Scînteia, martie 1975 (Anul 44, nr. 10116-10142)

1975-03-01 / nr. 10116

PAGINA 2 IV. UN SISTEM ELECTORAL IN COMPANIA D) ESENŢA DEMOCRATICĂ A SOCIETĂŢII NOAST­E. ALEGĂTORI: drepturi şi îndatoriri d­in exercitarea unei înalte răspunderi sociale Realitate fundamentală a socie­tăţii româneşti contemporane — deţinerea întregii puteri politice şi economice de către popor, par­ticiparea lui efectivă la rezolvarea problemelor obşteşti este ilustrată grăitor de prevederile sistemului nostru electoral privind drepturile şi îndatoririle alegătorilor. Mărturie a democratismului de esenţă propriu orînduirii noastre, alegerea deputaţilor in Marea A­­dunare Naţională şi in consiliile populare se întemeiază pe deplina egalitate in drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de rasă, naţionali­tate, sex sau religie. Punînd capăt oricăror discriminări sau privilegii, prevederile constituţionale con­sfinţesc principiul votului univer­sal, egal, direct, secret. Toţi cetă­ţenii care au împlinit vîrsta de 18 ani au dreptul de a alege şi de a fi aleşi (la împli­nirea virstei de­­­­ --------------23 de ani) în Ma­rea Adunare Na­ţională şi în con­siliile populare. In felul acesta, exercitarea depli­nă a drepturilor electorale, efec­tiv garantată de statul socialist d­in contrast izbi­tor cu stările de lucruri din , tre­cut, cînd preve­derile sistemului electoral, scoate­rea în afara legii a forţelor demo­cratice, teroarea poliţienească şi abuzurile de tot felul care înso­ţeau fiecare scru­tin lipseau mili­oane de alegători de acest drept ——— cetăţenesc fun­damental — constituie o expresie a participării cetăţenilor la condu­cerea societăţii. In cadrul procesului de continuă perfecţionare a organizării şi con­ducerii întregii vieţi sociale, anii care au urmat Congresului al IX-lea au marcat progrese esen­ţiale în adîncirea democraţiei so­cialiste. Preocuparea statornică a partidului pentru crearea cadrului juridic şi structurilor instituţiona­le propice exercitării efective a puterii de către cei ce muncesc, atragerii tuturor cetăţenilor la so­luţionarea treburilor obşteşti şi-a găsit expresie în ansamblul multi­plelor măsuri privind deopotrivă perfecţionarea activităţii Marii Adunări Naţionale şi consiliilor populare, instituţionalizarea adu­nărilor generale ale oamenilor muncii ca for muncitoresc suprem de conducere în întreprinderi, crearea comitetelor și consiliilor oamenilor muncii, a consiliilor de control muncitoresc și comisiilor pe domenii de activitate în între-­­ prinderi. Un loc distinct in cadrul acestui proces ocupă modificările aduse Constituţiei şi prevederile noii legi electorale prin care s-au asi­gurat condiţii mai favorabile par­ticipării ample şi efective a tutu­ror cetăţenilor la adoptarea hotă­­ririlor privind prezentul şi viito­rul ţării. In această lumină, alegerea organelor puterii de stat constituie una dintre cele mai semnificative manifestări ale activităţii politice a cetăţenilor chemaţi să-şi desem­neze reprezentanţii care vor hotărî asupra întregii dezvoltări a Româ­niei, vor conduce judeţele, ora­şele şi satele ţârii. Corelaţia organică a drepturilor şi îndatoririlor alegătorilor, care nu numai că nu sunt opuse, dar se condiţionează reciproc, reflectă grăitor superioritatea democraţiei noastre socialiste, marea ei forţă vitală. Democratismul consecvent al sistemului nostru electoral îşi găseşte expresie in faptul că rolul alegătorilor nu se limitează la exercitarea dreptului de vot, ci se extinde la participarea lor activi la toate aspectele campa­niei ELECTORALE, in fiecare din c* tre fazele acesteia. Este, astfel, semnificativ că ce­tățenii au putut să verifice înscrie­rea in listele de alegători şi să facă întimpinări împotriva oricăror erori. Prezenţa activă a cetăţeni­lor în pregătirea alegerilor se afir­mă, totodată, constant prin faptul că atît comisiile electorale terito­riale, de circumscripţii, cit şi cele ale secţiilor de votare sunt alcătui­te din reprezentanţi ai Frontului Unităţii Socialiste, al organizaţii­lor care ii compun, precum şi din reprezentanţi desemnaţi in adunări ale alegătorilor. Cetăţenii şi-au spus nemijlocit cuvîntul asupra desemnării candi­daţilor care, după cum se ştie, au fost propuşi în adunări ale alegă­torilor organizate în întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, cartiere, sate şi unităţi militare. Fiecare ce­tăţean a putut face întimpinări şi contestaţii împotriva admiterii­­sau respingerii oricărei candidaturi. Corespunzător continuei dezvol­tări a democraţiei noastre socia­liste, pentru apropiatele alegeri au fost propuse intr-un şir de cir­cumscripţii mai multe candidaturi pentru un loc de deputat. Astfel, au fost create condiţiile necesare pentru creşterea exigenţei şi res­ponsabilităţii civice a alegătorilor în vederea desemnării drept can­didaţi a acelor tovarăşi care prin atitudinea şi conduita exemplare la locul de muncă, în societate şi fa­milie, prin competenţa profesio­nală, capacitatea organizatorică şi Înalta­ ţinută etică, prin combati­vitatea şi principialitatea manifes­tate în orice împrejurări au dobîn­­dit un binemeritat prestigiu prin­tre cetăţenii care ştiu că aleşii lor vor fi mereu în primele rînduri ale luptei pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XI-lea. Principala îndatorire civică a fiecărui alegător constă in exerci­tarea efectivă a drepturilor sale electorale, în participarea la alege­rile de la 9 martie. Prezenţa una­nimă la urne, votul milioartelor de alegători acordat candidaţilor Fron­tului Unităţii Socialiste vor expri­ma unitatea de nezdruncinat a na­ţiunii in jurul partidului, deplina aprobare a politicii sale interne şi externe, voinţa de a ne consacra toate forţele transpunerii în viaţă a programului de făurire a celei mai drepte şi mai înaintate socie­tăţi — societatea socialistă şi co­munistă. Dar, efectiv, de pe acum, zi de zi, votăm prin fapte, prin efortu­rile consacrate îndeplinirii cincina­lului înainte de termen, prin re­zultatele obţinute in toate sferele­­ vieţii economice şi sociale. Iar după alegeri vom întări votul nos­tru prin succesele dobîndite la lo­cul de muncă, ca şi prin întreaga noastră activitate­­pusă în slujba transpunerii în realitate a strălu­citelor perspective deschise Româ­niei fie Programul partidului. Miile de adunări cetăţeneşti pentru propunerea candi­daţilor, ca şi în­­trlnirile candida­ţilor cu alegătorii au prilejuit şi prilejuiesc un am­plu dialog de lu­cru, o largă dez­batere de masă în cadrul căreia ce­tăţenii işi spun cuvîntul asupra celor mai potri­vite modalităţi de a asigura înfăp­tuirea exemplară a hotărîrilor Con­gresului al XX-lea. Puternică afirma­re a responsabili­tăţii sociale, a spiritului gospo­dăresc, aceste a­­dunări se soldea­ză cu angaja­----------------------- mente precise atît din partea candidaţilor, cit şi a alegătorilor cu privire la acţiunile de larg in­teres general ce urmează a fi în­treprinse in mod prioritar cu efor­turi comune pe plan local, îndată ce se stabilesc principalele obiec­tive care urmează a fi realizate, este o datorie patriotică a cetăţe­nilor şi, totodată, în propriul lor interes să pună umărul la materia­lizarea proiectelor, prin participare activă la toate acţiunile iniţiate de viitorii deputaţi în vederea înfap­­tuirii politicii partidului, a dez­voltării economico-sociale şi creş­terii nivelului de civilizaţie al ora­şelor şi satelor. Drepturi şi îndatoriri sporite re­vin cetăţenilor ca urmare a faptu­lui că, reflectînd procesul de con­tinuă adîncire a democraţiei noas­tre socialiste. Legea electorală pre­cizează că deputaţii sunt răspunză­tori în faţa alegătorilor atît pentru propria activitate, cit şi pentru a­­ceea a organului in care au fost aleşi. In acelaşi context se înca­drează precizarea modalităţilor de revocare a deputaţilor. Paralel cu desemnarea reprezen­tanţilor lor în organele puterii de stat, cetăţenii ţării au dreptul şi îndatorirea să-şi aducă ei înşişi în mod direct contribuţia la conduce­rea statului prin participarea la dezbaterea proiectelor de legi şi hotărâri, la activitatea comisiilor permanente ale consiliilor popu­lare, a comitetelor de cetăţeni, a adunărilor populare cetăţeneşti, ca şi prin noile structuri organizatorice pe planul democraţiei economice. In felul acesta, dezvoltarea demo­craţiei noastre socialiste în ambele ei laturi — reprezentativă şi direc­tă — creează cadrul propice mani­festării puterii unice şi suverane a poporului. SOCIETATE - STAT - POLITICĂ IN ROMÂNIA 9 magie socialistă Ce trebuie sa ştie cetăţeanul ș­i pregătindu-se pentru alegeri O noutate: CRISTAL DE BISTRIŢA La întreprinderea de sticlărie pentru articole de menaj din Bistriţa a intrat în funcţiune o nouă capacitate de producţie — al 12-lea cuptor de topit sticlă în flux continuu, dotat cu apa­ratură electronică de control şi dirijare automată a întregului proces tehnologic, ceea ce asigu­ră o productivitate ridicată, pre­cum şi obţinerea unui înalt grad de puritate a sticlei. Cuptorul a fost pus in funcţiune cu un avans de 30 de zile faţă de ter­menul stabilit prin grafice. Un colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni a reuşit să elabore­ze, cu ajutorul lui, ini­ia şarjă de cristal, semnîndu-se astfel certificatul de naştere al unui nou produs pe platforma indus­trială din Bistriţa. In le­gătură cu acest eveniment, inginerul Gheorghe Greţa, di­rectorul întreprinderii, ne-a spus : „Cristalul pe care-1 obţinem este competitiv, sub as­pectul calităţii şi gradului de puritate, cu produsul similar realizat de întreprinderi din ţară şi de peste hotare, care au o în­delungată tradiţie în acest do­meniu.. Acum, toate forţele noastre sunt îndreptate spre creşterea un ritm accelerat a productivităţii în toate compar­timentele întreprinderii, pentru a atinge parametrii proiectaţi cu un devans de 6 luni“. Făurarii cristalului de Bistriţa se preocupă intens de mai buna utilizare a capacităţii utilajelor, de îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Se cuvine să fie subli­niat, în primul rind, faptul că au reuşit să asimileze şi să fabrice în mod curent numeroase mo­dele de sticlă superioară, uti­lizate la confecţionarea celor peste 12 milioane de artico­le de menaj, care se rea­lizează aici intr-un an. Tînă­­rul şi harnicul colectiv al întreprinderii bistriţene se pre­ocupă cu stăruinţă şi de lărgirea permanentă a gamei sortimen­tale. Acum sunt fabricate aici mai bine de 200 de sortimente de articole de menaj. Să mai adăugăm şi faptul că cea mai mare parte dintre produsele fa­bricate (servicii de pahare, vaze, scrumiere, fructiere) bene­ficiază de un înalt grad de fi­nisaj artistic prin procedeele gravurii și picturii pe sticlă. Ion ANGHEL corespondentul „Scînteii" ...Laitmotivul discuţiilor ce au avut loc in comunele Futineiu, Salcia, Cringu şi Călmăţuiu, judeţul Teleor­man, cu candidatele cir­cumscripţiei electorale nr. 7 Salcia pentru Marea A­­dunare Naţională — Ştefa­­nia Ionescu, preşedinta cooperativei agricole de producţie Putineiu, şi Gherghina Duşman, vice­preşedinta cooperativei a­­gricole de producţie Fur­­culeşti , a fost exprimat plastic de unul dintre par­ticipanţi : „Pămîntul poate produce mai mult, depinde de felul cum îl gospodă­rim“. Gheorghe Erenica, Nicolae Stanciu, Victor Dunca, Marin Vîrtopeanu, Nicolae Cosac şi alţi ţă­rani cooperatori au făcut referiri concrete la necesi­tatea folosirii cu maximum de randament a fiecărei palme de pămint, stabilin­­du-se pe loc măsuri con­crete vizînd redarea a noi suprafeţe în circuitul agri­col. S-au făcut propuneri valoroase pentru creşterea producţiei agricole, solici­­tîndu-se verificarea urgen­tă a instalaţiilor de irigat, extinderea lucrărilor me­canizate la recoltarea sfe­clei de zahăr — care la cooperativa agricolă de pro­ducţie Caravaneţi, de pildă, este cultivată pe o su­prafaţă de peste 200 hec­tare — pregătirea în cele mai bune condiţii a lucră­rilor agricole de primăvară. „E o primăvară rodnică in Împliniri cetăţeneşti, s-o facem rodnică şi nu fapte de muncă pentru binele obştii“ — spunea ţăranul cooperator Tudor Cringuş. In acest spirit au fost re­levate şi unele preocupări edilitar-gospodăreşti : sis­tematizarea localităţilor, mai buna valorificare edi­litară a perimetrului aces­tora, asfaltarea sau pie­truirea şoselei Turnu-Mă­­gurele — Roşiorii de Vede, înfiinţarea de creşe pentru copii in fiecare sat, dezvol­tarea spaţiului grădiniţe­lor, construirea unui com­plex comercial la Putineiu, extinderea reţelei de ali­mentare cu apă şi cu ener­gie electrică la Cringu, ce­tăţenii luindu-şi angaja­mentul să­­ participe prin muncă patriotică la efec­tuarea unora dintre lucrări. ...Şi în judeţul Mureş, mii şi mii de cetăţeni români, maghiari şi de alte naţionalităţi au luat parte pină in prezent, la intîlni­­rile de lucru cu candi­daţii lor in alegerile de la 9 martie. Acest amplu dia­log cetăţenesc a evidenţiat puternicul ecou al chemă­rilor adresate către toţi oa­menii muncii de Mani­festul Frontului Unităţii Socialiste. Răspunsul celor ce mun­cesc in întreprinderile in­dustriale ale judeţului se concretizează în însemnate produse date peste plan. Printre cele mai elocvente este şi răspunsul chimişti­­lor de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tir­­gu-Mureş , in primele două­­ decade ale lunii februa­rie ei au dat suplimentar 17 500 tone azotat de amo­niu pentru fertilizarea o­­goarelor. Nu e întimplător, deci, că în cadrul Intilniri­­lor cu candidaţii circum­scripţiei judeţene nr. 21 — Andrei însurăţeii! şi Jacob Todoran, amin­doi maiştri ai amin­titului combinat , nume­roşi alegători, de altmin­teri tovarăşi de muncă cu candidaţii, au abordat în primul rind probleme de producţie, relevînd existen­ţa unor posibilităţi încă in­suficient utilizate pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a an­gajamentului de a realiza cincinalul înainte de ter­men. „De calitatea muncii­­ noastre depinde, in fapt, nu numai realizarea obiecti­velor ce stau in faţa între­prinderii, ci şi sporirea recoltelor in agricultură, a­­dică, in ultimă înstărită, un trai mai îmbelşugat pentru populaţie“ — spuneau Ioan Toth, Mihai Pop şi alţi muncitori. Abordind şi pro­blemele mai bunei gospo­dăriri a noului cartier Bă­­­cescu, care intră in raza acestei circumscripţii, un şir de alegători au subli­niat hotărîrea tirgu-mure­­şenilor de a nu-şi dezminţi reputaţia de oameni care îşi dovedesc dragostea pen­tru oraşul lor prin grija concretă, practică pentru continua lui înflorire. „In Botoşani, ca şi în alte oraşe ale ţării, se con­struieşte mult şi se va con­strui şi mai mult. Zona in­dustrială se completează mereu cu noi obiective. Au apărut şi se dezvoltă noi cartiere de locuinţe. Toate acestea au determinat ca întrlnirile dintre alegătorii Circumscripţiei judeţene nr. 8 şi candidatele lor, Leonti­na Bordeianu şi Mariş Ro­tarii, ambele muncitoare la fabrica de confecţii, să poarte pecetea unei orga­nice îmbinări a preocupării pentru îndeplinirea sarcini­lor de producţie — îndeo­sebi pentru mai buna folo­sire a spaţiilor productive şi ridicarea continuă a ca­lităţii produselor — cu cele urbanistic-edilitare. S-au desprins din discuţii propu­neri concrete privind insta­larea unor filtre la coşuri­le reţelei de termoficare pentru a evita poluarea at­mosferei, precum şi o mai bună corelare a lucrărilor făcute pentru îngroparea conductelor, a cablurilor e­­lectrice şi telefonice spre a se evita repetatele deterio­rări ale arterelor de circula­ţie din oraş. Deoarece în în­treprinderile oraşului lu­crează multe femei, apare firesc faptul că s-au a­­bordat, concomitent, şi u­­nele aspecte referitoare la condiţia socială a femeii, la necesitatea unei griji mai accentuate pentru pro­tecţia muncii în între­prinderile cu „specific fe­minin“, la eforturile ce se cuvin depuse in continua­re pentru extinderea reţe­lei de creşe si grădiniţe.­­„Calitatea produselor si ca­litatea vieţii trebuie să se afle, deopotrivă, in cen­trul atenţiei noastre" — iată o frază care a sunat ca o concluzie firească « întilnirilor. ....La noi, in Peştişani, s-au realizat multe lucruri bune şi legislatura pe care o încheiem — afirma ale­gătorul Gheorghe Peştişanu la una din întilnirile cetă­ţenilor cu candidatul lor pentru Consiliul popular al­ judeţului Gorj (tovară­şul Alexandru Mladin). Şi, intr-adevăr, vizitînd acest loc de baştină al genialului sculptor român care a fost Constantin Brâncuşi, nu poţi să nu remarci „coloa­na împlinirilor“ ridicată de oameni in aceşti ani prin înfăptuirea politicii parti­dului. A crescut puterea economică a celor două co­operative agricole, s-au ex­tins activităţile industria­le si prestatoare de servi­cii, astfel ca. In prezent, 50 la sută din populaţia comunei lucrează in sectoa­re neagricole. „A fi conce­tăţeni al marelui Brâncuşi e o mindrie, dar si un iz­vor de obligaţii. Dorim şi există perspective ca, in mai puţin de 10 ani, comu­na noastră să devină cen­tru cu caracter urban — au arătat alegători ca Fl- Infteia Rădulescu, Constan­tin Fuiorea. Nu trebuie însă să aşteptăm doar investi­ţii din partea statului sau să gindească alţii pentru noi. Fiecare cetăţean are datoria de a chibzui mai mult şi de a pune umărul mai virtos la treburile ob­şteşti. Să nu pierdem din vedere ca localitatea, noas­tră, cunoscută şi prin pito­rescul ei, este vizitată a­­nual de mii de turişti. Vor trebui întreprinse acţiuni mai energice in vederea modernizării drumurilor si străzilor. In curind vom începe construcţia unui nou local de şcoală cu 12 săli de clasă şi a internatului şcolar cu 150 locuri. Nu e firesc să contribuim la a­­ceste obiective prin şantie­re de muncă patriotică ale cetăţenilor şi tineretului­­“. Victor BIRLADEANU şi corespondenţii „Scînteii d intr-un spirit de responsabilitate civică, se desfăşoară in continuare întilnirile dintre candidaţi şi alegatori • Primăvară rodnică în înfăptuiri şi perspective • „Ne dovedim dragostea pentru oraşul natal prin grija pentru continua lui înflo­­rire" • In centrul atenţiei, deopotrivă, calitatea producţiei şi calita­tea vieţii * O „coloană a împlinirilor" pe meleagul natal al lui Brâncuşi Un popas reconfortant: HOTELUL „RUSCA" De la un an la altul sporeşte numărul turiştilor care străbat frumoasele meleaguri din ţara Haţegului. Printre locurile de popas reconfortante, pe care ofi­ciul judeţean de turism le pune la dispoziţia acestora, figurează şi hotelul „Rusca“. Amplasat in centrul oraşului Hunedoara, pe bulevardul „Dacia“, hotelul „Rusca“ dispune de camere con­fortabile cu cite unul şi două paturi, dotate cu baie şi telefon Restaurantul hotelului oferă pre­parate culinare specifice bucă­tăriei locale. La rindul său, ofi­ciul judeţean de turism, prin biroul său din incinta hotelului, organizează zilnic excursii a­­tractive in împrejurimi, cu vizi­tarea unor vestite monumente istorice şi de artă, a unor pri­velişti naturale de un pitoresc inedit. AGRICULTURĂ, ÎN ACESTE ZILE Cu participarea largă a cooperatorilor SE EXTIND SISTEMELE LOCALE DE IRIGAŢII In afara sistemelor mari de irigaţii care se execută de întreprinderi spe­cializate, o importantă suprafaţă de teren se amenajează în sistemele locale, folosindu-se mijloacele şi forţa de munci din unităţile agricole. In acest an urmează să fie amenajate in astfel de sisteme aproape 200 000 hectare. Ţinind seama că, in cea mai mare parte a ţării, solul are o rezervă mici de apă, este necesar ca în aceste zile să se organizeze ample acţiuni de masă pentru executarea lucrărilor de extindere a sistemelor locale, astfel incit să poată fi irigate suprafeţe cit mai mari. Raidul nostru în judeţele Teleorman şi Vîlcea a urmărit să evidenţieze acţiunile ce se întreprind in acest sens, mă­surile necesare pentru intensificarea lucrărilor. VILCEA Suprafaţa irigată va creşte cu 3 000 ha S-au epuizat terenurile amenajabile? în judeţul Vîlcea, sute de ţărani cooperatori s-au alăturat echipelor de lucrători de la oficiul de îmbună­tăţiri funciare, la executarea unor ample lucrări de amenajare a siste­melor locale de irigaţii. De curâ­nd au fost încheiate lucrările la cel mai mare sistem din judeţ, care va asi­gura pe timpul verii necesarul de apă pentru irigarea a 2 000 ha din perimetrul cooperativelor agricole de producţie Ştefăneşti, Drăgăşani, Voiceşti. Acum, , importante forţe umane şi tehnice au fost concentrate intr-un alt punct din lunca Oltului, la Mihăeşti-Băbeni, unde urmează sâ se realizeze, de asemenea, importante lucrări pentru irigarea unei supra­feţe de 1000 ha. — Fiind vorba mai întîi de dese­carea a 830 ha mlăştinoase — ne spu­nea ing. Ion Soare, directorul Oficiu­lui de îmbunătăţiri funciare Vîlcea­­ a trebuit sa executam, in prealabil, o reţea de canale de scurgere şi nu­mai după aceea să trecem, cu toate forţele, la realizarea celorlalte obiec­tive ale sistemului de irigaţii. Din iniţiativa consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, în co­munele Valea Mare, Măciuca, Firto­­teşti, Nicolae Bălcescu, Budeşti ş.a., ţăranii cooperatori au fost mobilizaţi la acţiunile de desecare şi de regu­larizare a cursurilor de apă,­­ fiind realizate pină in prezent lucrări pe aproape 5 800 ha. De asemenea, în bazinul mijlociu al rîului Olteţ se lucrează intens la consolidarea ma­lurilor, pentru combaterea eroziunii solului, precum şi pentru amenajarea surselor de alimentare cu apă a sis­temelor locale de irigaţii. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii“ Anul acesta, în judeţul Teleorman ,urmează să fie amenajată, in sisteme locale de irigaţii, o suprafaţă de 1 425 hectare, din care 950 hectare în zonele Vrînceni, Ţigăneşti şi Roşiorii de Vede, prin aplicarea unor soluţii moderne cu conducte îngropate. Res­tul suprafeţei va fi amenajat cu forţe proprii, de mai multe coope­rative agricole. In prezent, lucrările de amenajare a noi suprafeţe în sis­teme locale de irigaţii se desfăşoară la cooperativele agricole Rădoieşti, Izvoarele-Călineşti şi Beciu, unde au fost săpate canale pe o lungime de circa 3 km. O preocupare de prim ordin In aceste zile o constituie repararea sis­temelor existente — curăţirea reţelei de canale, revizuirea construcţiilor hidrotehnice, a barajelor deteriorate — în vederea asigurării tuturor con­diţiilor necesare aplicării numărului stabilit de udări. Prin mobilizarea şi participarea unui mare număr de săteni, din 415 km de canale s-au curăţit şi decolmatat pină în prezent aproape 300 km, evidenţiindu-se cooperativele agricole din Poroschia, Beiu, Brinceni, Purani, Peretu, Scrioştea, Conteşti, Bujoru şi altele. In acelaşi timp s-a intensificat rit­mul reparării utilajelor de pompare şi udare de către staţiunile de meca­­­­nizare, existind toate condiţiile ca această lucrare să se termine pină la data de 31 martie, aşa cum a fost prevăzut. Cu toate acestea, se impune ca organele agricole, consiliile populare şi organizaţiile de partid de la sate să acorde, o atenţie mai mare reali­zării la timp şi in întregime a pro­gramului de irigaţii. Spunem aceasta deoarece in unele unităţi, deşi timpul este foarte bun, nu se lucrează la amenajarea terenului pentru Irigat. De asemenea, ministerul de resort a prevăzut ca in judeţul Teleorman să fie depistate, pină la sfîrşitul lunii martie, încă 1 500 hectare, pentru a fi amenajate. Direcţia agricolă argu­mentează însă că această suprafaţă nu poate fi realizată deoarece nu mai există teren potrivit... Ion TOADER corespondentul „Scînteii" TELEORMAN SCl NT El A —­simbäta 1 martie 1975 Ostăşeşte, pentru patrie Un dialog sincer, emo­ţionant l-a constituit in­­tUnirea colonelului Mihail Vicoveanu, candidat al Frontului Unităţii Socia­liste pentru un consiliu popular orăşenesc, cu ti­nerii alegători dintr-o u­­nitate militară. Fireşte, s-a vorbit acolo despre succesele obţinute in ju­deţ şi oraş in anii acestui rodnic cincinal, au fost prezentate perspectivele insufleţitoare pe care ho­­tăririle Congresului al XI-lea al partidului le deschid şi acelor melea­guri româneşti, s-au pus întrebări şi s-au dat răs­punsuri, dar, mai ales, l-au făcut auzite gindu­­rile de iubire şi recunoş­tinţă pentru patrie şi partid ale tinerilor care, la 9 martie, ostaşi fiind, vor vota pentru inu­ia oară in viaţă. „Este o mindrie pentru mine, ca tinăr ofiţer, să arăt că primul meu vot de cetă­ţean il voi întări dăruin­­du-mi fără preget toată energia şi puterea de muncă împlinirii, exem­plare a datoriei de in­structor şi educator" — mărturisea, in adunare, locotenentul Cornel Ivan. La rindul său, sergentul Vasile Pavelescu spunea : „Votul meu, ca şi cel al tovarăşilor mei de gene­raţie, fie că sunt munci­tori, ţărani, studenţi sau militari, va fi, deopotri­vă, o opţiune şi un an­gajament solemn — acela ca la locurile noastre de muncă, in uzine, pe o­­goare, la planşetă ori aici, la şcoala dirză a os­­tăşiei, să îndreptăţim prin fapte demne încre­derea ce ni se acordă. Eu însumi voi raporta in zi­ua alegerilor că grupa pe care o comand este sub­unitate de frunte". Sunt, de fapt, sentimen­tele, gindurile pe care le nutresc acum, in prag de alegeri, toţi ostaşii ţării. Maior Cristian LEON Locuinţe noi la Hunedoara DEVA (Corespondentul „Scin­­teii“, Sabin Ionescu). Cu aproa­pe un an In urmă, in zona poştei din Hunedoara a început con­strucţia noului centru civic al oraşului, care, in final, va cu­prinde printre altele 1100 apar­tamente, 24 săli de clasă, un cinematograf modern cu 500 de locuri, peste 4 000 metri pătraţi spaţii comerciale (la parter şi la primul etaj al blocurilor) şi­­multe alte edificii social-cultu­rale. Noul centru a fi prins con­tururi, două din numeroasele blocuri de aici — cu cite 40 de apartamente fiecare —fiind date recent in folosinţă. De altfel, in oraşul siderurgiş­­tilor hunedoreni, in ultimii 6 ani s-au construit şi pus la dispozi­ţia minerilor, siderurgiştilor, constructorilor şi celorlalţi oa­meni ai muncii din localitate peste 8­­00 apartamente, ceea ce a făcut ca fondul locativ creat in Hunedoara in anii construcţiei socialiste să se ridice in prezent la peste 20 000 de apartamente. In acest cadru, în ultimii ani s-au definitivat microraioanele nr. 4, 8 şi 6 nord (este In curs de realizare microraionul nr. 7, iar în 1975 vor începe con­strucţiile din microraionul nr. 5), care au fost dotate la nivelul cerinţelor cu 3 creşe şi grădiniţe, cu şcoli, complexe comerciale şi unităţi de servire ale coope­raţiei meşteşugăreşti. In anul acesta, spaţiul locativ al Hunedoarei va creşte cu încă 1 064 apartamente, urmind ca în viitorul cincinal să se constru­iască şi să se dea In folosinţă alte 4 050 apartamente, 400 de locuri In creşele din microraioa­nele nr. 3, 4 şi 5, 720 locuri in grădiniţe şi 64 săli de clasă. Pentru copiii argeşenilor PITEŞTI (Corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Cristea) Locuitorii Argeşului au hotărit să dezvolte simţitor baza mate­rială de invăţămint. Prin con­tribuţia în bani şi în muncă ei s-au angajat să construiască în total 58 săli de clasă, 4 grădi­niţe, precum şi 125 laboratoare şi ateliere şcolare. La acestea se vor mai adăuga alte noi o­­biective prevăzute a se realiza din fondurile statului. La Pi­teşti, in două dintre cartierele mari, se vor construi 2 şcoli generale, cu cite 24 săli de cla­să. Tot aici se află un lucru 2 in­ternate cu 500 locuri. La Cimpu­­lung s-a prevăzut construirea unei grădiniţe cu 240 locuri. Pro­­fitând de timpul prielnic, la multe din obiective se lucrează din plin. Pentru scurtarea ter­menului de execuţie, argeşenii s-au angajat să realizeze volun­tar lucrările ce nu cer calificare.

Next