Scînteia, aprilie 1974 (Anul 43, nr. 9827-9856)
1974-04-26 / nr. 9852
PAGINA 2 In aceste zile, mii de familii s-au mutat ori se pregătesc pentru a se muta în casă nouă. In primul trimestru au fost date în folosinţă 12 554 de apartamente , în multe judeţe planul fiind substanţial depăşit. Din multe judeţe, redacţia primeşte veşti despre bucuria proaspeţilor posesori de apartamente, ca şi despre minduna cetăţenească de a-şi vedea localităţile împodobindu-se, în această primăvară, cu edificii care le sporesc frumuseţea. Iată ce ne transmite — în debutul teleconferinţei noastre de azi — Ion Anghel, din Bistriţa. — Am fost în vizită la cîţiva dintre locatarii noilor blocuri date în folosinţă zilele acestea. Iiie Brătfălean, electrician la I.R.E.C., îmi spunea : „Suntem fericiţi că fetiţa noastră, Daniela, care are şapte luni şi a început să gingurească, va învăţa primele cuvinte într-o casă nouă“. Ion Mihăiese, lăcătuş mecanic la fabrica de plăci aglomerate din lemn, a primit două apartamente , are 8 copii. Iar învăţătoarea Maria Hosu îmi spunea că e prima ei vacanţă în casă nouă. Chiar în aceste zile, in zona de vest 212 familii şi-au inaugurat, acum, în pragul sărbătorii zilei de 1 Mai, noile cămine. In apropierea noilor blocuri se află dotările comerciale. „Este o realizare edilitară cu care ne mîndrim, pe drept cuvînt — îmi spunea tovarăşul Andrei Weingärtner, primarul oraşului. Autorii — constructorii de la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaje, şi-au depăşit propriile recorduri : planul pe primul trimestru al anului prevedea să fie date în folosinţă 72 apartamente ; ei au reuşit să predea de două ori mai multe“. Vreau să mai adaug că, în prezent, se finisează alte 240 apartamente proprietate de stat, şi 200 apartamente proprietate personală, care vor fi date în folosinţă pînă la sfirşitul trimestrului In curs. Un nou cartier, purtînd numele poetului Andrei Mureşanu, originar din aceste locuri, îşi conturează profilul , se lucrează la primele 4 blocuri, cu 235 apartamente, o creşă şi o grădiniţă cu 220 de locuri. In final, cartierul va avea peste 4 400 de apartamente — ceea ce înseamnă asigurarea căminelor pentru un număr de locuitori echivalent cu mai mult de jumătate din populaţia actuală a oraşului Bistriţa. — Legătura la Piteşti. Gheorghe Cîrstea, ai cuvintul... — In municipiul nostru, numărul de apartamente noi este astăzi egal cu cifra populaţiei oraşului din 1938 , circa 22 000. Şi se construieşte mai departe, un ritm intens. Anul acesta urmează să mai fie date în folosinţă încă 2 450 apartamente. Alte cîteva sute se construiesc în oraşele Curtea de Argeş şi Câmpulung. „Pînă la 31 martie — îmi spunea Marin Tătulescu, şeful biroului plan —■ trustul de construcţii Argeş a predat „la cheie“ 458 apartamente, faţă de 260 cite au fost planificate“. Deci, depăşirile sunt substanţiale. Unde sunt situate aceste apartamente . Cu cele 140, recent predate, construcţia marelui cartier „Trivale“ din Piteşti s-a încheiat. Constructorii s-au mutat în alt cartier, tot în jurul parcului „Trivale“ — în ansamblul de mari proporţii — „Găvana". Alte apartamente au mai fost date in folosinţă la Colibaşi, precum şi în cartierul „Vişoi III“ din Cîmpulung. Tovarăşul Ion Şerbănescu, locţiitorul secretarului comitetului de partid al trustului, mă roagă să notez numele cîtorva formaţii fruntaşe de constructori : fierarii-betonişti — conduşi de Aurel Puşcaşu, Ion Davila şi Ilie Surugel, zidarii şi dulgherii lui Constantin Tănase şi Tase Maruntu. La rîndul lor, constructorii au insistat să notez că au primit un sprijin substanţial din partea viitorilor locatari, care au muncit cu rivnă pe şantiere. Le-am îndeplinit dorinţa şi unora şi celorlalţi. — Meritau să fie evidenţiaţi. Tiberiu Brăescu, de la redacţia ziarului „Clopotul“, doreşte să intervină cu o ştire foarte proaspătă. Deci, Botoşanii : — Intr-una din dimineţile trecute mă aflam în hala de montaj războaie de ţesut a întreprinderii de utilaje şi piese de schimb pentru industria ușoară... Stăteam de vorbă cu strungarul Ioan Dobinschi, care-mi povestea despre noaptea petrecută in hală, în jurul primelor războaie din istoria tinerei întreprinderi. „De ce n-a plecat acasă ?“ l-am întrebat. „Nu puteam să scap un asemenea eveniment“, mi-a explicat el. — Interesant ce spui, totuşi nu are legătură cu locuinţele... — Are, pentru că interlocutorul meu, şi încă patru tovarăşi de muncă de-ai săi — Mihai Costin, Petre Mazureac, Dumitru Ţurcanu şi Ion Gorbănescu — au plecat din hala de montaj direct la consiliul popular , toţi cinci primiseră locuinţă, toţi cinci în acelaşi bloc, pe aceeaşi scară. In acea zi au fost predate locatarilor 120 de apartamente. — Şansa te-a servit admirabil ; ai fost martorul a două evenimente pline de bucurii. Să trecem acum legătura lui Vasile Iancu, din Vaslui. — In acest an, mai exact în primul trimestru, constructorii vasluieni au obţinut prima lor performanţă : predarea a 140 de apartamente peste prevederi. Am spus prima, pentru că există şi a doua : toate blocurile prevăzute a fi date în folosinţă, în acest an, au început să prindă contur, multe se află „la roşu“. Notati, în condiţiile in care planul a crescut in mod sensibil, de la un an la altul ! Cine sunt proaspeţii locatari ai elegantelor blocuri ? Muncitori din noile unităţi economice — filatura de bumbac, întreprinderile de izolatoare, de ventilatoare, de confecţii, de prelucrare a lemnului etc. Toate — unităţi tinere, ca şi oraşul mereu tînăr, deşi multisecular. — Bartunek István, ce ne poţi spune despre tot atît de tinărul centru industrial Miercurea Ciuc ? — Anul 1974 este de pe acum foarte bogat, la capitolul „locuinţe“, iar demarajul a fost bun : constructorii au înregistrat, pînă acum, o depăşire a planului valoric cu 1,2 milioane lei. Aceasta înseamnă că, de la începutul anului și pînă acum, 120 de familii s-au mutat în blocurile noi din cartierul „Tudor Vladimirescu" din Miercurea Ciuc. De asemenea, in municipiul Odorheiul Secuiesc, în cartierul Taberei, s-au dat în folosinţă 160 de apartamente. Numărul noilor apartamente se ridică la 320, iar pînă la sfirșitul anului se va ajunge, conform prevederilor planului, la 1 280. La acestea se vor adăuga încă 210 apartamente, restante din anul trecut, situate în noile cartiere din oraşele Gheorghieni, Topliţa, Vlăhiţa, Băile Tuşnad. Din Drobeta Turnu- Severin, vă vorbeşte Virgil Tătaru. Şi constructorii de locuinţe din judeţul nostru se află in întrecere cu timpul: ei au luat un substanţial avans. Iată, in acest sens, o mărturie autorizată : ing. Mihail Voicu, vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean : „La locuinţele realizate din fondurile statului, în primul trimestru, s-a prevăzut construirea a 80 de apartamente ; s-au dat în folosinţă 148 ; la locuinţele realizate din fondurile populaţiei, cu sprijinul statului, în loc de 100, cîte erau planificate, s-au predat „la cheie“ — 167 din cartierele Crihala şi CETNord. Circa 110 muncitori cu familii numeroase, care muncesc la combinatul de celuloză şi hîrtie, şantierul naval şi întreprinderea de vagoane — cele mai mari unităţi industriale din judeţ — au trăit, zilele acestea, bucuria mutării în noile apartamente“. Din cele văzute de mine pe şantiere rezultă că avansul cîştigat, în îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an, va fi menţinut şi sporit. * încheiem aici turul de orizont care ne-a dat prilejul de a celebra, odată cu miile de familii din întreaga ţară, bucuria instalării într-o casă nouă. O bucurie care se datoreşte hărniciei constructorilor, abnegaţiei cu care aceştia au muncit în iarnă pentru ca în primăvară să poată oferi cetăţenilor ţării din splendid „buchet“ de peste 12 500 apartamente. Rodica ŞERBAN BUCURII IN CASE NOI In primul trimestru au fost date în folosinţă peste 12 500 apartamente Corespondenţii noştri transmit din judeţele Bistriţa-Năsăud, Argeş, Botoşani, Vaslui, Harghita şi Mehedinţi Cartierul Colentina din Capitală — vast şantier al construcţiilor de locuinţe Foto : M. Andreescu O serie de prevederi cuprinse în proiectul legii remunerării stimulează puternic interesul fiecărui muncitor pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, pentru realizarea unor producţii sporite şi de calitate superioară, în vederea obţinerii pe această cale a unei categorii superioare de retribuţie. In legătură cu aceste prevederi am avut o convorbire cu tovarăşul LORANT KOVACS, din Ministerul Muncii. — Pentru a reliefa mai bine esenţa problemei în discuţie — ne-ampus la început interlocutorul — socotesc util să subliniez că actualul proiect de lege asigură menţinerea la un nivel ridicat a ponderii retribuţiei tarifare, ceea ce stimulează interesul oamenilor muncii pentru ridicarea nivelului calificării ; potrivit ansamblului prevederilor sale, o retribuţie mai mare se poate obţine prin promovarea în categorii, trepte, funcţii sau gradaţii, promovare direct legată de aptitudinile şi cunoştinţele profesionale dobîndite. De asemenea, in forma sa îmbunătăţită, proiectul legii asigură stabilirea unor creşteri echilibrate ale retribuţiilor tarifare de la o categorie sau funcţie la alta, ţinind seama de eforturile ce trebuie depuse de fiecare om al muncii pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, de contribuţia adusă la realizarea sarcinilor de plan. — Vărugăm să vă referiţi concret la elementele noi care survin, faţă de legislaţia in vigoare, pe linia stimulării interesului pentru creşterea nivelului calificării. Din proiectul de lege se prevede ca retribuţiile tarifare ale muncitorilor calificaţi încadraţi în reţele tarifare să fie diferenţiate in cadrul fiecărei categorii pe trei niveluri — bază şi două trepte — în loc de patru niveluri cum este acum — bază şi trei trepte. De ce s-a renunţat la această din urmă soluţie, adoptată cu prilejul introducerii în anul 1968 a noului sistem de retribuţie ? Pe parcursul experimentării au survenit unele neajunsuri în sensul că în cadrul aceleiaşi categorii de calificare există un număr prea mare de niveluri de retribuţie, cu diferenţe nesemnificative şi, ca atare, nestimulative ; în plus, retribuţiile tarifare prevăzute pentru treapta a IlI-a sunt mai mari decît retribuţiile nivelului de bază al categoriei imediat următoare, ceea ce diminuează simţitor interesul pentru ridicarea calificării, în scopul trecerii la o categorie superioară. — Deci stimularea muncitorilor in creşterea nivelului lor de calificare constituie raţiunea restringerii treptelor de retribuţie. — Exact. Tocmai în acest scop s-a inclus in proiectul de lege prevederea ca sporirea procentuală a retribuţiei, de la o categorie la alta, să fie progresivă, de 5—6 la sută la categoriile mici, ajungind pînă la 10—15 la sută la categoriile superioare. In aceste condiţii, trecerea unui muncitor într-o categorie superioară poate să-i aducă o creştere importantă a retribuţiei tarifare, a cărei mărime depinde exclusiv de categoria in care promovează şi de ramura în care îşi desfăşoară activitatea. Este demn de reţinut şi faptul că s-a prevăzut ca nivelul de bază al categoriei superioare să fie mai ridicat decît ultima treaptă a categoriei inferioare. De altfel, trebuie spus că şi în cazurile în care, datorită volumului mai mic de lucrări încadrate în categorii superioare, posibilităţile de promovare sunt mai reduse, singura modalitate de a obţine o retribuţie superioară o constituie tot ridicarea nivelului de pregătire profesională. Calificarea înaltă este, fără îndoială, elementul determinant care ii permite unui muncitor să realizeze la un nivel superior de productivitate sarcinile stabilite şi să obţină, pe această bază, un adaos la retribuţia tarifară. Un muncitor din construcţia de maşini, de exemplu, care, pentru categoria în care este încadrat, va avea o retribuţie, să spunem, de 1 800 lei lunar, prin depăşirea normei de muncă cu 10 la sută poate beneficia de un adaos la retribuţie de 180 lei lunar. Pentru a obţine acest rezultat, fără îndoială, va fi nevoie de un plus de cunoştinţe, de o calificare superioară, chiar în categoria in care este încadrat. — Am dori să precizaţi şi modul in care proiectul de lege stimulează „apetitul" calificării, adică interesul de a trece din categoria de muncitor necalificat, in cea de calificat. — In prezent, diferenţa dintre retribuţia muncitorilor calificaţi — încadraţi in primele categorii — şi muncitorii necalificaţi este destul de restrinsă, ceea ce atenuează serios interesul acestora din urmă de a se califica. Pentru a-i stimula in acest sens, în noul proiect s-a avut în vedere ca creşterile de retribuţie la primele categorii să fie mult mai mari, astfel că, pe lingă media planificată de sporire a retribuţiilor, să se asigure la acestea o creştere suplimentară. — Vă rugăm să raportaţi ideea amintită la un caz concret din economie. — Bunăoară, cazul muncitorilor calificaţi cuprinşi în reţeaua construcţiilor de maşini — nivel A ; cei încadraţi în primele categorii vor obţine creşteri de retribuţie de pînă la 300 lei şi chiar mai ridicate, in comparaţie cu muncitorii încadraţi in ultimele categorii, unde sporul se ridică la circa 180 lei. Aceasta înseamnă că un muncitor care se califică, trecînd în categoria Ia nivel de bază, va beneficia de o majorare mai accentuată a retribuţiei decit cea prevăzută iniţial, asigurîndu-i-se o creştere, faţă de retribuţia actuală, de peste 300 lei. In cazul industriei textile — ramura care beneficiază de retribuţii superioare prin ridicarea in ierarhie — li se vor acorda creşteri şi mai mari. Cred că cele două exemple sunt edificatoare asupra accentului pe care actualul proiect de lege îl pune pe creşterea nivelului de calificare. S-a prevăzut, de asemenea, ca muncitorilor necalificaţi, care execută lucrări grele şi foarte grele, să li se acorde de la început una din treptele categoriei I, in cazul cind se califică, astfel incit să li se asigure o retribuţie egală sau apropiată de aceea avută anterior. Evident, asigurind creşterea mai accentuată a retribuţiilor muncitorilor calificaţi încadraţi in prima categorie, proiectul legii vizează, implicit, creşterea retribuţiei tinerilor, deoarece, după cum este bine cunoscut, ei deţin ponderea covârşitoare in ansamblul acestei categorii. Ce prevederi speciale le consacră actualul proiect de lege ? — In afara celor spuse pînă acum, s-ar cuveni adăugat că proiectul legii conţine o prevedere deosebit de importantă pentru încadrarea in producţie a tinerilor muncitori, după absolvirea şcolii profesionale. Există, in acest sens, stipulată posibilitatea încadrării diferenţiate, superioare a absolvenţilor care — in timpul şcolarizării — au obţinut rezultate foarte bune atît la invăţămintul teoretic, cit şi la cel practic şi care, în timp de 3 luni, după încadrarea în producţie, confirmă această pregătire prin rezultate bune la locul de muncă. Astfel, aceştia vor putea fi promovaţi în una din treptele categoriei I de către organul de conducere colectivă al unităţii, fără a mai fi necesară îndeplinirea vechimii minime de un an pentru promovarea de la nivelul de bază la treapta I şi, respectiv, de doi ani pentru promovarea de la treapta I la treapta a II-a. Este limpede că o asemenea prevedere are menirea să-i ajute pe elevi să-şi formeze o optică sănătoasă asupra rosturilor lor în şcoală, să le sporească interesul pentru studiu continuu in vederea obţinerii unei temeinice calificări profesionale. Aşadar, sunt suficiente temeiuri să afirmăm că sistemul de retribuţie, în ansamblul lui, este conceput să acţioneze energic in direcţia creşterii pregătirii profesionale, aceasta fiind calea esenţială pentru obţinerea de rezultate cit mai bune in producţie — sursa sigură a creşterii veniturilor oamenilor muncii. Convorbire realizată de Ioan ERHAN Pe marginea proiecturi Legii remunerării după cantitatea și calitatea muncii Stimulente puternice pentru ridicarea calificării muncitorilor SCINTEIA - vineri 26 aprilie 1974 Fiole de ultimul timp nu justifică slăbrea atenţiei pentru EXTINDEREA ŞI BONA FUNCŢIONARE A IRIGAŢIILOR BUZĂU Se caută noi surse de apă Comitetul judeţean de partid Buzău a întocmit un amplu program de măsuri prin care se stabilesc principalele direcţii de acţiune în vederea folosirii tuturor resurselor de apă pentru irigaţii. Printre altele, se prevede accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor de amenajare in sistemele Vadu-Paşii, Merei-Lipia, Glodeanu Sărat-Pituliceanu, astfel incit, pînă la 10 mai, întreaga suprafaţă de 2 500 ha să fie dată in folosinţă. Precipitaţiile căzute la începutul săptămînii nu trebuie să determine slăbirea eforturilor pentru terminarea amenajărilor şi continuarea in ritm susţinut a irigaţiilor. Pămîntul are încă nevoie de multă apă. In judeţ există circa 2 700 ha cu bălţi, cele mai mari suprafeţe cu ochiuri de apă fiind concentrate in comunele Balta Albă, Vîlcele, Boldu, Ghergheasa, Bălăceanu, Ruşeţu, Luciu. Prin amenajări simple, aceste rezerve de apă pot fi folosite pentru irigarea culturilor agricole, în special a plantelor furajere şi a griului. De altfel, in numeroase cooperative agricole, printre care cele din Gălbinaşi, Pogoanele, Cochirleanca, Udaţi, au fost organizate acţiuni de masă pentru desfundarea şi curăţirea acestor bălţi. Totodată, pentru irigarea plantaţiilor tinere de vii şi pomi se folosesc 80 de autocisterne şi vidanje. Se caută şi alte surse de apă. Una din principalele acţiuni o constituie denisiparea puţurilor forate în cimp pentru mărirea debitului lor. O iniţiativă interesantă am întîlnit şi la cooperativa agricolă Lanuri. Aici, pentru extinderea suprafeţelor frigate, la conducta de alimentare a castelului cu apă din sectorul zootehnic a fost montată o aripă de ploaie cu 15 jeturi de aspersiune. Sunt numai cîteva acţiuni care demonstrează hotărirea cooperatorilor din judeţul Buzău de a folosi toate resursele de apă pentru extinderea suprafeţelor irigate. Ion TEODOR O cerinţă imperioasă: utilizarea apei subterane Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, împreună cu Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei au stabilit un program comun de extindere a forajelor în vederea folosirii apei subterane la irigat. In afara lucrărilor de acest fel, prevăzute a se realiza anul acesta de către unităţile specializate ale Ministerului Agriculturii, vor fi executate circa 200 de foraje noi, îndeosebi in judeţele din Moldova şi nordul Dobrogei. Apa obţinută din priza freatică va fi folosită, în primul rind, la adăpatul animalelor şi apoi la irigat, acordîndu-se prioritate pepinierelor de vii şi pomi, plantaţiilor tinere, grădinilor de legume şi plantelor furajere. Tot pentru sporirea suprafeţelor irigate prin folosirea apei subterane, Ministerul Agriculturii a stabilit ca toate forajele din reţeaua republicană şi cele ale Institutului de meteorologie şi hidrologie să fie folosite pentru irigarea culturilor. Trebuie luate măsuri in vederea punerii în funcţiune şi a numeroaselor foraje executate anii trecuţi pentru alimentarea cu apă a sectoarelor zootehnice şi mai ales pentru irigarea grădinilor de legume. O analiză recentă arată că multe din aceste foraje nu mai sunt utilizabile, fie că au fost înfundate cu nisip, fie că s-au surpat. Iată de ce este necesar să se identifice toate forajele executate cu ani in urmă de unităţile agricole şi să fie puse în funcţiune. In unele judeţe, lucrările de punere in funcţiune a forajelor existente nu se desfăşoară în ritmul cerut. Bunăoară, în judeţul Ialomiţa sunt peste 160 de foraje care nu mai funcţionează deloc sau au un randament scăzut. Iată de ce este necesar ca, pe lingă noile foraje, ce se vor executa în toate judeţele, oficiile de Îmbunătăţiri funciare să depisteze pe cele care există şi să asigure funcţionarea lor din plin. Aurel PAPADIUC Semănatul porumbului la CAP. Becicherecu-Mic, judeţul Timiş Şi pe terenurile îndiguite din Lunca Dunării Sistemele de irigaţie să lucreze ireproşabil Este binecunoscut că în Lunca inundabilă a Dunării, cu ani in urmă, au fost executate ample lucrări de îndiguiri şi desecări, in urma cărora au fost redate agriculturii sute de mii de hectare de teren fertil. Producţiile de cereale şi plante tehnice ce se obţin pe aceste terenuri justifică pe deplin eforturile materiale şi umane depuse. In momentul de faţă problema care se pune cu deosebită acuitate este folosirea integrală a tuturor suprafeţelor de teren din incintele indiguite, pentru a se recupera, în termen cit mai scurt investiţia făcută. Se poate aprecia că in majoritatea unităţilor agricole se depun in această privinţă eforturi susţinute. In multe locuri însă se bate pasul pe loc ; de aceea, însemnate suprafeţe de teren îndiguite în zonele Olteniţa şi Giurgiu sunt sustrase agriculturii, în aceste zone guta de kilometri de canale principale sunt colmatate. Suprafeţe rntinse sunt ocupate cu... cioate, în loc să treacă la executarea lucrărilor, întreprinderile agricole de stat şi reprezentanţii trusturilor de Construcţii pentru îmbunătăţiri funciare poartă discuţii interminabile, deşi săparea şi decolmatarea canalelor, imprăştierea pămîntului rezultat, ca şi celelalte lucrări, trebuiau terminate Încă din toamna anului trecut ! Cum e Şi firesc, suprafeţele respective au fost cuprinse în planurile de producţie ale unităţilor agricole din zonă. In prezent, cind in alte locuri din tară semănatul porumbului e pe terminate, in Lunca Dunării se înregistrează mari intîrzieri. 4 Prin luna martie s-au adunat cadre cu funcţii de răspundere la I.A.S. Chirogi, una din unităţile cu mari suprafeţe îndiguite. Atunci s-a ajuns la concluzia că lucrările pot şi trebuie să fie terminate in cel mai scurt timp, drept care tov. Ion Medrea, prim-vicepreşedinte al consiliului popular judeţean Ilfov, împreună cu constructorul şi beneficiarul au stabilit noi termeni pentru executarea fiecărei lucrări în parte. La şedinţa de lucru amintită au fost şi reprezentanţi din Departamentul I.A.S. Şi de la direcţiile de resort din Ministerul Agriculturii. Ar fi urmat — dacă cele hotărîte s-ar fi respectat — ca pînă la 20 aprilie să fie terminate toate lucrările, iar terenul semănat. La data de 22 aprilie, participanţii la şedinţa amintită s-au întîlnit din nou pentru a analiza stadiul lucrărilor. Ce s-a constatat? La I.A.S. Chirnogi, imprăştierea de deponi din etapele I şi II S-a făcut in proporţie de 60 şi, respectiv, 70 la sută. Lucrările de adincire, la cota stabilită, a 15 canale de desecare din sistemul Greaca (care însumează un volum de lucrări de 21 000 mc pămint) s-au executat in proporţie de 25 la sută. S-au scos cioatele de pe 1,5 ha din cele 5 ha., s-a eliberat terenul de cioare pe 5 ha din cele 8 ha. La I.A.S. Prundu din cei 35 000 mc pămint de împrăştiat, lucrarea s-a făcut pe jumătate. La I.A.S. Olteniţa mai sunt decarat 2 500 mp de canale. La I.A.S. Mănăstirea din cei 16 000 mc pămint de Împrăştiat, nu s-a făcut nimic. Planul cuprinde şi alte lucrări de executat, cum Sunt construirea de podețe, canale, terasamente lain timpul scurt el a mai rămas pină cind se mai poate semăna porumbul ar mai fi, deci, de executat un volum mare de lucrări. Pentru terminarea lor s-a stabilit alt termen : 29 aprilie. Pentru că terenurile din Lunca Dunării să rodească din plin, e necesar să fie rezolvată o problemă importantă care de multă vreme se tărăgănează. E vorba de sistemele de irigaţii şi desecări din Lunca Dunării, care au doi stăpîni : întreprinderile agricole de stat — care dispun de canalele secundare — şi întreprinderea de exploatare a lucrărilor de Îmbunătăţiri funciare, care are canalele principale şi staţiile de pompare. Cind lucrurile nu merg bine, vina o aruncă unul pe altul. Oare ministerul de resort aşteaptă ca lucrurile să se rezolve de la sine ? Florea CEAUŞESCU Viteze sporite la semănat îmbunătăţirea vremii a permis ca, in această săptămină, în toate unităţile agricole din judeţul Arad să se intensifice semănatul porumbului. In fiecare zi, ritmul de lucru a atins, în majoritatea cooperativelor agricole, valori peste viteza medie zilnică stabilită. Aceasta a permis ca, pină miercuri seara, pe judeţ să se insăminţeze peste 53 000 ha, ceea ce reprezintă 71 la sută din plan. Creşterea ritmului de lucru a fost posibilă, printre altele, datorită măsurilor întreprinse pentru prelungirea duratei de folosire zilnică a maşinilor. Aşa, spre exemplu, la cooperativa „Steagul roşu“ din Pecica, mecanizatorii Hegyes Matei şi Kőműves Ioan au lucrat şi lucrează in fiecare zi la semănat cite 15 ore. Grăbirea semănatului se îmbină cu preocuparea pentru realizarea unor lucrări de cea mai bună calitate. După ploi, la cooperativa agricolă din Almaş, înaintea semănătorilor, terenul a fost discuit şi grăpat încă o dată, întrucit prinsese o crustă. Efectuarea acestei lucrări a permis realizarea unui bun pat germinativ. La cooperativele agricole din Semlac, Pecica, Peregu-Mic şi alte localităţi, specialiştii şi mecanizatorii acordă intreaga atenţie asigurării unei viteze sporite. In acest scop, maşinile de semănat au fost adaptate pentru a lucra cu 8 rînduri odată, in loc de 6. Tot în vederea grăbirii lucrărilor, direcţia agricolă judeţeană, a iniţiat o vastă acţiune de întrajutorare între unităţile agricole cooperatiste. Este insă de datoria specialiştilor din unităţile agricole cooperatiste, mai ales din cele în care insăminţările sint întîrziate, să nu aştepte ca numai direcţia agricolă şi alţi factori să-i sprijine, ci să ia măsuri pentru ca, din cel mai scurt timp, să încheie semănatul cu forţele mecanice şi umane de care dispun. Constantin SIMION