Scînteia, noiembrie 1972 (Anul 41, nr. 9317-9346)
1972-11-01 / nr. 9317
PAGINA 2 ZILE HOTÂRITOARE PENTRU TERMINAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE Experienţa unităţilor şi judeţelor fruntaşe demonstrează că INSĂMINTARILE POT FI GRABNIC ÎNCHEIATE In cooperativele agricole din cinci judeţe, deţin numeroase unităţi agricole din ţară, însămînţările au fost terminate pe suprafeţele planificate. Cu toate acestea, rezultatele obţinute la semănat sunt încă nesatisfăcătoare. Pentru încheierea grabnică a acestei importante lucrări — stânjenită o bună bucată de vreme de timpul nefavorabil — sunt necesare măsuri energice şi o mai bună organizare. La întrebarea : CE ÎNTREPRINDEŢI PENTRU ÎNCHEIEREA INSAMINTARILOR, PENTRU EXECUTAREA UNOR LUCRARI DE BUNĂ CALITATE ? ne-au răspuns specialişti din conducerea unor direcţii generale agricole judeţene. Ing. AUREL FURFURICA, directorul Direcţiei generale agricole Prahova . „In ultimele zile, in unele locuri se înregistrează o scădere a ritmului de lucru. Această situaţie se explică prin aceea că aratul s-a terminat pe multe din suprafeţele pregătite in acest scop. Am luat măsuri ca in fiecare unitate agricolă să fie eliberate cu prioritate terenurile destinate griului. In al doilea rind, se organizează mai multe schimburi de noapte pentru pregătirea terenului si semănat. De asemenea, se iau măsuri pentru deplasarea tractoarelor din unităţile in care lucrările au fost încheiate în cele în care este nevoie de ele acum. In mod deosebit urmărim pe teren, în unităţile agricole, cauzele care determină ca unele tractoare si semănători să lucreze cu viteze scăzute. Se remarcă însă că peste tot unde se lucrează noaptea la semănat calitatea lucrărilor nu diferă de cele executate ziuă“. Datorită faptului că nu există teren pregătit, in trei zile însorite — duminică, luni şi marţi — s-a insăminţat numai 4—5 la sută din suprafaţa totală planificată, faţă de 15 la sută cit se putea însăminţa. Concluzia e una singură : toţi specialiştii direcţiei agricole şi cadrele de activişti să fie pe tereni, să urmărească înlăturarea neajunsurilor care există în organizarea muncii, să vegheze ca o dată cu grăbirea lucrărilor să fie respectate normele de calitate. Pentru grăbirea semănatului, Viteza de lucru să fie depăşită , prin organizarea schimburilor prelungite şi a lucrului in timpul nopţii, ea se poate chiar dubla. In cooperativa agricolă din Ariceşti-Rahtivani, de pildă, noaptea se lucrează la arat şi discuit, iar ziua la însămîntat. In felul acesta s-a reuşit să se însămînţeze zilnic circa 120 ha faţă de 60 cit se realiza înainte. MIHAI PETRESCU, inginer-şef la Trustul S.M.A. Buzău : „Deoarece sunt cooperative unde terenul este băltit şi nu se poate însămânţa, în urma indicaţiilor biroului comitetului judeţean de partid au fost suplimentate suprafeţele care urmează să fie însămînţate cu griu în unităţile unde terenul este zvîntat. Pentru ca lucrările să poată fi realizate intr-un timp scurt, am redistribuit tractoarele şi semănătorile. In vederea eliberării suprafeţelor destinate însăminţărilor, biroul judeţean de partid a considerat necesară mobilizarea, în continuare, a unui mare număr de salariaţi din serviciile administrative de la oraşe şi comune, în sprijinul cooperatorilor". Lucrînd ziua şi noaptea, cu asistenţa specialiştilor, cooperatorii din Valea Rimnicului, Oreavu, C. A. Rosetti, Largu şi altele din judeţul Buzău au depăşit mult media vitezei zilnice realizate pe judeţ la insămifiţatul griului. In alte unităţi însă, ritmul de lucru este necorespunzător. Aceasta se datoreşte modului defectuos in care este repartizată forţa de muncă, intîrzierii eliberării terenului. In unele cooperative agricole mai sunt de însăminţat mari suprafeţe : Săgeata — 650 ha, Clondiru — 500 ha, Buzău — 600 ha etc. Starea solului este favorabilă. Nu există scuza umidităţii ridicate sau a altor factori care să îngreuneze lucrările. Iată deci o altă concluzie care se impune : concentrarea tuturor forţelor trebuie să fie dublată de o temeinică şi gospodărească organizare a lucrului. Asupra cooperativelor rămase în urmă să se îndrepte cu precădere atenţia organelor de specialitate. ALEXANDRU PETRUŢA, director general adjunct al Direcţiei agricole Sibiu : „In judeţul nostru, faţă de etapa în care ne aflăm, semănatul griului este foarte întîrziat. Pină la 30 octombrie, din cele 25 000 ha planificate a se însăminţa In cooperativele agricole s-au realizat numai 4 000 ha, adică 16 la sută. Pentru a intensifica semănatul, au fost luate o serie de măsuri speciale. Astfel, s-a indicat să se acţioneze cu toate forţele pe terenurile in pantă cu expoziţie sudică, care se zvintă mai repede şi se pot lucra. De asemenea, in toate cooperativele agricole munca a fost organizată în schimburi prelungite şi pe timpul nopţii la arat, pregătiti chiar la semănat cu cei mai buni mecanizatori". Efectele concrete ale acestor măsuri se resimt din păcate In prea mică măsură in sporirea vitezei de lucru, care, în ultimele zile, a fost doar de 500— 600 ha pe zi la semănat, fată de 2 000 ha cit putea fi. Una din explicaţiile acestei stări de fapt trebuie căutată in faptul că unităţile care au organizat schimburi prelungite ori pe timpul nopţii pot fi numărate pe degete. Doar la cooperativele agricole din Avrig, Boian, Agnita, Porumbacu de Jos si alte câteva unităţi s-a procedat astfel. Un lucru este clar : măsuri bune s-au stabilit, dar specialiştii nu controlează pretutindeni pe teren, la fiecare loc de muncă, îndeplinirea lor. Pentru urgentarea semănatului este necesar ca specialiştii agricoli şi activiştii aflaţi pe teren să urmărească îndeaproape felul cum se lucrează in toate unităţile agricole, atît ziua cit şi pe timpul nopţii. Relatările de mai sus, ca şi experienţa pozitivă a unităţilor care au încheiat însămînţările, demonstrează că se poate grăbi ritmul acestei lucrări, sporind, printr-o concentrare de forţe, prin buna lor organizare, printr-un control tehnic permanent, viteza zilnică de lucru la semănat. CALCULELE SPECIALIŞTILOR ARATĂ CĂ IN JUDETELE RĂMASE IN URMĂ VITEZA DE LUCRU LA SEMĂNAT POATE FI DUBLATĂ PRIN: • Folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi semănătorilor • Generalizarea schimburilor prelungite și a lucrului de noapte • Eliberarea cu prioritate a terenurilor destinate griului încheierea grabnică a insămînţării griului şi celorlalte culturi de toamnă constituie in prezent una dintre cele mai urgente lucrări din agricultură. Pină in ziua de 31 octombrie a.c., potrivit datelor centralizate la ministerul de resort, semănatul griului s-a efectuat pe 65 la Sută din suprafaţa prevăzută in cooperativele agricole şi pe 67 la sută în I.A.S. In cooperativele agricole din judeţele TULCEA, CONSTANŢA, GALAŢI şi SATU-MARE, după terminarea însămînţărilor pe suprafeţele prevăzute iniţial, se lucrează cu toate forţele la depăşirea acestora. Este o acţiune de mare răspundere şi însemnătate pentru a suplini eventualele nerealizări din unele judeţe cu condiţii grele de lucru, mult intirziate la semănat. In prezent se impune urgentarea semănatului, Îndeosebi in judeţele rămase în urmă la această lucrare : TELEORMAN, ARGEŞ, OLT, BRAŞOV, SIBIU, COVASNA, HARGHITA etc. Este necesar ca toate mijloacele mecanice să fie utilizate la întreaga capacitate, în schimburi prelungite. Specialiştii să controleze zilnic starea fiecărei parcele şi să dirijeze tractoarele şi semănătorile acolo unde te poate lucra cu randament maxim. Acum, cind fiecare clipă este deosebit de preţioasă, nu se mai poate aştepta, sub nici un motiv, zvîntarea terenului pe tarlale întregi. De aceea, să se pregătească terenul şi să se însâmînţeze acele porţiuni unde pot intra tractoarele sau atelajele. Specialiştii recomandă să se mărească norma de săminţă la hectar, in limite care se pot stabili numai la faţa locului, ţinînd seama de starea fiecărei porţiuni de teren. De asemenea, este indicat să se acorde multă atenţie tratării preventive a seminţelor împotriva atacului larvelor de zabrus, iar acolo unde acestea se semnalează în cîmp, să fie aplicate imediat tratamentele necesare. Pentru a însăminţa cit mai repede întreaga suprafaţă prevăzută cu grîu, o sarcină prioritară este dublarea actualei viteze de lucru, generatizîndu-se experienţa unităţilor şi judeţelor fruntaşe. In orice condiţii, specialiştii să asigure aplicarea tuturor normelor de calitate pentru a pune baze temeinice viitoarei recolte. Stadiul insflmentării griului în cooperativele agricole (cifrele indică procentul realizat pină In ziua de 31 octombrie a.c.) BOTOŞANI S-A ÎNCHEIAT semănaţii griului Comitetul judeţean de partid Botoşani raportează Comitetului Central al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, că, in cursul zilei de 31 octombrie, unităţile de stat şi cooperatiste din judeţ au încheiat insămîntarea griului pe 73 100 ha, continuînd să însăminţeze 8 000—10 000 ha peste plan. In telegrama adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se spune : Alăturindu-se celorlalte succese ce le-am obţinut in aceste zile — terminarea recoltării porumbului şi a cartofului — acest rezultat reprezintă o expresie concludentă a puternicului patriotism ce caracterizează pe toţi cei ce muncesc pe cuprinsul judeţului nostru, un rod al eforturilor cu care organizaţiile de partid, oamenii muncii Înfăptuiesc importantele sarcini trasate de Conferinţa Naţională a partidului, un răspuns prin fapte la vibrantul mesaj adresat de dumneavoastră cu prilejul Zilei recoltei. In obţinerea acestor realizări, hotăritoare a fost munca plină de abnegaţie a ţăranilor cooperatori, mecanizatorilor, specialiştilor, in frunte cu comuniştii, ajutorul neprecupeţit al muncitorilor, elevilor, al celorlalţi salariaţi, spiritul de întrajutorare şi cooperare dintre unităţile agricole de stat, cooperatiste şi cele Industriale. Suntem hotărâţi, scump, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Se spunem Încheierea telegramei, ca şi de acum Înainte să ne mobilizăm Întreaga noastră capacitate şi pricepere, să muncim neobosit pentru Înfăptuirea cincinalului Inainte de termen, pentru gospodărirea raţională şi economisirea fondurilor Şi materialelor, a timpului, pentru creşterea responsabilităţii tuturor organizatorilor şi conducătorilor producţiei, a fiecărui salariat, a fiecărui cetăţean, in vederea sporirii contribuţiei judeţului Botoşani la întărirea şi înflorirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Raid pe şantiere de investiţii productive din Bucureşti UZINA „23 AUGUST“ (Urmare din pag. I) îndeplinit obligaţiile. Cele două maşini speciale, din import, au sosit. Beneficiarul a început montajul la prima maşină şi aici se lucrează intens. Termenul de punere în funcţiune : finele lunii noiembrie. La secţia ansamble sudate — ne-au spus constructorii — lucrările se vor încheia la 30 noiembrie. Mai sunt de pus in funcţiune podurile rulante (5), din care 3 se află în stadiu de a fi recepţionate, iar celelalte 2 urmează să fie predate în jurul lui 20 noiembrie. Nu s-a terminat încă anexa grunduire-vopsitorie ; ea va fi gata la 10 noiembrie. Iată şi părerile ing. Mircea Dumitru, şeful serviciului de investiţii de la uzina ..23 August". „ Există posibilităţi ca planul de investiţii pe anul curent să fie îndeplinit integral, dacă se vor primi urgent construcţiile metalice ce urmează să le livreze U.M. Caransebeş şi dacă I.C.S.I.M. va finaliza lucrările de la secţia de ansamble sudate. De asemenea, dacă uzina noastră va preda la montaj toate utilajele noi, realizate prin autoutilaje, pină cel tîrziu la 20 noiembrie a.c. Aţit constructorul, cit şi noi, in calitate de beneficiar, trebuie să recuperăm restanţele ! Mobilizindu-ne toate forţele, preţuind o serie de lucrări in regie proprie, avem condiţii ca, pe baza unei bune conlucrări, să punem in func(Urmare din pag. I) şi executarea investiţiilor. A doua întrebare : au avut de cîştigat ceva celelalte lucrări de pe urma acestei măsuri ? Nicidecum ! La secţia de degroşare, cu termen de punere in funcţiune in acest trimestru (şi care ar fi trebuit în mod normal să beneficieze de efective sporite de lucrători) execuţia unui şir de lucrări de construcţiimontaj este rămasă în urmă. Să spunem lucrurilor pe nume : hala pentru lingouri n-a intrat ţime toate capacităţile prevăzute in planul pe 1972. Există toate garanţiile că obiectivele amintite vor da producţie pină la sfirşitul anului . Iată o Întrebare de actualitate — căreia apropiata analiză ce se va efectua de biroul comitetului de partid al uzinei îi va da răspuns. Nimic nu trebuie să impieteze asupra bunului mers al lucrărilor, finalizării acestora cit mai repede. Este atît în interesul uzinei, cit şi al economiei. In producţie, la data stabilită prin planul de stat, din cauza slabei pregătiri a acestei investiţii. Răspunderea revine îndeosebi ministerului de resort, care a introdus această lucrare în plan, în ultimul moment. E suficient să arătăm că nici acum proiectele de execuție nu sunt asigurate în totalitate. De aceea, în loc să intilnim pe şantiere o mare concentrare de forţe umane şi mijloace tehnice pentru punerea grabnică în funcţiune a noii capacităţi, lucrul se desfăşoară destul de relaxat. Constructorul, prin Intermediul şefului de şantier, ing. Iulian Gird, a promis că va lua cele mai hotărite măsuri. Nu ne-a precizat ce fel de măsuri ne-a spus doar că ar fi nece(Urmare din pag. I) ţia metalică pentru hala monobloc a sosit cu aproape opt luni după termenul prevăzut. Deci, justificările curg cu duiumul. Numai că, in timp ce se caută scuze, lucrurile işi urmează nestingherit cursul lor păgubitor, iar ritmul de execuţie a lucrărilor este de melc. Este o situaţie intolerabilă, căreia trebuie să i se pună de urgenţă capăt, cu atit mai mult cu rit pe aceste noi capacităţi de producţie uzina conta In realizarea planului pe acest an, în fabricarea de produse solicitate de beneficiarii interni şi externi. Timpul relativ scurt rămas pină la sfirşitul acestui an trebuie intens valorificat. Fiecare oră, fiecare zi se cer folosite din Plin pentru resară triplarea numărului de muncitori. Situaţia nu este limpede ; lnlăturarea neajunsurilor impune măsuri energice şi imediate la toate nivelurile, inclusiv centrală şi minister, cuperarea cit mai rapidă a restanţelor acumulate şi punerea in funcţiune a noilor obiective. Ce perspective se întrevăd în această privinţă ? Aşa cum a rezultat din discuţiile purtate atît cu reprezentanţi ai constructorului, cit şi cu cei ai beneficiarului, există posibilitatea ca, pină la sfirşitul acestui an, capacităţile amintite să poată fi date in exploatare. Pentru aceasta se impun insă o mai strinsă colaborare între beneficiar şi constructor, conjugarea eforturilor acestora. Beneficiarul, respectiv uzina „Autobuzul", a preluat deja montarea utilajelor in hala de vopsitorie, cea mai rămasă în urmă, constituind în acest scop o echipă de lucrători formată din 95 de lăcătuşi. Din păcate, nu acelaşi lucru bun poate fi apucat despre executantul lucrărilor de investiţii. — La ora actuală, avem efectivele de lucrători practic asigurate — ne-a relatat ing. Alexandru Fonarji, directorul tehnic al I.C.S.I.M. In ipoteza că vor mai apare Întârzieri În execuţie, săptămînal, vom face analize pentru suplimentarea acestor efective. Afirmaţia este de-a dreptul surprinzătoare, ca şi cum o cauză principală a rămânerilor în urmă nu ar fi constat tocmai în lipsa forţei de muncă. In loc să asigure din timp condiţiile intensificării ritmului de execuţie, conducerea întreprinderii de construcţii aşteaptă, deci, să apară noi întîrzieri pentru a analiza situaţia. Ciudată optică, ciudat mod de rezolvare a problemelor îmbunătăţirii activităţii de investiţii în această uzină bucureşteană. ★ Au mai rămas două luni din anul în curs, timp in care în cele trei întreprinderi sunt multe lucruri de rezolvat pentru asigurarea îndeplinirii integrale a planului de investiţii, punerii în funcţiune a unor noi capacităţi în producţie. Va fi folosit pe deplin şi cit mai productiv acest timp? Se va renunţa la tactica justificărilor şi se vor concentra toate forţele tehnice, materiale şi umane pe şantierele respective ? Sunt chestiuni stringente, care trebuie analizate neîntârziat de organele şi organizaţiile de partid, în aşa fel incit activitatea de investiţii să fie îmbunătăţită radical, iar noile obiective să-şi aducă contribuţia la realizarea angajamentului industriei Capitalei : cincinalul în 4 ani şi jumătate. Nici un moment nu trebuie pierdut din vedere că orice intirziere, orice prelungire a termenului de punere în funcţiune atrage pentru societate o pierdere, — în sensul că nu se realizează la timp producţia şi acumulările băneşti aferente capacităţilor de producţie respective — influenţează negativ eficienţa investiţiilor. Anchetă realizată de Cristian ANTONESCU Dumitru CONSTANTIN Sever UT AN UZINA DE MAŞINI GRELE UZINA „AUTOBUZUL“ SCINT EIA — miercuri 1 noiembrie 1972 URGENTE LA RECOLTAT: * • Culesul, transportatul şi depozitarea mai bine corelate, pentru a împiedica orice risipă • Sprijinul ostaşilor, al miilor de salariaţi elevi şi studenţi să fie folosit acolo unde poate da cel mai mare randament Ştirile care ne sosesc din întreaga ţară demonstrează că, datorită eforturilor lucrătorilor de pe ogoare, sprijinului acordat de oamenii de la oraşe, de elevi şi studenţi, încă din primele zile ale acestei săptâmini ritmul recoltărilor s-a intensificat. Cu toate acestea, în unele judeţe suprafeţe mari de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr sunt incă nerecoltate, iar cantităţi mari de produse stau pe cîmp, supuse intemperiilor. Datele centralizate la minister relevă că pină la 31 octombrie porumbul s-a recoltat de pe 59 la sută din suprafeţele cultivate in Întreprinderile agricole de stat şi de pe 71 la sută din terenurile cooperativelor agricole. Potrivit acestei situaţii, se impune ca in judeţele Teleorman, Timiş, Ialomiţa, Buzău, Sibiu să se depună, in continuare, eforturi deosebite pentru grăbirea strîngerii porumbului in aşa fel incit fiecare ştiulete din cîmp să ajungă repede la adăpost. Specialiştii recomandă ca porumbul recoltat în cursul unei zile să nu fie lăsat un grămezi pe cîmp, deoarece umiditatea favorizează apariţia mucegaiurilor. Totodată, se cer continuate cu şi mai multă hotărire eforturile pentru stringerea şi depozitarea produselor perisabile, cum ar fi cartofii şi sfecla de zahăr. Pină ieri, cartofii au fost strlnşi de pe 71 la sută din suprafeţele cultivate In I.A.S. şi de pe 92 la sută din terenurile plantate in cooperativele agricole. Iar sfecla de zahăr a fost strinsă de pe 73 la sută din suprafeţele afectate acestei culturi. Urgentarea strîngerii recoltelor se impune stringent deopotrivă la cartofi şi sfeclă, intrucit temperaturile scăzute pot provoca la sfeclă reducerea procentului de zahăr, iar la cartofi — pierderi irecuperabile. Realităţile da pe teren arată că in judeţele Braşov şi Covasna trebuie să se concentreze mai multe forţe la recoltatul sfeclei de zahăr, iar in judeţele Mureş şi Iaşi — unde există mari cantităţi de sfeclă In grămezi pe cimp — sunt necesare măsuri pentru urgentarea transportului la fabrici sau In silozuri special amenajate. In acest scop, fiecare mijloc de transport să fie utilizat cu întreaga capacitate — ziua şi noaptea. Pentru încărcatul şi descărcatul sfeclei trebuie să fie alcătuite echipe care să lucreze in două schimburi. In ceea ce priveşte stringerea recoltei de cartofi, se impune ca, o dată cu urgentarea recoltării şi transportului — In special în Judeţele Braşov, Covasna şi Harghita, judeţe cu pondere mare la această cultură — să fie luate de Îndată măsuri pentru protejarea lor de Îngheţ. Pentru evitarea degradării lor este necesar ca incă de la scoaterea lor din pămlnt sau In spaţiile de depozitare, cartofii să fie sortaţi şi curăţaţi de pămînt, bucată cu bucată. Muncind cu şi mai multă energia, folosind toate mijloacele de care dispun, oamenii muncii din agricultură vor asigura stringerea fără pierderi a recoltei, transportul şi depozitarea ei în bune condiţii. Ajutorul atît de preţios primit din partea oamenilor muncii de la oraşa trebuie folosit pretutindeni gospodăreşte, acolo unde se simte mai mare nevoia lui. Din acest timp consacrat cu dăruire muncilor agricole să nu se risipească nici un ceas. Iată de ce — aşa ne arată exemplele bune, cit şi cele negative — este nevoie, în această privinţă, de o preocupare stăruitoare şi, mai ales, de o cit mai bună organizare.