Scînteia, septembrie 1971 (Anul 40, nr. 8894-8923)
1971-09-26 / nr. 8919
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 8919 Duminică 26 septembrie 1971 6 PAGINI — 30 BANI PREGĂTIREA PROPAGANDIŞTILOR 9 la nivelul cerinţelor unui învăţămînt de partid profund militant în curind se va deschide învăţămîntul de partid, antrenînd intr-un amplu proces de studiere aprofundată a politicii partidului mai mult de două milioane de comunişti, precum şi oameni ai muncii nemembri de partid. Noul an de studiu debutează în condiţii deosebite, sub auspiciile înaltelor exigenţe puse în faţa propagandei de partid de amplul program de educaţie comunistă adoptat de conducerea partidului. Este bine cunoscut rolul ce revine în cadrul acestui program învăţămîntului de partid, ca instrument de excepţională importanţă pentru promovarea largă în mase a ideologiei partidului nostru, a politicii sale marxist-leniniste, pentru educarea partinică, revoluţionară a membrilor de partid. In propunerile de măsuri prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., s-a subliniat necesitatea îmbunătăţirii „organizării învăţămîntului de partid, a formelor de pregătire politică şi ideologică a cadrelor şi a membrilor de partid, a maselor largi de oameni ai muncii, în vederea dezvoltării spiritului partinic, revoluţionar, a ridicării nivelului muncii de partid“. La consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei, precum şi cu prilejul dezbaterii desfăşurate în cadrul întregului partid a sarcinilor ce revin organelor şi organizaţiilor de partid în aplicarea programului de educaţie comunistă, au fost scoase la iveală un şir de lipsuri care s-au manifestat in învăţămîntul de partid , tendinţe de formalism, abordarea abstractă a unor probleme, slaba legătură cu viaţa, cu aspectele concrete ale activităţii organizaţiilor de partid, manifestări de tehnicizare, combativitate scăzută faţă de mentalităţile şi atitudinile înapoiate etc. încă de la primele activităţi destinate pregătirii noului an de învăţămînt se impune ca întreaga atenţie a organelor şi organizaţiilor de partid să fie îndreptată spre înlăturarea acestor neajunsuri, spre crearea tuturor condiţiilor ca munca de propagandă să se ridice la nivelul exigenţelor actuale. Cursurile de pregătire a propagandiştilor de la sate şi oraşe care se desfăşoară în prezent sunt menite să contribuie la înarmarea teoretică şi metodologică a propagandiştilor, încît aceştia să poată asigura un conţinut cit mai bogat învăţămintului, să-i confere acel caracter dinamic, combativ, profund partinic, reclamat de cerinţele actualei etape. Investigaţiile noastre în câteva judeţe au arătat că desfăşurarea cursurilor răspunde acestor cerinţe. Potrivit indicaţiilor conducerii partidului, programele lor au fost axate pe explicarea clară a elementelor fundamentale ale politicii partidului, a ideilor, tezelor, aprecierilor cuprinse in documentele de partid, in articolele şi cuvintările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Una dintre cele mai izbutite expuneri prezentate în faţa propagandiştilor din judeţul Botoşani ni s-a părut aceea despre făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — etapă calitativ nouă în progresul economic şi social al României. Prelegerea a fost orientată spre relevarea contribuţiei originale aduse de partidul nostru, prin elaborarea acestui concept, la imbogăţirea tezaurului gindirii marxist-leniniste. Au trezit interes îndeosebi explicaţiile substanţiale, susţinute de o bogată documentare, date de lector cu privire la mutaţiile radicale, calitative, ce intervin în această nouă etapă de dezvoltare a ţării noastre în structura forţelor de producţie, perfecţionarea sistemului unitar al relaţiilor de producţie socialiste, adincirea democraţiei socialiste, transformarea conştiinţei oamenilor noii societăţi. El a reuşit totodată să pună in lumină relaţia dialectică, interdependenţa strînsă dintre diferitele laturi ale procesului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, şi cu deosebire influenţa pe care o are ridicarea nivelului de conştiinţă asupra activităţii desfăşurate de oameni în producţie,in viaţa socială şi politică. Consemnăm ca reuşite şi expunerile ţinute la Piteşti şi Suceava despre adincirea colaborării intre ţările socialiste. Pornind de la trăsăturile proprii integrării economice socialiste, care o disting profund, calitativ de integrarea capitalistă, prelegerile au examinat modul în care se reflectă aceste trăsături in Programul complex, recent adoptat, al adîncirii şi perfecţionării in continuare a colaborării şi dezvol- Silviu ACHIM Dan CUCU (Continuare în pag. a IV-a) La cooperativa agricola din Piatra-sat, se lucrează cu toate forţele la semănatul griului Foto : M. Andreescu Istorii oarecum uitate Intr-un roman fantastic al lui Wells, abătindu-se pufin de la şosea personajul încalcă nu se ştie ce zid invizibil şi se pomeneşte in altă lume. Cutie mică in cutie mare, o lume IN INTERIORUL alteia este ciudăţenia de care am dat deunăzi la Satu- Mare. Intîlnirea s-a produs intr-o fabrică. Există uzine şi fabrici mari al căror nume nu poate fi aflat privindu-le : înlocuiesc firma cu o lozincă, sau nici măcar. Aici insă, cu litere uriaşe şi foarte frumoase, care acoperă un întreg perete exterior de hală, citeşti fără efort: Fabrica de maşini casnice. Uitaţi-vă la aragazul pe care-l aveţi în bucătărie : sunt 99 la sută şanse să fi fost fabricat aici. S-au produs pînă acum mult peste un milion asemenea maşini, plus sobe, încălzitoare de apă, reşouri, maşini cu combustibil solid sau — cum spun cu satisfacţie oamenii de aci — „tot ce înseamnă administrarea flăcării in gospodăria omului“. O bandă poartă aragazurile atît de repede, incit muncitorul de la verificare are o flacără care nu se stinge nici o clipă. Înainte folosea un scăpărici și dădea foc ochiurilor numai cind sosea un aragaz în dreptul lui ; acum însă aragazurile se perindă imediat unul după PICĂTURA DE CERNEALĂ altul, n-ar avea cînd să stingă flacăra şi cind s-o reaprind. Hala e organizată „ca pe roţi" (cu conveiere şi benzi intr-adevăr pe roţi) şi deodată, trecind de aparatajul modern, dai de un zid necăjit, cu cărămizi roşcate, roase de vreme. Ai ajuns in pragul altei lumi. Intri prin deschizătura care reprezenta altădată o uşă şi dai de un atelier de reparaţii la cald. E o hală mititică in jurul căreia, într-o largă îmbrăţişare de beton, s-a clădit marea hală de azi. Cea mică e tot ce a rămas din vechea fabrică fondată de fraţii Princz în 1906, o hală de vreo 12 metri pe 25, afumată şi amărită, teritoriu al trecutului, cam a şaizecea parte din suprafaţa de azi. Am întrebat cîţiva muncitori ce e cu hala aceea, şi nu ştiau decit că-i veche. Le pare firesc să lucreze într-o hală aerisită, mult automatizată, şi să nu-şi bată prea mult capul cu felul cum se lucra la reparatul batozelor pe vremea fraţilor Princz. Flacăra e mereu aprinsă, se construiesc anual zeci de mii de apartamente, şi mai toate au nevoie de aragaz , n-avem mult timp pentru reconstituiri. Totuşi, in ziua cînd i se povesteşte unui tinăr cum se lucra pînă mai deunăzi, parcă iţi pare rău că nu poţi să-i arăţi „fabrica in fabrică“ de la Satu-Mare : va fi dărimată pină într-o lună. — Nu s-ar putea s-o lăsăm aşa, ca o curiozitate, ca un muzeu de adus aminte ? — Nu, tovarăşe. Ducă-se pe pustii ! Mai sînt locuri d-astea: să le dărimăm mai repede. Cincinalul ne aduce jumătate de milion de apartamente noi, iar multe au nevoie de aragazuri noi. Nu s-ar putea fabrica aragazuri la care simpla întoarcere a butonului să fie suficientă pentru aprindere, fără a mai fi nevoie de chibrit? — Trebuie să ţinem seama de greutăţile tehnice, răspund specialiştii fabricii. Aduceţi-vă aminte de unde am pornit istorii uitate. Fabrica din Satu-Mare exportă mult şi este competitivă. Nu s-ar putea să fabricăm aragazuri la care simpla întoarcere a butonului să fie suficientă ? Sergiu FARCAŞAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ! ! PENTRU SUCCESUL CAMPANIEI AGRICOLE Este de maximă importanţă să fie folosit din plin timpul prielnic ZIUA şi NOAPTEA TULCEA TIMIŞ INCA MULT PORUMB DE RECOLTAT PE SUPRAFEŢELE DESTINATE INSĂMINŢÂRII GRIULUI Vremea nefavorabilă cu care a debutat toamna din acest an a întirziat executarea lucrărilor agricole şi în judeţul Timiş. Iată de ce era de aşteptat ca o dată cu îmbunătăţirea timpului, iar acest lucru s-a petrecut cam la începutul acestei săptămîni, pe ogoarele timişene să se producă un reviriment puternic, toate forţele umane şi tehnice urmînd să fie angrenate cu întreaga lor capacitate la recoltarea culturilor de toamnă, pregătirea terenului pentru insămînţări şi declanşarea semănatului. In cea mai mare parte a cooperativelor agricole de pro-aducţie acest lucru a fost pe deplin înţeles, comuniştii, şi ceilalţi lucrători de pe ogoare, însufleţiţi de indicaţiile preţioase din scrisoarea secretarului general al partidu ,lui, sporindu-şi eforturile pentru a termina cit mai grabnic recoltatul şi a executa un timp optim semănatul masei verzi, orzului şi, în special, al griului. In decurs de circa o săptămînă, porumbul a fost strins de pe 13 la sută din suprafaţă (11 203 ha din 86 751 ha cultivate). A sporit şi ritmul de recoltare a florii-soarelui, la circa 1 500 ha pe zi. Concomitent, se execută arăturile şi pregătirea terenului pentru insămînţări. Prin utilizarea mai bună a capacităţii tractoarelor şi celorlalte maşini şi utilaje au fost arate 71 200 ha, faţă de 138 755 ha planificate (52 la sută). Peste media pe judeţ, uneori cu realizări duble, se situează la lucrările de recoltare şi la pregătirile pentru insămînţări cooperativele agricole din raza de activitate a S.M.A., de la Gottlob, Topolovăţul Mare, Lenauheim, Sinnicolau Mare şi altele. In ziua de 23 septembrie am poposit in mai multe cooperative agricole din partea de sud a judeţului, urmărind in mod deosebit modul in care se respectă indicaţia privind recoltarea cu prioritate a culturilor de pe suprafeţele care vor fi insămînţate cu griu. La C.A.P. Liebling. Cezar IOANA corespondentul „Scînteii" La PORŢILE DE FIER Ultimul hidroagregat în probe tehnologice Sîmbătă la ora 14:25 apele Dunării au pus în mişcare ultimul hidroagregat al puternicei centrale electrice româneşti de la Porţile de Fier. Montorii şi constructorii scriu astfel epilogul celei mai memorabile opere de pînă acum a programului de electrificare a ţării — sistemul hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre, a cărui construcţie a început cu mai bine de 7 ani în urmă, în colaborare cu popoarele Iugoslaviei socialiste. Prima rotire a turbinei, moment care marchează începerea probelor sale tehnologice, a decurs în condiţii foarte bune, ceea ce demonstrează pe de o parte, buna calitate a subansamblelor livrate de către întreprinderile industriei noastre constructoare de maşini, iar pe de alta — calitatea ireproşabilă a lucrărilor de montaj — a declarat corespondentului Agerpres — Marin Coandă — la citeva minute după începerea probelor, Ilie Mircea, inginer şef al şantierului energomontaj. Situaţiile operative ale şantierului arată că acest eveniment se petrece cu 5 zile mai devreme faţă de angajamentul asumat de montori in întrecerea socialistă şi cu peste două luni în avans faţă de termenele menţionate in planul de stat. (Agerpres) (Continuare în pag. a II-a) La Işalniţa, virtuţile muncitoreşti sporesc valenţele chimiei La început a fost Ucea. S-au mai construit două, patru, opt. (Ulterior încă nouă). Vor urma oare şaisprezece, treizeci şi două, şaizeci şi patru ? Sunt factorii unei progresii geometrice ? Nu, sunt factorii progresului chimiei româneşti, etapele „chimice“ ale procesului de industrializare, sunt rezultatele cincinalelor — combinatele chimice. In „progresia chimică“ românească, Craiova a fost a patra. A fost primul pilon al producţiei chimice integrate , integrată, adică preluind materia primă brută, trecînd-o prin prelucrări succesive pină la diversificarea maximă, pînă la ultimele consecinţe posibile. Producţie chimică integrată — o definiţie aridă de dicţionar ? Se poate. Dar aici, la Işalniţa, ariditatea dispare, lumea mirifică a reacţiilor capătă contur material. La şapte kilometri de Craiova, la combinatul Chimic, cei patru atomi de hidrogen care îmbrăţişează atomul de carbon şi care, laolaltă, răspund la apelativul „metan“, sunt siliţi să devină vizibili şi să-şi uite numele pentru a primi, de la oameni, altele : azotat de amoniu, nitrocalcar, uree , garanţii imbatabile pentru recolte viitoare generoase. De-a lungul evului socialist stema băniei craiovene şi-a îmbogăţit an de an insemnele prin dezvoltarea industrială. In 1971 Craiova vine cu pondere semnificativă în economia naţională, combinatul chimic livrind ţării 30 la sută din toată producţia de îngrăşăminte destinată consumului intern. Privite de departe, coloanele de sinteză ale combinatului şi hiperboloidele cu două pinze ale hidrocentralei Işalniţa apar ca o orgă, dominată, la rindu-i, de uriaşa „pipă“ — mereu fumegîndă — prin care se evacuează către tării fuioarele galben-roşcate ale oxizilor de azot. Intrat în combinat, imaginea vizuală interferează pe cea sonoră. Timp de douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru, în atmosferă se filtrează acordurile unei simfonii, un acord adine al materiei. Incerc să-mi imaginez timbrul sonor al acestor locuri, înainte de construirea combinatului. Să fi dominat vuietul vîntului ? Ţesătura filigranată a instalaţiilor pare de cînd lumea. In urmă cu un deceniu, pe locurile astea se trudea la grădinărit. Pămîntul obliga la eforturi uriaşe, pentru citeva kilograme de varză, ardei, roşii, vinete. Prea puţin pentru dorinţa de muncă a localnicilor. Foarte aproape, în „Bariera Vîlcii“, la Gherceşti, sutele de atmosfere ale metanului ÎNSEMNĂRILE UNUI REPORTER AJUNS TIRZIU LA LOCUL FAPTELOR erau lăsate să lîncezească în simplă potenţialitate. Trebuia intervenit şi s-a intervenit. Politica consecventă a partidului, de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a pus în valoare şi aici virtuţi şi potenţialităţi nebănuite. Cei plecaţi au început să se reîntoarcă. Vor continua să se reîntoarcă. Astăzi, în perimetrul celor 200 de hectare ale combinatului s-au reunit peste 5 500 de inteligenţe, harnicii, voinţe care sunt hotărite să facă totul pentru ca şi jocurile natale să fie conectate la magistralele economice ale socialismului, să fie ridicate la nivelul vieţii celei mai noi a ţării. Dacă la Craiova au fost „sacrificate“ două sute de hectare de teren aşa-zis agricol, „sacrificiul“ are un efect mai mult decit generos : ingrăşămintele chimice produse aici, la Işalniţa, pot fertiliza 4,5 milioane de hectare. Mircea BUNEA (Continuare în pag. a V-a) DEFECŢIUNI PĂGUBITOARE IN APROVIZIONAREA CU SĂMINŢA In judeţul Tulcea, la consfătuirea de lucru a activului din agricultură, s-a făcut o amplă analiză a cauzelor obiective şi subiective care au determinat ca în unele unităţi agricole să nu se obţină recolte corespunzătoare la griu. Cel mai mare neajuns l-a constituit amplasarea defectuoasă a culturilor — 42 la sută din suprafaţa cultivată a urmat după cereale păioase din care o mare parte în anul doi, trei şi chiar patru. Pentru toamna aceasta, în fiecare unitate, s-au studiat toate posibilităţile ca cele 49 850 ha ce se vor cultiva cu griu să urmeze după cele mai favorabile premergătoare şi pe cele mai fertile terenuri. In general se poate aprecia că în unităţile agricole din judeţul Tulcea s-a făcut o bună pregătire şi organizare a campaniei de însămînţare a culturilor de toamnă. Acum, cînd numeroase cooperative agricole — Sarinasuf, Agighiol, Nalbant, Pecineaga, Beştepe, Lăstuni — au trecut la semănatul orzului şi griului, important este să se asigure aplicarea întocmai a măsurilor stabilite. Se ridică însă citeva probleme care trebuie să stea in atenţia specialiştilor, a organelor de partid şi agricole judeţene. In zilele care urmează, semănatul va incepe cu toate forţele. Or, din ultima situaţie operativă a direcţiei generale agricole rezultă că mai sunt de atat 11 845 ha din cele care urmează a se însămînţa cu culturi de toamnă. Punem această problemă deoarece au rămas de arat tocmai terenurile ocupate de prăşitoare , porumb şi floarea-soarelui după care urmează să fie semănat griul. Pentru a se respecta planul de amplasare stabilit, este necesar ca unităţile agricole din raza staţiunilor pentru mecanizare din comunele Horia, Cerna, Topologu, Valea Nucarilor și Tulcea,unde lucrările sunt întîrziate, să se recolteze cu prioritate parcelele de porumb după care urmează griul. Nu este admisă nici o derogare de la planul de amplasare stabilit. Din planul de măsuri organizatorice stabilit de comitetul judeţean de partid pentru buna desfăşurare a campaniei Aurel PAPACIUC (Continuare în pag. a IlI-a) CRONICA INTERNĂ în săptămina pe care o comentăm azi au continuat să se desfăşoare plenarele lărgite ale comitetelor judeţene de partid, dedicate analizei muncii politico-educative in lumina propunerilor de măsuri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a orientărilor ferme cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la consfătuirea cu lucrătorii din sectoarele ideologiei şi culturii. Despre însemnătatea acestor plenare, despre spiritul lor activ, militant, despre caracterul constructiv, oglindit şi în miile de sugestii, de idei practice pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative am mai avut prilejul să ne pronunţăm. Cu certitudine, dezbaterea amplă din partid, cu participarea unor largi categorii de oameni ai muncii, a acestor probleme decisive pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste, pentru afirmarea omului nou constituie un moment deosebit in viaţa noastră social-politică, o veritabilă şcoală de educaţie politică, o modalitate activă de stimulare a iniţiativei şi responsabilităţii colective. Dovezi ale răspunderii faţă de destinul societăţii noastre, faţă de înfăptuirea obiectivelor economice pot fi, de altfel, descifrate cu limpezime în participarea entuziastă la muncă în fabrici şi pe ogoare. Luăm cunoştinţă din presă de marele efort ce se depune in agricultură pentru folosirea fiecărei zile bune de lucru, pentru a se încheia în timp optim culesul, a se executa lucrările de semănat, la timp şi de calitate, a se desfăşura în condiţii cit mai bune toate lucrările agricole — condiţie hotăritoare a unei recolte bogate a anului viitor. Din fabrici şi uzine, tot mai multe colective, judeţe întregi raportează îndeplinirea sarcinilor de plan pe primele nouă luni, expresie a valorificării mai bune a resurselor interne, umane şi materiale, printr-o judicioasă organizare a producţiei şi a muncii, expresie a realismului obiectivelor economice propuse, a conştiinţei oamenilor că prin nărnicia lor participă la lucrarea propriului lor viitor. Din această perspectivă se cer, de altfel, interpretate şi lucrările recent incheiate în Capitală ale Conferinţei de ergonomie, în cadrul căreia s-au expus concluzii preţioase cu privire la relaţia om-maşină-mediu, s-au investigat — pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice şi a datelor practicii — posibilităţile pentru valorificarea optimă a puterii de muncă şi creaţie a omului, pentru organizarea ştiinţifică a procesului de producţie. Tot in această săptămină, presa a informat pe larg asupra atribuţiilor şi structurilor organismului nou creat. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste. Denumirea sa, atribuţiile multiple ce-i revin in opera de formare şi educare a omului nou, cu o conştiinţă Înaintată, socialistă, cu un vast orizont cultural, componenţa acestui consiliu, cuprinzînd reprezentanţi ai tuturor factorilor care concură la edificarea culturii, la opera multiplu educaţională sunt mărturii ale soluţionării concrete, adoptării unor măsuri şi structuri organizatorice adecvate sarcinilor diferite de la o etapă la alta. Consiliul Culturii şi ENicolae DRAGOŞ (Continuare în pag. a V-a) Excelenţei Sale Domnul ABDUL RAHMAN ELIRIANI Preşedintele Consiliului Republican al Republicii Arabe Yemen Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Arabe Yemen, am plăcerea să adresez Excelenţei Voastre cordiale felicitări şi cele mai bune urări pentru progresul poporului yemenit prieten, pentru continua dezvoltare a relaţiilor dintre ţările noastre, în interesul păcii şi cooperării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Răspunzînd felicitărilor primite cu ocazia reinvestirii sale în funcţie, premierul iranian a transmis următoarea telegramă : Excelenţei Sale Domnul ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al RepubliciiSocialiste România Mulţumesc Excelenţei Voastre pentru amabilul mesaj de felicitări transmis şi doresc să vă exprim, la rîndul meu, urări de sănătate şi succes continuu, precum şi de prosperitate pentru poporul român prieten— AMIR ABBAS HOVEYDA Prim-ministru al Iranului