Scînteia, februarie 1974 (Anul 43, nr. 9768-9795)
1974-02-01 / nr. 9768
PAGINA 2 "faptul] DIVERS După 27 de ani... Cu totul intimplător, intr-o discuţie dintre două paciente internate la spitalul C.F.R. din Sibiu, venind vorba de seceta grea din 1948-1947, una ii povesteşte celeilalte cum că in anul acela o fetiţă de ciţiva ani, de prin Moldova, ajunsese in comuna ei (Turnu-Roşu, Sibiu) şi fusese adoptată de familia Ritivoi. Cealaltă pacientă, din Cobiceni (Botoşani), şi-a amintit că o fetiţă a unei vecine de-a ei plecase tot atunci de acasă şi i se pierduse urma. „Nu cumva ?“... Şi iată că „fetiţa" aceea de acum 27 de ani, pe nume Ileana Anghel, din Turnu-Roşu, care are, la rindu-i, şi ea o fetiţă, s-a dus, Împreună cu soţul, pe meleagurile Botoşanilor, unde şi-a reintîlnit mama şi pe ceilalţi şase fraţi. In emoţia intîlnirii, n-a uitat insă de cele două paciente, adresîndu-le şi pe această cale mulţumiri şi sănătate ! Faza bună... Inspectoratul judeţean Timiş al Ministerului de Interne a iniţiat un control asupra modului in care sunt păstrate si minuite valorile monetare. In afară de unele „mici" nereguli privind unele chei şi sigilii, consemnăm un fapt puţin credibil, dacă n-ar fi autentic : una din casierele de la staţia C.F.R. Timişoara „uitase" banii pe masă. Şi nu erau decit... 147 000 lei. Şi incă un caz şi mai şi : un delegat al I.A.S. Timişoara transporta — fără insoţitor ! — nu mai puţin de... 212 500 lei. Primindu-şi sancţiunile cuvenite, cei in cauză şi-au amintit, probabil, și de proverbul cu „paza bună“ și „primejdia rea". îmi acordaţi un... dans? Augustin Borbat, de la şantierul fabricii de bere din Satu- Mare, de cum a văzut arhiplin ringul de dans, s-a şi adresat, clătinindu-se, unei tinere, E.F., cu arhicunoscutul : „îmi acordaţi... un dans ?“ Şi cum, in clătinarea lui, i s-a părut că făra clatină din cap şi că, la astfel de „cazuri", cum zice cintecul, dacă face „nazuri" se lasă cu „necazuri", A.B. a aruncat cu vinul din pahar in obrazul fetei. Epilog , in loc de dans, i s-au „acordat" trei luni. Nu vă jucaţi cu viaţa copiilor! Un copil de 3 ani şi jumătate, din Birlad, a fost lăsat singur in casă, cu uşa încuiată şi cu un reşou in priză. De la reşou s-a produs un scurt-circuit, de la scurt-circuit a izbucnit un incendiu, incendiul a fost stins, dar copilul n-a mai putut fi salvat... Scandalagiul potolit De cite ori loan N. Robotin intra (şi intra aproape in fiecare seară) in bufetul din comuna Şanţ (Bistriţa-Năsăud), de atitea ori Începea, din te miri ce, scandalul. Şi, după fiecare scandal, se alegea cu cite o amendă „Nu-i nimic — se fălea el. Plătesc. Plătesc, dar fac ce vreau". Şi, mai ieri seară, a „vrut" să rămină singur un bufet, imbrîncindu-i pe toţi afară. Văzind că n-are spor, a spart o vitrină, iar în drum spre casă a încercat să dea foc la grajdul unui consătean pe care nu-1 avea „la inimă". Prins asupra faptului, s-a şi scotocit prin buzunare : „Știu, amenda... Plătesc pe loc". De data asta insă mai are un „rest", pe care o să i-1 dea tribunalul. Solistul vocal... fluieră a pagubă Pe adresa filialei Casei de pensii şi asigurări sociale din Galaţi a ţăranilor cooperatori a sosit o scrisoare-sesizare, in care se spunea că 44 de săteni din satul Ionăşeşti nu-şi primeau pensiile. Alertate, organele de resort au început, imediat, cercetările. La Galaţi, scriptele erau in ordine. La Ionăşeşti s-a constatat insă că unul din semnatarii scrisorii nu mai era de mult in viaţă, iar alţi patru se mutaseră prin alte judeţe. Scrisoarea era o plastografie. Autor : George Ichim, solist vocal la Teatrul muzical din Galaţi. „Am făcut-o, pur şi simplu, pentru amuzament" — a declarat el. Colectivul teatrului nu s-a „amuzat" insă de această glumă de prost gust, care friza şi calomnia, drpt care l-a scos din rindurile sale. Acum, solistul vocal fluieră a pagubă. Rubrică redactata de Petre POPA Gheorghe DAVID şi corespondenții „Scinteli* Forme diverse ale muncii politice de masă IN SPRIJINUL MARII ÎNTRECERI SOCIALISTE „Sarcinile celor 4 ani ai cincinalului îndeplinite pînâ la 23 August" — iată o recentă chemare lansată, la Birlad, de către comuniştii de la Întreprinderea de rulmenţi, care este larg popularizată în localitate prin cele mai diverse forme ale muncii politice de masă. Comitetul municipal de partid întreprinde in prezent numeroase consultări cu muncitori, tehnicieni, ingineri şi desfăşoară o intensă muncă politică in vederea extinderii iniţiativei şi in alte unităţi economice. In acest scop, membrii comitetului municipal de partid, repartizaţi pe Întreprinderi, analizează, cu concursul nemijlocit al comuniştilor, obiectivele din planul pe perioada 1971—1974, care pot fi şi realizate pină la 23 August, ajută organizaţiile de partid in activitatea politico-educativă ce o desfăşoară în sprijinul întrecerii socialiste. Prin agitatori, agitaţia vizuală, gazetele de perete, staţiile de radioamplificare, sarcinile — defalcate pe fiecare secţie, brigadă, maşină — sunt larg popularizate, se iniţiază acţiuni politicoeducative menite să contribuie la dezvoltarea responsabilităţii comuniste faţă de bunul mers al producţiei şi intensificarea Întrecerii socialista. Vasile IANCU corespondentul „Scinteli" Noi ediţii ale gazetelor de perete.In trei secţii ale Combinatului siderurgic Reşiţa — oţelărie, reparaţii maşini şi agregate siderurgice, respectiv fabrica de aglomerare — noile ediţii ale gazetelor de perete îndeamnă colectivele respective să analizeze chemarea la întrecere lansată de siderurgiştii hunedoreni şi să răspundă prin angajamente cit mai insufleţitoare. La oţelărie, spre exemplu, o ediţie specială relevă iniţiativele, măsurile tehnico-organizatorice şi politice vizînd atingerea — pentru prima oară In istoria siderurgiei reşiţene — a unei producţii de un milion tone oţel. In cea de-a doua secţie, tema articolelor recentei ediţii este calitatea. Pornind de la cotele de exigenţă ale anului în care aniversăm trei decenii de la eliberare şi intimpinăm Congresul al XI-lea al P.C.R., gazeta de perete de la fabrica de aglomerare îşi propune să evidenţieze rezervele materiale existente în combinat, să mobilizeze oamenii pentru valorificarea superioară a acestora in vederea realizării sporului de 42 000 tone aglomerate. Înscris In planul pe 1974, comparativ cu anul trecut, Nicolae CATANA corespondentul „Scinteil" „Tribuna fruntașilor" este titlul unei emisiuni noi a staţiei de radioamplificare a întreprinderii de produse refractare din Alba Iulia. Ea işi propune să prezinte, săptăminal, in timpul pauzelor de masă, scurte relatări, bilanţuri, constatări concrete din secţii. Emisiunea tinde spre o cronică săptăminală a activităţii de producţie, susţinută de comunişti, muncitori fruntaşi in producţie, specialişti, cadre de conducere, secretari ai organizaţiilor de bază ş. a. Primele emisiuni au vizat asigurarea ritmicităţii producţiei, posibilităţile de economisire a energiei şi combustibilului, Întreţinerea corespunzătoare a utilajelor, îmbunătăţirea calităţii producţiei. Ştefan DUMICA corespondentul „Scinteli* „De la om la om...” Ziarul de uzină „Nicolina nouă" de la întreprinderea mecanică din Iaşi a iniţiat, începind cu primul număr din acest an, o rubrică permanentă sub titlul „Muncă politică de la om la om în sprijinul Îndeplinirii ritmice a producţiei". Intr-un interviu intitulat „Comuniştii demonstrează practic", maistrul Petre Telescu Împărtăşeşte din experienţa brigăzii sale, arătind prin ce mijloace îşi Îndeplineşte fiecare lucrător, zi de zi, sarcinile de producţie. In cadrul rubricii sunt publicate, de asemenea, un grupaj de informaţii privind munca politică de masă desfăşurată In întreprindere pentru mobilizarea colectivului la Întrecerea socialistă consacrată Îndeplinirii Înainte de termen a cincinalului, precum şi un grupaj intitulat „Oameni şi fapte din Întrecere". In aceeaşi idee este relansată iniţiativa „Să lucrăm o zi pe lună cu material economisit Şi recondiţionat", relevîndu-se faptul că, anul trecut, economiile de materiale au „acoperit", In repetate rinduri, neajunsurile din sectorul aprovizionare, contribuind, pe această cale, la asigurarea ritmicităţii producţiei. Ziarul işi anunţă cititorii că acestei rubrici ii va fi consacrată — număr de număr — o pagină, invitîndu-i să participe la realizarea ei. Manole CORCACI corespondentul „Scinteli" Agitatorii popularizează experienţa înaintata. Buzna -Electroputere" din Craiova, cu ajutorul unor planşe, grafice, diagrame relevind cele mai valoroase metode de muncă şi rezultatele obţinute pe seama lor în întrecerea socialistă, agitatorii poartă discuţii de la om la om, stimulind muncitorii să aplice tehnologiile cu productivitatea şi eficienţa economică cele mai ridicate. Zilele acestea, comitetul de partid a definitivat şi planul generalizării iniţiativei „Dinamism în dezvoltarea gindirii economice pentru realizarea cincinalului nu mai puţin de patru ani şi jumătate". Se prevăd termeni şi responsabilităţi precise, analize pentru cunoaşterea stadiului Îndeplinirii fiecărui obiectiv ; un grup de agitatori va populariza rezultatele practice ale iniţiativei. O contribuţie deosebită aduc agitatorii in pregătirea răspunsului la chemarea la întrecere socialistă lansată de către întreprinderea bucureşteană „Automatica". Ioan VLANGA -INFORMAŢII din activitatea organizaţiilor de partid . Semnatarii acestor rinduri şi-au propus să îndeplinească două zile la rînd — cu Înţelegerea a două asociaţii ale locatarilor — funcţia de împuternicit de bloc. Unul in Balta Albă (bloc A 12), altul în Drumul Taberei (blocurile A5 şi Z 6). Ce-am făcut, practic ? Vă propunem să urmăriţi, in paralel, „stenogramele“ noastre. M. I. : Am preluat funcţia de la împuternicitul titular în 20 ianuarie, duminică. In loc de repaus... Dar să vă povestesc totul pe îndelete. Pe la ora 15, ca un făcut, s-a spart o conductă in subsolul blocului. Ochii locatarilor s-au îndreptat spre administrator, adică spre mine, iar ai mei spre... I.C.A.R. Ii explic funcţionarului de la telefonul 49.35.80 necazul blocului nostru şi, in loc să-mi trimită un meseriaş, îmi cere să notez următoarele indicaţii „tehnice". „Ieşiţi în faţa blocului, faceţi patru paşi la dreapta, după aia trei la stingă (observaţi, ca-n „Nunta Zamfirei" !) şi prin apropiere o să vedeţi o gură de canal. Desfaceţi capacul, coborîţi cinci trepte, vă orientaţi unde vine nordul şi, puţin mai la dreapta, e o vană. O închideţi bine, şi cu asta aţi terminat". In zadar am insistat pe lingă reprezentantul I.C.A.R.-ului să trimită un lucrător : — Noi nu ne ocupăm de asemenea reparaţii. Noi avem în grijă numai instalaţiile exterioare. Adresaţi-vă cooperativei. De la dispeceratul cooperativei „Instalatorul" nu am primit nici măcar un sfat. Aici, duminica dupăamiază nu se lucrează. La I.C.R.A.L. — de asemenea. C. P. : N-a fost mai norocos nici debutul meu ca împuternicit. Nici n-am apucat să iau bine postul în primire, şi mai mulţi cetăţeni m-au invitat să vizitez cîteva apartamente. De ce ? Temperatura în unele camere era sub 19 grade. Ce puteam face altceva decit să intervin imediat la punctul termic din cartier . Inginerul Rambă, după ce m-a ascultat cu atenţie, după ce şi-a notat meticulos adresa, m-a asigurat : „Fiţi fără grijă, trimit urgent la blocul dv. pe maistrul Ciupercă". Cit de „urgent" a intervenit reprezentantul termoficării, judecaţi şi dv . nici după trei zile mult-aşteptatul maistru Ciupercă nu şi-a făcut apariţia. ( 7 !) M. I.: In blocul A 12 peste noapte au fost sparte — n-am putut stabili cum — două geamuri la uşile de la intrare. Agenda de lucru mi-a fost imediat încărcată. — Alo. 14.75.27 . Cooperativa „Tehnica sticlei" 7 Sunt Împuternicitul blocului A 12 şi... — îmi pare rău, dar nu vă putem servi. — 7 ! — ...Aţi înţeles ? Nu vă putem servi. Dispeceratul cu montatul geamurilor la domiciliu s-a desfiinţat. Şi, astfel, am simţit, şi la propriu şi la figurat, „greutatea" muncii de împuternicit : blocul nu l-am putut transporta, dar a trebuit să car în spate, din centru pină in Balta Albă, geamurile luate de la cooperativă. C.P. : A doua zi am ieşit pe teren. Intre locatarii blocului Z 5 şi constructorii Şantierului 7 Izolaţii există, de multă vreme, un „dialog de la distanţă". Constructorii susţin că au reparat terasele, locatarii zic — şi au dovezi — că mai mult au stricat decit au reparat. Mă deplasez la şantierul cu pricina, de pe Şoseaua Panduri. Inginerul Petrescu îmi cere : — Explicaţi-mi totul, cut mai amănunţit, ca să Înţeleg despre ce-i vorba. Explic şi eu cum mă pricep şi ce mă pricep. Dumnealui notează ceva pe o bucăţică de hîrtie ruptă dintr-o filă de calendar, şi dialogul se încheie aşa : — Fiţi fără grijă. O să luăm măsuri. O să trimitem pe cineva la blocul dv. In timp ce tovarăşul inginer mă conducea spre ieşire, am observat cum vintul a zburat de pe biroul domniei sale „hîrtiuţa cu promisiuni". Nici a doua şi nici a treia zi, constructorul n-a venit ! Oare din ce pricină ? M. I. : Dacă primele două Încercări, de a rezolva problemele locatarilor, n-au avut sorţi de izbîndă, la primăria sectorului 4 am fost primit chiar de tovarăşul prim-vicepreşedinte şi mi s-a repartizat pe loc o cotă de pomi spre a-i planta in faţa blocului. C. P. : Parcă ar exista... telepatie. Două servicii au răspuns prompt şi la apelul meu. In jurul blocurilor Z5 şi Z8 era un miros suspect, şi cetăţenii se temeau să nu fie vorba de vreo scurgere de gaze. Două echipe de la I.D.G.R. au venit şi au controlat totul în amănunt, pină s-au convins că putem fi... liniştiţi, nu e nici Un pericol. Intervenţiei făcute la centrul I.C.R.A.L. din cartier, pentru instalarea unui geam spart, i s-a dat curs In mai puţin de două ore. M. I. : In cea de-a doua zi, la blocul meu totul a decurs normal, cu excepţia unei întreruperi a curentului, la scara a V-a. Am pus mina pe telefon şi-am sunat la I.D.E.R. — Dv. cine sinteţi 7 — împuternicitul blocului. — Şi locuiţi la scara cu pricina . — Nu. — Atunci reclamaţia dv. nu poate fi Înregistrată. Trebuie să reclame unul dintre locatarii in cauză. — Dar eu sunt Împuternicitul blocului... Inutilă insistenţa, pentru că, la celălalt capăt al firului, nimeni nu mă mai asculta. Telefonul se Închisese demult. C. P. : In ultima zi sunt trimis de asociaţia locatarilor din nou in audienţă. De data aceasta la I.C.R.A.L. De ce ? Să intervin pentru executarea unor remedieri promise şi răspromise. In locul unei explicaţii, cu şi fără istoric, i-am propus tovarăşului director să-i citesc citeva din răspunsurile primite la demersurile făcute de asociaţia locatarilor pentru executarea remedierilor. Le reproduc Întocmai : 1) „D.G.G.L. — 5 iunie 1972. Urmare a sesizării dv. adresate C.S.E.A.L. şi C.P.M.B. privind unele deficienţe la blocurile Z 5 şi Z 6, comisia Întrunită la faţa locului a constatat că cele sesizate sunt juste. Intrucît blocurile au fost recepţionate in 1969, s-a dispus ca I.C.R.A.L. Giuleşti să execute următoarele lucrări pentru Înlăturarea, In trimestrul III 1972, a infiltraţiilor de apă din terasă la apartamentele 64, 65 şi 66 din blocul Z 6 şi pe coloana de colectare a apelor pluviale la apartamentele 61 şi 62 din blocul Z 5. Celelalte lucrări (n.n. : infiltraţiile prin pereţii placaţi cu cărămidă) se vor executa in trimestrul II 1973“. 2) „I.C.R.A.L. Giuleşti — 10 II 1973. Vă facem cunoscut că blocul Z 5 figurează tn planul nostru pe 1973 pentru refacerea teraselor. Celelalte remedieri vor fi executate In anii viitori". — Ne e jenă și nouă de cele promise și nerealizate in adresele citate — conchide noul director al I.C.R.A.L., Dumitru Cherei. Vă asigur insă că in trimestrul II a.c.. vom începe lucrările de reparaţii la cele două blocuri. Prin urmare, după aproape trei ani, o nouă promisiune. Va fi ea ultima 7 ...Aici punem punct „stenogramelor" noastre. Mai simple sau mai complicate, problemele care au făcut obiectul acestor rinduri sunt, zilnic, la scara întregii Capitale, de ordinul sutelor. Pentru că, In București activează nu un Împuternicit sau doi, ci cîteva mii, și fiecare poate avea de rezolvat, într-o zi sau alta, asemenea necazuri. Evident, nu spunem nici că toate ar fi „rezolvate" la fel ca acelea cu care ne-am confruntat noi in cele două zile cu pricina. Dar, dacă admitem, fie şi ipotetic, că o parte din cei ce se adresează zilnic cu astfel de probleme intîmpina aceleaşi dificultăţi, nu e greu de înţeles cit de multe prejudicii se aduc cetăţenilor care au nevoie de asemenea servicii. Cum nu e greu de înţeles nici cit de prejudiciat poate fi, pină la urmă, acest imens avut obştesc — fondul de locuinţe al statului .Iată de ce considerăm că „experienţa" noastră — chiar dacă nu se intilneşte in fiecare zi, la fiecare bloc — actualizează, pentru organele de administraţie a municipiului, necesitatea extinderii şi perfecţionării serviciilor de intervenţie urgentă şi obişnuită la lucrările de întreţinere şi reparaţie a fondului locativ. Const. PRIESCU Mihai IONESCU Am fost doua zile împuterniciţi de bloc... Arhitectura modernă, funcţională, cu puternice influenţe de artă populară, nivelul ridicat de confort caracterizează astăzi numeroase unităţi de servire ale cooperaţiei de consum. La Tîrgu-Neamţ, de pildă, nu numai Casa Arcaşului de la poalele Cetăţii Neamţului oferă un punct de atracţie turistică, ci şi cochetul motel „Plaieşti”, pe care-l prezentăm in imagine SCINTEIA - vineri 1 februarie 1974 11 ^ _ i La_________’ , ly-;', m m,........ilsii..........a........e.ii.bs.,1 ASISTENȚĂ SANITARĂ • Microcabinet chirurgical care încape Intr-o valizi. Această realizare aparţine colectivului clinicii hr. 2 de chirurgie cardio-vasculară din Tîrgu-Mureş. El conţine trusă de mică chirurgie, de toractomie pentru masaj cardiac intern, de tracostonie şi cateterisme venoase etc. Echipele de gardă pot interveni astfel mai rapid — in caz de accidente cardiace — înainte ca bolnavul să fie transportat la spital. • Nivelul asistenţei medicale In Buzău s-a Îmbunătăţit, in ultimul timp, şi prin darea in folosinţă a două noi pavilioane (cu 130 de paturi) la maternitate. Acum, maternitatea buzoiană dispune de două săli de operaţie, 5 săli pentru naşteri, sectoare separate de obstetrică, precum şi de un serviciu de terapie intensivă pentru adulți și nou născuți. COMERŢ—SERVICII • Piteştul a reacţionat. Recent, in cadrul acestei rubrici făceam cunoscută iniţiativa comercianţilor bucureşteni care au organizat 19 microcase de comenzi in Întreprinderi. Preluind această iniţiativă, comercianţii din Piteşti ne anunţă : „In 3 întreprinderi din localitate („Textila“, „Argeşana“ şi C.P.L.) am organizat şi noi experimental asemenea unităţi“. In ce ne priveşte, aşteptăm asemenea reacţii şi din alte judeţe. • Iniţiativă necomercială la Timişoara. Singurul restaurant lactovegetarian din Timişoara şi-a modificat recent orarul : acum deschide la ora 8, înainte, programul începea la 6. Aşa că, toţi cei care înainte de începerea lucrului serveau aici micul dejun au trebuit să renunţe la el. Întrucit această măsură... necomercială este şi nepopulară, suntem gata să consemnăm — tot aici — revenirea la bunul program vechi. • Pentru vilceni şi nu numai pentru el. La Rm. Vilcea a fost organizată recent o interesantă expoziţie, unde producătorii din această zonă (cooperaţia meşteşugărească şi industria locală) prezintă publicului un vast sortiment de mărfuri. In urma sondajului efectuat in rindul vizitatorilor, comercianţii din Rm. Vilcea au contractat produse valorînd peste 10 milioane lei. La această valoare se adaugă contractele încheiate de reprezentanţii comerţului din judeţele Argeş, Olt, Dolj, Gorj şi Sibiu. • „Expres" ca... melcul. La spălătoria „Expres" din Ploieşti clienţii aduc lenjeria la spălat pentru termenul de 3 zile, insă unitatea le onorează comenzile după două săptămini şi chiar mai mult. ODIHNĂ ȘI TURISM • Staţiunea balneoclimaterică Sovata se află, cum se spune, pe mina proiectanţilor şi constructorilor. Sunt în curs de construcţie un complex hotelier cu 800 de locuri şi o largă bază de tratament. Recent a Început construcţia unui nou hotel turistic, care este proiectat pentru primirea a 250 de oaspeţi. • Un hotel de mare capacitate va fi dat In folosinţă ln acest an In cadrul centrului de perfecţionare a cadrelor pentru turism, aflat In construcţie in apropierea cartierului „Jiul Scinteia" din Capitală. Hotelul va dispune de dotări complexe, inclusiv piscină, si va fi servit in intregime de elevii centrului. EDILITAR — GOSPODĂREȘTI • Au fost elaborate noi reglementări privind lucrările de întreţinere şi reparaţii la fondul locativ de stat. Ce prevăd aceste norme ? 1) Aprecierea stării de uzură a imobilelor şi, deci, planificarea executării reparaţiilor nu se va mai face prin aprecieri subiective, ci pe baza unor criterii ştiinţifice (pentru fiecare element component al imobilelor s-au fixat „durate de serviciu", după expirarea cărora devine oportună executarea reparaţiilor). 2) Pentru a se cunoaşte situaţia exactă a uzurii fiecărui imobil, Întreprinderile de administraţie locativă vor întocmi fişe de evidență privind starea tuturor clădirilor ; in plus, se vor organiza controale periodice anuale la toate imobilele pentru a se constata dacă lucrările de reparaţii sunt necesare înainte sau după expirarea „duratei de serviciu". 3) Pentru executarea unor lucrări neprevăzute — datorate unor factori imprevizibili — s-a stabilit să se rezerve un procent de 20 la sută din fondurile planificate de reparaţii curente. 4) în vederea evitării tergiversărilor privind Închiderea şantierelor de la imobilele reparate —• inclusiv pentru evitarea risipei de materiale uitate de constructori — s-a fixat termenul de 30 de zile (de la recepţia lucrărilor) pentru lichidarea completă a şantierelor. • Un nou cartier la Craiova. Pe str. Silozului a Început să prindă contur cel mai tinăr cartier al oraşului. In prima etapă se vor construi aici 8 blocuri cu cite 5 niveluri, insumind circa 250 de apartamente. Primii locatari vor primi cheile noilor apartamente chiar In primul semestru al acestui an. • Primul bloc-turn din municipiul Birlad s-a dat recent In folosință. Noul bloc marchează Începutul construcţiei viitorului centru civic al oraşului. • Record brăilean. Anul 1974 se anunţă cel mai bogat in construcţii şcolare pentru brăileni. In afară de cele cîteva zeci de săli de clasă, ce vor completa baza de invăţămlnt din Brăila, aici se vor mai construi şi două internate de 600 de locuri şi o cantină pentru elevii centrului şcolar de construcţii. • La Ploieşti se află in construcţie al doilea complex de creşăcămin (cu o capacitate de 360 locuri) finanţat din fondurile sindicatelor. Beneficiarii lui • Copiii salariaţilor de la Întreprinderea de utilaj chimic, de la complexul C.F.R. ş.a. • Călători printre... piramide. Strada Prahovei, din municipiul Drobeta Tr. Severin, se află in reparaţie de circa un an. Constructorii au brăzdat-o, in lung şi-n lat, cu tot felul de canale, au Înălţat adevărata piramide de pământ şi... au plecat. Şi, duşi au fost... INDUSTRIA ALIMENTARĂ (Urmare din pag. I) tuturor resurselor de care dispunem, Îndeosebi a subproduselor. — In industria alimentară, costul materiei prime deţine o pondere importantă in totalul cheltuielilor la 1000 lei producţie-marfă. Ce se va întreprinde in acest an pentru ca, prin folosirea mai bună a materiilor prime, să se asigure o reducere substanţială a cheltuielilor de producţie . — Este adevărat că, spre deosebire de alte ramuri ale industriei, in sectorul alimentar ponderea materiei prime in totalul cheltuielilor de producţie este mare , in medie, 84,6 la sută. De aceea, îmbunătăţirea preluării produselor vegetale şi animale de la producătorii agricoli capătă dimensiuni deosebite, atît sub aspectul cantitativ, cit şi al ritmicităţii, cunoscută fiind conservabilitatea limitată a unora dintre acestea. Tot ca un aspect specific este rezonabilitatea unor materii prime ca : legume, fructe, sfeclă şi altele. Ţinind seama de neajunsurile create de această situaţie, cu consecinţe asupra creşterii cheltuielilor de producţie, au fost luate unele măsuri pentru realizarea de producţii complimentare cum ar fi imbutelierea uleiului pe liniile de conserve, uscarea şi brichetarea furajelor verzi in fabricile de zahăr etc. In ce priveşte aplatizarea virfurilor de aprovizionare cu materii prime, in special in industria laptelui, de exemplu, vom extinde secţii mici, sezoniere, dotate cu strictul necesar. Calitatea materiilor prime este, de asemenea, un factor de mare importanţă pentru creşterea eficienţei economice a producţiei alimentare, în mod deosebit prin conţinutul de substanţă utilă. In acest scop, Împreună cu cercetarea agricolă au fost stabilite o serie de măsuri vizind îmbunătăţirea condiţiilor de recoltare, livrare şi păstrare a produselor, pentru a nu se diminua cu nimic însuşirile lor ca materii prime destinate prelucrării. De altfel, şi unităţile agricole producătoare sunt stimulate să se ocupe de această problemă care, pentru noi, constituie o pirghie importantă în diminuarea cheltuielilor. — Ce alţi factori vor contribui, in acest an, la creşterea eficienţei economice ? — Potrivit măsurilor stabilite pentru Îndeplinirea exemplară a planului la toţi indicatorii, urmează să intensificăm preocupările şi acţiunile de modernizare a tehnologiilor de fabricaţie, de valorificare superioară a materiilor prime, spre a asigura, la această cale, diversificarea şi ridicarea calităţii produselor alimentare. De o importanţă hotărîtoare este asigurarea în cantitatea, calitatea şi la termenele stabilite a materiilor prime, utilizarea lor cu spirit gospodăresc, intrucît — aşa cum am arătat — ponderea lor este mare în volumul cheltuielilor de producţie. Şi strins legată de mai buna gospodărire a materiilor prime este cerinţa de a se acţiona mai hotărit pentru a reduce şi înlătura perisabilităţii, pierderile de orice fel. De asemenea, au fost luate măsuri în vederea organizării mai bune a producţiei şi a muncii, care vor asigura creşterea productivităţii muncii şi folosirea raţională şi eficientă a forţei de muncă. In această direcţie, un accent deosebit punem pe perfecţionarea pregătirii cadrelor, pe ridicarea calificării şi competenţei profesionale a întregului personal tehnic şi economic, care să contribuie in mai mare măsură la Îmbunătăţirea activităţii economice din fiecare unitate. Cunoscind volumul mare de bunuri care se vehiculează in Întreprinderile de industrializare a producţiei agricole, au fost întocmite planuri de optimizare a transporturilor care urmăresc — pe lingă o eficienţă sporită a acestora — realizarea de economii de combustibil. Sunt insă unele probleme In ce priveşte transportul, care nu depind de noi. Mă refer la faptul că suntem nevoiţi să transportăm dintr-un judeţ in altul mari cantităţi de produse finite pentru a se acoperi nevoile locale de consum. De asemenea, se aduc de la distanţe mari legume care trebuie să fie prelucrate in fabricile de conserve. Convingerea noastră este că multe din aceste transporturi, la distanţe mari, vor fi înlăturate prin ducerea la Îndeplinire a indicaţiei date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in sensul că amplasarea noilor obiective industriale să se facă in bazinele de materii prime şi cit mai aproape de locul unde urmează să se desfacă produsele finite. Un exemplu In această privinţă 11 constituie amplasamentul celor 6 fabrici de bere de capacităţi mai mici, in curs de execuţie şi dispuse tot in atitea judeţe. De altfel, consider că, in conformitate cu programul de măsuri privind dezvoltarea subramurilor industriei noastre, aprobat de conducerea partidului, vor fi remediate şi alte carenţe manifestate In domeniul investiţiilor. — Industria alimentară, prin specificul ei, este o mare consumatoare de energie utilizată In toate procesele de producţie. Ce măsuri întreprindeţi pentru a diminua consumul de energie in acest sector? — Este adevărat că, datorită extinderii mecanizării şi automatizării, a altor măsuri de modernizare a producţiei, industria alimentară a devenit o mare consumatoare de energie electrică, de abur şi apă caldă. Ne preocupă şi pe noi reducerea consumurilor şi am luat măsuri în această direcţie. Astfel, in urma analizei propunerilor formulate de întreprinderi şi centrale, departamentul nostru a adoptat un plan de măsuri menit să asigure economisirea unor importante cantităţi de energie faţă de sarcinile planificate iniţial. Potrivit acestui plan, urmează să se realizeze, la nivelul anului 1974, o economie suplimentară de 15 000 tone combustibil convenţional, ceea ce echivalează cu consumul unei fabrici de preparate din carne capabilă să asigure aprovizionarea Întregii populaţii a Capitalei pe parcursul unui an. Principalele direcţii in care vom acţiona sunt raţionalizarea consumurilor de energie şi combustibil, modernizarea dotării ntreprinderilor şi finalizarea unor teme de cercetare de mare eficienţă. In privinţa modernizării utilajelor, s-a prevăzut, de pildă, pentru 1974, înlocuirea a peste 60 de arzătoare de combustibil cu randamente scăzute. Va continua acţiunea de racordare a unităţilor, acolo unde acest lucru este posibil, la centralele zonale de termoficare, reducindu-se astfel numărul centralelor proprii cu consumuri neeconomicoase. Cu ajutorul organizaţiilor de partid, ne străduim să creăm în rindul colectivelor din unităţile industriei alimentare o largă opinie de masă favorabilă desfăşurării unor ample acţiuni pentru ca acest an să marcheze o creştere substanţială a eficienţei întregii activităţi economice, încadrindu-se ferm in marea întrecere socialistă a Întregului popor, lucrătorii din ramura noastră işi vor consacra toate forţele şi iniţiativa lor creatoare pentru a produce mai mult, mai bine, mai economic, spre a întimpina cu realizări deosebite cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului.