Scînteia, ianuarie 1972 (Anul 41, nr. 9016-9044)

1972-01-24 / nr. 9037

CASCADELE DE FORŢA ŞI LUMINĂ ALE OLTULUI • UZINE HIDROELECTRICE —CÎT CINCI „BICAZURI" • POTENTIAL IRIGABIL — DE 11 ORI INSULA MARE A BRĂILEI • AMĂNUNTE DESPRE STUDIUL-CADRU PRI­VIND SCHEMA DE AMENAJARE ÎN PERSPECTIVĂ A RÎULUI OLT După cum s-a anunţat, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a anali­zat şi aprobat studiul-cadru pri­vind schema de amenajare în per­spectivă a riului Olt. Prin acest stu­diu se stabilesc liniile directoare de realizare a unui vast ansamblu de lucrări hidrotehnice care vor avea efecte favorabile asupra multor ra­muri ale economiei naţionale, de pe o însemnată parte a teritoriului ţă­rii, aflată astăzi în plină dezvoltare şi modernizare. Lucrările hidroteh­nice, din care unele au şi început a fi executate, vor asigura energia e­­lectrică şi apa necesară dezvoltării in continuare a industriei, agricul­turii şi întregii vieţi sociale, vor per­mite realizarea unei noi artere de transport pe apă şi vor contribui la combaterea efectelor distructive ale apelor : inundaţii, eroziuni, înmlăş­­tiniri. Riul Olt, cu o suprafaţă a bazinu­lui de 24 mii kilometri pătraţi, re­­prezentînd circa 10 la sută din în­treg teritoriul ţării, cu o lungime de 670 km, străbate teritoriul a 6 jude­ţe : Harghita, Covasna, Braşov, Si­biu, Vilcea şi Olt. Pe malurile sale, sau în zona de influenţă imediată, se află importante centre urbane şi industriale ca Braşov, Sibiu, Rin, Vilcea, Slatina, importante zone a­­gricole, artere de comunicaţie ruti­ere şi feroviare, staţiuni balneo-cli­­materice şi zone turistice de prim rang. Prin debitul său de apă, care la vărsarea.. ip Dunăre este­­ in medie de 162 metri cubi pe secundă, Oltul se înscrie între principalele rîuri in­terioare, colectind circa 14 la sută din apele care se formează pe teri­toriul ţării noastre. In condiţii natu­rale, scurgerea debitelor pe Olt se­ caracterizează printr-o mare varia­­bilitate, perioadele de secetă cu dis­ponibilităţi de apă scăzute alternînd cu viituri care produc pagube în­semnate. Astfel, în medie, în numai 4 luni de ape mari (martie—iunie) se scurge peste 50 la sută din volu­mul anual de apă, in timp ce în pe­rioada de vară, cind necesităţile iri­gaţiilor sunt maxime, şi iarna, cînd consumul de energie electrică este mai ridicat, debitele sint scăzute. Riul OU prezintă şi un potenţial hi­droenergetic amenajabil de aproxi­mativ 3 miliarde kWh/an, ceea ce înseamnă aproape un sfert din re­sursele rîurilor interioare ale ţării în acest domeniu. Acest potenţial este concentrat în special pe sectorul cu­prins între Turnu-Roşu şi vărsarea în Dunăre şi, în mod deosebit, pe zona Brezoi—Slatina. Studiul-cadru, examinat şi apro­bat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., este rezultatul unei activi­tăţi îndelungate şi laborioase, coor­donate de Ministerul Energiei Elec­trice prin Institutul de studii şi proiectări hidroenergetice, la elabo­rarea căruia au colaborat toate mi­nisterele şi organele interesate şi, în special, Ministerul Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi C.S.E.A.L. Schema fixează jaloanele principale ale amenajării riului Olt, în vederea valorificării complexe a resurselor­­sale hidraulice, satisfacerii multiple­lor interese ale folosințelor de apă și de combatere a efectelor ei dis­tructive. Principalele folosințe care au fost determinante pentru alegerea amplasamentelor şi caracteristicilor lucrarilor hidrotehnice simii. : ener­getica, ce joacă rolul preponderent pe sectorul Făgăraş—Drăgăşani, şi irigaţiile, cu o pondere deosebită pe sectorul Slatina—Dunăre ; zona Dră­­găşani—Slatina reprezintă un sector de interferență, pe care cele două ramuri menţionate au un rol apro­ximativ egal. Ca atare, schema-cadru prevede realizarea unei cascade compuse din 31 amenajați, hidrotehnice, din care 19 pe sectorul Dăești—Dunăre. Fie­care amenajare cuprinde un lac de acumulare, creat printr-un baraj de mică sau medie înălţime, diguri de protecţie, o uzină hidroelectrică ; la unele din amenajări ,sunt prevăzute scurte canale de derivaţie. Uzinele hidroelectrice totalizează o putere instalată de 1 000 MW — adică de aproape 5 ori mai mare decit pu-Ing. Gheorghe STOICA adjunct al ministrului energiei electrice (Continuare in pag. a IlI-a) Şi la gura sobei se pot cîştiga milioane... CE DOVEDEŞTE HĂRNICIA ŞI ISCUSINŢA COOPERATORILOR PRAHOVENI Vremea s-a înăsprit. Sintem­ doar în ianua­rie ! In satele praho­vene, muncile la îndi­guiri, iigări, asanări nu se mai pot face. In schimb, se lucrează în atelierele C.A.P. ...Atelierul de tîm­­plărie al cooperativei agricole din Petroşani. I-am găsit pe meşterul Gheorghe Trandafires­­cu, dulgherii Vasilică Teodor, Nicolae Chir­­că, Florea Stoica lu­­crînd de zor ferestre şi uşi, alte sortimente comandate de cetăţenii comunei. „In orice casă veţi merge, ne spune inginera Maria Ştefan, veţi găsi oa­meni care împletesc rogojini, coşuri din ră­chită. Cojocarii croiesc şi coş bundiţe, cojocele pentru femei, confec­ţionează căciuli pentru bărbaţi. Intr-un cu­­vînt, în acest anotimp geros se creează o bună parte din venitu­rile de peste 1,5 mili­oane lei, care se obţin din aceste activităţi. Puţini săteni de la noi mai stau astăzi degea­ba, la gura sobei“. Dar numai pentru petroşeneni anul agri­col are, ca să spunem aşa, 365 de zile ? Ia­­tă-ne în comuna Buda- Palanca. Aici, numai în ultimele 10 zile s-au confecţionat pes­te 30 000 de rogojini. Comuna are circa 800 de familii şi peste 500 sunt ocupate în această îndeletnicire bănoasă. In perioada de iarnă se produc circa 500 000 de rogojini necesare sectorului de construc­ţii, grădinilor de le­gume. ...Comuna Gorgota se află la numai 20 de ki­lometri de Ploieşti. Aici se află iscusiţi constructori de căruţe şi docare. Nu mulţi, vreo 12. Dar produc­ţia obţinută pînă acum dovedeşte nu numai pricepere, ci şi multă hărnicie. Pricepere şi hărnicie care se con­cretizează în venituri anuale de aproximativ două milioane lei. Aşadar, zilele de iar­nă sunt un bun prilej pentru mulţi gospodari ai satelor de a folosi acest răgaz cu chib­zuinţă, de a crea po­sibilităţi multiple de lucru pentru coopera­tori, de a afla noi sur­se de venituri. — Recent, ne spu­nea primarul comunei Băicoi, tovarăşul Ma­rin Finichiu, consiliul popular a ajutat coo­perativa agricolă de producţie să-şi organi­zeze o nouă secţie in­dustrială de construc­ţii şi timplărie meta­lică. Am procurat tot aparatajul pentru structura electrică şi cooperatorii au în pre­zent şi materia primă. — Ce se va produce aici ? — Meşterii coopera­tori din Băicoi vor realiza garduri meta­lice cu frumoase or­namente de sudură, confecţii metalice pen­tru unele întreprin­deri. In prezent, la cooperativa agricolă din Băicoi funcţionea­ză cu bune rezultate două secţii de confec­ţionat lăzi pentru scu­le. Se produce o largă gamă de cozi-unelte, de la şurubelniţă pînă la tîrnăcop. Coopera­tiva agricolă de pro­ducţie a realizat anul trecut din aceste acti­vităţi circa 1,5 mili­oane lei. — Anul trecut — aflăm de la tovarăşul Dumitru Rencea, şeful comisiei economice de la U.J.C.A.P. — coope­rativele agricole de­­ producţie din Prahova * au înscris din activi- 4 tăţile industriale veni-­­ turi de aproape 90 mi-­­ lioane lei. i întrebăm : * — Dar in acest an 4 ce-şi propun cele 112­­ cooperative agricole­­ din judeţ la capitolul i activităţi industriale ? I — Cooperatorii au 4 făcut multe propuneri.­­ Pe baza lor s-a trecut­­ la înfiinţarea a încă 4­83 noi secţii de activi-­­ taţi industriale. Coo-­­ peratorii s-au orientat­­ bine, mai ales asupra­­ acelor produse pentru 4 care au materie primă­­ şi care se pot exe- | cuta în sezonul rece.­­ Aşa, bunăoară, vom­­ dezvolta sectoarele de 4 artizanat de cusă­­t­­uri şi covoare, de 1 confecţii, pielărie, îm­­ 4 plejituri din răchită, 7 timplărie şi rotărie şi­­ cite altele. Cifra preli-­­ minară a planului de­­ producţie pe 1972, la 4 sectoarele anexe, se ridică pînă în prezent 1 la 112 milioane lei.­­ Spun, pînă în prezent, * deoarece continuă să­­ sosească noi propuneri. i Şi cite nu se vor mai * face în adunările ge-­­ nerale. 7 ...Afară-i ger. Hîrle- \ ţul şi sapa au fost a-­i­şezate in magazii şi 1 aşteaptă să se încăl- 4 zească vremea. Oame­­nii satelor prahovene ] n-au încetat insă lu- l crul. In secţiile şi a-­­ telierele cooperativelor­­ agricole, în casele lor,­­ ei continuă să produ- . că bunuri materiale,­­ întrecîndu-se in hăr- t nicie şi pricepere. * Constantin­­ CĂPRARU­ i corespondentul * „Scînteii" \ PROLIT­ARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLI Nr. 9037 Prima ediţie Luni 24 ianuarie 1972 4 PAGINI - 30 BANI IN INDUSTRIA CON­STRUCŢIILOR DE MAŞINI PESTE 700 DE PRODUSE NOI Uzinele şi fabricile industriei construcţiilor de maşini au pre­văzut, in planul anului 1972, lansarea în producţie a peste 700 de produse noi : instalaţii industriale, maşini-unelte, apa­­rataj electronic­, calculatoare etc., rod al muncii de cercetare, al concepţiei tehnice a specia­liştilor români. Asistăm, astfel, în aceste zile, la o serie de „premiere“ în in­dustria construcţiilor de maşini. Printre acestea se numără şi motorul de tractor de 80 C.P. construit la uzinele „Tractorul“­­Braşov. Supus probelor tehnolo­gice, noul utilaj a dovedit per­formanţe superioare. In curînd,­ motorul de 80 C.P. va fi intro­dus în producţia de serie şi des­tinat unor noi tipuri de trac­toare româneşti. Un alt produs nou, ieşit recent de pe banda de montaj, este presa de 100 tone forţă, cu multiple întrebu­inţări în industriile metalurgică şi de construcţii de maşini, rea­lizată de colectivul Uzinei me­canice Sibiu. (Agerpres) Ziua de 24 ianuarie 1859, Ziua Unirii Principatelor Române — Ţara Românească şi Moldova — a înscris o pagină de aur în cartea de glorie a poporului român. Marcînd realizarea intr-o primă etapă a unităţii statale — unitate ce avea să fie desăvîrşită cu aproape şase decenii mai tîrziu — Unirea de acum 113 ani a avut pro­funde implicaţii în ansamblul vieţii societăţii româneşti, fiind punctul de plecare al unor transformări înnoitoa­re care au dus la constituirea, orga­nizarea şi consolidarea României mo­derne. început de drum, 24 ianuarie 1859 a însemnat, tot­odată, o încunu­nare a unui pro-­­­ces istoric, desfă­şurat vreme de secole. încă de la formare, poporul român, in pofida separării în mai multe formaţiuni statale, a purtat din generaţie în generaţie conşti­inţa comunităţii originii şi unită­ţii de neam,, atit de pregnant sub­liniată, pentru eine însuşi şi pentru străini, prin latinitatea şi unitatea limbii sale. Cindi in ul­timii ani ai seco­lului al XVI-lea un grup de bo­ieri munteni de­clarau că doreau să fie „în unire cu ţara Moldovei, căci suntem­ cu toţii de-o limbă şi de aceeaşi cre­dinţă“, ei nu fă­ceau decit să ex­prime o convin­gere generală care sălăşluia in inima întregului popor. Cronicarul Grigore Ureche Hărb­an­­­i m­ ar fi V7.­ 1 remarca, cîteva , că muntenii şi moldovenii se trăgeau „de la un izvod“ şi proclama sigur de sine: „Ru­mânii, cu­i se află lăcuitori şi la Ardeal şi la Maramoroş, de la un loc sint cu moldovenii şi toţi de la Rím se trag“. Spre sfîr­­şitul veacului al XVII-lea, croni­carul cărturar Miron Costin dă­dea glas aceleiaşi convingeri : „Locul dată acesta unde este acum Moldova şi Ţara Muntenească este drept Da­­chia — arăta el — cum şi tot Ardea­lul cu Maramorosul şi cu Ţara Ol­tului“. Legături economice strinse, cu tot caracterul închis al economiei­ feuda­le — cununa munţilor reprezentind nu un element de separaţie ci, dimpotri­vă, o trăsătură de tinire care oferea românilor prilej de intîlnire şi adă­post pe înălţimile şi pădurile ei ocro­titoare ; legături politice tinzînd nu rareori spre unitate — modelul cel mai strălucit în această privinţă reprezentîndu-l unificarea realizată de Mihai Viteazul, simbol pentru ge­neraţiile următoare : legături cul­turale asigurate de o puternică co­munitate de viaţă spirituală, de obi­ceiuri şi tradiţii, au reprezentat fun­dalul pe care s-a dezvoltat, in peri­oarta feudală, viaţa societăţii Hom­e­neşti. Condiţiile generate de modul de producţie feudal, ca şi împrejură­rile externe au stăvilit cursul spre unificare statală pe care unitatea po­porului român o cerea, ceea ce n-a împiedicat însă ca­u însăşi orîndui­­rea feudală să se dezvolte premisele ce aveau să asigure, într-o nouă eta­pă istorică, realizarea unităţii. O dată cu destrămarea feudalismu­lui şi ascensiunea capitalismului, cu creşterea rolului noii clase burgheze şi începuturile clasei muncitoare în­seşi, problema înfăptuirii statului u­­nitar s-a impus ca una din necesi­tăţile sociale cu caracter obiectiv, unul din obiectivele principale ale luptei poporului român. Dezvoltarea naţiunii moderne române a adus la ordinea zilei ca o cerinţă inexorabilă realizarea unui stat unitar şi inde­pendent şi totodată modern, în ca­drul căruia naţiunea trebuia să-şi găsească condiţii optime de mani­festare. Este ceea ce şi-a găsit re­flectare, pe plan spiritual, in afir­marea deosebit de puternică a con­ştiinţei naţionale. Exponenţi străluciţi ai acestei con­ştiinţe au fost spiritele luminate ale vremii din Ţara Românească, Mol­dova, Transilvania, care au desfăşu­rat în numele idealurilor de libertate şi unitate o neobosită şi pasionată activitate politică şi publicistică. Corifeii Şcolii Ardelene au răscolit inimile şi au mobilizat la lupta de eli­berare largi pături ale societăţii ro­mâneşti nu numai din Transilvania, ci din intreg teritoriul locuit de români. Puternica răscoală din 1784, adevărat război­­ ţărănesc, a arătat nu numai forţa ţărănimii transilvănene şi do­rinţa ei arzătoare de a înlătura ex­ploatarea feudală, ci totodată naşte­rea în sinul ei a unor sentimente na­ţionale, documente atestînd tendinţa răsculaţilor de a transforma pe plan Brutal Transilvania în ceea ce ea era la marea ei majoritate pe plan etnic : o ţară românească, în timpul mişcă­rii revoluţionare din 1821 — cu pro­fund ecou dincolo de munţi, pe tâ­­rîmurile transilvane — Tudor Vladi­­mirescu, animat el însuşi de o neîn­doielnică, conştiinţă naţională, îndem­na divanul din Bucureşti să stabileas­că strinse legături cu cel din Iaşi „ca unii ce sîntem de un neam, de o lege şi supt aceeaşi stăpînire...“ şi sublinia totodată necesitatea unei conlucrări politice, menită desigur a preluda viitoarea imitare statală. Necesitatea făuririi statului unitar s-a impus şi Re­gulamentului Or­ganic, care a cău­tat să uşureze vii­toarea unificare statală prin ceea ce era numit „în­ceputuri de o u­­nire mai de a­­proape între a­­mîndouă prinţi­­paturile“. Unirea nu era înţeleasă de spiritele îna­intate ale epocii numai ca o uni­ficare statală me­canică, ci ca un proces complex, menit a contribui atit la eliberarea naţională, cit şi la cea socială. „Adevărata naţiu­ne — scria Ion Codru-Drăguşanu — e numai aco­lo unde poporul e bine reprezentat prin guberniul său, e acolo unde toate sînţirile, toa­te puterile şi toa­te lucrările ţintea­­ză spre unul şi a­­celaşi scop, vaza şi reputaţiunea, respectul şi gloria poporului în afa­ră, bunăstarea şi mulţumirea fiecărei clase, fiecărui in­divid în întru“. Anul revoluţionar 1848 a adus pe primul plan al atenţiei publice, în­tre alte probleme fundamentale, şi pe aceea a făuririi unităţii statale a naţiunii române, în programele revo­luţionare din ţările române, in presa revoluţionară, în corespondenţa frun­taşilor revoluţiei, ideea viitoarei uni­tăţi este evidentă şi numai compli­catele împrejurări externe au stăvilit exprimarea ei mai pregnantă şi în­făptuirea ei, fie şi parţială. Sinteti­­zînd programele revoluţionare din Moldova, Ţara Românească şi Tran­silvania în Dorinţele partidei naţio­nale, Mihail Kogălniceanu a de­numit Unirea Principatelor „cu­nună“ şi „cheie de boltă“ a ansamblului de reforme ce se pre­conizau. Prin fluxul revoluţionar care a fiinţat între ţările române, prin conlucrarea revoluţionarilor, ideea unităţii a fost şi mai accentuat pusă in valoare şi însăşi înfrîngerea revoluţiei a scos în evidenţă faptul Dan BERINDEI şef de departament la Institutul de istorie „N. loraa" (Continuare în pag. a II-a) „UNIREA­­ NA­TIUNEA A FĂCUT O!“ 24 ianuarie 1859-moment crucial in istoria poporului român ÎN PAGINA A II-A • CARNET MUZICAL : PU­TEREA DESTINULUI • SCE­NA • CONCERTE • EXPO­ZIȚII • ECRANUL ÎN PAGINA A III-A SPORT • ACTUALITATEA LA SCHI, BOB, PATINAJ • FLACĂRA OLIMPICĂ ÎN DRUM SPRE SAPPORO ­ LOGICA STRANIE A EDUCAŢIEI FIZICE IN UNELE ŞCOLI ŞI FACULTĂŢI „Sportul este obligatoriu ...dar în mod facultativ“ • O MĂSURĂ JUDICIOASĂ, ELUDATĂ ÎN APLICARE • CUM SE „DESPOVĂREAZĂ­ PROGRAME EXCESIV DE ÎNCĂRCATE • DEZVĂLUIRILE UNEI INVESTIGĂRI ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PROFESIONAL Cu aproape un an în urmă, ziarul nostru relata pe larg despre analiza procesului de educaţie fizică şi spor­tivă a tineretului studios în cadrul colegiului Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, subliniind totodată importanţa măsurilor concrete adop­tate cu acel prilej. De atunci, o mare parte dintre soluţiile preconizate de colegiu au prins viaţă, contribuind la îmbunătăţirea activităţii de edu­caţie fizică şi sport în învăţămîn­­tul de toate gradele. In anul şcolar 1971—1972, elevii claselor I—IV din învăţămîntul de cultură generală beneficiază săptăminal de trei ore de educaţie fizică ; la liceele pedagogice, numărul orelor pe săp­­tămină s-a mărit de la trei la patru; în învăţămîntul superior s-a extins predarea obligatorie a educaţiei fi­zice şi în anul al II-lea de studii. De asemenea, s-a introdus gimnastica zilnică (8—10 minute) in întreg în­văţămîntul general, liceal şi profe­sional. Conform intenţiei de a se acoperi, pînă în 1976, necesarul de profesori de educaţie fizică, s-au inaugurat încă trei facultăţi de spe­cialitate la Piteşti, Constanţa­ şi Su­ceava. Importantă ni se pare şi re­înfiinţarea posturilor de inspectori şcolari judeţeni pentru problemele educaţiei fizice. Cu ocazia instruirii din octombrie anul trecut a inspec­torilor numiţi în cele 39 judeţe şi în municipiul Bucureşti, pe bună drep­tate a fost reliefată însă trebuinţa ■­ de a se imprima un caracter dinamic şi entuziast acestei activităţi ce poa­te influenţa puternic perfecţionarea educaţiei fizice şi sportive la toate şcolile din oraşe şi sate... Este vorba, deci, de un progres evident, faţă de precedenţii ani, atit pe planul practic, cit şi al mentali­tăţii de a privi educaţia fizică şi sportivă ca parte necesară, integran­tă, a educaţiei tineretului studios. Totuşi, în procesul de înfăptuire a măsurilor la care ne referim s-au constatat şi se constată încă unele neînţelegeri de fond a rolului educa­ţiei fizice , sunt atitudini faţă de care suntem de părere că Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului trebuie să intervină mai energic. Se ştie, de pildă, cu cită satisfac­ţie a fost primită extinderea predă­rii obligatorii a educaţiei fizice în anul al II-lea de studii din învăţă­mîntul superior. Prin această măsură , pentru a cărei aplicare s-au depus eforturi multilaterale însemnate — numărul studenţilor cuprinşi în mod organizat într-o activitate atit de utilă pentru viaţa şi sănătatea lor, pentru dezvoltarea capacităţilor lor fizice şi intelectuale aproape că s-a dublat. Iată însă că nu toţi au înţe­les utilitatea creării unui solid şi ar­monios suport fizic, atit de necesar în anii de studii, cit şi în activitatea tinărului după absolvirea facultăţii. La numai cîteva luni după adopta­rea hotărîrii de mai sus, conducerea Institutului de medicină şi farmacie din Bucureşti făcea o întîmpinare în scris (adresa nr. 8­275/17 / 1971) pro­­punind menţinerea educaţiei fizice ca disciplină facultativă nu numai pentru anul al II-lea, ci şi pentru... primul an de studii ! Propunerea, trebuie s-o recunoaştem, era de-a dreptul surprinzătoare pentru un in­stitut din mijlocul căruia au ieşit atiţia pionieri ai introducerii educa­ţiei fizice drept disciplină obligato­rie în învăţămîntul superior, în vre­muri cind această disciplină era de­parte de a fi o preocupare de ordin statal. Dacă cererea neaşteptată a Insti­tutului de medicină şi farmacie din Bucureşti a fost respinsă la timp de către Ministerul Educaţiei şi învăţă­­mîntului. In schimb, conducerile altor institute şi facultăţi din ţară au trecut mai pe ocolite la eludarea Valeriu MIRONESCU (Continuare în pag. a III-a) In contul 45 ACŢIUNI IN ÎNTREAGA ŢARĂ PENTRU CONSTITUIREA FONDULUI DE SOLIDARITATE INTERNAŢIONALĂ BUCUREŞTI. — In întreprinderile şi in­stituţiile din Capitală Apelul Biroului Exe­cutiv al Consiliului Naţional al F.U.S., întimpinat cu o de­plină adeziune de că­tre toţi oamenii mun­cii îşi găseşte în ceste zile întruchipa­rea firească în nume­roase acţiuni şi ini­ţiative menite să con­tribuie la constituirea fondului de solidarita­te internaţională. Pe baza propunerilor fă­cute de consiliile sec­toarelor, de organi­zaţiile obşteşti din componenţa sa, Bi­roul Executiv al con­siliului municipal al F.U.S. a elaborat un plan bogat de acţiuni imediate sau de per­spectivă,­­ care dă încă de pe acum o expre­sie elocventă partici­pării locuitorilor Ca­pitalei la această ac­ţiune generoasă a ţă­rii noastre. Pînă acum, au fost repartizate sec­toarelor F.U.S. 500 000 de timbre, în valoare de 2.500.000 lei, care au început să fie di­fuzate în fabrici şi in­stituţii, în cartiere şi în comunele subordo­nate. O dată cu aceas­ta, după cum ne-a relatat tov. Vasile Istrate, secretarul Bi­roului Executiv al Consiliului municipal F.U.S. Bucureşti — o pondere însemnată în acţiunea de constitui­re a fondului de so­lidaritate internaţio­nală o va avea şi sui­ta de manifestări cul­­tural-artistice şi spor­tive ale căror veni­turi vor fi depuse în contul 45. Printre al­tele, la Sala palatului vor fi organizate, cu concursul unor ar­tişti de frunte ai sce­nelor bucureştene, două spectacole care vor deveni tradiţiona­le in Capitală — „Festivalul primăve­rii“ şi „Festivalul toamnei“ — iar tea­trele dramatice şi muzicale vor organiza suplimentar 36 de spectacole in sălile proprii sau in uzine, în urma cărora se prevede realizarea unei sume de 100 000 lei. La acestea se vor adăuga şi încasările de la spectacolele si­milare ale celorlalte aşezăminte culturale bucureştene. Consiliul municipal de educaţie fizică şi sport a pre­văzut, la rîndul său, manifestări sportive de mare atracţie : gale de box, meciuri de baschet, volei şi fotbal, iar filiala A.C.R. şi-a propus organizarea u­­nui concurs de viteză şi îndemînare pe circuit închis, precum şi a unui festival polispor­tiv. Alte manifestări de largă audienţă vor fi organizate în ace­laşi scop de către in­spectoratul şcolar, care anunţă printre altele un spectacol susţinut pe un sta­dion, în preajma des­chiderii noului an şco­lar In lunile care ur­mează, bucureştenii vor avea prilejul să vizi­teze numeroase expo­ziţii cu vînzare­a unor opere de artă donate de U.A.P., a unor obiecte şi pro­duse de artizanat rea­lizate de coopera­ţia meşteşugărească, cercurile de la Pala­tul pionierilor sau de elevii din şcolile ora­şului în orele de lu­crări practice, de co­misiile de femei. În sfîrşit, printre cele­lalte acţiuni şi iniţia­tive, se cuvine men­ţionată contribuţia de­osebită la crearea a­­cestui fond al genero­zităţii a constructori­lor bucureşteni, care au hotărît să colecte­ze metale de pe şan­tiere în valoare de 500 000 lei şi să vire­ze totodată în acelaşi scop o parte din fondul premiilor şi grotifica­­ţiilor ce li se vor cu­veni pentru realizările pe care le vor obţine în cursul acestui an. GALAŢI. — Biroul Executiv al consiliu­lui judeţean F.U.S. — ne-a declarat tov. Teodor Bumistruc, se­cretarul Consiliului ju­deţean Galaţi — a or­ganizat o discuţie cu conducerile organelor judeţene de masă şi obşteşti, cooperatiste, de tineret ş.a., trecînd la stabilirea concretă a unor acţiuni pentru constituirea fondului de solidaritate interna­ţională. O parte din­tre acestea au şi fost înfăptuite. Printre al­tele, în această săptă­­mînă, a avut loc pre­miera spectacolului „Doi pe un balansoar... muzical“, susţinut de formaţia Teatrului mu­zical. De asemenea, Teatrul de stat a pre­zentat, duminică 23 ianuarie, un spectacol­­matineu pentru elevi cu piesa „Secunda 58“ de Dorel Dorian. În zilele imediat urmă­toare, în toate comu­nele şi satele judeţu­lui vor începe să se desfăşoare manifestări cultural-artistice şi sportive la care îşi vor da concursul or­ganizaţiile de masă şi obşteşti, asociaţii ale oamenilor de artă şi cultură, asociaţia spor­tivă etc. SATU-MARE.­­ După înfiinţarea co­misiei judeţene din Satu-Mare pentru con­stituirea fondului so­lidarităţii internaţio­nale, consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste din judeţ au­ ridicat, spre a difuza, 60.000 de timbre în va­loare de 300 000 lei, sumă care urmează să se verse, pînă la 20 martie, în întregi­me în cadrul fondu­lui pentru solidarita­tea internaţională Tovarăşului WILLI STOPH Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germana BERLIN Stimate tovarăşe Stoph. Afectat de vestea cu privire la starea sănătăţii dumneavoastră, vă rog să primiţi urările mele cele mai bune de însănătoşire grabnică. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next