Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)

1971-09-26 / nr. 8919

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8919 Duminică 26 septembrie 1971 6 PAGINI — 30 BANI PREGĂTIREA PROPAGANDIŞTILOR 9 la nivelul cerinţelor unui învăţămînt de partid profund militant în curind se va deschide învăţămîntul de partid, antrenînd intr-un am­plu proces de studiere aprofundată a politicii partidului mai mult de două milioane de comunişti, precum şi oameni ai muncii nemembri de partid. Noul an de studiu debutează în condiţii deosebite, sub auspiciile înal­telor exigenţe puse în faţa propagandei de partid de amplul program de edu­caţie comunistă adoptat de conducerea partidului. Este bine cunoscut rolul ce revine în cadrul acestui program învăţămîntului de partid, ca instrument de excepţională importanţă pentru promovarea largă în mase a ideologiei partidului nostru, a politicii sale marxist-leniniste, pentru educarea parti­nică, revoluţionară a membrilor de partid. In propunerile de măsuri prezen­tate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., s-a subliniat necesitatea îmbunătăţirii „organizării învăţă­mîntului de partid, a formelor de pregătire politică şi ideologică a cadrelor şi a membrilor de partid, a maselor largi de oameni ai muncii, în vederea dezvoltării spiritului partinic, revoluţionar, a ridicării nivelului muncii de partid“. La consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei, precum şi cu prilejul dezbaterii desfăşurate în cadrul întregului partid a sarcinilor ce revin organelor şi organizaţiilor de partid în aplicarea progra­mului de educaţie comunistă, au fost scoase la iveală un şir de lipsuri care s-au manifestat in învăţămîntul de partid , tendinţe de formalism, aborda­rea abstractă a unor probleme, slaba legătură cu viaţa, cu aspectele concrete ale activităţii organizaţiilor de partid, manifestări de tehnicizare, combati­vitate scăzută faţă de mentalităţile şi atitudinile înapoiate etc. încă de la primele activităţi destinate pregătirii noului an de învăţă­­mînt se impune ca întreaga atenţie a organelor şi organizaţiilor de partid să fie îndreptată spre înlăturarea acestor neajunsuri, spre crearea tuturor condiţiilor ca munca de propagandă să se ridice la nivelul exigenţelor actuale. Cursurile de pregătire a pro­pagandiştilor de la sate şi oraşe care se desfăşoară în prezent sunt me­nite să contribuie la înarmarea teo­retică şi metodologică a propagandiş­tilor, încît aceştia să poată asigura un conţinut cit mai bogat învăţămin­­tului, să-i confere acel caracter dina­mic, combativ, profund partinic, re­clamat de cerinţele actualei etape. Investigaţiile noastre în câteva ju­deţe au arătat că desfăşurarea cursu­rilor răspunde acestor cerinţe. Potri­vit indicaţiilor conducerii partidului, programele lor au fost axate pe ex­plicarea clară a elementelor funda­mentale ale politicii partidului, a ideilor, tezelor, aprecierilor cuprinse in documentele de partid, in artico­lele şi cuvintările secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Una dintre cele mai izbutite expu­neri prezentate în faţa propagandişti­lor din judeţul Botoşani ni s-a pă­rut aceea despre făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — etapă calitativ nouă în progresul e­­conomic şi social al României. Pre­legerea a fost orientată spre releva­rea contribuţiei originale aduse de partidul nostru, prin elaborarea aces­tui concept, la imbogăţirea tezauru­lui gindirii marxist-leniniste. Au tre­zit interes îndeosebi explicaţiile sub­stanţiale, susţinute de o bogată do­cumentare, date de lector cu privire la mutaţiile radicale, calitative, ce intervin în această nouă etapă de dezvoltare a ţării noastre în struc­tura forţelor de producţie, perfecţio­narea sistemului unitar al relaţiilor de producţie socialiste, adincirea de­mocraţiei socialiste, transformarea conştiinţei oamenilor noii societăţi. El a reuşit totodată să pună in lumină relaţia dialectică, interdependenţa strînsă dintre diferitele laturi ale procesului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, şi cu deosebire influenţa pe care o are ri­dicarea nivelului de conştiinţă asupra activităţii desfăşurate de oameni în producţie,­in viaţa socială şi politică. Consemnăm ca reuşite şi expune­rile ţinute la Piteşti şi Suceava des­pre adincirea colaborării intre ţările socialiste. Pornind de la trăsăturile proprii integrării economice socialis­te, care o disting profund, cali­tativ de integrarea capitalistă, pre­legerile au examinat modul în care se reflectă aceste trăsă­turi in Programul complex, recent a­­doptat, al adîncirii şi perfecţionării in continuare a colaborării şi dezvol- Silviu ACHIM Dan CUCU (Continuare în pag. a IV-a) La cooperativa agricola din Piatra-sat, se lu­crează cu toate forţele la semă­natul griului Foto : M. Andreescu Istorii oarecum uitate Intr-un roman fantastic al lui Wells, abătindu-se pu­fin de la şosea personajul încalcă nu se ştie ce zid in­vizibil şi se pomeneşte in altă lum­e. Cutie mică in cutie mare, o lume IN INTERIORUL alteia este ciudăţenia de care am dat deunăzi la Satu- Mare. Intîlnirea s-a produs intr-o fabrică. Există uzine şi fabrici mari al căror nume nu poate fi aflat privin­­du-le : înlocuiesc firma cu o lozincă, sau nici măcar. Aici insă, cu litere uriaşe şi foarte frumoase, care aco­peră un întreg perete exterior de hală, citeşti fără efort: Fabrica de maşini casnice. Uitaţi-vă la aragazul pe care-l aveţi în bucătărie : sunt 99 la sută şanse să fi fost fabricat aici. S-au produs pînă acum mult peste un milion asemenea maşini, plus sobe, încălzitoare de apă, reşouri, maşini cu combustibil solid sau — cum spun cu satisfacţie oamenii de aci — „tot ce înseamnă administrarea flăcării in gospodăria omului“. O bandă poartă aragazurile atît de repede, incit mun­citorul de la verificare are o flacără care nu se stinge nici o clipă. Înainte folosea un scăpărici și dădea foc ochiurilor numai cind sosea un aragaz în dreptul lui ; acum însă aragazurile se perindă imediat unul după PICĂTURA DE CERNEALĂ altul, n-ar avea cînd să stingă flacăra şi cind s-o rea­­prin­d­. Hala e organizată „ca pe roţi" (cu conveiere şi benzi intr-adevăr pe roţi) şi deodată, trecind de aparatajul modern, dai de un zid necăjit, cu cărămizi roşcate, roase de vreme. Ai ajuns in pragul altei lumi. Intri prin deschizătura care reprezenta altădată o uşă şi dai de un atelier de reparaţii la cald. E o hală miti­tică in jurul căreia, într-o largă îmbrăţişare de beton, s-a clădit marea hală de azi. Cea mică e tot ce a ră­mas din vechea fabrică fondată de fraţii Princz în 1906, o hală de vreo 12 metri pe 25, afumată şi amărită, teri­toriu al trecutului, cam a şaizecea parte din suprafaţa de azi. Am întrebat cîţiva muncitori ce e cu hala aceea, şi nu ştiau decit că-i veche. Le pare firesc să lucreze într-o hală aerisită, mult automatizată, şi să nu-şi bată prea mult capul cu felul cum se lucra la reparatul batozelor pe vremea fraţilor Princz. Flacăra e mereu aprinsă, se construiesc anual zeci de mii de apartamente, şi mai toate au nevoie de aragaz , n-avem mult timp pentru re­constituiri. Totuşi, in ziua cînd i se povesteşte unui tinăr cum se lucra pînă mai deunăzi, parcă iţi pare rău că nu poţi să-i arăţi „fabrica in fabrică“ de la Satu-Mare : va fi dărimată pină într-o lună. — Nu s-ar putea s-o lăsăm aşa, ca o curiozitate, ca un muzeu de adus aminte ? — Nu, tovarăşe. Ducă-se pe pustii ! Mai sînt locuri d-astea: să le dărimăm mai repede. Cincinalul ne aduce jumătate de milion de apartamente noi, iar multe au nevoie de aragazuri noi. Nu s-ar putea fabrica araga­zuri la care simpla întoarcere a butonului să fie sufi­cientă pentru aprindere, fără a mai fi nevoie de chibrit? — Trebuie să ţinem seama de greutăţile tehnice, răs­pund specialiştii fabricii. Aduceţi-vă aminte de unde am pornit istorii uitate. Fabrica din Satu-Mare exportă mult şi este competitivă. Nu s-ar putea să fabricăm aragazuri la care simpla întoarcere a butonului să fie suficientă ? Sergiu FARCAŞAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ! ! PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI AGRICOLE Este de maximă importanţă să fie folosit din plin timpul prielnic ZIUA şi NOAPTEA TULCEA TIMIŞ INCA MULT PORUMB DE RECOLTAT PE SUPRAFEŢELE DESTINATE INSĂMINŢÂRII GRIULUI Vremea nefavorabilă cu care a debutat toamna din a­­cest an a întirziat executarea lucrărilor agricole şi în judeţul Timiş. Iată de ce era de aşteptat ca o dată cu îmbunătăţirea timpului, iar acest lucru s-a petrecut cam la începutul acestei săptămîni, pe ogoarele timişene să se producă un reviriment puternic, toate forţele umane şi tehnice urmînd să fie angrenate cu întreaga lor ca­pacitate la recoltarea culturilor de toamnă, pregătirea terenului pentru insămînţări şi declanşarea semănatului. In cea mai mare parte a cooperativelor agricole de pro-a­ducţie acest lucru a fost pe deplin înţeles, comuniştii, şi ceilalţi lucrători de pe ogoare, însufleţiţi de indicaţiile preţioase din scrisoarea secretarului general al partidu­ ,­lui, sporindu-şi eforturile pentru a termina cit mai grab­nic recoltatul şi a executa un timp optim semănatul ma­sei verzi, orzului şi, în special, al griului. In decurs de circa o săptămînă, porumbul a fost strins de pe 13 la sută din suprafaţă (11 203 ha din 86 751 ha cultivate). A sporit şi ritmul de recoltare a florii-soarelui, la circa 1 500 ha pe zi. Concomitent, se execută arăturile şi pregăti­rea terenului pentru insămînţări. Prin utilizarea mai bună a capacităţii tractoarelor şi celorlalte maşini şi uti­laje au fost arate 71 200 ha, faţă de 138 755 ha planificate (52 la sută). Peste media pe judeţ, uneori cu realizări duble, se situează la lucrările de recoltare şi la pregă­tirile pentru insămînţări cooperativele agricole din raza de activitate a S.M.A., de la Gottlob, Topolovăţul Mare, Lenauheim, Sinnicolau Mare­ şi altele. In ziua de 23 septembrie am poposit in mai multe coo­perative agricole din partea de sud a judeţului, urmărind in­ mod deosebit modul in care se respectă indicaţia privind recoltarea cu prioritate a culturilor de pe supra­feţele care vor fi insămînţate cu griu. La C.A.P. Liebling. Cezar IOANA corespondentul „Scînteii" La PORŢILE DE FIER Ultimul hidroagregat în probe tehnologice Sîmbătă la ora 14:­25 apele Dunării au pus în mişcare ul­timul hidroagregat al puterni­cei centrale electrice româneşti de la Porţile de Fier. Montorii şi constructorii scriu astfel epi­­­­logul celei mai memorabile o­­pere de pînă acum a progra­mului de electrificare a ţării — sistemul hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre, a că­rui construcţie a început cu mai bine de 7 ani în urmă, în colaborare cu popoarele Iugo­slaviei socialiste. Prima rotire a turbinei, mo­ment care marchează începerea probelor sale tehnologice, a de­curs în condiţii­­ foarte bune, ceea ce demonstrează pe de o parte, buna calitate a suban­­samblelor livrate de către în­treprinderile industriei noastre constructoare de maşini, iar pe de alta — calitatea ireproşabi­lă a lucrărilor de montaj — a declarat corespondentului Ager­­pres — Marin Coandă — la ci­teva minute după începerea probelor, Ilie Mircea, inginer şef al şantierului energomon­­taj. Situaţiile operative ale şan­tierului arată că acest eveni­ment se petrece cu 5 zile mai devreme faţă de angajamentul asumat de montori in întrece­rea socialistă şi cu peste două luni în avans faţă de terme­nele menţionate in planul de stat. (Agerpres) (Continuare în pag. a II-a) La Işalniţa, virtuţile muncitoreşti sporesc valenţele chimiei La început a fost Ucea. S-au mai construit două, patru, opt. (Ulterior încă nouă). Vor urma oare şai­sprezece, treizeci şi două, şaizeci şi patru ? Sunt fac­torii unei progresii geome­trice ? Nu, sunt factorii progre­sului chimiei româneşti, e­­tapele „chimice“ ale pro­cesului de industrializare, sunt rezultatele cincinalelor — combinatele chimice. In „progresia chimică“ românească, Craiova a fost a patra. A fost primul pilon al producţiei chimice inte­grate , integrată, adică pre­­luind materia primă brută, trecînd-o prin prelucrări succesive pină la diversifi­carea maximă, pînă la ulti­mele consecinţe posibile. Producţie chimică integrată — o definiţie aridă de dic­ţionar ? Se poate. Dar aici, la Işalniţa, ariditatea dispa­re, lumea mirifică a reac­ţiilor capătă contur mate­rial. La şapte kilometri de Craiova, la combinatul Chi­mic, cei patru atomi de hi­drogen care îmbrăţişează atomul de carbon şi care, laolaltă, răspund la apela­tivul „metan“, sunt siliţi să devină vizibili şi să-şi uite numele pentru a primi, de la oameni, altele : azotat de amoniu, nitrocalcar, uree , garanţii imbatabile pen­tru recolte viitoare gene­roase. De-a lungul evului socia­list stema băniei craiovene şi-a îmbogăţit an de an in­semnele prin dezvoltarea industrială. In 1971 Craiova vine cu pondere semnifica­tivă în economia naţională, combinatul chimic livrind ţării 30 la sută din toată producţia de îngrăşăminte destinată consumului in­tern. Privite de departe, coloa­nele de sinteză ale combi­natului şi hiperboloidele cu două pinze ale hidrocentra­lei Işalniţa apar ca o orgă, dominată, la rindu-i, de uriaşa „pipă“ — mereu fu­­megîndă — prin care se evacuează către tării fuioa­rele galben-roşcate ale oxi­­zilor de azot. Intrat în com­binat, imaginea vizuală in­terferează pe cea sonoră. Timp de douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi pa­tru, în atmosferă se filtrea­ză acordurile unei simfonii, un acord adine al materiei. Incerc să-mi imaginez tim­brul sonor al acestor locuri, înainte de construirea com­binatului. Să fi dominat vuietul vîntului ? Ţesătura filigranată a instalaţiilor pare de cînd lumea. In urmă cu un deceniu, pe locurile astea se trudea la grădinărit. Pămîntul obliga la eforturi uriaşe, pentru citeva kilograme de varză, ardei, roşii, vinete. Prea puţin pentru dorinţa de muncă a localnicilor. Foar­te aproape, în „Bariera­ Vîlcii“, la Gherceşti, sutele de atmosfere ale metanului ÎNSEMNĂRILE UNUI REPORTER AJUNS TIRZIU LA LOCUL FAPTELOR erau lăsate să lîncezească în simplă potenţialitate. Trebuia intervenit şi s-a intervenit. Politica consec­ventă a partidului, de dez­voltare armonioasă a tutu­ror zonelor ţării, a pus în valoare şi aici virtuţi şi po­tenţialităţi nebănuite. Cei plecaţi au început să se reîntoarcă. Vor continua să se reîntoarcă. Astăzi, în perimetrul celor 200 de hectare ale combina­tului s-au reunit peste 5 500 de inteligenţe, harnicii, vo­inţe care sunt hotărite să facă totul pentru ca şi jocu­rile natale să fie conectate la magistralele economice ale socialismului, să fie ri­dicate la nivelul vieţii celei mai noi a ţării. Dacă la Craiova au fost „sacrifica­te“ două sute de hectare de teren aşa-zis agricol, „sa­crificiul“ are un efect mai mult decit generos : ingră­­şămintele chimice produse aici, la Işalniţa, pot ferti­liza 4,5 milioane de hec­tare. Mircea BUNEA (Continuare în pag. a V-a) DEFECŢIUNI PĂGUBITOARE IN APROVIZIONAREA CU SĂMINŢA In judeţul Tulcea, la consfătuirea de lucru a activului din agricultură, s-a făcut o amplă analiză a cauzelor o­­biective şi subiective care au determinat ca în unele uni­tăţi agricole să nu se obţină recolte corespunzătoare la griu. Cel mai mare neajuns l-a constituit amplasarea de­fectuoasă a culturilor — 42 la sută din suprafaţa cul­tivată a urmat după cereale păioase din care o mare parte în anul doi, trei şi chiar patru. Pentru toamna a­­ceasta, în fiecare unitate, s-au studiat toate posibilităţile ca cele 49 850 ha ce se vor cultiva cu griu să urmeze după cele mai favorabile premergătoare şi pe cele mai fertile terenuri. In general se poate aprecia că în uni­tăţile agricole din judeţul Tulcea s-a făcut o bună pre­gătire şi organizare a campaniei de însămînţare a cul­turilor de toamnă. Acum, cînd numeroase cooperative agricole — Sarina­­suf, Agighiol, Nalbant, Pecineaga, Beştepe, Lăstuni — au trecut la semănatul orzului şi griului, important este să se asigure aplicarea întocmai a măsurilor stabilite. Se ridică însă citeva probleme care trebuie să stea in aten­ţia specialiştilor, a­ organelor de partid şi agricole jude­ţene. In zilele care urmează, semănatul va incepe cu toate forţele. Or, din ultima situaţie operativă a direc­ţiei generale agricole rezultă că mai sunt de atat 11 845 ha din cele care urmează a se însămînţa cu culturi de toamnă. Punem această problemă deoarece au rămas de arat tocmai terenurile ocupate de prăşitoare , porumb şi floarea-soarelui după care urmează să fie semănat griul. Pentru a se respecta planul de amplasare stabilit, este necesar ca unităţile agricole din raza staţiunilor pentru mecanizare din comunele Horia, Cerna, Topologu, Valea Nucarilor și Tulcea,­­unde lucrările sunt întîrziate, să se recolteze cu prioritate parcelele de porumb după care urmează griul. Nu este admisă nici o derogare de la planul de amplasare stabilit. D­in planul de măsuri organizatorice stabilit de comitetul judeţean de partid pentru buna desfăşurare a campaniei Aurel PAPACIUC (Continuare în pag. a IlI-a) CRONICA INTERNĂ în săptămina pe care o comentăm azi au continuat să se desfăşoare plenarele lărgite ale comitetelor ju­deţene de partid, dedicate analizei muncii politico-educative in lumina propunerilor de măsuri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a orientărilor ferme cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea cu lucrătorii din sectoarele ideologiei şi culturii. Despre însemnătatea acestor plenare, despre spiritul lor activ, militant, despre caracterul constructiv, oglindit şi în miile de sugestii, de idei prac­tice pentru îmbunătăţirea muncii po­­litico-ideologice şi cultural-educative am mai avut prilejul să ne pronun­ţăm. Cu certitudine, dezbaterea am­plă din partid, cu participarea unor largi categorii de oameni ai muncii, a acestor probleme decisive pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste, pen­tru afirmarea omului nou constituie un moment deosebit in viaţa noastră social-politică, o veritabilă şcoală de educaţie politică, o modalitate activă de stimulare a iniţiativei şi respon­sabilităţii colective. Dovezi ale răspunderii faţă de des­tinul societăţii noastre, faţă de în­făptuirea obiectivelor economice pot fi, de altfel, descifrate cu limpezime în participarea entuziastă la muncă în fabrici şi pe ogoare. Luăm cu­noştinţă din presă de marele efort ce se depune in agricultură pentru folo­sirea fiecărei zile bune de lucru, pen­tru a se încheia în timp optim cule­sul, a se executa lucrările de semănat, la timp şi de calitate, a se desfăşura în condiţii cit mai bune toate lucră­rile agricole — condiţie hotăritoare a unei recolte bogate a anului viitor. Din fabrici şi uzine, tot mai multe colective, judeţe întregi raportează îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele nouă luni, expresie a valo­rificării mai bune a resurselor inter­ne, umane şi materiale, prin­­tr-o judicioasă organizare a produc­ţiei şi a muncii, expresie a realis­mului obiectivelor economice propuse, a conştiinţei oamenilor că prin năr­­nicia lor participă la lucrarea pro­priului lor viitor. Din ace­astă pers­pectivă se cer, de altfel, interpretate şi lucrările recent incheiate în Capi­tală ale Conferinţei de ergonomie, în cadrul căreia s-au expus concluzii preţioase cu privire la relaţia om-ma­­şină-mediu, s-au investigat — pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice şi a datelor practicii — posibilităţile pentru valorificarea optimă a pu­terii de muncă şi creaţie a omu­lui, pentru organizarea ştiinţifică a procesului de producţie. Tot in această săptămină, presa a informat pe larg asupra atribuţiilor şi structurilor organismului nou creat. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socia­liste. Denumirea sa, atribuţiile mul­tiple ce-i revin in opera de formare şi educare a omului nou, cu o con­ştiinţă Înaintată, socialistă, cu un vast orizont cultural, componenţa acestui consiliu, cuprinzînd reprezentanţi ai tuturor factorilor care concură la e­­dificarea culturii, la opera multiplu educaţională sunt mărturii ale so­luţionării concrete, adoptării unor măsuri şi structuri organizatorice a­­decvate sarcinilor diferite de la o etapă la alta. Consiliul Culturii şi E­Nicolae DRAGOŞ (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale Domnul ABDUL RAHMAN EL­IRIANI Preşedintele Consiliului Republican al Republicii Arabe Yemen Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Arabe Yemen, am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări pen­tru progresul poporului yemenit prieten, pentru continua dezvoltare a relaţiilor dintre ţările noastre, în interesul păcii şi cooperării interna­ţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Răspunzînd felicitărilor primite cu ocazia reinvestirii sale în funcţie, premierul iranian a transmis următoarea telegramă : Excelenţei Sale Domnul ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii­­Socialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj de felicitări transmis şi doresc să vă exprim, la rîndul meu, urări de sănătate şi succes continuu, precum şi de prosperitate pentru poporul român prieten— AMIR ABBAS HOVEYDA Prim-ministru al Iranului

Next