricole ; lărgirea şi diversificarea gamei de servicii pe care le efectuează ; legarea strînsă a veniturilor realizate de mecanizatori de producţiile pe care le obţin fermele şi brigăzile de cîmp — sînt doar cîteva din mutaţiile petrecute în viaţa acestor unităţi ca urmare a aplicării măsurilor adoptate de partid pentru perfecţionarea organizării, conducerii şi planificării agriculturii. Cum era firesc, reorganizarea activităţii staţiunilor de mecanizare a agriculturii a impus adaptarea muncii de partid din aceste unităţi la noile condiţii, în vederea folosirii premiselor favorabile create de cadrul organizatoric ce a fost adoptat. Sunt semnificative în acest sens măsurile iniţiate în ultimul timp de organizaţia de bază din S.M.A. Castelu : instruirea şi repartizarea celor mai buni mecanici pentru întreţinerea şi repararea utilajelor de irigat, concomitent cu un complex de măsuri pentru pregătirea a zeci de ţărani cooperatori ca motopompişti la exploatarea sistemelor de irigaţii ; mecanizatorii membri de partid din Castelu, şi după exemplul lor, cei din Cuza Vodă, Siminoc, Poarta Albă şi-au propus ca, în afara terenului pentru semănat, să execute o lucrare suplimentară de nivelare a terenului pentru a înlesni semănatul la aceeaşi adîncime, păstrarea rezervei de apă în sol. Se cuvine remarcat că in staţiunile de mecanizare a agriculturii din Chirnogeni, Adamclisi, Pantelimonul de Sus, Castelu, centrul de greutate al muncii de partid se află nu la sediul staţiunii, ci în secţii. Factor deosebit de important deoarece, în felul acesta, organizaţiile de bază sau grupele de partid au posibilitatea să acţioneze nemijlocit, cu supleţe, prompt, pentru realizarea principalelor obiective care le stau în faţă. Este concludentă în această privinţă activitatea grupei de partid de la secţia de mecanizare nr. 2 Plopeni, care a orientat întreg arsenalul muncii politice spre soluţionarea problemelor legate de calitatea lucrărilor efectuate şi policalificarea mecanizatorilor. Evident, această concentrare a muncii de partid la nivelul secţiei, în grupa de partid, acolo unde îşi desfăşoară activitatea curentă mecanizatorii şi se decide, în ultimă instanţă, soarta recoltei, nu poate îndreptăţi nicidecum organizaţia de bază din cadrul staţiunii să se limiteze la rolul de a „însuma“ rezultatele activităţii grupelor de partid dispersate în cooperativele agricole pe care le deservesc. Odată cu coordonarea eforturilor acestora spre realizarea obiectivelor comune, ea este chemată să acţioneze pentru facilitarea schimbului de experienţă. Or, tocmai în acest domeniu lucrurile şchioapătă. Ne spunea la un moment dat tovarăşul Gheorghe Diaconu, organizatorul grupei de partid din secţia de la Plopeni : „Cum pot să ştiu ce fac cei din Chirnogeni, cind eu muncesc zi de zi, aci, la Plopeni? La secţie ajungem numai cind sintem convocaţi la adunarea generală a organizaţiei. Dar şi atunci fiecare discută tot despre problemele secţiei in care lucrează, intrucit nu cunoaşte ce se întimplă la vecini“. Desigur, există factori de natură obiectivă care determină o atare stare de lucruri : mecanizatorii lucrează dispersat, se întîlnesc rareori la secţie , cit despre faptul că se cunosc puţin, că nu ştiu „ce se întimplă la vecini“, aceasta ţine de felul în care se desfăşoară activitatea organizaţiei de bază. In timp ce organizaţia de bază de la S.M.A. Chirnogeni a renunţat, în ultimul timp, să faciliteze dialogul permanent „de la distanţă“ dintre mecanizatorii celor trei secţii prin foaia volantă, limitîndu-se la activitatea gazetei de perete aflată la sediul staţiunii (de altfel atit de anostă şi aridă incit nu atrage pe nimeni), la S.M.A. Pantelimonul de Sus această foaie a devenit un mesager statornic între mecanizatorii celor cinci secţii. Stabilirea unei corelaţii strînse a veniturilor mecanizatorilor cu producţiile pe care le obţin fermele şi brigăzile din cîmp a avut, în ultimul timp, o înrîurire favorabilă asupra ansamblului activităţii secţiilor mecanice. Pornind tocmai de la noile structuri organizatorice, de la ancorarea muncii de partid în veriga de bază, ca şi de la faptul că activitatea unei— , ■ ■ canizatorilor din secţii se desfăşoară cot la cot cu aceea a beneficiarilor acestor lucrări — ţăranii cooperatori — s-ar justifica pe deplin ca şi raporturile dintre grupa de partid a mecanizatorilor şi organizaţiile de bază din ferme şi brigăzi, ale căror formaţii lucrează acum în acord global, să marcheze un progres, in sensul unei mai strînse conlucrări. Or, deşi eficienţa practică a unei asemenea conlucrări a organizaţiilor de partid apare limpede, nu am putut afla măcar un caz cinci mecanizatori membri de partid să fi fost invitaţi la adunările generale ale organizaţiilor de bază din fermele sau brigăzile pe care le deservesc, spre a afla din sursa cea mai autorizată cum e apreciată munca lor şi a stabili în comun măsuri pentru îmbunătăţirea ei. Desigur, iniţiativa unor asemenea raporturi de conlucrare directă, operativă, ar putea veni din ambele sensuri. Tot atit de util ar fi ca la adunările grupelor de partid ale mecanizatorilor să fie invitaţi şefi de fermă, brigadieri, secretari ai organizaţiilor de bază din C.A.P., spre a exprima punctul de vedere al cooperatorilor despre calitatea muncii prestate de mecanizatori. O dovedeşte practica încetăţenită la secţia Nistoreşti, unde preşedintele cooperativei agricole, Ioan Ciurea, vine adesea în mijlocul mecanizatorilor şi unde nu este dezbaterea grupei de partid a acestora la care el să nu participe. In cursul investigaţiilor a reieşit, totodată, că atenţia primordială acordată in mod îndreptăţit de organizaţiile de partid din S.U.A. aspectelor legate de executarea la timp optim şi de cea mai bună calitate a lucrărilor agricole, întreţinerea şi repararea parcului de maşini şi utilaje, se cere îmbinată cu impulsionarea eforturilor pentru diversificarea prestărilor de servicii către cooperativele agricole. Tot atât de importante s-ar dovedi şi acţiunile care să vizeze mai buna folosire a potenţialului inginerilor, tehnicienilor, a experienţei muncitorilor cu înaltă calificare profesională în vederea autoutilării staţiunilor, modernizării unor procese de producţie, producerii pe plan local a unor piese de schimb. Absenţa unor asemenea obiective de pe agenda de lucru a unor organizaţii de partid ale mecanizatorilor, ca şi a comitetelor de partid din Chirnogeni, Adamclisi se explică şi prin aceea că secretarii acestor comitete comunale trec doar o dată la cîteva luni prin secţiile staţiunii, iar atunci cind le „vizitează“, numai de problemele specifice muncii de partid nu se ocupă. La numai cîteva luni de la adoptarea noii structuri organizatorice a unităţilor de mecanizare a agriculturii, activitatea organizaţiilor de partid din S.U.A. se află într-un continuu proces de perfecţionare. Neîndoielnic, in confruntarea cu sarcinile ce le stau în faţă, vor fi în măsură să folosească condiţiile propice create spre a-şi spori rolul de forţă dinamizatoare a colectivelor de mecanizatori. Constantin MORARU Radu APOSTOL Viaţa de partid în staţiunile de maşini agricole Fabrica de medicamente „Terapia* din Cluj — vedere interioară „TERAPIA“ - EMBLEMA UNEI FABRICI DE SĂNĂTATE Binecunoscută în apă şi peste hotare, fabrica de medicamente şi produse chimice „Terapia“ de la Cluj va cunoaşte în decursul actualului cincinal o amplă dezvoltare şi modernizare, ceea ce-i va crea condiţii în vederea sporirii producţiei de 2,8 ori faţă de realizările din cincinalul precedent. In prezent, fabrica „Terapia“ produce peste 100 de sortimente de medicamente, sub formă de comprimate, drajeluri, soluţii, capsule, fiole etc., precum si aproape tot pe atîtea alte semifabricate proprii. O atenţie deosebită se dă produselor de sinteză fină şi medie, precum şi produselor din sintezele industriale, cum ar fi : cloramfenicolul, calciu gluconic etc. Pe agenda medicamentelor noi, în acest an vor mai figura încă cinci, iar alte două noi medicamente , realizate de către prof. dr. docent Octavian Fodor se găsesc în stadiu de experimentare clinică. O fructuoasă activitate desfășoară colectivul fabricii „Terapia“ în cooperare cu Fabrica de antibiotice din Iași pentru realizarea penicilinelor semisintetice. Demn de remarcat este faptul că în cele 5 luni din acest an, colectivul fabricii clujene a obţinut, peste plan, o producţie marfă valorînd mai mult de 1,4 milioane lei Al. MUREŞAN corespondentul „Scînteii" t . 10,00—11,00 Teleșcoală • Literatura română . Originalitatea operei lui Creangă. Prezintă prof. Maria Pavnotescu • Chimie : Valența. Prezintă prof. dr. docent Victor Sahini. 18,00 Deschiderea emisiunii. Revista literară TV. 18,30 De ziua voastră, copil ! 19,15 Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară • Sport. 20,10 România ’75. Un milion de noi locuri de muncă. Implicaţiile economico-sociale ale creşterii populaţiei active. Prevederile actualului cincinal prezentate şi comentate de Virgil Pîrvu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării, conf. dr. Mircea Bulgaru, director în Direcţia Centrală de Statistică. 20:30 Seară de teatru : „Ultima întrebare” de Ştefan Berciu. In distribuţie : Silvia Popovici, Telly Barbu, Tudorel Popa, Septimiu Sever, Ştefan Iordache, Chirii Economu. Scenografia : arh. Armand Cristea. Regia : Ştefan Traian Roman. 21,45 Breviar Juridic. 22:00 In turneu la Bucureşti... Trio-ul Dave Brubeck. Invitatul formaţiei — saxofonistul Gerry Mulligan. 22,20 Opinia dv. : „Dezbateri literar-artistice”. Pictură şi sculptură în marea expoziţie naţională de la Sala Dalles. Participă : Ion Frunzetti, Dan Hăulică, Vasile Drăguţ. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. SCl NII El A - marți 1 iunie 1971 FAPTUL DIVERS Parcul Porţilor * de Fier Direcţia monumentelor naturii a întocmit de curind un proiect pentru înfiinţarea, in apropierea ■ Porţilor de Fier, a unuia dintre cele mai mari şi mai interesante parcuri naturale din ţară. Desfâşurat pe un teritoriu ce se întinde practic de-a lungul întregului defileu muntos al Dunării, el va cuprinde, printre altele, o serie de zone de mare interes ştiinţific şi turistic : Vasiea Cernei, muntele Domogled, rezervaţiile naturale de la Bahna, Gura Văii-Virciorova, peştera Topolniţei, Cazanele. După cum se vede, o rezervaţie unică nu numai prin întinderea ei, prin varietatea florei şi faunei sale specifice, ci şi prin bogata ■ sa paletă peisagistică de o neasemuită frumuseţe. Beneficiind şi de o importantă reţea de amenajări turistice dintre care amintim campingul ce se va construi in apropierea satelor I Cireşu şi Balta — viitorul parc natural va întruni, desigur, toa- I te condiţiile pentru a fi căutat de vizitatori. ■ Patrula a sosit la timp Intr-una din zilele trecute, pe I Şoseaua Nordului, in dreptul Parcului Herăstrău, Constantin I Petraşcu, în vîrstă de 23 de ani (str. Paharnicului 25) l-a înjunghiat cu un cuţit pe Costel Pavel de 20 de ani (str. Zăgazului 76). In momentul în care făptaşul intenţiona să dispară s-a în- t tîlnit însă cu o patrulă de mi- I liţie. Căpitanul Marin Radu şi serg. maj. Ion Radu au pornit imediat după el. Pentru a scăpa de urmăritori, C.P. a încercat să traverseze înot lacul Herăstrău, dar a fost „pescuit" înainte de a ajunge la mal. La aceasta a contribuit şi Fănică Matei, paznic la I.C.A.R. In momentul de faţă, victima, care a suferit o intervenţie chirurgicală la spitalul de urgenţă, se află în afară de orice pericol. Urmează ca ancheta, în curs de desfăşurare, să precizeze amănuntele acestei tentative de omor, iar vinovatul să fie deferit organelor de justiţie. Vinovaţii să răspundă! Trenul de marfă nr. 18 482, format din 16 vagoane Încărcate cu piatră, oprise în stația C.F. Robăneşti (Dolj). Urma să se efectueze o manevră pentru descărcarea primelor 8 vagoane. După decuplare, acestea au fost tractate spre cabina nr. 1 în vederea trecerii lor pe o altă linie. Deodată însă ele au fost ajunse din urmă de... celelalte 8 vagoane de care abia fuseseră despărţite, fără ca acestea să fi fost, în prealabil, asigurate ! In urma acestui fapt, între cele două grupuri de vagoane s-a produs o tamponare violentă, soldată cu accidentarea a 5 persoane. La scurt timp după aceea, una dintre victime a decedat. Organele de resort cercetează acum în mod amănunţit cauzele acestui accident, datorat — evident — unei grave şi nepermise neglijenţe. Gongul final! Pornit la plimbare după un chef de zile mari, Gheorghe Tofan din Brăila s-a oprit in faţa Teatrului de păpuşi din localitate. Simţea nevoia „să se dea în spectacol“. N-avea insă parteneri. A acostat doi trecători, dar aceştia, deşi molestaţi, au ieşit repede din „scenă“. In această situaţie, a intrat în holul teatrului, unde a început „o reprezentaţie“, tot atit de puţin amicală, cu primul salariat ce i-a apărut în cale. După acest „intermezzo“, a reapărut in stradă şi a oprit un taxi, pentru a-i rupe antena şi a-1 lua la bătaie pe şofer. „Comedia“ nu putea insă să dureze la nesfîrșit. Erau de-acum suficiente... acte pentru a fi suspendată. Continuarea și apoi... căderea cortinei urmează, în curind, la tribunal. Lovitura de graţie Duminică la Tg. Jiu s-a consumat ultima etapă a campionatului judeţean de fotbal. Situată pînă atunci pe locul 3 in clasament, echipa „Gorjul“ urma să întîlnească formaţia „Voinţa“ din localitate. Calculele făcute (probabil nu numai pe hîrtie) arătau că „Gorjul“ putea deveni lider. Pentru aceasta, trebuia să cîştige insă ultimul meci cu 23-0 ! Imposibil ? Şi, totuşi, minunea s-a produs ! Arbitrată cu „competenţă şi autoritate“ de Marcel Stere, partida dintre „Gorjul“ şi „Voinţa“ s-a încheiat cu scorul de... 25-0 ! Băieţii de la „Gorjul“ s-au Îmbrăţişat fericiţi (bineînţeles, împreună cu... adversarii de la „Voinţa“) pentru acest „succes“. După meci, insă, comisia judeţeană de fotbal le-a dat o adevărată „lovitură de graţie“, precizîndu-le că pentru a cîştiga campionatul aveau nevoie, de fapt, de 27-0 ! Deşi meciul şi-a pierdut astfel orice miză, rămîne de văzut cum îl vor „omologa“ acum forurile de resort. Rubrică redactată de Dumitru TIRCOB Gheorghe DAVID cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii"