Scînteia, noiembrie 1974 (Anul 43, nr. 10014-10040)
1974-11-01 / nr. 10014
PAGINA 2 O întrebare de mare actualitate pentru fiecare întreprindere: CUM PREGĂTIŢI PRODUCŢIA ANULUI VIITOR? In centrul atenţiei: contractele şi cooperarea La întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ din Brăila — dacă preliminările vor fi confirmate — anul 1974 va fi încheiat cu o depăşire de 2 la sută la producţia-marfă . in ansamblul producţiei unităţii, ponderea produselor noi şi modernizate se va ridica la 70 la sută. Cert este că I.U.G. „Progresul“ va mai livra, pînă la sfirşitul anului, 17 000 tone utilaje complexe către unele din marile şantiere de Investiţii ale economiei naţionale, cum sunt Combinatul siderurgic Galaţi, oţelăria din Tîrgovişte, Fabrica de azbociment de la Hoghiz şi termocentrala Mintia-Deva. In genere, este vorba de un bilanţ pozitiv de realizări, care oferă o bună bază de pornire pentru înfăptuirea sarcinilor complexe, superioare, din anul 1975. Acum, cinci au mai rămas două luni din acest an, care este stadiul pregătirii producţiei pentru ultimul an al actualului cincinal . Un fapt demn de relevat : producţia anului următor a fost nominalizată, se cunosc sortimentele, cit şi gama tipodimensiunilor produselor care vor intra in fabricaţie. La producţia pentru beneficiarii interni, contractarea este asigurată in proporţie de 94 la sută. Dar restul de 6 la sută ? Ni s-a răspuns că, pînă acum, au existat 4—5 întîlniri la nivel de ministere ; cu toate acestea, nu s-a primit incă documentaţia da execuţie pentru unele produse. De exemplu, la data investigaţiilor noastre lipsea documentaţia unor agregate necesare Jurnalului nr. 5 de la Combinatul siderurgic Galaţi, aceea pentru anumite repere de la laminorul degrosisor din cadrul C.S. Reşiţa, precum şi documentaţia necesară Fabricii de feroaliaje de la Tulcea. Practic, cantitatea de utilaje pentru care întreprinderii brăilene nu i s-a transmis încă documentaţia se ridică la 3 500 de tone, fiind vorba de utilaje cu ciclu lung de fabricaţie. Şi în ceea ce priveşte cooperarea Interuzinală mai sunt încă multe de pus la punct. Aceasta, chiar şi pentru anul 1974. Acum, la I.U.G. „Progresul“, problema cea mai importantă o constituie articulaţiile duble cardanice şi axele cardanice PS 601 (furnizor, întreprinderea „6 Martie“ Zărneşti). Pină la 30 septembrie, unitatea din Brăila ar fi trebuit să primească, conform contractelor, 810 articulaţii duble şi 810 axe cardanice PS 601. Or, pină la data de 20 octombrie nu sosiseră decit 488 articulaţii şi 242 de axe. Aducem in atenţia forurilor de resort această situaţie, întrucît asigurarea ritmică şi integrală a axelor şi articulaţiilor cardanice pentru excavatoarele hidraulice este incertă şi în perspectiva anului 1975 , formula preconizată de către Centrala de autocamioane şi turisme, adică transferul fabricaţiei la I.R.A. Iaşi, nu este viabilă, pentru că ciclul de asimilare este foarte mare. Nesoluţionată este şi problema aprovizionării, în sensul că — spre finele lunii octombrie — nu exista acoperire cu repartiţii pentru laminate, table, ţevi ş.a., pentru cantităţi vagonabile — materiale cu pondere mare în întreprindere. Baza judeţeană de aprovizionare tehnico-materială Brăila nu a încheiat contracte pentru comenzile emise in cadrul cotelor, aducînd pe tapet lipsa de repartiţii şi contracte perfectate cu furnizorii direcţi. Aceasta este o activitate de care trebuie să răspundă baza respectivă, nicidecum I.U.G. „Progresul". După cum se vede, In cazul Întreprinderii din Brăila nu s-a făcut totul pentru îmbunătăţirea radicală a cooperării interuzinale şi a aprovizionării tehnico-materiale. Cind vor fi Înlăturate aceste rămineri in urmă ? Se consideră că mai este timp pentru tergiversări — acum. In luna noiembrie 7 Mircea BUNEA corespondentul „Scînteii" Soluţii operative problemelor tehnico-organizatorice Pe bună dreptate, colectivul de la Întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ este nemulţumit de situaţia economică în care se află , din cauza lipsei de preocupare din partea centralei şi a conducerii unităţii pentru pregătirea fabricaţiei în acest an (cu tot complexul de probleme pe care le implică aceasta) aici s-a acumulat o restanţă, numai la producţia de piese de schimb pentru agricultură, in valoare de 2,5 milioane lei. Măsurile ferme promise cu circa trei luni in urmă, de către conducerea centralei şi întreprinderii, in scopul recuperării acestor restanţe, se lasă aşteptate. Nemulţumit este colectivul unităţii şi de stadiul pregătirii producţiei pentru anul 1975. Recent, consiliul judeţean al controlului muncitoresc a întreprins o analiză din care rezultă că, până acum, nu s-a făcut mai nimic pentru ca „demarajul“ producţiei în 1975 să aibă loc în bune condiţii. Singurul efort al centralei şi ministerului de resort, pentru soluţionarea problemelor deosebite pe care le ridică activitatea productivă a întreprinderii din Piatra Neamţ, s-a rezumat la întocmirea, cu luni in urmă, a unui studiu tehnico-economic — ce e drept, deosebit de valoros — dar care a rămas, undeva, în sertar. In urma acestui studiu, coordonatorul de balanţă din cadrul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele a difuzat întreprinderii „Ceahlăul“ un plan pe 1975 care prevede, intre altele , la semănători, pentru o capacitate existentă de 13 500 bucăţi s-a comunicat un plan de 30 000 bucăţi, iar la turnătoria de neferoase, cifra de plan întrece cu 800 de tone actualele posibilităţi ale unităţii. Tovarăşul Petru Ciubotaru, secretar al comitetului de partid pe întreprindere, ne spunea că întregul colectiv este hotărît să traducă in viaţă aceste sarcini de plan, dar cu o condiţie : să fie rezolvate operativ, cit mai bine, problemele tehnico-materiale cuprinse în studiul amintit. Despre ce este vorba ? Mai întii, se ridică necesitatea reutilării spaţiilor de producţie, in care maşinile sunt foarte... rarefiate. Această măsură se impune cu atit mai mult cu cit o parte din actualele utilaje urmează să fie dezafectate, prin încetarea fabricării instalaţiilor de irigat. Apoi, planul pe 1975 prevede realizarea la Piatra Neamţ a unor noi piese de mare complexitate tehnică pentru industria de autocamioane. Din păcate, insă, utilajele din dotare nu permit acest lucru, ceea ce — de la început — se vede că la mijloc se află o improvizaţie, cu implicaţii nefavorabile asupra calităţii producţiei, productivităţii muncii şi, deci, asupra eficienţei economice. Mai mult, prin planul pe 1975, întreprinderii mecanice „Ceahlăul“ i-au fost recomandaţi beneficiari care, prin reperele şi volumul producţiei solicitate, nu vor face decât să accentueze gradul de nefolosire a spaţiilor construite, a capacităţilor de producţie existente. Unul dintre ei este uzina „Autobuzul“ din Capitală, căreia trebuie să-i realizeze 45 repere, cu un total de 75 tone, care va imobiliza capacitatea sculăriei pentru circa 4 luni. Este o prevedere care, de pe acum, se anunţă complet nerentabilă. Nu ar fi mai bine, de pildă, ca unităţii din Piatra Neamţ să-i fie repartizată, ca beneficiar, uzina „Steagul roşu“ din Braşov, pentru ale cărei piese, însumind 1000 de tone, colectivul de la „Ceahlăul“ a pus la punct întreaga fabricaţie . Adresăm întrebarea forurilor de resort, în vederea soluţionării problemelor în suspensie, aplicării grabnice în practică a studiului amintit. Ion MANEA corespondentul „Scînteii" PORUMBUL recoltat azi — tot azi să fie transportat! Lucrarea cea mai urgentă în unităţile agricole ale judeţului Cluj este recoltatul porumbului. Consemnînd succesul cooperativelor din cadrul consiliilor intercooperatiste Căşeiu, Chinteni, Dăbîca, Gilău, care au încheiat recoltatul porumbului, trebuie să spunem însă că situaţia pe judeţ este nemulţumitoare : pînă la data de 30 octombrie nu s-au recoltat decit 20 434 hectare, adică 59 la sută. Foarte slab merg lucrările de recoltare în cooperativele agricole din raza consiliilor intercooperatiste Geaca, Mociu, Ceanu-Mare, unde conducerile acestora nu organizează bine munca pentru mobilizarea tuturor forţelor la strînsul recoltei şi eliberarea terenului. In ultimele două-trei zile se înregistrează un ritm mai alert la recoltări, ca urmare a unor măsuri energice luate de organele judeţene de partid şi de stat. S-a creat însă un decalaj mare între recoltatul şi livrarea porumbului la bazele de recepţie : deşi au fost recoltate 59 la sută din suprafeţe, la bazele de recepţie au fost transportate doar 13 la sută din cantităţile prevăzute in contracte. Nu şi-au îndeplinit această obligaţie cooperativele din Luncani, Urca, Pădureni, Ceanu-Mare etc. Se cuvine a atrage atenţia şi asupra necesităţii ca în bazele de recepţie să fie livrat porumb corespunzător din punct de vedere calitativ. Majoritatea unităţilor aşa şi procedează. Dar iată că tractoarele cu remorci, ca şi camioanele de la C.A.P. Tureni şi Suatu au trebuit să facă cale întoarsă de la baza de recepţie din Turda, întrucît o bună parte din ştiuleţi erau nematurizaţi. Am întîlnit şi cîteva deficienţe la bazele de recepţie. La cooperativele agricole Gilău şi Floreşti au sosit camioane şi remorci fără descărcători, obligaţie ce cade în sarcina cooperativelor. In acest mod, mijloacele de transport nu sunt folosite cu randament, la fel ca şi cele care au venit de la Dezmir şi Someşeni, încărcate la jumătate din capacitate. Traducerea în viaţă a măsurilor stabilite de organele judeţene trebuie să ducă la intensificarea, în următoarele zile, a recoltatului, transportului, depozitarului recoltei. ★ În ultima decadă a lunii octombrie, ritmul de recoltare şi preluare a porumbului în unităţile agricole din judeţul Ialomiţa a înregistrat creşteri considerabile. Pînă miercuri a fost depozitată 73 la sută din cantitatea prevăzută a se înmagazina in bazele de recepţie. Folosind raţional mijloacele de transport, numeroase cooperative agricole de producţie, între care cele din comunele Gheorghe Doja, Dor Mărunt, Bucu, Iazu, Ştefan Vodă, din oraşul Feteşti, au depăşit prevederile de contract cu peste 2 500 tone porumb. Mari cantităţi de porumb se află încă pe cîmp , circa 20 000 tone, după aprecierea inginerului Ion Cristea, directorul general al direcţiei generale agricole. „Este un decalaj intre recoltat şi transport, ca urmare a volumului mare de produse, dar şi, pa alocuri, a gospodăririi necorespunzătoare a camioanelor şi remorcilor", în cooperativa agricolă „Steagul lui Lenin“ din comuna Ciocăneşti, din cele 1 265 tone recoltate, o treime a fost livrat la bază, iar restul este depozitat în pătulele cooperativei, urmînd să fie transportat ulterior. La fel au procedat şi cooperatorii din comuna Ceacu, care au depozitat în pătulele şi arioaiele de la centrul gospodăresc 2 500 tone de porumb, de la Griviţa, Amara, Smirna şi alte unităţi. Sunt însă şi exemple care arată proastă gospodărire. Bunăoară, săptămîna trecută, tov. Nicolae Dobrin, preşedintele cooperativei din comuna Modelu, solicita cu insistenţă mijloace de transport suplimentare pentru că „avem un cimp porumb recoltat de 10 zile". Răspunsul organelor agricole a fost prompt. A doua zi au fost repartizate cooperativei 4 tractoare cu remorci, așa că din acel moment se putea transporta într-un singur drum 200 tone porumb. Cu toate acestea, ritmul la transport nu s-a schimbat, peste 5 000 tone porumb sunt în cîmp, depozitate fie pe paturi de coceni, fie in grămezi. Trebuie luate măsuri ca, în timp scurt, recolta să fie pusă la adăpost. ★ Fără a mai face apel la datele meteorologice din ultima lună, putem spune că judeţul Arad este una din zonele ţării in care capriciile toamnei şi-au spus in această perioadă din plin cuvintul. Practic, începind cu data de 23 septembrie, cu intermitente de 12 zile, a plouat, ceea ce constituie principala cauză care a urinat buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. Cu toate acestea, un judeţ se munceşte de zor. Din datele culese într-un raid efectuat în zilele de 29 şi 30 octombrie, în mai multe unităţi agricole, se desprinde faptul că oamenii ogoarelor din această parte a ţării sunt hotărîţi să facă totul pentru a răspunde operativ, prin fapte, la măsurile stabilite în şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din 28 octombrie cu privire la stringerea recoltei din această toamnă. Spiritul de buni gospodari şi mai ales spiritul de iniţiativă îşi spun acum din plin cuvintul. Aşa, spre exemplu, la cooperativa agricolă Iratoşu, miercuri, încă de la ora 7:30, peste 200 de cooperatori, îmbrăcaţi cu pelerine confecţionate din polietilenă puse la dispoziţie de către cooperativă şi încălţaţi cu cizme de cauciuc, au pornit la strînsul sfeclei de zahăr de pe tarlalele cultivate la fermele 1 şi 2. In sprijinul lor au fost aduse 8 camioane şi 31 remorci, care asigură transportul sfeclei de zahăr direct din cîmp la fabrica din Arad. Preşedintele cooperativei, Stefan Csigyar, ne informa că zilnic sunt transportate circa 500 tone. Recoltatul şi transportul sfeclei de zahăr sunt bine organizate şi în cooperativele din Ţipar, Sínmartin, Macea, Dorobanţi, Mişca, Nădlac şi altele. Culesul porumbului s-a efectuat pe 12 000 hectare, ceea ce reprezintă doar 20 la sută din suprafaţa cultivată. In multe unităţi agricole, cum sunt cele din Sínmartin, Olari, Sîntana, Sîmlac, Şeitin, strînsul porumbului se face direct în căruţe şi remorci, ceea ce a permis ca nici un bob din noua recoltă să nu se piardă. Se impune însă o mai bună organizare a transportului şi depozitării, astfel incit aceste operaţii să se desfăşoare un flux continuu. Al. MUREŞAN Lucian CIUBOTARU Constantin SIMION corespondenţii „Scînteii“ Raidul nostru în cooperative din judeţele Cluj, Ialomiţa şi Arad PLANUL ÎNDEPLINIT PÎNĂ ÎN CEA MAI MICĂ UNITATE (Urmare din pag. I) planului s& aibă o deplină acoperire In produse fizice. De ce se insistă asupra imperativului realizării integrale a planului la fiecare sortiment, la fiecare produs ? In primul rînd, pentru că aceasta constituie, incă, în unele unităţi — Centrala industrială de îngrăşăminte chimice, „Electroputere“ Craiova, întreprinderea de strunguri automate Tîrgovişte ş.a. — o sarcină economică neîmplinită. Se constată rămineri în urmă apreciabile la unele sortimente care pun în cauză însăşi realizarea planului pe acest an în domeniile respective. Din păcate, efectele unei asemenea stări de lucruri nu sunt locale, nu se manifestă doar în întreprinderile restanţiere. Cum se ştie, in condiţiile producţiei moderne, cînd se adîncesc profilarea şi specializarea, cînd cunoaşte o tot mai largă extindere cooperarea interuzinală, orice abatere de la programul de fabricaţie al unui produs, intr-o unitate sau alta, poate să declanşeze o suită de neajunsuri care să deregleze realizarea planului într-o serie de întreprinderi beneficiare. Ca să nu mai vorbim de implicaţiile pe care le poate avea neîndeplinirea planului fizic de către unele unităţi industriale, în contextul relaţiilor economice externe, al existenţei contractelor perfectate cu diferite firme partenere de peste hotare. In al doilea rind, subliniem cerinţa intensificării preocupărilor pentru realizarea planului la fiecare sortiment, întrucît s-a văzut, nu o dată, că în ultima parte a anului, unele colective — în loc să accelereze ritmul de lucru, să se concentreze puternic asupra lichidării neajunsurilor, fără a diminua cu nimic nivelul calitativ al producţiei — adoptă linia minimei rezistenţe, aşteptind încheierea bilanţurilor în „speranţa" că centrala sau ministerul vor găsi resurse în alte părţi, pentru a suplini neîndeplinirea planului la un sortiment sau altuL Planul de stat este lege, el trebuie realizat ritmic şi integral la toţi indicatorii, nu numai global, la nivelul centralei sau ministerului, municipiului sau judeţului, ci şi in fiecare întreprindere in parte. Desigur, sunt lăudabile succesele pe care le-au obţinut o seamă de judeţe şi municipiul Bucureşti în înfăptuirea planului pe patru ani din cincinal, avansurile de timp consemnate în îndeplinirea cincinalului. Dar, în acelaşi timp, se cere subliniat cu toată claritatea că organele locale de partid, organizaţiile de partid din întreprinderi nu trebuie să admită situaţii aflate la antipodul acestor rezultate. Nerealizările la anumite sortimente nu pot fi acoperite cu plusurile înregistrate la altele, unele fără desfacere asigurată, care se stochează. Faptul că, in ultimul timp, ca urmare a intervenţiei energice a organelor locale de partid, cu ajutorul centralelor şi ministerelor, numeroase unităţi — întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin, „Unio“ Satu-Mare, „Progresul“ Brăila, „1 Mai“ Ploieşti ş.a. — au lichidat sau diminuat substanţial restanţele la unele sortimente constituie o dovadă concludentă a capacităţii de mobilizare a colectivelor din întreprinderi, dar şi un îndemn de a se persevera mai mult pe acest drum. Iată de ce revine ca o sarcină de mare răspundere a centralelor şi ministerelor, specialiştilor din organismele economice centrale să întărească sprijinul acordat unităţilor restante, să soluţioneze operativ, la faţa locului, toate problemele in suspensie privind aprovizionarea, cooperarea interuzinală, organizarea producţiei ş.a. Prompt, prin contacte directe între factorii de răspundere din întreprinderile şi centralele furnizoare şi beneficiare, să se găsească măsurile practice care trebuie aplicate pentru satisfacerea unor cerinţe exprese privind finalizarea fabricaţiei anumitor produse, onorarea de comenzi urgente pină la sfirşitul anului. Practica a dovedit că ori de cite ori , manifestă solicitudine faţă de necesităţile concrete, „arzătoare" ale diferitelor unităţi („Scinteia" a publicat citeva din aceste semnale adresate de colectivele întreprinderilor „1 Mai“ şi Uzina de utilaj chimic Ploieşti, „Autobuzul" Bucureşti, precum şi ecourile lor în unităţile criticate) rezultatele pozitive au apărut imediat, economia naţională beneficiind de însemnate sporuri de producţie. Pretutindeni, in fiecare unitate, organizaţiile de partid trebuie să militeze activ pentru intronarea unei inalte responsabilităţi faţă de muncă a fiecărui muncitor, tehnician, inginer, să sădească in conştiinţa oamenilor muncii răspunderea directă pentru realizarea sarcinilor de plan, să acţioneze hotărît pentru găsirea unor soluţii trainice la problemele care apar, in vederea folosirii depline, cu randament maxim, a potenţialului tehnic şi uman din întreprinderi. Nu numai acum, la sfîrşit de an, ci în fiecare clipă organizaţiile de partid trebuie să-şi exercite total rolul lor conducător, mobilizînd din plin colectivele de oameni ai muncii pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan şi a angajamentelor in condiţii de înaltă eficienţă economică, pentru abordarea tuturor obiectivelor din ultimul an al cincinalului, a celor care vor fi stabilite prin documentele Congresului al XI-lea al partidului. înlesniri privind cumpărarea de locuinţe din fondul de stat In toată ţara continuă să se desfăşoare in această perioadă acţiunea de vînzare a locuinţelor din fondul locativ de stat, tot mai mulţi chiriaşi optînd pentru cumpărarea apartamentelor în care locuiesc. Pentru a veni în sprijinul acestor cetăţeni. Decretul adoptat la recenta şedinţă a Consiliului de Stat pentru modificarea unor dispoziţii din Legea nr. 41973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vinzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de rase de odihnă proprietate personală aduce o serie de vot pentru a veni în sprijinul celor ce doresc să cumpere casa în care locuiesc, decretul prevede ca, la vinzarea locuinţelor din fondul de stat, valoarea anexelor gospodăreşti (intelegînd prin ele magaziile, pivniţele, pătulele şi alte construcţii, cu excepţia garajelor) să se includă in preţul de vînzare al locuinţelor la care se calculează creditul ce urmează a fi acordat, în cadrul plafoanelor prevăzute de lege. După cum se ştie, in mediul rural, statul construieşte şi dispune de un număr însemnat de locuinţe pe care le pune la dispoziţia oamenilor muncii : muncitori, învăţători, tehnicieni, profesori, medici, ingineri, alte cadre medii şi superioare etc. Tot mai mulţi dintre aceştia doresc să se stabilească definitiv în satele şi comunele in care lucrează, să contribuie prin munca lor la înflorirea satului românesc, la prosperitatea locuitorilor săi. Iată de ce noul decret prevede ca persoanele încadrate in muncă in medi rural şi care locuiesc aici să beneficieze de credite la cumpărarea locuinţei din fondul locativ de stat în care locuiesc — în aceleaşi condiţii ca şi chiriaşii din mediul urban. De asemenea, decretul prevede ca persoanelor care domiciliază şi au în proprietate o locuinţă în mediul urban şi care au dobîndit o a doua locuinţă prin moştenire de la părinţi, situată în localităţile rurale ori balneoclimaterice, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti să le aprobe, la cerere, ca această din urmă locuinţă să fie considerată casă de odihnă, dacă se încadrează ca mănoi înlesniri în acest sens. Faptul dovedeşte încă o dată grija manifestată de statul şi partidul nostru pentru oamenii muncii de toate categoriile şi in mod deosebit pentru cei cu venituri mai mici. Astfel, prin recentul decret, dobînda pentru creditul necesar avansului, în cazul cumpărării locuinţelor din fondul locativ de stat de către chiriaşii acestora, se reduce de la 8 la sută la 6 la sută, iar perioada de restituire a acestor credite se va face acum diferenţiat, în funcţie de retribuţia tarifară sau pensia lunară, astfel prime în prevederile art. 45 din Legea nr. 4/1973. Recentul decret al Consiliului de Stat aduce şi alte precizări privind aplicarea Legii nr. 4/1973 (textul decretului va fi publicat integral în Buletinul Oficial), precizări care stabilesc modalităţile de rezolvare a unor situaţii specifice. Intre altele, s-a făcut precizarea că termenul de un an pentru înstrăinarea celei de-a doua locuințe proprietate personală (în conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1973, persoanele care au în proprietate două locuințe, sunt obligate să înstrăineze una din ele în termen de un an de zile de la data publicării legii sau de la data dobîndirii în proprietate a celei de-a doua locuinţe, persoanele avînd dreptul să reţină in proprietate doar o singură locuinţă) curge de la data eliberării acesteia, in cazul în care ea este folosită de unităţi socialiste în alte scopuri decit acela de locuinţă. De asemenea, pentru persoanele care au în proprietate o a doua locuinţă a cărei construcţie este neterminată, termenul de un an curge de la data dării in folosinţă, constatată, după caz, de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti sau municipale. ★ Decretul creează noi Înlesniri cu un număr tot mai mare de cetăţeni să cumpere locuinţele pe care le deţin ca chiriaşi, întreprinderile de specialitate ale consiliilor populare punîndu-le la dispoziţie informaţiile şi documentaţia necesară. Mihai IONESCU Retribuţia tari- Durata maximă de Categoria fără sau pen- rambursare a creditului sia lunară pentru avans I pînă la 1 500 lei 10 ani IX 1 501 — 2 000 lei 8 ani III peste 2 000 lei 5 ani tv PROGRAMUL I 14.30 Fotbal : Dinamo Bucureşti — Jiul Petroşani (divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. 16,15-17,15 Teleşcoală. 17.30 Emisiune In limba germană. 19,10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri Răţuşca de zahăr. 19.30 Telejurnal. 20,00 România de astăzi. România de miine — revistă socialpolitică TV. 20.30 Film artistic : „Conspiraţia" — producţie a Casei de filme nr. 4. 21.55 Intilnire cu Ioana Radu. 22.10 24 de jire. 22.30 închiderea programului. PROGRAMUL 17.30 Telex. 17.35 Film artistic : „Dincolo da nori e cerul". Producţie a studiourilor Sovietice. 19.10 Muzică populară. 19.20 1001 de seri , Răţuşca de zahăr. 19.30 Telejurnal. 20.00 Roman foileton „Surorlla Materassi". 20.50 Inscripţii pe celuloid. 21.25 Telex. 21.30 Al XI-lea Festival de muzică uşoară, Veneţia 1974. 22.00 Cărţi şi idei. 22.20 închiderea programului. SONTEIA - vineri 1 noiembrie 1974 Carnet cultural „PARTID, INIMĂ VIE" Recent, o nouă acţiune culturală de amploare a fost declanşată în judeţul Galaţi , dialogul formaţiilor artistice de amatori desfăşurat sub genericul „Partid, inimă vie“. Manifestarea reuneşte formaţii artistice de amatori din sistemul aşezămintelor culturale, ale sindicatelor, din şcoli, in confruntări bilaterale directe. Participă coruri, echipe de teatru, de dansuri populare, brigăzi artistice, recitatori, solişti vocali şi instrumentişti. (Dan Plăeşu). GONG INAUGURAL Deschiderea noii stagiuni la Teatrul dramatic din Baia Mare a fost marcată de premiera spectacolului „Puterea şi Adevărul“ de Titus Popovici, în regia lui Ion Deloreanu. Din repertoriul noii stagiuni a teatrului băimărean mai consemnăm premierele „Sfintul“ de Eugen Barbu, „Domnişoara Nastasia“ de G. M. Zamfirescu, „Nu sunt turnul Eiffel“ de Ecaterina Oproiu, „Corupţie la palatul de justiţie“ de Ugo Betti şi „Nevestele vesele din Windsor“ de Shakespeare. în cinstea apropiatului Congres al partidului, colectivul teatrului continuă să prezinte cu succes in mijlocul colectivelor din unităţile industriale şi de la sate recitalurile de poezie patriotică „Patrie, pămînt sfint“ şi „Eroica". (Gh. Susa) FILE DE ISTORIE ARGEŞEANĂ Incepînd de luni, în oraşul meşterului Manole s-a deschis cea de-a 4-a ediţie a tradiţionalei săptămîni a istoriei şi culturii argeşene, organizată de comitetul local de cultură şi educaţie socialistă, desfăşurată sub genericul „Curtea de Argeş — trecut, prezent şi viitor“. Programul de manifestări ştiinţifice şi cultural-artistice este dedicat marelui forum al comuniştilor de la 25 noiembrie şi înfăţişează prin sesiuni de comunicări, simpozioane, expoziţii, mese rotunde etc. bogata istorie a acestui oraş milenar, prima capitală a Ţărilor Româneşti. (Gh. Cristea), ,ŢARA MOŢILOR" A apărut nu de multă vreme la Abrud volumul intitulat „Ţara Moţilor“, înmănunchind o parte dintre studiile şi comunicările pe care membrii subfilialelor Abrud-Cimpeni ale societăţilor de ştiinţe istorice şi filologice le-au susţinut în deceniul care a trecut de la înfiinţarea lor. Cu interes şi pasiune adîncă, cadrele didactice din aceste locuri, dar şi universitari, şi cercetători din alte centre s-au aplecat asupra trecutului Ţării Moţilor in nobila intenţie de a lumina viaţa şi aspiraţiile, lupta şi jertfa truditorilor de pe aceste meleaguri. Şi reuşitele nu sunt puţine, fie că este vorba despre calda evocare a unor personalităţi ale vieţii politice şi culturale româneşti care au trăit, au muncit prin aceste părţi sau despre prezentarea unor momente ale tumultuoasei istorii moţeşti. (Silviu Achim). MANIFESTĂRI OMAGIALE în cinstea celui de-al XI-lea Congres al partidului din judeţul Ilfov se desfăşoară bogate manifestări cultural-educative de masă. Expuneri, simpozioane, dezbateri, calcule economice au fost găzduite pînă acum de aşezămintele culturale din Dridu, Comana, Stoeneşti, Vărăşti, Buturugeni, Vidra, Bolintin Vale, Găiseni etc. La Letca Nouă, Ghimpaţi, Budeşti, brigăzile ştiinţifice au purtat însufleţite discuţii cu locuitorii comunelor pe marginea proiectelor de Program şi de Directive. Astfel de manifestări vor avea loc in continuare în toate localităţile judeţului. De asemenea, membrii cercurilor literare din judeţ, în colaborare cu scriitori din Bucureşti, susţin recitalurile de poezie „Te cvităm, partid biruitor“, „Partidului — inima şi versul“. (Alex. Brad). FAPTUL DIVERŞI — Ce duci în rucsac ? O cabană ! Cel ce cunosc drumul de I creastă al Făgăraşilor ştiu cit I de necesar era un loc de popa» I între Negoiu şi Bîlea. Ii anun-ţăm că, zilele acestea, in apro- I pierea lacului Călţun s-a dat in folosinţă un refugiu cu o capacitate de 30 locuri. Oficial I vorbind, această cabană a fost I construită de echipa „Salva- * mont“ şi clubul „Amicii munţi- ■ lor“ din Sibiu. Cind ne vom a- I dăposti aici să nu uităm insă că, de fapt, materialele de construcţie au fost cărate in rue- I sacuri — de la poalele munte- I lui pînă la 2 000 m Înălţime, pe ■ soare, dar şi pe ploaie sau nin- i soare — de către 153 oameni de diferite virste şi profesii. Oa- I meni la inălţime ! Suferinţa unei mame In Bucureşti, pe strada C. Ca- Iracaş, la numărul 35 A, locu- I ieşte — mai exact spus, îşi ti- * răşte tristele zile de bătrineţe ! — o mamă neglijată de copiii ei. I Marita Diaconescu, in virstă de 188 ani, nu-şi mai poate ajuta familia — cum a făcut-o atiţia I ani — drept pentru care băiatul I şi cele două fete au lăsat-o si ’ trăiască singură, imobilizată de I boală intr-o cameră fără foc. I Urmaşii bătrinei — Diaconescu I Nicolae, din str. Italiană 28; • Diaconescu Adela, din str. Va- I leriu Branişte 54—56, bloc D 1, ap. 17 ; Rişnoveanu Ana, din Aleea Pricopan 1, bloc 33, ap. 26 I — trec doar, din cind In cind, şi I vadă dacă mamalor mai tră- I ieşte. Trăieşte, stimaţi „copii“, dar şi mai rău decit boala o I roade nerecunoştinţa voastră. Aşteptăm să ne scrieţi (ori să ne vizitaţi) la redacţie pentru a I ne aduce Ia cunoştinţă ci „Ma- I ma a trecut in îngrijirea noas- • tră directă ş i permanentă". La noi, I la Brăila La noi, la Brăila — înfor- I mează corespondentul „Scinteii* I — s-a făcut recent o descope- ■ rire de-a dreptul incredibilă !a drumul de la Brăila la... Brăila trece prin Cernavoda. Mai pe înțeles, este vorba de tovarăşii I de la S.M.T.F. Constanța care I — observînd că remorcherul I lor, „Silvic II“, trimis cu 200 ■ tone lemne la C.P.L. Brăila, se- I zuse aci nedescărcat de la 6 iu- | lie la 17 octombrie — au dispus deplasarea lui pină la Cernavo- I da și înapoi. De ce ? Simplu I I ca să-și facă planul la trans- I portul pe apă (?!). Remorche- ■ rul a fost insă oprit înainte de I a ajunge în Cernavoda (la kilo- | metrul 183 + 500). Acum să v«r ,dem cine plăteşte daunele... Honeste i vivere Adică: „Să trăieşti cinstit“. Aceasta este prima parte a unei I maxime de drept roman. Deveni ■ tă expresie curentă, în anii noş- I tri ea a căpătat sensuri noi şi noi I valenţe etice. Pentru că numai • despre cei care găsesc sume de I bani ori preţioase obiecte pier- I dute de concetăţenii lor sintem înştiinţaţi aproape zilnic, notăm« I astăzi cu aldine numele cornu- I nicate ieri : elevul Stan Gh. I Laurenjiu, de la Liceul din To- |poloveni ; Amalia Zeng — fe- I meie de serviciu în gara din A- trad ; loan Gulaş — şofer pe au- tobuzul 31-BH-1484 ; Ion Grosol I — „un cetăţean In trecere prin I Craiova“. Reţineţi I un nume Asociaţia de locatari a grupu- I lui D 4-Ţiglina 2 din Galaţi I roagă pe cititorii „Faptului di- » I vers“ s-o ajute în găsirea unui ■ I datornic , se numeşte Manoliu I . P. Vasile şi a locuit in blocul | ■ E 2, apartamentul 100 din respectivul cartier, împreună cu I soţia şi cei doi copii, din anul I 1964 pină la 1 decembrie 1972. ■ De atunci a plecat fără să anun- | te, lăsînd un debit de 2 400 lei. I * Poate că ochiul de Argus al o- | ■ piniei publice 11 va depista pe „urtucul* datornic şi va anunţa I I asociaţia păgubaşă — care-şi I . are sediul la Blocul I 2, parter. 1 I Telefon : 3 38 50. I După „gra- ■ dul de tărie“ Eu mă mir. Dumneata te miri. I 1 Noi ne mirăm. Dumneavoastră I I vă miraţi. Ei ? Ei nu se miră. ■ Ei socotesc, senini, că a cumpă- j I la mii de kilograme de zahăr I ■ şi a le folosi in scopuri ilicite ' nu e de mirare. Cei la care ne I referim sint 25 cetăţeni din co- I muna Tîrşolț (județul Satu-Ma- I I re) la care un recent control • I inopinat al miliţiei a descope- I I rit aproape 20 000 kg borhot din I ■ zahăr (in care era înglobată I cantitatea de 4 000 kg zahăr cu- I I rat). Evident, aceşti fabricanţi I clandestini ai alcoolului din za- I hăr işi vor primi „răsplata“ du- ■ I pă „gradul de tărie“ al propri- I ■ ilor fapte. O elementară indato- | I rire civică ne impune insă şi I nouă să luăm atitudine — ferm I şi pe loc — faţă de fapte de «. Icest fel. Rubricil redactată de G. MITROI fi corespondenţii „ScritelITI I