Scînteia, noiembrie 1974 (Anul 43, nr. 10014-10040)

1974-11-01 / nr. 10014

PAGINA 2 O întrebare de mare actualitate pentru fiecare întreprindere: CUM PREGĂTIŢI PRODUCŢIA ANULUI VIITOR? In centrul atenţiei: contractele şi cooperarea La întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ din Brăila — dacă pre­liminările vor fi confirmate — anul 1974 va fi încheiat cu o depăşire de 2 la sută la producţia-marfă . in ansamblul producţiei unităţii, ponde­rea produselor noi şi modernizate se va ridica la 70 la sută. Cert este că I.U.G. „Progresul“ va mai livra, pînă la sfirşitul anului, 17 000 tone utila­je complexe către unele din marile şantiere de Investiţii ale economiei naţionale, cum sunt Combinatul side­rurgic Galaţi, oţelăria din Tîrgovişte, Fabrica de azbociment de la Hoghiz şi termocentrala Mintia-Deva. In genere, este vorba de un bilanţ pozitiv de realizări, care oferă o bună bază de pornire pentru înfăp­tuirea sarcinilor complexe, superioa­re, din anul 1975. Acum, cinci au mai rămas două luni din acest an, care este stadiul pregătirii produc­ţiei pentru ultimul an al actualului cincinal . Un fapt demn de relevat : producţia anului următor a fost no­minalizată, se cunosc sortimentele, cit şi gama tipodimensiunilor produ­selor care vor intra in fabricaţie. La producţia pentru beneficiarii interni, contractarea este asigurată in pro­porţie de 94 la sută. Dar restul de 6 la sută ? Ni s-a răspuns că, pînă acum, au existat 4—5 întîlniri la ni­vel de ministere ; cu toate acestea, nu s-a primit incă documentaţia da execuţie pentru unele produse. De exemplu, la data investigaţiilor noas­tre lipsea documentaţia unor agre­gate necesare Jurnalului nr. 5 de la Combinatul siderurgic Galaţi, aceea pentru anumite repere de la lamino­rul degrosisor din cadrul C.S. Reşiţa, precum şi documentaţia necesară Fa­bricii de feroaliaje de la Tulcea. Practic, cantitatea de utilaje pentru care întreprinderii brăilene nu i s-a transmis încă documentaţia se ri­dică la 3 500 de tone, fiind vorba de utilaje cu ciclu lung de fabricaţie. Şi în ceea ce priveşte cooperarea Interuzinală mai sunt încă multe de pus la punct. Aceasta, chiar şi pen­tru anul 1974. Acum, la I.U.G. „Pro­gresul“, problema cea mai impor­tantă o constituie articulaţiile duble cardanice şi axele cardanice PS 601 (furnizor, întreprinderea „6 Martie“ Zărneşti). Pină la 30 septembrie, unitatea din Brăila ar fi trebuit să primească, conform contractelor, 810 articulaţii duble şi 810 axe cardanice PS 601. Or, pină la data de 20 oc­tombrie nu sosiseră decit 488 articu­laţii şi 242 de axe. Aducem in aten­ţia forurilor de resort această situa­ţie, întrucît asigurarea ritmică şi in­tegrală a axelor şi articulaţiilor car­danice pentru excavatoarele hidrau­lice este incertă şi în perspectiva anului 1975 , formula preconizată de către Centrala de autocamioane şi turisme, adică transferul fabricaţiei la I.R.A. Iaşi, nu este viabilă, pen­tru că ciclul de asimilare este foarte mare. Nesoluţionată este şi problema a­provizionării, în sensul că — spre finele lunii octombrie — nu exista acoperire cu repartiţii pentru lami­nate, table, ţevi ş.a., pentru cantităţi vagonabile — materiale cu pondere mare în întreprindere. Baza judeţea­nă de aprovizionare tehnico-mate­­rială Brăila nu a încheiat contracte pentru comenzile emise in cadrul co­telor, aducînd pe tapet lipsa de re­partiţii şi contracte perfectate cu furnizorii direcţi. Aceasta este o ac­tivitate de care trebuie să răspundă baza respectivă, nicidecum I.U.G. „Progresul". După cum se vede, In cazul Între­prinderii din Brăila nu s-a făcut totul pentru îmbunătăţirea radicală a co­operării interuzinale şi a aprovizio­nării tehnico-materiale. Cind vor fi Înlăturate aceste rămineri in urmă ? Se consideră că mai este timp pentru tergiversări — acum. In luna noiem­brie 7 Mircea BUNEA corespondentul „Scînteii" Soluţii operative problemelor tehnico-organizatorice Pe bună dreptate, colectivul de la Întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ din Piatra Neamţ este nemulţumit de situaţia economică în care se află , din cauza lipsei de preocupare din partea centralei şi a conducerii uni­tăţii pentru pregătirea fabricaţiei în acest an (cu tot complexul de pro­bleme pe care le implică aceasta) aici s-a acumulat o restanţă, numai la producţia de piese de schimb pen­tru agricultură, in valoare de 2,5 mi­lioane lei. Măsurile ferme promise cu circa trei luni in urmă, de către con­ducerea centralei şi întreprinderii, in scopul recuperării acestor restanţe, se lasă aşteptate. Nemulţumit este colectivul unităţii şi de stadiul pre­gătirii producţiei pentru anul 1975. Recent, consiliul judeţean al con­trolului muncitoresc a întreprins o analiză din care rezultă că, până acum, nu s-a făcut mai nimic pentru ca „demarajul“ producţiei în 1975 să aibă loc în bune condiţii. Singurul efort al centralei şi ministerului de resort, pentru soluţionarea proble­melor deosebite pe care le ridică activitatea productivă a întreprinde­rii din Piatra Neamţ, s-a rezumat la întocmirea, cu luni in urmă, a unui studiu tehnico-economic — ce e drept, deosebit de valoros — dar care a rămas, undeva, în sertar. In urma acestui studiu, coordona­torul de balanţă din cadrul Ministe­rului Industriei Construcţiilor de Maşini Grele a difuzat întreprinderii „Ceahlăul“ un plan pe 1975 care pre­vede, intre altele , la semănători, pentru o capacitate existentă de 13 500 bucăţi s-a comunicat un plan de 30 000 bucăţi, iar la turnătoria de neferoase, cifra de plan întrece cu 800 de tone actualele posibilităţi ale unităţii. Tovarăşul Petru Ciubotaru, secretar al comitetului de partid pe întreprindere, ne spunea că întregul colectiv este hotărît să traducă in viaţă aceste sarcini de plan, dar cu o condiţie : să fie rezolvate operativ, cit mai bine, problemele tehnico-ma­teriale cuprinse în studiul amintit. Despre ce este vorba ? Mai întii, se ridică necesitatea reutilării spaţiilor de producţie, in care maşinile sunt foarte... rarefiate. Această măsură se impune cu atit mai mult cu cit o parte din actualele utilaje urmează să fie dezafectate, prin încetarea fa­bricării instalaţiilor de irigat. Apoi, planul pe 1975 prevede realizarea la Piatra Neamţ a unor noi piese de mare complexitate tehnică pentru industria de autocamioane. Din pă­cate, insă, utilajele din dotare nu permit acest lucru, ceea ce — de la început — se vede că la mijloc se află o improvizaţie, cu implicaţii ne­favorabile asupra calităţii producţiei, productivităţii muncii şi, deci, asu­pra eficienţei economice. Mai mult, prin planul pe 1975, întreprinderii mecanice „Ceahlăul“ i-au fost reco­mandaţi beneficiari care, prin repe­rele şi volumul producţiei solicitate, nu vor face decât să accentueze gra­dul de nefolosire a spaţiilor construi­te, a capacităţilor de producţie exis­tente. Unul dintre ei este uzina „Autobuzul“ din Capitală, căreia tre­buie să-i realizeze 45 repere, cu un total de 75 tone, care va imobiliza capacitatea sculăriei pentru circa 4 luni. Este o prevedere care, de pe acum, se anunţă complet nerentabilă. Nu ar fi mai bine, de pildă, ca uni­tăţii din Piatra Neamţ să-i fie repar­tizată, ca beneficiar, uzina „Steagul roşu“ din Braşov, pentru ale cărei piese, însumind 1000 de tone, co­lectivul de la „Ceahlăul“ a pus la punct întreaga fabricaţie . Adresăm întrebarea forurilor de resort, în ve­derea soluţionării problemelor în suspensie, aplicării grabnice în prac­tică a studiului amintit. Ion MANEA corespondentul „Scînteii" PORUMBUL recoltat azi — tot azi să fie transportat! Lucrarea cea mai urgentă în uni­tăţile agricole ale judeţului Cluj este recoltatul porumbului. Consemnînd succesul cooperativelor din cadrul consiliilor intercooperatiste Căşeiu, Chinteni, Dăbîca, Gilău, care au în­cheiat recoltatul porumbului, trebuie să spunem însă că situaţia pe judeţ este nemulţumitoare : pînă la data de 30 octombrie nu s-au recoltat de­cit 20 434 hectare, adică 59 la sută. Foarte slab merg lucrările de recol­tare în cooperativele agricole din raza consiliilor intercooperatiste Gea­ca, Mociu, Ceanu-Mare, unde condu­cerile acestora nu organizează bine munca pentru mobilizarea tuturor forţelor la strînsul recoltei şi elibe­rarea terenului. In ultimele două-trei zile se înre­gistrează un ritm mai alert la recol­tări, ca urmare a unor măsuri ener­gice luate de organele judeţene de partid şi de stat. S-a creat însă un decalaj mare între recoltatul şi li­vrarea porumbului la bazele de re­cepţie : deşi au fost recoltate 59 la sută din suprafeţe, la bazele de re­cepţie au fost transportate doar 13 la sută din cantităţile prevăzute in contracte. Nu şi-au îndeplinit această obligaţie cooperativele din Luncani, Urca, Pădureni, Ceanu-Mare etc. Se cuvine a atrage atenţia şi asupra necesităţii ca în bazele de recepţie să fie livrat porumb corespunzător din punct de vedere calitativ. Majo­ritatea unităţilor aşa şi procedează. Dar iată că tractoarele cu remorci, ca şi camioanele de la C.A.P. Tureni şi Suatu au trebuit să facă cale în­toarsă de la baza de recepţie din Turda, întrucît o bună parte din ştiu­­leţi erau nematurizaţi. Am întîlnit şi cîteva deficienţe la bazele de recepţie. La cooperativele agricole Gilău şi Floreşti au sosit ca­mioane şi remorci fără descărcători, obligaţie ce cade în sarcina coopera­tivelor. In acest mod, mijloacele de transport nu sunt folosite cu randa­ment, la fel ca şi cele care au venit de la Dezmir şi Someşeni, în­cărcate la jumătate din capacitate. Traducerea în viaţă a măsurilor stabilite de organele judeţene tre­buie să ducă la intensificarea, în ur­mătoarele zile, a recoltatului, trans­portului, depozitarului recoltei. ★ În ultima decadă a lunii octombrie, ritmul de recoltare şi preluare a po­rumbului în unităţile agricole din judeţul Ialomiţa a înregistrat creş­teri considerabile. Pînă miercuri a fost depozitată 73 la sută din canti­tatea prevăzută a se înmagazina in bazele de recepţie. Folosind raţio­nal mijloacele de transport, nume­roase cooperative agricole de pro­ducţie, între care cele din comunele Gheorghe Doja, Dor Mărunt, Bucu, Iazu, Ştefan Vodă, din oraşul Feteşti, au depăşit prevederile de contract cu peste 2 500 tone porumb. Mari cantităţi de porumb se află încă pe cîmp , circa 20 000 tone, după a­­precierea inginerului Ion Cristea, directorul general al direcţiei gene­rale agricole. „Este un decalaj intre recoltat şi transport, ca urmare a vo­lumului mare de produse, dar şi, pa alocuri, a gospodăririi necorespunză­toare a camioanelor şi remorcilor", în cooperativa agricolă „Steagul lui Lenin“ din comuna Ciocăneşti, din cele 1 265 tone recoltate, o treime a fost livrat la bază, iar restul este depozitat în pătulele cooperativei, urmînd să fie transportat ulterior. La fel au procedat şi cooperatorii din comuna Ceacu, care au depozi­tat în pătulele şi arioaiele de la cen­trul gospodăresc 2 500 tone de po­rumb, de la Griviţa, Amara, Smirna şi alte unităţi. Sunt însă şi exemple care arată proastă gospodărire. Bunăoară, săp­­tămîna trecută, tov. Nicolae Dobrin, preşedintele cooperativei din comuna Modelu, solicita cu insistenţă mij­loace de transport suplimentare pen­tru că „avem un cimp porumb recol­tat de 10 zile". Răspunsul organelor agricole a fost prompt. A doua zi au fost repartizate cooperativei 4 trac­toare cu remorci, așa că din acel moment se putea transporta într-un singur drum 200 tone porumb. Cu toate acestea, ritmul la transport nu s-a schimbat, peste 5 000 tone po­rumb sunt în cîmp, depozitate fie pe paturi de coceni, fie in grămezi. Trebuie luate măsuri ca, în timp scurt, recolta să fie pusă la adăpost. ★ Fără a mai face apel la datele me­teorologice din ultima lună, putem spune că judeţul Arad este una din zonele ţării in care capriciile toam­nei şi-au spus in această perioadă din plin cuvintul. Practic, începind cu data de 23 septembrie, cu inter­mitente de 1­2 zile, a plouat, ceea ce constituie principala cauză care a urinat buna desfăşurare a campaniei agricole de toamnă. Cu toate aces­tea, un judeţ se munceşte de zor. Din datele culese într-un raid efec­tuat în zilele de 29 şi 30 octombrie, în mai multe unităţi agricole, se desprinde faptul că oamenii ogoare­lor din această parte a ţării sunt hotărîţi să facă totul pentru a răs­punde operativ, prin fapte, la mă­surile stabilite în şedinţa Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R. din 28 octombrie cu privire la stringerea recoltei din această toamnă. Spiritul de buni gospodari şi mai ales spi­ritul de iniţiativă îşi spun acum din plin cuvintul. Aşa, spre exem­plu, la cooperativa agricolă Iratoşu, miercuri, încă de la ora 7:30, peste 200 de cooperatori, îmbrăcaţi cu pe­lerine confecţionate din polietilenă puse la dispoziţie de către coopera­tivă şi încălţaţi cu cizme de cauciuc, au pornit la strînsul sfeclei de zahăr de pe tarlalele cultivate la fermele 1 şi 2. In sprijinul lor au fost aduse 8 camioane şi 31 remorci, care asi­gură transportul sfeclei de zahăr di­rect din cîmp la fabrica din Arad. Preşedintele cooperativei, Stefan Csi­­gyar, ne informa că zilnic sunt trans­portate circa 500 tone. Recoltatul şi transportul sfeclei de zahăr sunt bine organizate şi în cooperativele din Ţipar, Sínmartin, Macea, Doro­banţi, Mişca, Nădlac şi altele. Culesul porumbului s-a efectuat pe 12 000 hectare, ceea ce reprezintă doar 20 la sută din suprafaţa culti­vată. In multe unităţi agricole, cum sunt cele din Sínmartin, Olari, Sînt­­ana, Sîmlac, Şeitin, strînsul porumbu­lui se face direct în căruţe şi remorci, ceea ce a permis ca nici un bob din noua recoltă să nu se piardă. Se im­pune însă o mai bună organizare a transportului şi depozitării, astfel in­cit aceste operaţii să se desfăşoare un flux continuu. Al. MUREŞAN Lucian CIUBOTARU Constantin SIMION corespondenţii „Scînteii“ Raidul nostru în cooperative din judeţele Cluj, Ialomiţa şi Arad PLANUL ÎNDEPLINIT PÎNĂ ÎN CEA MAI MICĂ UNITATE (Urmare din pag. I) planului s& aibă o deplină acoperire In produse fizice. De ce se insistă asupra imperati­vului realizării integrale a planului la fiecare sortiment, la fiecare pro­dus ? In primul rînd, pentru că a­­ceasta constituie, incă, în unele uni­tăţi — Centrala industrială de în­grăşăminte chimice, „Electroputere“ Craiova, întreprinderea de strunguri automate Tîrgovişte ş.a. — o sar­cină economică neîmplinită. Se constată rămineri în urmă apre­ciabile la unele sortimente care pun în cauză însăşi realizarea pla­nului pe acest an în domeniile res­pective. Din păcate, efectele unei a­­semenea stări de lucruri nu sunt lo­cale, nu se manifestă doar în între­prinderile restanţiere. Cum se ştie, in condiţiile producţiei moderne, cînd se adîncesc profilarea şi spe­cializarea, cînd cunoaşte o tot mai largă extindere cooperarea interuzi­nală, orice abatere de la programul de fabricaţie al unui produs, intr-o unitate sau alta, poate să declanşeze o suită de neajunsuri care să dere­gleze realizarea planului într-o serie de întreprinderi beneficiare. Ca să nu mai vorbim de implicaţiile pe care le poate avea neîndeplinirea planului fizic de către unele unităţi industriale, în contextul relaţiilor e­­conomice externe, al existenţei con­tractelor perfectate cu diferite firme partenere de peste hotare. In al doilea rind, subliniem cerinţa intensificării preocupărilor pentru realizarea planului la fiecare sorti­ment, întrucît s-a văzut, nu o dată, că în ultima parte a anului, unele colective — în loc să accelereze rit­mul de lucru, să se concentreze pu­ternic asupra lichidării neajunsuri­lor, fără a diminua cu nimic nivelul calitativ al producţiei — adoptă linia minimei rezistenţe, aşteptind înche­ierea bilanţurilor în „speranţa" că centrala sau ministerul vor găsi re­surse în alte părţi, pentru a suplini neîndeplinirea planului la un sorti­ment sau altuL Planul de stat este lege, el trebuie realizat ritmic şi in­tegral la toţi indicatorii, nu numai global, la nivelul centralei sau mi­nisterului, municipiului sau judeţu­lui, ci şi in fiecare întreprindere in parte. Desigur, sunt lăudabile succe­sele pe care le-au obţinut o seamă de judeţe şi municipiul Bucureşti în înfăptuirea planului pe patru ani din cincinal, avansurile de timp consem­nate în îndeplinirea cincinalului. Dar, în acelaşi timp, se cere subliniat cu toată claritatea că organele locale de partid, organizaţiile de partid din întreprinderi nu trebuie să admită situaţii aflate la antipodul acestor rezultate. Nerealizările la anumite sortimente nu pot fi acoperite cu plusurile înregistrate la altele, unele fără desfacere asigurată, care se stochează. Faptul că, in ultimul timp, ca ur­mare a intervenţiei energice a or­ganelor locale de partid, cu ajuto­rul centralelor şi ministerelor, nu­meroase unităţi — întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin, „Unio“ Satu-Mare, „Progresul“ Brăi­la, „1 Mai“ Ploieşti ş.a. — au lichidat sau diminuat substanţial restanţele la unele sortimente constituie o do­vadă concludentă a capacităţii de mobilizare a colectivelor din între­prinderi, dar şi un îndemn de a se persevera mai mult pe acest drum. Iată de ce revine ca o sarcină de mare răspundere a centralelor şi mi­nisterelor, specialiştilor din organis­mele economice centrale să întă­rească sprijinul acordat unităţilor restante, să soluţioneze operativ, la faţa locului, toate problemele in suspensie privind aprovizionarea, cooperarea interuzinală, organizarea producţiei ş.a. Prompt, prin con­tacte directe între factorii de răspundere din întreprinderile şi centralele furnizoare şi benefi­ciare, să se găsească măsurile practice care trebuie aplicate pentru satisfacerea unor cerinţe exprese privind finalizarea fabricaţiei anumi­tor produse, onorarea de comenzi urgente pină la sfirşitul anului. Practica a dovedit că ori de cite ori , manifestă solicitudine faţă de ne­cesităţile concrete, „arzătoare" ale diferitelor unităţi („Scinteia" a pu­blicat citeva din aceste semnale a­­dresate de colectivele întreprinderi­lor „1 Mai“ şi Uzina de utilaj chimic Ploieşti, „Autobuzul" Bucureşti, pre­cum şi ecourile lor în unităţile cri­ticate) rezultatele pozitive au apărut imediat, economia naţională benefi­ciind de însemnate sporuri de pro­ducţie. Pretutindeni, in fiecare unita­te, organizaţiile de partid tre­buie să militeze activ pentru in­­tronarea unei inalte responsabi­lităţi faţă de muncă a fiecărui muncitor, tehnician, inginer, să­ să­dească in conştiinţa oamenilor mun­cii răspunderea directă pentru reali­zarea sarcinilor de plan, să acţioneze hotărît pentru găsirea unor soluţii trainice la problemele care apar, in vederea folosirii depline, cu randa­ment maxim, a potenţialului tehnic şi uman din întreprinderi. Nu numai acum, la sfîrşit de an, ci în fiecare clipă organizaţiile de partid trebuie să-şi exercite total rolul lor con­ducător, mobilizînd din plin colecti­vele de oameni ai muncii pentru realizarea ritmică a sarcinilor de plan şi a angajamentelor in condiţii de înaltă eficienţă economică, pen­tru abordarea tuturor obiectivelor din ultimul an al cincinalului, a ce­lor care vor fi stabilite prin docu­mentele Congresului al XI-lea al partidului. înlesniri privind cumpărarea de locuinţe din fondul de stat In toată ţara continuă să se des­făşoare in această perioadă acţiunea de vînzare a locuinţelor din fondul locativ de stat, tot mai mulţi chi­riaşi optînd pentru cumpărarea apar­tamentelor în care locuiesc. Pentru a veni în sprijinul acestor cetăţeni. Decretul adoptat la recenta şedinţă a Consiliului de Stat pentru modifica­rea unor dispoziţii din Legea nr. 41973 privind dezvoltarea construc­ţiei de locuinţe, vinzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de rase de odihnă pro­prietate personală aduce o serie de vot pentru a veni în sprijinul celor ce doresc să cumpere casa în care locuiesc, decretul prevede ca, la vin­zarea locuinţelor din fondul de stat, valoarea anexelor gospodăreşti (in­­telegînd prin ele magaziile, pivniţe­le, pătulele şi alte construcţii, cu excepţia garajelor) să se includă in preţul de vînzare al locuinţelor la care se calculează creditul ce ur­mează a fi acordat, în cadrul pla­foanelor prevăzute de lege. După cum se ştie, in mediul ru­ral, statul construieşte şi dispune de un număr însemnat de locuinţe pe care le pune la dispoziţia oamenilor muncii : muncitori, învăţători, tehni­cieni, profesori, medici, ingineri, alte cadre medii şi superioare etc. Tot mai mulţi dintre aceştia doresc să se stabilească definitiv în satele şi comunele in care lucrează, să contribuie prin munca lor la înflo­rirea satului românesc, la prosperi­tatea locuitorilor săi. Iată de ce noul decret prevede ca persoanele înca­drate in muncă in med­i rural şi care locuiesc aici să beneficieze de credite la cumpărarea locuinţei din fondul locativ de stat în care locu­iesc — în aceleaşi condiţii ca şi chi­riaşii din mediul urban. De asemenea, decretul prevede ca persoanelor care domiciliază şi au în proprietate o locuinţă în mediul ur­ban şi care au dobîndit o a doua lo­cuinţă prin moştenire de la părinţi, situată în localităţile rurale ori bal­neoclimaterice, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti să le apro­be, la cerere, ca această din urmă locuinţă să fie considerată casă de odihnă, dacă se încadrează ca mă­noi înlesniri în acest sens. Faptul dovedeşte încă o dată grija manifes­tată de statul şi partidul nostru pen­tru oamenii muncii de toate catego­riile şi in mod deosebit pentru cei cu venituri mai mici. Astfel, prin re­centul decret, dobînda pentru credi­tul necesar avansului, în cazul cum­părării locuinţelor din fondul locativ de stat de către chiriaşii acestora, se reduce de la 8 la sută la 6 la sută, iar perioada de restituire a acestor cre­dite se va face acum diferenţiat, în funcţie de retribuţia tarifară sau pensia lunară, astfel p­rime în prevederile art. 45 din Le­gea nr. 4/1973. Recentul decret al Consiliului de Stat aduce şi alte precizări privind aplicarea Legii nr. 4/1973 (textul decretului va fi publicat inte­gral în Buletinul Oficial), precizări care stabilesc modalităţile de rezol­vare a unor situaţii specifice. Intre altele, s-a făcut precizarea că terme­nul de un an pentru înstrăinarea ce­lei de-a doua locuințe proprietate personală (în conformitate cu preve­derile Legii nr. 4/1973, persoanele care au în proprietate două locuințe, sunt obligate să înstrăineze una din ele în termen de un an de zile de la data publicării legii sau de la data dobîndirii în proprietate a celei de-a doua locuinţe, persoanele avînd drep­tul să reţină in proprietate doar o singură locuinţă) curge de la data eliberării acesteia, in cazul în care ea este folosită de unităţi socialiste în alte scopuri decit acela de locuin­ţă. De asemenea, pentru persoanele care au în proprietate o a doua lo­cuinţă a cărei construcţie este neter­minată, termenul de un an curge de la data dării in folosinţă, constatată, după caz, de către comitetele execu­tive ale consiliilor populare comu­nale, orăşeneşti sau municipale. ★ Decretul creează noi Înlesniri cu un număr tot mai mare de cetăţeni să cumpere locuinţele pe care le de­ţin ca chiriaşi, întreprinderile de specialitate ale consiliilor populare punîndu-le la dispoziţie informaţiile şi documentaţia necesară. Mihai IONESCU Retribuţia tari- Durata maximă de Categoria fără sau pen- rambursare a creditului sia lunară pentru avans I pînă la 1 500 lei 10 ani IX 1 501 — 2 000 lei 8 ani III peste 2 000 lei 5 ani tv PROGRAMUL I 14.30 Fotbal : Dinamo Bucureşti — Jiul Petroşani (divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. 16,15-17,15 Teleşcoală. 17.30 Emisiune In limba germană. 19,10 Tragerea Loto. 19,20 1001 de seri­­ Răţuşca de za­hăr. 19.30 Telejurnal. 20,00 România de astăzi. România de miine — revistă social­­politică TV. 20.30 Film artistic : „Conspiraţia" — producţie a Casei de filme nr. 4. 21.55 Intilnire cu Ioana Radu. 22.10 24 de jire. 22.30 închiderea programului. PROGRAMUL­­ 17.30 Telex. 17.35 Film artistic : „Dincolo da nori e cerul". Producţie a studiourilor Sovietice. 19.10 Muzică populară. 19.20 1001 de seri , Răţuşca de za­hăr. 19.30 Telejurnal. 20.00 Roman foileton „Surorlla Materassi". 20.50 Inscripţii pe celuloid. 21.25 Telex. 21.30 Al XI-lea Festival de muzi­că uşoară, Veneţia 1974. 22.00 Cărţi şi idei. 22.20 închiderea programului. SONTEIA - vineri 1 noiembrie 1974 Carnet cultural „PARTID, INIMĂ VIE" Recent, o nouă acţiune cultu­rală de amploare a fost declan­şată în judeţul Galaţi , dialogul formaţiilor artistice de amatori desfăşurat sub genericul „Par­tid, inimă vie“. Manifestarea reuneşte formaţii artistice de a­­matori din sistemul aşezămin­telor culturale, ale sindicatelor, din şcoli, in confruntări bila­terale directe. Participă coruri, echipe de teatru, de dansuri populare, brigăzi artistice, reci­tatori, solişti vocali şi instru­mentişti. (Dan Plăeşu). GONG INAUGURAL Deschiderea noii stagiuni la Teatrul dramatic din Baia Mare a fost marcată de premiera spectacolului „Puterea şi Adevă­rul“ de Titus Popovici, în regia lui Ion Deloreanu. Din reperto­riul noii stagiuni a teatrului băi­­mărean mai consemnăm pre­mierele „Sfintul“ de Eugen Bar­bu, „Domnişoara Nastasia“ de G. M. Zamfirescu, „Nu sunt tur­nul Eiffel“ de Ecaterina Oproiu, „Corupţie la palatul de justiţie“ de Ugo Betti şi „Neveste­le vesele din Windsor“ de Shakespeare. în cinstea apropiatului Con­gres al partidului, colectivul teatrului continuă să prezinte cu succes in mijlocul colective­lor din unităţile industriale şi de la sate recitalurile de poezie patriotică „Patrie, pămînt sfint“ şi „Eroica". (Gh. Susa) FILE DE ISTORIE ARGEŞEANĂ Incepînd de luni, în oraşul meşterului Manole s-a deschis cea de-a 4-a ediţie a tradiţiona­lei săptămîni a istoriei şi cultu­rii argeşene, organizată de co­mitetul local de cultură şi edu­caţie socialistă, desfăşurată sub genericul „Curtea de Argeş — trecut, prezent şi viitor“. Pro­gramul de manifestări ştiinţifi­ce şi cultural-artistice este dedi­cat marelui forum al comuniş­tilor de la 25 noiembrie şi înfă­ţişează prin sesiuni de comuni­cări, simpozioane, expoziţii, mese rotunde etc. bogata istorie a acestui oraş milenar, prima capitală a Ţărilor Româneşti. (Gh. Cristea), ,ŢARA MOŢILOR" A apărut nu de multă vreme la Abrud volumul intitulat „Ţa­ra Moţilor“, înmănunchind o parte dintre studiile şi comuni­cările pe care membrii subfilia­lelor Abrud-Cimpeni ale societă­ţilor de ştiinţe istorice şi filolo­gice le-au susţinut în deceniul care a trecut de la înfiinţarea lor. Cu interes şi pasiune adîn­­că, cadrele didactice din aceste locuri, dar şi universitari, şi cer­cetători din alte centre s-au a­­plecat asupra trecutului Ţării Moţilor in nobila intenţie de a lumina viaţa şi aspiraţiile, lupta şi jertfa truditorilor de pe aces­te meleaguri. Şi reuşitele nu sunt puţine, fie că este vorba despre calda evocare a unor personalităţi ale vieţii politice şi culturale româneşti care au trăit, au muncit prin aceste părţi sau despre prezentarea unor momente ale tumultuoasei isto­rii moţeşti. (Silviu Achim). MANIFESTĂRI OMAGIALE în cinstea celui de-al XI-lea Congres al partidului d­in jude­ţul Ilfov se desfăşoară bogate manifestări cultural-educative de masă. Expuneri, simpozioa­ne, dezbateri, calcule economi­ce au fost găzduite pînă acum de aşezămintele culturale din Dridu, Comana, Stoeneşti, Vă­­răşti, Buturugeni, Vidra, Bolin­­tin Vale, Găiseni etc. La Letca Nouă, Ghimpaţi, Budeşti, brigă­zile ştiinţifice au purtat însufle­ţite discuţii cu locuitorii comu­nelor pe marginea proiectelor de Program şi de Directive. Ast­fel de manifestări vor avea loc in continuare în toate localită­ţile judeţului. De asemenea, membrii cercurilor literare din judeţ, în colaborare cu scriitori din Bucureşti, susţin recitalurile de poezie „Te cvităm, partid bi­ruitor“, „Partidului — inima şi versul“. (Alex. Brad). FAPTUL DIVERŞI — Ce duci­­ în rucsac ?­­ O cabană !­­ Cel ce cunosc drumul de I creastă al Făgăraşilor ştiu cit I de necesar era un loc de popa» I între Negoiu şi Bîlea. Ii anun-­­­ţăm că, zilele acestea, in apro- I pierea lacului Călţun s-a dat­­ in folosinţă un refugiu cu o ca­­pacitate de 30 locuri. Oficial I vorbind, această cabană a fost I construită de echipa „Salva- * mont“ şi clubul „Amicii munţi- ■ lor“ din Sibiu. Cind ne vom a- I dăposti aici să nu uităm insă­­ că, de fapt, materialele de con­strucţie au fost cărate in rue- I sacuri — de la poalele munte- I lui pînă la 2 000 m Înălţime, pe ■ soare, dar şi pe ploaie sau nin- i soare — de către 153 oameni de­­ diferite virste şi profesii. Oa- I meni la inălţime ! Suferinţa unei mame In Bucureşti, pe strada C. Ca- I­racaş, la numărul 35 A, locu- I ieşte — mai exact spus, îşi ti- * răşte tristele zile de bătrineţe ! — o mamă neglijată de copiii ei. I Marita Diaconescu, in virstă de 1­88 ani, nu-şi mai poate ajuta­­ familia — cum a făcut-o atiţia I ani — drept pentru care băiatul I şi cele două fete au lăsat-o si ’ trăiască singură, imobilizată de I boală intr-o cameră fără foc. I Urmaşii bătrinei — Diaconescu I Nicolae, din str. Italiană 28; • Diaconescu Adela, din str. Va- I leriu Branişte 54—56, bloc D 1,­­ ap. 17 ; Rişnoveanu Ana, din A­­leea Pricopan 1, bloc 33, ap. 26 I — trec doar, din cind In cind, şi I vadă dacă mama­­lor mai tră- I ieşte. Trăieşte, stimaţi „copii“,­­ dar şi mai rău decit boala o I roade nerecunoştinţa voastră.­­ Aşteptăm să ne scrieţi (ori să­­ ne vizitaţi) la redacţie pentru a I ne aduce Ia cunoştinţă ci „Ma- I ma a trecut in îngrijirea noas- • tră directă ş i permanentă". La noi, I la Brăila La noi, la Brăila — înfor- I mează corespondentul „Scinteii* I — s-a făcut recent o descope- ■ rire de-a dreptul incredibilă !­a drumul de la Brăila la... Brăila­­ tr­ece prin Cernavoda. Mai pe înțeles, este vorba de tovarăşii I de la S.M.T.F. Constanța care I — observînd că remorcherul I lor, „Silvic II“, trimis cu 200 ■ tone lemne la C.P.L. Brăila, se- I zuse aci nedescărcat de la 6 iu- | lie la 17 octombrie — au dispus deplasarea lui pină la Cernavo- I da și înapoi. De ce ? Simplu I I ca să-și facă planul la trans- I portul pe apă (?!). Remorche- ■ rul a fost insă oprit înainte de I a ajunge în Cernavoda (la kilo- | metrul 183 + 500). Acum să v«r ,­dem cine plăteşte daunele... Honeste i vivere Adică: „Să trăieşti cinstit“.­­ Aceasta este prima parte a unei I maxime de drept roman. Deveni­ ■ tă expresie curentă, în anii noş- I tri ea a căpătat sensuri noi şi noi I valenţe etice. Pentru că numai • despre cei care găsesc sume de I bani ori preţioase obiecte pier- I dute de concetăţenii lor sintem­­­ înştiinţaţi aproape zilnic, notăm« I astăzi cu aldine numele cornu- I nicate ieri : elevul Stan Gh. I Laurenjiu, de la Liceul din To- |­poloveni ; Amalia Zeng — fe- I meie de serviciu în gara din A- t­rad ; loan Gulaş — şofer pe au-­­ tobuzul 31-BH-1484 ; Ion Grosol I — „un cetăţean In trecere prin I Craiova“. Reţineţi I un nume Asociaţia de locatari a grupu- I lui D 4-Ţiglina 2 din Galaţi I roagă pe cititorii „Faptului di- » I vers“ s-o ajute în găsirea unui ■ I datornic , se numeşte Manoliu I . P. Vasile şi a locuit in blocul | ■ E 2, apartamentul 100 din res­pectivul cartier, împreună cu I soţia şi cei doi copii, din anul I 1964 pină la 1 decembrie 1972. ■ De atunci a plecat fără să anun- | te, lăsînd un debit de 2 400 lei. I * Poate că ochiul de Argus al o- | ■ piniei publice 11 va depista pe­­ „urtucul* datornic şi va anunţa I I asociaţia păgubaşă — care-şi I . are sediul la Blocul I 2, parter. 1 I Telefon : 3 38 50. I După „gra- ■ dul de tărie“ Eu mă mir. Dumneata te miri. I 1 Noi ne mirăm. Dumneavoastră I I vă miraţi. Ei ? Ei nu se miră. ■ Ei socotesc, senini, că a cumpă- j I la mii de kilograme de zahăr I ■ şi a le folosi in scopuri ilicite '­­ nu e de mirare. Cei la care ne I referim sint 25 cetăţeni din co- I muna Tîrşolț (județul Satu-Ma- I I re) la care un recent control • I inopinat al miliţiei a descope- I I rit aproape 20 000 kg borhot din I ■ zahăr (in care era înglobată I cantitatea de 4 000 kg zahăr cu- I I rat). Evident, aceşti fabricanţi I clandestini ai alcoolului din za- I hăr işi vor primi „răsplata“ du- ■ I pă „gradul de tărie“ al propri- I ■ ilor fapte. O elementară indato- | I rire civică ne impune insă şi I nouă să luăm atitudine — ferm I şi pe loc — faţă de fapte de «­. I­cest fel. Rubricil redactată de G. MITROI fi corespondenţii „ScritelITI I

Next