Scînteia, februarie 1974 (Anul 43, nr. 9768-9795)

1974-02-01 / nr. 9768

PAGINA 2 "faptul] DIVERS După 27 de ani... Cu totul intimplător, intr-o discuţie dintre două paciente internate la spitalul C.F.R. din Sibiu, venind vorba de seceta grea din 1948-1947, una ii po­vesteşte celeilalte cum că in anul acela o fetiţă de ciţiva ani, de prin Moldova, ajunsese in comuna ei (Turnu-Roşu, Si­biu) şi fusese adoptată de fami­lia Ritivoi. Cealaltă pacientă, din Cobiceni (Botoşani), şi-a amintit că o fetiţă a unei veci­ne de-a ei plecase tot atunci de acasă şi i se pierduse urma. „Nu cumva ?“... Şi iată că „fe­tiţa" aceea de acum 27 de ani, pe nume Ileana Anghel, din Turnu-Roşu, care are, la rindu-i, şi ea o fetiţă, s-a dus, Împreună cu soţul, pe meleagurile Boto­şanilor, unde şi-a reintîlnit mama şi pe ceilalţi şase fraţi. In emoţia intîlnirii, n-a uitat insă de cele două paciente, a­­dresîndu-le şi pe această cale mulţumiri şi sănătate ! Faza bună... Inspectoratul judeţean Timiş al Ministerului de Interne a i­­niţiat un control asupra modu­lui in care sunt păstrate si minu­­ite valorile monetare. In afară de unele „mici" nereguli pri­vind unele chei şi sigilii, con­semnăm un fapt puţin cre­dibil, dacă n-ar fi autentic : una din casierele de la staţia C.F.R. Ti­mişoara „uitase" banii pe masă. Şi nu erau decit... 147 000 lei. Şi incă un caz şi mai şi : un delegat al I.A.S. Timişoara transporta — fără insoţitor ! — nu mai puţin de... 212 500 lei. Primindu-şi sancţiunile cuve­nite, cei in cauză şi-au amintit, probabil, și de proverbul cu „paza bună“ și „primejdia rea". îmi acordaţi­­ un... dans? Augustin Borbat, de la şan­tierul fabricii de bere din Satu- Mare, de cum a văzut arhiplin ringul de dans, s-a şi adresat, clătinindu-se, unei tinere, E.F., cu arhicunoscutul : „îmi acor­daţi... un dans ?“ Şi cum, in clătinarea lui, i s-a părut că făra clatină din cap şi că, la astfel de „cazuri", cum zice cintecul, dacă face „nazuri" se lasă cu „necazuri", A.B. a arun­cat cu vinul din pahar in obra­zul fetei. Epilog , in loc de dans, i s-au „acordat" trei luni. Nu vă jucaţi cu viaţa copiilor! Un copil de 3 ani şi jumătate, din Birlad, a fost lăsat singur in casă, cu uşa încuiată şi cu un reşou in priză. De la reşou s-a produs un scurt-circuit, de la scurt-circuit a izbucnit un in­cendiu, incendiul a fost stins, dar copilul n-a mai putut fi salvat... Scandalagiul potolit De cite ori loan N. Robotin intra (şi intra aproape in fie­care seară) in bufetul din co­muna Şanţ (Bistriţa-Năsăud), de atitea ori Începea, din te miri ce, scandalul. Şi, după fie­care scandal, se alegea cu cite o amendă „Nu-i nimic — se fă­lea el. Plătesc. Plătesc, dar fac ce vreau". Şi, mai ieri seară, a „vrut" să rămină singur un bu­fet, imbrîncindu-i pe toţi afară. Văzind că n-are spor, a spart o vitrină, iar în drum spre casă a încercat să dea foc la grajdul unui consătean pe care nu-1 a­­vea „la inimă". Prins asupra faptului, s-a şi scotocit prin bu­zunare : „Știu, amenda... Plă­tesc pe loc". De data asta insă mai are un „rest", pe care o să i-1 dea tribunalul. Solistul vocal... fluie­ră a pagubă Pe adresa filialei Casei de pensii şi asigurări sociale din Galaţi a ţăranilor cooperatori a sosit o scrisoare-sesizare, in care se spunea că 44 de săteni din satul Ionăşeşti nu-şi pri­meau pensiile. Alertate, orga­nele de resort au început, ime­diat, cercetările. La Galaţi, scriptele erau in ordine. La Io­năşeşti s-a constatat insă că unul din semnatarii scrisorii nu mai era de mult in viaţă, iar alţi patru se mutaseră prin alte judeţe. Scrisoarea era o plasto­grafie. Autor : George Ichim, solist vocal la Teatrul muzical din Galaţi. „Am făcut-o, pur şi simplu, pentru amuzament" — a declarat el. Colectivul teatru­lui nu s-a „amuzat" insă de­ a­­ceastă glumă de prost gust, care friza şi calomnia, drpt care l-a scos din rindurile sale. Acum, solistul vocal fluieră a pagubă. Rubrică redactata de Petre POPA Gheorghe DAVID şi corespondenții „Scinteli* Forme diverse ale muncii politice de masă IN SPRIJINUL MARII ÎNTRECERI SOCIALISTE „Sarcinile celor 4 ani ai cincinalului îndeplinite pînâ la 23 August" — iată o recentă chemare lansată, la Birlad, de către comu­niştii de la Întreprinderea de rulmenţi, care este larg popularizată în localitate prin cele mai diverse forme ale muncii politice de masă. Comitetul municipal de partid întreprinde in prezent numeroase consul­tări cu muncitori, tehni­cieni, ingineri şi desfăşoa­ră o intensă muncă politi­că in vederea extinderii iniţiativei şi in alte uni­tăţi economice. In acest scop, membrii comitetului municipal de partid, re­partizaţi pe Întreprinderi, analizează, cu concursul nemijlocit al comuniştilor, obiectivele din planul pe perioada 1971—1974, care pot fi şi realizate pină la 23 August, ajută organizaţiile de partid in activitatea politico-educativă ce o des­făşoară în sprijinul între­cerii socialiste. Prin agita­tori, agitaţia vizuală, gaze­tele de perete, staţiile de radioamplificare, sarcinile — defalcate pe fiecare sec­ţie, brigadă, maşină — sunt larg popularizate, se iniţiază acţiuni politico­­educative menite să con­tribuie la dezvoltarea res­ponsabilităţii comuniste faţă de bunul mers al producţiei şi intensifica­rea Întrecerii socialista. Vasile IANCU corespondentul „Scinteli" Noi ediţii ale ga­­zetelor de perete.In trei secţii ale Combinatului siderurgic Reşiţa — oţelă­­rie, reparaţii maşini şi a­­gregate siderurgice, respec­tiv fabrica de aglomerare — noile ediţii ale gazetelor de perete îndeamnă colecti­vele respective să a­­nalizeze chemarea la în­trecere lansată de si­derurgiştii hunedoreni şi să răspundă prin angaja­mente cit mai insufleţi­­toare. La oţelărie, spre e­­xemplu, o ediţie spe­cială relevă iniţiativele, măsurile tehnico-organiza­­torice şi politice vizînd atingerea — pentru prima oară In istoria siderurgiei reşiţene — a unei producţii de un milion tone oţel. In cea de-a doua sec­ţie, tema articolelor re­centei ediţii este calita­tea. Pornind de la cotele de exigenţă ale anului în care aniversăm trei decenii de la eliberare şi intimpi­­năm Congresul al XI-lea al P.C.R., gazeta de perete de la fabrica de aglomerare îşi propune să evidenţieze rezervele materiale exis­tente în combinat, să mobilizeze oamenii pen­tru valorificarea supe­rioară a acestora in vede­rea realizării sporului de 42 000 tone aglomerate. În­scris In planul pe 1974, comparativ cu anul trecut, Nicolae CATANA corespondentul „Scinteil" „Tribuna fruntași­lor" este titlul unei emi­siuni noi a staţiei de ra­dioamplificare a întreprin­derii de produse refractare din Alba Iulia. Ea işi pro­pune să prezinte, săptămi­­nal, in timpul pauzelor de masă, scurte relatări, bi­lanţuri, constatări concre­te din secţii. Emisiunea tin­de spre o cronică săptă­­minală a activităţii de producţie, susţinută de co­munişti, muncitori fruntaşi in producţie, specialişti, cadre de conducere, secre­tari ai organizaţiilor de bază ş. a. Primele emi­siuni au vizat asigura­rea ritmicităţii produc­ţiei, posibilităţile de e­­conomisire a energiei şi combustibilului, Întreţine­rea corespunzătoare a uti­lajelor, îmbunătăţirea cali­tăţii producţiei. Ştefan DUMICA corespondentul „Scinteli* „De la om la om...” Ziarul de uzină „Nicolina nouă" de la întreprinderea mecanică din Iaşi a iniţiat, începind cu primul număr din acest an, o rubrică permanentă sub titlul­­ „Muncă politică de la om la om în sprijinul Îndepli­nirii ritmice a producţiei". Intr-un interviu intitulat „Comuniştii demonstrează practic", maistrul Petre Telescu Împărtăşeşte din experienţa brigăzii sale, a­­rătind prin ce mijloace îşi Îndeplineşte fiecare lucră­tor, zi de zi, sarcinile de producţie. In cadrul rubri­cii sunt publicate, de ase­menea, un grupaj de in­formaţii privind munca po­litică de masă desfăşurată In întreprindere pentru mobilizarea colectivului la Întrecerea socialistă consa­crată Îndeplinirii Înainte de termen a cincinalului, pre­cum şi un grupaj intitulat „Oameni şi fapte din Între­cere". In aceeaşi idee este relansată iniţiativa „Să lu­crăm o zi pe lună cu ma­terial economisit Şi recon­diţionat", relevîndu-se fap­tul că, anul trecut, econo­miile de materiale au „a­­coperit", In repetate rin­­duri, neajunsurile din sec­torul aprovizionare, con­tribuind, pe această cale, la asigurarea ritmicităţii producţiei. Ziarul işi anun­ţă cititorii că acestei ru­brici ii va fi consacrată — număr de număr — o pa­gină, invitîndu-i să parti­cipe la realizarea ei. Manole CORCACI corespondentul „Scinteli" Agitatorii popu­larizează experienţa înaintata. B­uz­na -E­­lectroputere" din Cra­iova, cu ajutorul unor planşe, grafice, diagrame relevind cele mai valo­roase metode de muncă şi rezultatele obţinute pe seama lor în întrecerea socialistă, agitatorii poar­tă discuţii de la om la om, stimulind mun­citorii să aplice tehnolo­giile cu productivitatea şi eficienţa economică cele mai ridicate. Zilele aces­tea, comitetul de partid a definitivat şi planul gene­ralizării iniţiativei „Dina­mism în dezvoltarea gindi­­rii economice pentru rea­lizarea cincinalului nu mai puţin de patru ani şi jumă­tate". Se prevăd termeni şi responsabilităţi precise, analize pentru cunoaşterea stadiului Îndeplinirii fie­cărui obiectiv ; un grup de agitatori va populariza re­zultatele practice ale ini­ţiativei. O contribuţie deo­sebită aduc agitatorii in pregătirea răspunsului la chemarea la întrecere so­cialistă lansată de către în­treprinderea bucureşteană „Automatica". Ioan VLAN­GA -INFORMAŢII­ din activitatea organizaţiilor de partid . Semnatarii acestor rin­­duri şi-au propus să înde­plinească două zile la rînd — cu Înţelegerea a două a­­sociaţii ale locatarilor — funcţia de împuternicit de bloc. Unul in Balta Albă (bloc A 12), altul în Dru­mul Taberei (blocurile A5 şi Z 6). Ce-am făcut, practic ? Vă propunem să urmăriţi, in paralel, „stenogramele“ noastre. M. I. : Am preluat func­ţia de la împuternicitul ti­tular în 20 ianuarie, dumi­nică. In loc de repaus... Dar să vă povestesc totul pe îndelete. Pe la ora 15, ca un fă­cut, s-a spart o conductă in subsolul blocului. Ochii lo­catarilor s-au îndreptat spre administrator, adică spre mine, iar ai mei spre... I.C.A.R. Ii explic funcţionarului de la telefo­nul 49.35.80 necazul blocu­lui nostru şi, in loc să-mi trimită un meseriaş, îmi cere să notez următoarele indicaţii „tehnice". „Ieşiţi în faţa blocului, faceţi pa­tru paşi la dreapta, după aia trei la stingă (obser­vaţi, ca-n „Nunta Zamfi­rei" !) şi prin apropiere o să vedeţi o gură de canal. Desfaceţi capacul, coborîţi cinci trepte, vă orientaţi unde vine nordul şi, puţin mai la dreapta, e o vană. O închideţi bine, şi cu asta aţi terminat". In zadar am insistat pe lingă reprezentantul I.C.A.R.-ului să trimită un lucrător : — Noi nu ne ocupăm de asemenea reparaţii. Noi a­­vem în grijă numai insta­laţiile exterioare. Adresa­­ţi-vă cooperativei. De la dispeceratul coope­rativei „Instalatorul" nu am primit nici măcar un sfat. Aici, duminica după­­amiază nu se lucrează. La I.C.R.A.L. — de asemenea. C. P. : N-a fost mai no­rocos nici debutul meu ca împuternicit. Nici n-am a­­pucat să iau bine postul în primire, şi mai mulţi ce­tăţeni m-au invitat să vi­zitez cîteva apartamente. De ce ? Temperatura în u­­nele camere era sub 19 grade. Ce puteam face alt­ceva decit să intervin ime­diat la punctul termic din cartier . Inginerul Rambă, după ce m-a ascultat cu atenţie, după ce şi-a notat meticulos adresa, m-a asi­gurat : „Fiţi fără grijă, tri­mit urgent la blocul dv. pe maistrul Ciupercă". Cit de „urgent" a intervenit re­prezentantul termoficării, judecaţi şi dv . nici după trei zile mult-aşteptatul maistru Ciupercă nu şi-a făcut apariţia. ( 7 !) M. I.: In blocul A 12 peste noapte au fost sparte — n-am putut stabili cum — două geamuri la uşile de la intrare. Agenda de lucru mi-a fost imediat în­cărcată. — Alo. 14.75.27 . Coope­rativa „Tehnica sticlei" 7 Sunt Împuternicitul blocu­lui A 12 şi... — îmi pare rău, dar nu vă putem servi. — 7 ! — ...Aţi înţeles ? Nu vă putem servi. Dispeceratul cu montatul geamurilor la domiciliu s-a desfiinţat. Şi, astfel, am simţit, şi la propriu şi la figurat, „greutatea" muncii de îm­puternicit : blocul nu l-am putut transporta, dar a tre­buit să car în spate, din centru pină in Balta Albă, geamurile luate de la coo­perativă. C.P. : A doua zi am ieşit pe teren. Intre locatarii blocului Z 5 şi constructorii Şantierului 7 Izolaţii exis­tă, de multă vreme, un „dialog de la distanţă". Constructorii susţin că au reparat terasele, locatarii zic — şi au dovezi — că mai mult au stricat decit au reparat. Mă deplasez la şantierul cu pricina, de pe Şoseaua Panduri. Inginerul Pe­­trescu îmi cere : — Explicaţi-mi totul, cut mai amănunţit, ca să În­ţeleg despre ce-i vorba. Explic şi eu cum mă pri­cep şi ce mă pricep. Dum­nealui notează ceva pe o bucăţică de hîrtie ruptă dintr-o filă de calendar, şi dialogul se încheie aşa : — Fiţi fără grijă. O să luăm măsuri. O să trimi­tem pe cineva la blocul dv. In timp ce tovarăşul in­giner mă conducea spre ie­şire, am observat cum vin­­tul a zburat de pe biroul domniei sale „hîrtiuţa cu promisiuni". Nici a doua şi nici a treia zi, constructo­rul n-a venit ! Oare din ce pricină ? M. I. : Dacă primele două Încercări, de a rezolva pro­blemele locatarilor, n-au avut sorţi de izbîndă, la primăria sectorului 4 am fost primit chiar de tova­răşul prim-vicepreşedinte şi mi s-a repartizat pe loc o cotă de pomi spre a-i planta in faţa blocului. C. P. : Parcă ar exista... telepatie. Două servicii au răspuns prompt şi la ape­lul meu. In jurul blocurilor Z5 şi Z8 era un miros sus­pect, şi cetăţenii se temeau să nu fie vorba de vreo scurgere de gaze. Două e­­chipe de la I.D.G.R. au venit şi au controlat totul în amănunt, pină s-au con­vins că putem fi... liniştiţi, nu e nici Un pericol. In­tervenţiei făcute la centrul I.C.R.A.L. din cartier, pen­tru instalarea unui geam spart, i s-a dat curs In mai puţin de două ore. M. I. : In cea de-a doua zi, la blocul meu totul a decurs normal, cu excepţia unei întreruperi a curentu­lui, la scara a V-a. Am pus mina pe telefon şi-am su­nat la I.D.E.R. — Dv. cine sinteţi 7 — împuternicitul blocu­lui. — Şi locuiţi la scara cu pricina . — Nu. — Atunci reclamaţia dv. nu poate fi Înregistrată. Trebuie să reclame unul dintre locatarii in cauză. — Dar eu sunt Împuter­nicitul blocului... Inutilă insistenţa, pentru că, la celălalt capăt al fi­rului, nimeni nu mă mai asculta. Telefonul se Închi­sese demult. C. P. : In ultima zi sunt trimis de asociaţia locata­rilor din nou in audienţă. De data aceasta la I.C.R.A.L. De ce ? Să intervin pentru executarea unor remedieri promise şi răspromise. In locul unei explicaţii, cu şi fără istoric, i-am pro­pus tovarăşului director să-i citesc citeva din răs­punsurile primite la de­mersurile făcute de asocia­ţia locatarilor pentru exe­cutarea remedierilor. Le reproduc Întocmai : 1) „D.G.G.L. — 5 iunie 1972. Urmare a sesizării dv. a­­dresate C.S.E.A.L. şi C.P.M.B. privind unele de­ficienţe la blocurile Z 5 şi Z 6, comisia Întrunită la faţa locului a constatat că cele sesizate sunt juste. In­­trucît blocurile au fost re­cepţionate in 1969, s-a dis­pus ca I.C.R.A.L. Giuleşti să execute următoarele lu­crări pentru Înlăturarea, In trimestrul III 1972, a infil­traţiilor de apă din terasă la apartamentele 64, 65 şi 66 din blocul Z 6 şi pe co­loana de colectare a ape­lor pluviale la apartamen­tele 61 şi 62 din blocul Z 5. Celelalte lucrări (n.n. : in­filtraţiile prin pereţii pla­caţi cu cărămidă) se vor e­­xecuta in trimestrul II 1973“. 2) „I.C.R.A.L. Giu­leşti — 10 II 1973. Vă fa­cem cunoscut că blocul Z 5 figurează tn planul nostru pe 1973 pentru refacerea teraselor. Celelalte reme­dieri vor fi executate In anii viitori". — Ne e jenă și nouă de cele promise și nerealizate in adresele citate — con­chide noul director al I.C.R.A.L., Dumitru Cher­ei. Vă asigur insă că in trimestrul II a.c.. vom în­cepe lucrările de reparaţii la cele două blocuri. Prin urmare, după aproa­pe trei ani, o nouă promi­siune. Va fi ea ultima 7 ...Aici punem punct „ste­nogramelor" noastre. Mai simple sau mai complicate, problemele care au făcut obiectul acestor rinduri sunt, zilnic, la scara în­tregii Capitale, de ordinul sutelor. Pentru că, In Bucu­rești activează nu un Îm­puternicit sau doi, ci cîte­va mii, și fiecare poate a­­vea de rezolvat, într-o zi sau alta, asemenea neca­zuri. Evident, nu spunem nici că toate ar fi „rezolvate" la fel ca acelea cu care ne-am confruntat noi in cele două zile cu pricina. Dar, dacă admitem, fie şi ipote­tic, că o parte din cei ce se adresează zilnic cu ast­fel de probleme intîmpina aceleaşi dificultăţi, nu e greu de înţeles cit de multe prejudicii se aduc cetăţeni­lor care au nevoie de ase­menea servicii. Cum nu e greu de înţeles nici cit de prejudiciat poate fi, pină la urmă, acest imens avut ob­ştesc — fondul de locuinţe al statului .Iată de ce consi­derăm că „experienţa" noas­tră — chiar dacă nu se intil­­neşte in fiecare zi, la fiecare bloc — actualizează, pentru organele de administraţie a municipiului, necesitatea extinderii şi perfecţionării serviciilor de intervenţie urgentă şi obişnuită la lu­crările de întreţinere şi re­paraţie a fondului locativ. Const. PRIESCU Mihai IONESCU Am fost doua zile împuterniciţi de bloc... Arhitectura modernă, funcţio­nală, cu puternice influenţe de artă populară, nivelul ridicat de confort caracterizează astăzi numeroase unităţi de servire ale cooperaţiei de consum. La Tîrgu-Neamţ, de pildă, nu nu­mai Casa Arcaşului de la poa­lele Cetăţii Neamţului oferă un punct de atracţie turistică, ci şi cochetul motel „Plaieşti”, pe care-l prezentăm in imagine SCINTEIA - vineri 1 februarie 1974 11 ^ _ i La_________’ , ly-;', m m,........ilsii..........a........e.ii.bs.,1 ASISTENȚĂ SANITARĂ • Microcabinet chirurgical care încape Intr-o valizi. Această reali­zare aparţine colectivului clinicii hr. 2 de chirurgie cardio-vasculară din Tîrgu-Mureş. El conţine trusă de mică chirurgie, de toractomie pentru masaj cardiac intern, de tracostonie şi cateterisme venoase etc. Echipele de gardă pot interveni astfel mai rapid — in caz de accidente cardiace — înainte ca bolnavul să fie transportat la spital. • Nivelul asistenţei medicale In Buzău s-a Îmbunătăţit, in ultimul timp, şi prin darea in folosinţă a două noi pavilioane (cu 130 de paturi) la maternitate. Acum, maternitatea buzoiană dispune de două săli de operaţie, 5 săli pentru naşteri, sectoare separate de obste­trică, precum şi de un serviciu de terapie intensivă pentru adulți și nou născuți. COMERŢ—SERVICII • Piteştul a reacţionat. Recent, in cadrul acestei rubrici făceam cunoscută iniţiativa comercianţilor bucureşteni care au organizat 19 microcase de comenzi in Întreprinderi. Preluind această iniţiativă, co­mercianţii din Piteşti ne anunţă : „In 3 întreprinderi din localitate („Textila“, „Argeşana“ şi C.P.L.) am organizat şi noi experimental asemenea unităţi“. In ce ne priveşte, aşteptăm asemenea reacţii şi din alte judeţe. • Iniţiativă necomercială la Timişoara. Singurul restaurant lacto­­vegetarian din Timişoara şi-a modificat recent orarul : acum des­chide la ora 8, înainte, programul începea la 6. Aşa că, toţi cei care înainte de începerea lucrului serveau aici micul dejun au trebuit să renunţe la el. Întrucit această măsură... necomercială este şi nepopu­lară, suntem­ gata să consemnăm — tot aici — revenirea la bunul program vechi. • Pentru vilceni şi nu numai pentru el. La Rm. Vilcea a fost or­ganizată recent o interesantă expoziţie, unde producătorii din această zonă (cooperaţia meşteşugărească şi industria locală) prezintă publi­cului un vast sortiment de mărfuri. In urma sondajului efectuat in rindul vizitatorilor, comercianţii din Rm. Vilcea au contractat pro­duse valorînd peste 10 milioane lei. La această valoare se adaugă contractele încheiate de reprezentanţii comerţului din judeţele Argeş, Olt, Dolj, Gorj şi Sibiu. • „Expres" ca... melcul. La spălătoria „Expres" din Ploieşti clienţii aduc lenjeria la spălat pentru termenul de 3 zile, insă unitatea le onorează comenzile după două săptămini şi chiar mai mult. ODIHNĂ ȘI TURISM • Staţiunea balneoclimaterică Sovata se află, cum se spune, pe mina proiectanţilor şi constructorilor. Sunt în curs de construcţie un complex hotelier cu 800 de locuri şi o largă bază de tratament. Re­cent a Început construcţia unui nou hotel turistic, care este proiec­tat pentru primirea a 250 de oaspeţi. • Un hotel de mare capacitate va fi dat In folosinţă ln acest an In cadrul centrului de perfecţionare a cadrelor pentru turism, aflat In construcţie in apropierea cartierului „Jiul­ Scinteia" din Capitală. Ho­telul va dispune de dotări complexe, inclusiv piscină, si va fi servit in intregime de elevii centrului. EDILITAR — GOSPODĂREȘTI • Au fost elaborate noi reglementări privind lucrările de întreţi­nere şi reparaţii la fondul locativ de stat. Ce prevăd aceste norme ? 1) Aprecierea stării de uzură a imobilelor şi, deci, planificarea exe­cutării reparaţiilor nu se va mai face prin aprecieri subiective, ci pe baza unor criterii ştiinţifice (pentru fiecare element component al imobilelor s-au fixat „durate de serviciu", după expirarea cărora de­vine oportună executarea reparaţiilor). 2) Pentru a se cunoaşte si­tuaţia exactă a uzurii fiecărui imobil, Întreprinderile de administra­ţie locativă vor întocmi fişe de evidență privind starea tuturor clă­dirilor ; in plus, se vor organiza controale periodice anuale la toate imobilele pentru a se constata dacă lucrările de reparaţii sunt nece­sare înainte sau după expirarea „duratei de serviciu". 3) Pentru executarea unor lucrări neprevăzute — datorate unor factori impre­vizibili — s-a stabilit să se rezerve un procent de 20 la sută din fondurile planificate de reparaţii curente. 4) în vederea evitării ter­giversărilor privind Închiderea şantierelor de la imobilele reparate —• inclusiv pentru evitarea risipei de materiale uitate de constructori — s-a fixat termenul de 30 de zile (de la recepţia lucrărilor) pentru li­chidarea completă a şantierelor. • Un nou cartier la Craiova. Pe str. Silozului a Început să prindă contur cel mai tinăr cartier al oraşului. In prima etapă se vor con­strui aici 8 blocuri cu cite 5 niveluri, insumind circa 250 de aparta­mente. Primii locatari vor primi cheile noilor apartamente chiar In primul semestru al acestui an. • Primul bloc-turn din municipiul Birlad s-a dat recent In folo­sință. Noul bloc marchează Începutul construcţiei viitorului centru ci­vic al oraşului. • Record brăilean. Anul 1974 se anunţă cel mai bogat in construcţii şcolare pentru brăileni. In afară de cele cîteva zeci de săli de clasă, ce vor completa baza de invăţămlnt din Brăila, aici se vor mai con­strui şi două internate de 600 de locuri şi o cantină pentru elevii centrului şcolar de construcţii. • La Ploieşti se află in construcţie al doilea complex de creşă­cămin (cu o capacitate de 360 locuri) finanţat din fondurile sindica­telor. Beneficiarii lui • Copiii salariaţilor de la Întreprinderea de utilaj chimic, de la complexul C.F.R. ş.a. • Călători printre... piramide. Strada Prahovei, din municipiul Dro­­beta Tr. Severin, se află in reparaţie de circa un an. Constructorii au brăzdat-o, in lung şi-n lat, cu tot felul de canale, au Înălţat adevă­rata piramide de pământ şi... au plecat. Şi, duşi au fost... INDUSTRIA ALIMENTARĂ (Urmare din pag. I) tuturor resurselor de care dispunem, Îndeosebi a subproduselor. — In industria alimentară, costul materiei prime deţi­ne o pondere importantă in totalul cheltuielilor la 1000 lei producţie-marfă. Ce se va în­treprinde in acest an pentru ca, prin folosirea mai bună a mate­riilor prime, să se asigure o reducere substanţială a cheltuie­lilor de producţie . — Este adevărat că, spre deosebire de alte ramuri ale industriei, in sectorul alimentar ponderea materiei prime in totalul cheltuielilor de pro­ducţie este mare , in medie, 84,6 la sută. De aceea, îmbunătăţirea pre­luării produselor vegetale şi animale de la producătorii agricoli capătă dimensiuni deosebite, atît sub aspec­tul cantitativ, cit şi al ritmicităţii, cunoscută fiind conservabilitatea li­mitată a unora dintre acestea. Tot ca un aspect specific este rezonabi­­litatea unor materii prime ca : le­gume, fructe, sfeclă şi altele. Ţinind seama de neajunsurile create de a­­ceastă situaţie, cu consecinţe asupra creşterii cheltuielilor de producţie, au fost luate unele măsuri pentru rea­lizarea de producţii complimentare cum ar fi imbutelierea uleiului pe liniile de conserve, uscarea şi bri­­chetarea furajelor verzi in fabricile de zahăr etc. In ce priveşte aplatizarea virfuri­­lor de aprovizionare cu materii pri­me, in special in industria laptelui, de exemplu, vom extinde secţii mici, sezoniere, dotate cu strictul necesar. Calitatea materiilor prime este, de asemenea, un factor de mare impor­tanţă pentru creşterea eficienţei eco­nomice a producţiei alimentare, în mod deosebit prin conţinutul de substanţă utilă. In acest scop, Îm­preună cu cercetarea agricolă au fost stabilite o serie de măsuri vi­­zind îmbunătăţirea condiţiilor de re­coltare, livrare şi păstrare a produ­selor, pentru a nu se diminua cu nimic însuşirile lor ca materii prime destinate prelucrării. De altfel, şi unităţile agricole producătoare sunt stimulate să se ocupe de această problemă care, pentru noi, constituie o pirghie importantă în diminuarea cheltuielilor. — Ce alţi factori vor contri­bui, in acest an, la creşterea eficienţei economice ? — Potrivit măsurilor stabilite pen­tru Îndeplinirea exemplară a planu­lui la toţi indicatorii, urmează să intensificăm preocupările şi acţiunile de modernizare a tehnologiilor de fabricaţie, de valorificare superioară a materiilor prime, spre a asigura, la această cale, diversificarea şi ri­dicarea calităţii produselor alimen­tare. De o importanţă hotărîtoare este asigurarea în cantitatea, calitatea şi la termenele stabilite a materiilor prime, utilizarea lor cu spirit gospo­dăresc, intrucît — aşa cum am arătat — ponderea lor este mare în volu­mul cheltuielilor de producţie. Şi strins legată de mai buna gospodă­rire a materiilor prime este cerinţa de a se acţiona mai hotărit pentru a reduce şi înlătura perisabilităţii­, pierderile de orice fel. De asemenea, au fost luate măsuri în vederea or­ganizării mai bune a producţiei şi a muncii, care vor asigura creşterea productivităţii muncii şi folosirea raţională şi eficientă a forţei de muncă. In această direcţie, un accent deosebit punem pe perfecţionarea pregătirii cadrelor, pe ridicarea cali­ficării şi competenţei profesionale a întregului personal tehnic şi eco­nomic, care să contribuie in mai mare măsură la Îmbunătăţirea acti­vităţii economice din fiecare unitate. Cunoscind volumul mare de bunuri care se vehiculează in Întreprinde­rile de industrializare a producţiei agricole, au fost întocmite planuri de optimizare a transporturilor care urmăresc — pe lingă o eficienţă spo­rită a acestora — realizarea de eco­nomii de combustibil. Sunt insă unele probleme In ce priveşte transportul, care nu depind de noi. Mă refer la faptul că suntem­ nevoiţi să transportăm dintr-un ju­deţ in altul mari cantităţi de produse finite pentru a se acoperi ne­voile locale de consum. De ase­menea, se aduc de la distanţe mari legume care trebuie să fie prelucrate in fabricile de conserve. Convingerea noastră este că multe din aceste transporturi, la distanţe mari, vor fi înlăturate prin ducerea la Îndeplinire a indicaţiei date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in sen­sul că amplasarea noilor obiective industriale să se facă in bazinele de materii prime şi cit mai aproape de locul unde urmează să se desfacă produsele finite. Un exemplu In a­­ceastă privinţă 11 constituie ampla­samentul celor 6 fabrici de bere de capacităţi mai mici, in curs de exe­cuţie şi dispuse tot in atitea judeţe. De altfel, consider că, in conformitate cu programul de măsuri privind dez­voltarea subramurilor industriei noastre, aprobat de conducerea parti­dului, vor fi remediate şi alte ca­renţe manifestate In domeniul in­vestiţiilor. — Industria alimentară, prin specificul ei, este o mare consu­matoare de energie utilizată In toate procesele de pro­ducţie. Ce măsuri întreprin­deţi pentru a diminua consumul de energie in acest sector? — Este adevărat că, datorită ex­tinderii mecanizării şi automatizării, a altor măsuri de modernizare a pro­ducţiei, industria alimentară a de­venit o mare consumatoare de ener­gie electrică, de abur şi apă caldă. Ne preocupă şi pe noi reducerea consumurilor şi am luat măsuri în această direcţie. Astfel, in urma ana­lizei propunerilor formulate de în­treprinderi şi centrale, departamen­tul nostru a adoptat un plan de mă­suri menit să asigure economisirea unor importante cantităţi de energie faţă de sarcinile planificate ini­ţial. Potrivit acestui plan, ur­mează să se realizeze, la nivelul a­­nului 1974, o economie suplimentară de 15 000 tone combustibil convenţio­nal, ceea ce echivalează cu consumul unei fabrici de preparate din carne capabilă să asigure aprovizionarea Întregii populaţii a Capitalei pe parcursul unui an. Principalele di­recţii in care vom acţiona sunt ra­ţionalizarea consumurilor de energie ş­i combustibil, modernizarea dotării ntreprinderilor şi finalizarea unor teme de cercetare de mare eficienţă. In privinţa modernizării utilajelor, s-a prevăzut, de pildă, pentru 1974, înlocuirea a peste 60 de arzătoare de combustibil cu randamente scă­zute. Va continua acţiunea de racor­dare a unităţilor, acolo unde acest lucru este posibil, la centralele zo­nale de termoficare, reducindu-se astfel numărul centralelor proprii cu consumuri neeconomicoase. Cu ajutorul organizaţiilor de partid, ne străduim să creăm în rindul co­lectivelor din unităţile industriei ali­mentare o largă opinie de masă fa­vorabilă desfăşurării unor ample ac­ţiuni pentru ca acest an să mar­cheze o creştere substanţială a efi­cienţei întregii activităţi economice, încadrindu-se ferm in marea între­cere socialistă a Întregului popor, lucrătorii din ramura noastră işi vor consacra toate forţele şi iniţiativa lor creatoare pentru a produce mai mult, mai bine, mai economic, spre a întimpina cu realizări deosebite cea de-a XXX-a aniversare a elibe­rării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului.

Next