Scînteia, noiembrie 1974 (Anul 43, nr. 10014-10040)

1974-11-01 / nr. 10014

V. Cele mai largi şi reprezentative foruri ale societăţii noastre socialiste transmit Congresului Partidului Comunist Român MANDATUL ÎNTREGII NAŢIUNI în atmosfera de puternică efer­vescenţă creatoare, caracteristică apropierii Congresului partidului, concomitent cu mişcarea largă şi însufleţită a oamenilor muncii dor­nici să întîmpine marele forum al comuniştilor cu rezultate cit mai importante în dezvoltarea econo­miei, în îndeplinirea planului pe anul in curs şi devansarea cincina­lului, se desfăşoară o intensă acti­vitate politică, în centrul preocu­pării întregului partid şi Întregului popor aflindu-se proiectele de do­cumente pentru Congres. Aşa cum este firesc, in condiţiile societăţii noastre, in care accentuarea ro­lului conducător al partidului se realizează prin integrarea sa tot mai profundă in viaţa întregii so­cietăţi, documentele programatice pregătite pentru Congres, care pre­figurează însuşi viitorul ţării şi perspectivele întregii naţiuni pentru anii şi deceniile ce urmează, cap­tează atenţia şi interesul viu ale întregului popor. In această ambianţă, lucrările se­siunii Marii Adunări Naţionale şi ale plenarei Consiliului naţional al Frontului Unităţii Socialiste se în­scriu ca momente de o deose­bită însemnătate politică. Sem­nificaţia profundă şi, in ace­laşi timp, marea importanţă a acestora decurg din faptul că atit prin glasul Marii Adunări Na­ţionale, ca organ suprem al puterii de stat, care reprezintă milioanele de cetăţeni ai acestei ţări, cit şi al Consiliului naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste, care con­stituie cel mai larg organism po­litic al societăţii noastre, gru­­pind în cadrul său,­sub conducerea P.C.R., toate organizaţiile politice, sociale, obşteşti, profesionale, au fost exprimate cu deosebită clari­tate voinţa, sentimentele şi glodu­rile întregului popor, s-a făcut au­rită opţiunea clară a tuturor locui­torilor pămintului patriei, fără deo­sebire de naţionalitate, virstă sau profesie — cristalizindu-se astfel un mare şi unic mandat transmis Congresului din partea întregii na­ţiuni socialiste. Provoacă o vie satisfacţie şi este un motiv de încredere şi optimism faptul că prin cuvîntul Marii Adunări Naţionale, ca şi prin rezoluţia adoptată de Consiliul na­ţional al F.U.S., întregul popor şi-a exprimat deplina aprobare şi ade­ziune faţă de proiectele de Program şi Directive ale Congresului. Este o adeziune firească, ţinînd seama că acestea jalonează calea unui pro­gres accelerat al întregii economii naţionale, perfecţionării vieţii so­ciale, dezvoltării ample şi adîncirii democraţiei socialiste, înfloririi cul­turii şi a întregii vieţi spirituale — totul in folosul omului, al ridicării nivelului de trai material şi spiri­tual al celor ce muncesc, al făuririi unui înalt nivel de civilizaţie socia­listă. Şi se cuvine a fi subliniat că pretutindeni cuvîntul ferm de apro­bare a grandiosului plan de edifi­care a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate a fost însoţit şi întărit de exprimarea hotărîrii oa­menilor muncii de a munci fără preget, de a-şi consacra toate ener­giile, întreaga capacitate creatoare înfăptuirii prevederilor acestor do­cumente istorice. In mod unanim, cu deosebită căl­dură, intr-o atmosferă entuziastă, deputaţii Marii Adunări Naţionale, cit şi reprezentanţii tuturor organi­zaţiilor ce alcătuiesc F.U.S. au sus­ţinut propunerea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales, la Congresul al XI-lea, in func­ţia de secretar general al parti­dului. Prin aceasta, la voinţa fermă a tuturor comuniştilor, ex­primată cu prilejul conferinţelor de partid, se adaugi voinţa tuturor celorlalţi cetăţeni ai României so­cialiste, se dă glas dorinţei fierbinţi a întregii suflări a ţării. In aceasta se reflectă profunda preţuire pe care poporul nostru o acordă activităţii desfăşurate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu in de­cursul întregii vieţi consacrate bi­nelui poporului, cauzei revoluţio­nare, construirii socialismului şi comunismului, se oglindeşte cu pu­tere înalta apreciere pentru calită­ţile strălucit manifestate în îndepli­nirea funcţiei de cea mai înaltă răspundere în partid. Incepînd cu Congresul al IX-lea şi continuînd cu cel de-al X-lea Congres, in în­treaga viaţă socială s-a imprimat un puternic suflu de dinamism, un spirit creator deschis noului, un profund ribmn politic. Au fost ani de realizări excepţional de bogate în toate domeniile, caracterizaţi printr-un avînt susţinut al dezvol­tării economice, prin considerabile progrese în făurirea unei industrii din cele mai moderne şi a unei a­­griculturi înaintate, prin larga dez­voltare a democraţiei socialiste, prin atragerea efectivă a oamenilor muncii la conducerea vieţii obşteşti, prin puternica înflorire a vieţii spi­rituale, a învăţămîntului, ştiinţei, culturii, prin propagarea largă a principiilor eticii şi echităţii socia­liste in viaţa socială printr-o mar­cantă activitate constructivă pe plan extern, prin creşterea presti­giului internaţional al României. Pe bună dreptate această perioa­dă a fost denumită deceniul cel mai rodnic din întreaga istorie a patriei. Aceste succese sunt indisolubil le­gate de întreaga muncă politico-or­­ganizatorică a partidului,, de activi-, tatea conducerii sale și, în mod deosebit, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intreaga politică internă şi internaţională, toate transformă­rile adinei, înnoitoare, petrecute, toa­te sarcinile şi obiectivele cutezătoare stabilite purtind amprenta persona­lităţii secretarului general al partidului. Exprimindu-şi voinţa ca la Congres tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales secretar general al partidului, întregul popor dă glas dorinţei sale ferme de a vedea asigurată continuitatea aces­tei activităţi rodnice, de a se asi­gura dezvoltarea şi amplificarea succeselor de­pini acum. E un act izvorît din raţiune, din adinei con­vingeri verificate de viaţă şi, în a­­celaşi timp, expresia unor senti­mente calde, de dragoste, pentru cel ce prin activitatea laborioasă desfăşurată in slujba propăşirii neîntrerupte a ţării şi-a ciştigat a­­precierea de cel mai iubit fiu al poporului român. Mintea şi inima s-au întîlnit armonios în această unanimă opţiune. Delegaţii la Congresul partidului se vor prezenta astfel nu numai purtînd mandatul organizaţiilor de partid ce i-au ales, ci şi ca expo­nenţi ai voinţei intregului popor. Şi, aşa cum întotdeauna comuniştii, in întreaga lor activitate, ţin seama de voinţa şi aspiraţiile oamenilor muncii, tot astfel ii va reveni Con­gresului misiunea de a da curs vo­inţei întregii naţiuni socialiste. Există o strinsă legătură între aceste aspecte fundamentale , dis­­punind de asemenea documente realiste, ştiinţific fundamentate şi asigurindu-se continuitatea activi­tăţii de conducere, aşa cum a fost ea jalonată în mod determinant de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se realizează in fapt garanţia sigură a minunatei înfloriri a patriei, a în­făptuirii de ‘Succes a­­măreţei opere, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de înaintare neabătută a României pe calea în­sorită, deschisă şi luminată de politica partidului, spre comunism. URMAŢI EXEMPLUL ÎNAINTAT! • CLU­J-NAPOCA (Coresponden­tul ,,Scinteii“, Alexandru Mureşul). — Până în prezent, 25 de întreprin­deri din judeţul Cluj au atins co­tele finale ale prevederilor pe 4 ani ai cincinalului. Printre acestea se numără întreprinderea de produse refractare din Dej. E. M. Aghireş, întreprinderea de reţele electrice, Trustul de construcţii Cluj-Napoca s a. PIATRA NEAMŢ (Coresponden­tul „Scinteii“, Ion Manea). — In bilanţul amplei întreceri socialiste pe care toţi oamenii muncii din economia judeţului Neamţ o des­făşoară în cinstea celui de-al XI-lea Congres al partidului a fost con­semnat un succes deosebit : câşti­­garea unui avans de 300 de zile faţă de prevederile planului cincinal la producţia destinată exportului. • O producţie-marfă suplimen­tară estimată la 300 milioane lei au înregistrat, la sfârşitul lunii octombrie, întreprinderile indus­triale din judeţul Prahova. In ce priveşte sarcinile de export afe­rente perioadei ianuarie—octom­brie, ele au fost simţitor depăşite, livrîndu-se în plus partenerilor externi produse in valoare de 420 milioane lei, 19 întreprinderi reali­­zindu-şi sarcinile de export pe În­tregul cincinal. • Cincisprezece întreprinderi In­dustriale din judeţul Alba au rea­lizat integral sarcinile de plan pe anii 1971—1974. • Potrivit calculelor preliminare, pină la sfirşitul acestui an, indus­tria judeţului Buzău va realiza o producţie superioară cu 30 la sută celei din 1973. • O nouă unitate industrială din Judeţul Harghita şi-a realizat sar­cinile de plan pe patru ani. Este vorba de Fabrica de confecţii din Odorheiul Secuiesc — unitate care în anii actualului cincinal şi-a du­blat volumul producţiei. Numărul unităţilor economice din această parte a ţării care au atins cotele finale ale planului pe patru ani se ridică la 15. MOIETARi b!» TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIV Nr. 10014 Prim.«««. Vineri 1 noiembrie 1974 4 PAGINI - 30 BANI Preşedintele Nicolae Ceauşescu a primit pe vicepreşedintele executiv al firmei „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation“ Preşedintele Republicii Socialis­te România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi după-a­­miază, pe Robert E. Hage, vice­preşedinte executiv al firmei „Mc. Donnell Douglas Aircraft Corpora­tion“ — California. Oaspetele a fost însoţit de William G. Dickman, director comercial al firmei. La întrevedere a participat Va­sile Pungan, consilier al preşedin­telui republicii. A luat parte, de asemenea, Harry G. Barnes jr., am­basadorul S.U.A. la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire cordială, în cadrul căreia au fost abordate probleme privind promovarea unei cooperări reci­proc avantajoase între instituţiile specializate româneşti şi firma ,,Mc. Donnell Douglas Aircraft Corporation“, în domeniul aero­nauticii. Bucureşti ! Noile blocuri de locuinţe din zona Parcului tineretului Foto I S. Cristian Judeţul Dîmboviţa a terminat c­u recoltatul culturilor de toamnă După ce au terminat cu succes în­­căminţarea culturilor de toamnă, ţă­ranii cooperatori şi lucrătorii între­prinderilor agricole de stat din ju­deţul Dîmboviţa raportează un nou succes : încheierea recoltării porum­bului de pe întreaga suprafaţă culti­vată, precum şi a sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor şi strugurilor, în telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de biroul comitetului judeţean al P.C.R., se spune : Lucrătorii ogoarelor dîmboviţene, mobilizaţi de organe­le şi organizaţiile de partid, vor munci în continuare, cu toate forţele, pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Respectind întru totul indica­ţiile Comitetului Central, ale dum­neavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comitetul jude­ţean de partid, consiliul popular ju­deţean vor depune toate eforturile pentru punerea în valoare a resurse­­lor­ existente in vederea folosirii in­tegrale a fondului funciar, dezvoltă­rii zootehniei, pomiculturii şi legumi­cultura, pentru Înfăptuirea politicii agrare a partidului, pentru transpu­nerea în practică a proiectelor Pro­gramului și Directivelor Congresului al XX-lea. în marea întrecere - activitate bine organizată, problemele fiecărui loc de muncă—efectiv soluţionate Planul sa­te îndeplinit IN INDUSTRIE: pină în cea mai alb­ă unitate, pină la cel mai mărunt produs Ţara întreagă trăieşte zile da entuziastă şi rodnici întrecere in cinstea celui de-al XI-lea Congres al partidului. Puternic stimulaţi de obiectivele cuprinse în proiec­tele Programului şi Directivelor, care deschid minunate perspective înfloririi patriei socialiste, ridicării nivelului de trai al poporului, oa­menii muncii raportează partidului mari şi importante succese in rea­lizarea planului şi a angajamente­lor asumate în întrecere, înzecin­­du-şi eforturile pentru a încheia cel de-al patrulea an al cincinalu­lui cu un bilanţ pozitiv în multipla direcţii. Acţionind in acest spirit, c«el şi zeci de colective de întreprinderi au anunţat înfăptuirea prevederilor la principalii indicatori pe întregul cincinal ; sute de colective au în­deplinit planul pe patru ani ai cin­cinalului ; un mare număr de ju­deţe au de acum un avans de trei, patru, chiar de cinci luni in reali­zarea cincinalului. Ca rezultat al activităţii pline de avînt a munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor se estimează obţinerea unui ritm de creştere medie a producţiei in­dustriale de circa 14 la sută pe an­samblul cincinalului , care depă­şeşte prevederile iniţiale ale planu­lui cincinal şi este cu mult superior Directivelor Congresului al X-lea al partidului. . .Aceasta demon­strează — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că angajamentele luate de oamenii muncii cu prilejul Conferinţei Naţionale de a realiza cincinalul înainte de termen se în­făptuiesc cu succes, că stă in pu­terea noastră de a munci mai bine, de a obţine rezultate superioare, in toate domeniile, de a face astfel ca societatea noastră socialistă să se dezvolte mai rapid, să asigure creşterea continui a bunăstării şi fericirii întregului nostru popor". Fiecare zi, fiecare decadă aduc noi rezultate remarcabile în cro­nica muncii, a Întrecerii socialiste, perioada de pină la deschiderea Congresului al Xl-lea, pînâ la fi­nele acestui an anunțîndu-se, în continuare, foarte bogată în reali­zări pe multiple planuri. Accentul se pune, în întreprinderile indus­triale, asupra unei probleme esen­ţiale, situată în centrul atenţiei or­ganizaţiilor de partid, conducerilor de unităţi şi centrale — şi anume : îndeplinirea integrală a planului la fiecare produs, la fiecare sortiment, în acest mod, ele traduc în viaţă indicaţia conducerii partidului nos­tru de a se urmări cu rigurozitate, în fiecare întreprindere, ca rezul­tatele valorice privind înfăptuirea (Continuare in pag. a n-a) IN AGRICULTURA.Recortarea porumbului şi însâmînţările să fie grăbite la maxim Din diferite judeţe ale ţării sosesc veşti care arată obţinerea unor bune rezultate de către un şir de unităţi agricole. Astfel, zilele acestea oamenii muncii din agricultura judeţelor Ha­­cău, Suceava, Mehedinţi şi Dîmboviţa au rapor­tat încheierea însămînţârilor de toamnă, în judeţul Alba, unde ploile din ultimul timp au îngreunat desfăşurarea normală a lucrărilor agricole de toamnă, s-u terminat recoltarea sfeclei de zahăr şi a cartofilor, iar porumbul a fost strîns de pe 71 la sută din suprafaţa cultivată. In cursul zilei de marţi, 29 octombrie, in judeţul Galaţi s-a încheiat recoltatul strugu­rilor. Cu toate acestea, în agricultură continuă să se pună sarcini de mare urgenţă, care impun in­tensificarea hotărâtă a eforturilor oamenilor muncii, creşterea preocupării organelor de partid şi de stat pentru buna soluţionare a acestora. Deşi timpul este foarte înaintat — am intrat în luna noiembrie — î­n numeroase ju­deţe mai este de executat un mare volum de lucrări. Pină marţi, 29 octombrie, mai erau de însăminţat peste 300 000 hectare cu grîu, lucră­rile fiind mai întîrziate în cooperativele agricole din judeţele Timiş, Bihor, Caraş-Severin, Arad, Satu-Mare, Sălaj, Maramureş. Este adevărat că în aceste judeţe a plouat mult în această toam­nă, ceea ce a stînjenit desfăşurarea normală a lucrărilor — dar tot atit de adevărat este şi faptul că in unele din aceste judeţe nu s-a respectat prevederea stabilită la „consfătuirea griului“ de a se începe semănatul mai devreme. Ministerul Agriculturii a indicat ca însămin­­ţarea griului să continue pentru a se realiza integral sarcinile prevăzute, semănatul pe toate suprafeţele destinate acestei culturi. De asemenea, există serioase întirzieri la re­coltarea, transportul şi depozitarea porumbului. La începutul acestei săptămîni mai erau de re­coltat 700 000 ha cu porumb. Intîrzierea culesu­lui împiedică desfăşurarea însăminţărilor, ţi­­nind blocate mari suprafeţe de teren. Desigur, de atunci, lucrările au mai avansat, dar inten­sificarea recoltării îşi menţine întreaga urgenţă. Eforturi serioase trebuie depuse în vederea gră­birii culesului porumbului, îndeosebi in jude­tele Timiş, Arad, Satu-Mare, Cluj, Mureş etc. In vederea încheierii însăminţării griului şi grăbirii recoltării porumbului şi a celorlalte culturi tîrzii, se impune ca organizaţiile de partid şi conducerile unităţilor agricole să asi­gure mobilizarea tuturor forţelor de la sate, să organizeze exemplar munca, spre a se lucra efectiv din zori şi pină seara. Să facem totul pentru a strînge şi depozita cu grijă recolta actuală, pentru a asigura pe cea viitoare ! In pagina a II-a, raidul nos­tru în cooperative din judeţele Cluj, Ialomiţa şi Arad Literatura participării Mă întreb : de ce oare să separăm res­ponsabilitatea estetică a scriitorului de res­ponsabilitatea sa socia­lă de­­vreme ce chiar in primele rinduri jeonsacrate literaturii si Haftei tie­­proiectul de Program al partidului se releră rolul lor la afirmarea, in forme specifice, a concepţi­ilor înaintate despre lume şi viaţă ? Nu cu­nosc, mai bine zis nu recunosc, o responsa­bilitate scriitoricească ciuntită, care să se supună legilor frumo­sului, fără să se între­gească în mod dialec­tic şi deliberat cu în­sumarea creatoare a legităţilor sociale, to­talitatea condiţiilor is­torice în care se cre­ează o operă literară. Scriitorul este creator de frumos şi de adevăr, dar nu există nici o prioritate intre cele două scopuri ale sale, responsabilitatea sa socială de a expri­ma adevărurile timpu­lui său nefiind reali­zabilă decit prin res­pectarea creatoare a legităţilor frumosului artistic. Şi invers : ori­ce încercare de a crea după legile frumosu­lui artistic erudind din actul de creaţie legi­tăţile definitorii ale realităţii social-istori­­ce este o iluzie, cauza atîtor ratări şi eşecuri literare. Desigur, toate aces­tea sunt adevăruri ge­nerale, şi există evi­dent o responsabilita­te socială deosebită a scriitorului care este angajat în efortul re­voluţionar al construc­ţiei socialiste, al scri­itorului României so­cialiste, responsabilita­te precis definită în acest document de excepţională valoare politică — Programul partidului. Scriitorul este martorul unui proces istorico-social care schimbă din te­melii o existenţă so­cială de anume calita­te Intr-o existenţă so­cială de cu totul si cu totul altă calitate, al saltului din imperiul necesităţii (ca să în­trebuinţăm cuvintele lui Marx) în imperiul libertăţii. întruchipa­rea artistică a acestui proces • incumbă d­in­tr-adevăr o responsa­bilitate totală a scriito­rului. Operă sa parti­cipă nemijlocit la acest proces, de unde şi ponderea deosebită a responsabilităţii saie. Puterea de înrîurire a literaturii, rolul ei in educaţia umanist­­socialistă, importanţa ei în condiţiile revolu­ţiei ştiinţifico-tehnice, ale procesului de urba­nizare dinamică devin din ce în ce mai ac­centuate. Procesul con­tinuu de transformări a conştiinţei se accen­tuează, de asemenea, datorită sporirii timpu­lui liber al oamenilor muncii în maniera în care se desăvîrşeşte construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In atari condiţii se pun cu acuitate problemele îmbunătăţirii predării literaturii in sistemul învăţămintului gene­ral, a ridicării calităţii manualelor şcolare de literatură, a sprijini­rii cu şi mai multă exigenţă a cenacluri­lor literare, a răspindi­­rii cărţii literare in masele largi ale citito­rilor, a unei moderni­zări adecvate a mun­cii din biblioteci etc. Este lesne de înţeles că toate aceste nece­sităţi care se ivesc din legităţile dezvoltării societăţii noastre fac să crească responsabi­litatea scriitorului faţă de actul de creaţie literară. Fără îndoială, ope­ra literară îşi restrîn­­ge considerabil posi­bilităţile sale educa­tive, dacă doar rela­tează fenomenele atit de complexe ale miş­cării societăţii, căci adevărurile acestor mişcări se pot expri­ma artistic in opera literară numai printr-o viziune care să cu­prindă adevărul in toate dimensiunile ei. Este vorba nu numai de „luminile şi um­brele“ acestui proces, ci şi de intuirea ar­­tistică a factorilor timpului , momentele determinante ale tre­cutului şi tendinţele care vor determina viitorul. Adică de a înţelege şi a face să fie înţeleasă în mod revelator semnifica­ţia totală a procesu­lui. Mai precis, de a­­firmara plenară, in spiritul umanist socia­list, a marilor proble­me şi întrebări pa care şi le pune omul. Responsabilitatea scriitorului care sa confruntă cu aseme­nea Întrebări constă tocmai in repudierea posibilităţilor oferita de metafizica anchilo­­zantă a alterna­tivei pesimism-opti­­mism. El va răs­punde la Întrebare depășind ipostazele sterpe ale crezului, a­­firmînd o certitudine : lumea se poate schim­ba. Ba mai mult , ex­­primind estetic adevă­rurile procesului so­cial la care partici­păm, scriitorul poate dovedi prin opera sa că participă efectiv la schimbarea lumii. Ca unul din cei mai mulţi care contribuie la marea operă de transformare a ţării noastre. Sunt unul dintre scriitorii maghiari din România. Dacă opere­le noastre au contri­buit şi contribuie la înţelegerea activă a procesului edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate din România — meri­tul este al acelora care ne-au inspirat să arătăm şi prin creaţia literară că în ţara noastră frăţia dintre poporul român şi na­ţionalităţile conlocui­toare este un adevăr social, frăţia dintre oameni care au alte limbi, dar au aceeaşi patrie poate deveni şi a devenit o realitate. In acest proces cred eu că trebuie desci­frată una din trăsătu­rile cele mai angajan­­te ale responsabilităţii sociale a scriitorului. SZÁSZ János I GHEORGHE VASILICHI Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Marii Adunări Naţionala a Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Marea Adunare Na­ţională anunţă cu profundă durere că la 31 octombrie 1974 a încetat din viaţă tovarăşul Gheorghe Vasilichi, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, preşedintele Comisiei pentru sănătate, muncă şi asigurări sociale a Marii Adunări Naţionale, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, care a adus, in activitatea îndelungată şi neo­bosită în rândurile Partidului Comunist Român, o contribuţie de seamă la con­strucţia socialismului şi Înflorirea patriei noastre, la întărirea unităţii partidu­lui şi afirmarea tot mai puternică a rolului său de conducător în toate domen­iile vieții economice şi sociale.­­

Next