Scînteia, martie 1975 (Anul 44, nr. 10116-10142)
1975-03-01 / nr. 10116
PAGINA 2 IV. UN SISTEM ELECTORAL IN COMPANIA D) ESENŢA DEMOCRATICĂ A SOCIETĂŢII NOASTE. ALEGĂTORI: drepturi şi îndatoriri din exercitarea unei înalte răspunderi sociale Realitate fundamentală a societăţii româneşti contemporane — deţinerea întregii puteri politice şi economice de către popor, participarea lui efectivă la rezolvarea problemelor obşteşti este ilustrată grăitor de prevederile sistemului nostru electoral privind drepturile şi îndatoririle alegătorilor. Mărturie a democratismului de esenţă propriu orînduirii noastre, alegerea deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi in consiliile populare se întemeiază pe deplina egalitate in drepturi a cetăţenilor, fără deosebire de rasă, naţionalitate, sex sau religie. Punînd capăt oricăror discriminări sau privilegii, prevederile constituţionale consfinţesc principiul votului universal, egal, direct, secret. Toţi cetăţenii care au împlinit vîrsta de 18 ani au dreptul de a alege şi de a fi aleşi (la împlinirea virstei de --------------23 de ani) în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare. In felul acesta, exercitarea deplină a drepturilor electorale, efectiv garantată de statul socialist din contrast izbitor cu stările de lucruri din , trecut, cînd prevederile sistemului electoral, scoaterea în afara legii a forţelor democratice, teroarea poliţienească şi abuzurile de tot felul care însoţeau fiecare scrutin lipseau milioane de alegători de acest drept ——— cetăţenesc fundamental — constituie o expresie a participării cetăţenilor la conducerea societăţii. In cadrul procesului de continuă perfecţionare a organizării şi conducerii întregii vieţi sociale, anii care au urmat Congresului al IX-lea au marcat progrese esenţiale în adîncirea democraţiei socialiste. Preocuparea statornică a partidului pentru crearea cadrului juridic şi structurilor instituţionale propice exercitării efective a puterii de către cei ce muncesc, atragerii tuturor cetăţenilor la soluţionarea treburilor obşteşti şi-a găsit expresie în ansamblul multiplelor măsuri privind deopotrivă perfecţionarea activităţii Marii Adunări Naţionale şi consiliilor populare, instituţionalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii ca for muncitoresc suprem de conducere în întreprinderi, crearea comitetelor și consiliilor oamenilor muncii, a consiliilor de control muncitoresc și comisiilor pe domenii de activitate în între- prinderi. Un loc distinct in cadrul acestui proces ocupă modificările aduse Constituţiei şi prevederile noii legi electorale prin care s-au asigurat condiţii mai favorabile participării ample şi efective a tuturor cetăţenilor la adoptarea hotăririlor privind prezentul şi viitorul ţării. In această lumină, alegerea organelor puterii de stat constituie una dintre cele mai semnificative manifestări ale activităţii politice a cetăţenilor chemaţi să-şi desemneze reprezentanţii care vor hotărî asupra întregii dezvoltări a României, vor conduce judeţele, oraşele şi satele ţârii. Corelaţia organică a drepturilor şi îndatoririlor alegătorilor, care nu numai că nu sunt opuse, dar se condiţionează reciproc, reflectă grăitor superioritatea democraţiei noastre socialiste, marea ei forţă vitală. Democratismul consecvent al sistemului nostru electoral îşi găseşte expresie in faptul că rolul alegătorilor nu se limitează la exercitarea dreptului de vot, ci se extinde la participarea lor activi la toate aspectele campaniei ELECTORALE, in fiecare din c* tre fazele acesteia. Este, astfel, semnificativ că cetățenii au putut să verifice înscrierea in listele de alegători şi să facă întimpinări împotriva oricăror erori. Prezenţa activă a cetăţenilor în pregătirea alegerilor se afirmă, totodată, constant prin faptul că atît comisiile electorale teritoriale, de circumscripţii, cit şi cele ale secţiilor de votare sunt alcătuite din reprezentanţi ai Frontului Unităţii Socialiste, al organizaţiilor care ii compun, precum şi din reprezentanţi desemnaţi in adunări ale alegătorilor. Cetăţenii şi-au spus nemijlocit cuvîntul asupra desemnării candidaţilor care, după cum se ştie, au fost propuşi în adunări ale alegătorilor organizate în întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, cartiere, sate şi unităţi militare. Fiecare cetăţean a putut face întimpinări şi contestaţii împotriva admiteriisau respingerii oricărei candidaturi. Corespunzător continuei dezvoltări a democraţiei noastre socialiste, pentru apropiatele alegeri au fost propuse intr-un şir de circumscripţii mai multe candidaturi pentru un loc de deputat. Astfel, au fost create condiţiile necesare pentru creşterea exigenţei şi responsabilităţii civice a alegătorilor în vederea desemnării drept candidaţi a acelor tovarăşi care prin atitudinea şi conduita exemplare la locul de muncă, în societate şi familie, prin competenţa profesională, capacitatea organizatorică şi Înalta ţinută etică, prin combativitatea şi principialitatea manifestate în orice împrejurări au dobîndit un binemeritat prestigiu printre cetăţenii care ştiu că aleşii lor vor fi mereu în primele rînduri ale luptei pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al XI-lea. Principala îndatorire civică a fiecărui alegător constă in exercitarea efectivă a drepturilor sale electorale, în participarea la alegerile de la 9 martie. Prezenţa unanimă la urne, votul milioartelor de alegători acordat candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste vor exprima unitatea de nezdruncinat a naţiunii in jurul partidului, deplina aprobare a politicii sale interne şi externe, voinţa de a ne consacra toate forţele transpunerii în viaţă a programului de făurire a celei mai drepte şi mai înaintate societăţi — societatea socialistă şi comunistă. Dar, efectiv, de pe acum, zi de zi, votăm prin fapte, prin eforturile consacrate îndeplinirii cincinalului înainte de termen, prin rezultatele obţinute in toate sferele vieţii economice şi sociale. Iar după alegeri vom întări votul nostru prin succesele dobîndite la locul de muncă, ca şi prin întreaga noastră activitatepusă în slujba transpunerii în realitate a strălucitelor perspective deschise României fie Programul partidului. Miile de adunări cetăţeneşti pentru propunerea candidaţilor, ca şi întrlnirile candidaţilor cu alegătorii au prilejuit şi prilejuiesc un amplu dialog de lucru, o largă dezbatere de masă în cadrul căreia cetăţenii işi spun cuvîntul asupra celor mai potrivite modalităţi de a asigura înfăptuirea exemplară a hotărîrilor Congresului al XX-lea. Puternică afirmare a responsabilităţii sociale, a spiritului gospodăresc, aceste adunări se soldează cu angaja----------------------- mente precise atît din partea candidaţilor, cit şi a alegătorilor cu privire la acţiunile de larg interes general ce urmează a fi întreprinse in mod prioritar cu eforturi comune pe plan local, îndată ce se stabilesc principalele obiective care urmează a fi realizate, este o datorie patriotică a cetăţenilor şi, totodată, în propriul lor interes să pună umărul la materializarea proiectelor, prin participare activă la toate acţiunile iniţiate de viitorii deputaţi în vederea înfaptuirii politicii partidului, a dezvoltării economico-sociale şi creşterii nivelului de civilizaţie al oraşelor şi satelor. Drepturi şi îndatoriri sporite revin cetăţenilor ca urmare a faptului că, reflectînd procesul de continuă adîncire a democraţiei noastre socialiste. Legea electorală precizează că deputaţii sunt răspunzători în faţa alegătorilor atît pentru propria activitate, cit şi pentru aceea a organului in care au fost aleşi. In acelaşi context se încadrează precizarea modalităţilor de revocare a deputaţilor. Paralel cu desemnarea reprezentanţilor lor în organele puterii de stat, cetăţenii ţării au dreptul şi îndatorirea să-şi aducă ei înşişi în mod direct contribuţia la conducerea statului prin participarea la dezbaterea proiectelor de legi şi hotărâri, la activitatea comisiilor permanente ale consiliilor populare, a comitetelor de cetăţeni, a adunărilor populare cetăţeneşti, ca şi prin noile structuri organizatorice pe planul democraţiei economice. In felul acesta, dezvoltarea democraţiei noastre socialiste în ambele ei laturi — reprezentativă şi directă — creează cadrul propice manifestării puterii unice şi suverane a poporului. SOCIETATE - STAT - POLITICĂ IN ROMÂNIA 9 magie socialistă Ce trebuie sa ştie cetăţeanul și pregătindu-se pentru alegeri O noutate: CRISTAL DE BISTRIŢA La întreprinderea de sticlărie pentru articole de menaj din Bistriţa a intrat în funcţiune o nouă capacitate de producţie — al 12-lea cuptor de topit sticlă în flux continuu, dotat cu aparatură electronică de control şi dirijare automată a întregului proces tehnologic, ceea ce asigură o productivitate ridicată, precum şi obţinerea unui înalt grad de puritate a sticlei. Cuptorul a fost pus in funcţiune cu un avans de 30 de zile faţă de termenul stabilit prin grafice. Un colectiv de muncitori, ingineri şi tehnicieni a reuşit să elaboreze, cu ajutorul lui, iniia şarjă de cristal, semnîndu-se astfel certificatul de naştere al unui nou produs pe platforma industrială din Bistriţa. In legătură cu acest eveniment, inginerul Gheorghe Greţa, directorul întreprinderii, ne-a spus : „Cristalul pe care-1 obţinem este competitiv, sub aspectul calităţii şi gradului de puritate, cu produsul similar realizat de întreprinderi din ţară şi de peste hotare, care au o îndelungată tradiţie în acest domeniu.. Acum, toate forţele noastre sunt îndreptate spre creşterea un ritm accelerat a productivităţii în toate compartimentele întreprinderii, pentru a atinge parametrii proiectaţi cu un devans de 6 luni“. Făurarii cristalului de Bistriţa se preocupă intens de mai buna utilizare a capacităţii utilajelor, de îmbunătăţirea calităţii produselor. Se cuvine să fie subliniat, în primul rind, faptul că au reuşit să asimileze şi să fabrice în mod curent numeroase modele de sticlă superioară, utilizate la confecţionarea celor peste 12 milioane de articole de menaj, care se realizează aici intr-un an. Tînărul şi harnicul colectiv al întreprinderii bistriţene se preocupă cu stăruinţă şi de lărgirea permanentă a gamei sortimentale. Acum sunt fabricate aici mai bine de 200 de sortimente de articole de menaj. Să mai adăugăm şi faptul că cea mai mare parte dintre produsele fabricate (servicii de pahare, vaze, scrumiere, fructiere) beneficiază de un înalt grad de finisaj artistic prin procedeele gravurii și picturii pe sticlă. Ion ANGHEL corespondentul „Scînteii" ...Laitmotivul discuţiilor ce au avut loc in comunele Futineiu, Salcia, Cringu şi Călmăţuiu, judeţul Teleorman, cu candidatele circumscripţiei electorale nr. 7 Salcia pentru Marea Adunare Naţională — Ştefania Ionescu, preşedinta cooperativei agricole de producţie Putineiu, şi Gherghina Duşman, vicepreşedinta cooperativei agricole de producţie Furculeşti , a fost exprimat plastic de unul dintre participanţi : „Pămîntul poate produce mai mult, depinde de felul cum îl gospodărim“. Gheorghe Erenica, Nicolae Stanciu, Victor Dunca, Marin Vîrtopeanu, Nicolae Cosac şi alţi ţărani cooperatori au făcut referiri concrete la necesitatea folosirii cu maximum de randament a fiecărei palme de pămint, stabilindu-se pe loc măsuri concrete vizînd redarea a noi suprafeţe în circuitul agricol. S-au făcut propuneri valoroase pentru creşterea producţiei agricole, solicitîndu-se verificarea urgentă a instalaţiilor de irigat, extinderea lucrărilor mecanizate la recoltarea sfeclei de zahăr — care la cooperativa agricolă de producţie Caravaneţi, de pildă, este cultivată pe o suprafaţă de peste 200 hectare — pregătirea în cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de primăvară. „E o primăvară rodnică in Împliniri cetăţeneşti, s-o facem rodnică şi nu fapte de muncă pentru binele obştii“ — spunea ţăranul cooperator Tudor Cringuş. In acest spirit au fost relevate şi unele preocupări edilitar-gospodăreşti : sistematizarea localităţilor, mai buna valorificare edilitară a perimetrului acestora, asfaltarea sau pietruirea şoselei Turnu-Măgurele — Roşiorii de Vede, înfiinţarea de creşe pentru copii in fiecare sat, dezvoltarea spaţiului grădiniţelor, construirea unui complex comercial la Putineiu, extinderea reţelei de alimentare cu apă şi cu energie electrică la Cringu, cetăţenii luindu-şi angajamentul să participe prin muncă patriotică la efectuarea unora dintre lucrări. ...Şi în judeţul Mureş, mii şi mii de cetăţeni români, maghiari şi de alte naţionalităţi au luat parte pină in prezent, la intîlnirile de lucru cu candidaţii lor in alegerile de la 9 martie. Acest amplu dialog cetăţenesc a evidenţiat puternicul ecou al chemărilor adresate către toţi oamenii muncii de Manifestul Frontului Unităţii Socialiste. Răspunsul celor ce muncesc in întreprinderile industriale ale judeţului se concretizează în însemnate produse date peste plan. Printre cele mai elocvente este şi răspunsul chimiştilor de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tirgu-Mureş , in primele două decade ale lunii februarie ei au dat suplimentar 17 500 tone azotat de amoniu pentru fertilizarea ogoarelor. Nu e întimplător, deci, că în cadrul Intilnirilor cu candidaţii circumscripţiei judeţene nr. 21 — Andrei însurăţeii! şi Jacob Todoran, amindoi maiştri ai amintitului combinat , numeroşi alegători, de altminteri tovarăşi de muncă cu candidaţii, au abordat în primul rind probleme de producţie, relevînd existenţa unor posibilităţi încă insuficient utilizate pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentului de a realiza cincinalul înainte de termen. „De calitatea muncii noastre depinde, in fapt, nu numai realizarea obiectivelor ce stau in faţa întreprinderii, ci şi sporirea recoltelor in agricultură, adică, in ultimă înstărită, un trai mai îmbelşugat pentru populaţie“ — spuneau Ioan Toth, Mihai Pop şi alţi muncitori. Abordind şi problemele mai bunei gospodăriri a noului cartier Băcescu, care intră in raza acestei circumscripţii, un şir de alegători au subliniat hotărîrea tirgu-mureşenilor de a nu-şi dezminţi reputaţia de oameni care îşi dovedesc dragostea pentru oraşul lor prin grija concretă, practică pentru continua lui înflorire. „In Botoşani, ca şi în alte oraşe ale ţării, se construieşte mult şi se va construi şi mai mult. Zona industrială se completează mereu cu noi obiective. Au apărut şi se dezvoltă noi cartiere de locuinţe. Toate acestea au determinat ca întrlnirile dintre alegătorii Circumscripţiei judeţene nr. 8 şi candidatele lor, Leontina Bordeianu şi Mariş Rotarii, ambele muncitoare la fabrica de confecţii, să poarte pecetea unei organice îmbinări a preocupării pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie — îndeosebi pentru mai buna folosire a spaţiilor productive şi ridicarea continuă a calităţii produselor — cu cele urbanistic-edilitare. S-au desprins din discuţii propuneri concrete privind instalarea unor filtre la coşurile reţelei de termoficare pentru a evita poluarea atmosferei, precum şi o mai bună corelare a lucrărilor făcute pentru îngroparea conductelor, a cablurilor electrice şi telefonice spre a se evita repetatele deteriorări ale arterelor de circulaţie din oraş. Deoarece în întreprinderile oraşului lucrează multe femei, apare firesc faptul că s-au abordat, concomitent, şi unele aspecte referitoare la condiţia socială a femeii, la necesitatea unei griji mai accentuate pentru protecţia muncii în întreprinderile cu „specific feminin“, la eforturile ce se cuvin depuse in continuare pentru extinderea reţelei de creşe si grădiniţe.„Calitatea produselor si calitatea vieţii trebuie să se afle, deopotrivă, in centrul atenţiei noastre" — iată o frază care a sunat ca o concluzie firească « întilnirilor. ....La noi, in Peştişani, s-au realizat multe lucruri bune şi legislatura pe care o încheiem — afirma alegătorul Gheorghe Peştişanu la una din întilnirile cetăţenilor cu candidatul lor pentru Consiliul popular al judeţului Gorj (tovarăşul Alexandru Mladin). Şi, intr-adevăr, vizitînd acest loc de baştină al genialului sculptor român care a fost Constantin Brâncuşi, nu poţi să nu remarci „coloana împlinirilor“ ridicată de oameni in aceşti ani prin înfăptuirea politicii partidului. A crescut puterea economică a celor două cooperative agricole, s-au extins activităţile industriale si prestatoare de servicii, astfel ca. In prezent, 50 la sută din populaţia comunei lucrează in sectoare neagricole. „A fi concetăţeni al marelui Brâncuşi e o mindrie, dar si un izvor de obligaţii. Dorim şi există perspective ca, in mai puţin de 10 ani, comuna noastră să devină centru cu caracter urban — au arătat alegători ca Fl- Infteia Rădulescu, Constantin Fuiorea. Nu trebuie însă să aşteptăm doar investiţii din partea statului sau să gindească alţii pentru noi. Fiecare cetăţean are datoria de a chibzui mai mult şi de a pune umărul mai virtos la treburile obşteşti. Să nu pierdem din vedere ca localitatea, noastră, cunoscută şi prin pitorescul ei, este vizitată anual de mii de turişti. Vor trebui întreprinse acţiuni mai energice in vederea modernizării drumurilor si străzilor. In curind vom începe construcţia unui nou local de şcoală cu 12 săli de clasă şi a internatului şcolar cu 150 locuri. Nu e firesc să contribuim la aceste obiective prin şantiere de muncă patriotică ale cetăţenilor şi tineretului“. Victor BIRLADEANU şi corespondenţii „Scînteii d intr-un spirit de responsabilitate civică, se desfăşoară in continuare întilnirile dintre candidaţi şi alegatori • Primăvară rodnică în înfăptuiri şi perspective • „Ne dovedim dragostea pentru oraşul natal prin grija pentru continua lui înflorire" • In centrul atenţiei, deopotrivă, calitatea producţiei şi calitatea vieţii * O „coloană a împlinirilor" pe meleagul natal al lui Brâncuşi Un popas reconfortant: HOTELUL „RUSCA" De la un an la altul sporeşte numărul turiştilor care străbat frumoasele meleaguri din ţara Haţegului. Printre locurile de popas reconfortante, pe care oficiul judeţean de turism le pune la dispoziţia acestora, figurează şi hotelul „Rusca“. Amplasat in centrul oraşului Hunedoara, pe bulevardul „Dacia“, hotelul „Rusca“ dispune de camere confortabile cu cite unul şi două paturi, dotate cu baie şi telefon Restaurantul hotelului oferă preparate culinare specifice bucătăriei locale. La rindul său, oficiul judeţean de turism, prin biroul său din incinta hotelului, organizează zilnic excursii atractive in împrejurimi, cu vizitarea unor vestite monumente istorice şi de artă, a unor privelişti naturale de un pitoresc inedit. AGRICULTURĂ, ÎN ACESTE ZILE Cu participarea largă a cooperatorilor SE EXTIND SISTEMELE LOCALE DE IRIGAŢII In afara sistemelor mari de irigaţii care se execută de întreprinderi specializate, o importantă suprafaţă de teren se amenajează în sistemele locale, folosindu-se mijloacele şi forţa de munci din unităţile agricole. In acest an urmează să fie amenajate in astfel de sisteme aproape 200 000 hectare. Ţinind seama că, in cea mai mare parte a ţării, solul are o rezervă mici de apă, este necesar ca în aceste zile să se organizeze ample acţiuni de masă pentru executarea lucrărilor de extindere a sistemelor locale, astfel incit să poată fi irigate suprafeţe cit mai mari. Raidul nostru în judeţele Teleorman şi Vîlcea a urmărit să evidenţieze acţiunile ce se întreprind in acest sens, măsurile necesare pentru intensificarea lucrărilor. VILCEA Suprafaţa irigată va creşte cu 3 000 ha S-au epuizat terenurile amenajabile? în judeţul Vîlcea, sute de ţărani cooperatori s-au alăturat echipelor de lucrători de la oficiul de îmbunătăţiri funciare, la executarea unor ample lucrări de amenajare a sistemelor locale de irigaţii. De curând au fost încheiate lucrările la cel mai mare sistem din judeţ, care va asigura pe timpul verii necesarul de apă pentru irigarea a 2 000 ha din perimetrul cooperativelor agricole de producţie Ştefăneşti, Drăgăşani, Voiceşti. Acum, , importante forţe umane şi tehnice au fost concentrate intr-un alt punct din lunca Oltului, la Mihăeşti-Băbeni, unde urmează sâ se realizeze, de asemenea, importante lucrări pentru irigarea unei suprafeţe de 1000 ha. — Fiind vorba mai întîi de desecarea a 830 ha mlăştinoase — ne spunea ing. Ion Soare, directorul Oficiului de îmbunătăţiri funciare Vîlcea a trebuit sa executam, in prealabil, o reţea de canale de scurgere şi numai după aceea să trecem, cu toate forţele, la realizarea celorlalte obiective ale sistemului de irigaţii. Din iniţiativa consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, în comunele Valea Mare, Măciuca, Firtoteşti, Nicolae Bălcescu, Budeşti ş.a., ţăranii cooperatori au fost mobilizaţi la acţiunile de desecare şi de regularizare a cursurilor de apă, fiind realizate pină in prezent lucrări pe aproape 5 800 ha. De asemenea, în bazinul mijlociu al rîului Olteţ se lucrează intens la consolidarea malurilor, pentru combaterea eroziunii solului, precum şi pentru amenajarea surselor de alimentare cu apă a sistemelor locale de irigaţii. Ion STANCIU corespondentul „Scînteii“ Anul acesta, în judeţul Teleorman ,urmează să fie amenajată, in sisteme locale de irigaţii, o suprafaţă de 1 425 hectare, din care 950 hectare în zonele Vrînceni, Ţigăneşti şi Roşiorii de Vede, prin aplicarea unor soluţii moderne cu conducte îngropate. Restul suprafeţei va fi amenajat cu forţe proprii, de mai multe cooperative agricole. In prezent, lucrările de amenajare a noi suprafeţe în sisteme locale de irigaţii se desfăşoară la cooperativele agricole Rădoieşti, Izvoarele-Călineşti şi Beciu, unde au fost săpate canale pe o lungime de circa 3 km. O preocupare de prim ordin In aceste zile o constituie repararea sistemelor existente — curăţirea reţelei de canale, revizuirea construcţiilor hidrotehnice, a barajelor deteriorate — în vederea asigurării tuturor condiţiilor necesare aplicării numărului stabilit de udări. Prin mobilizarea şi participarea unui mare număr de săteni, din 415 km de canale s-au curăţit şi decolmatat pină în prezent aproape 300 km, evidenţiindu-se cooperativele agricole din Poroschia, Beiu, Brinceni, Purani, Peretu, Scrioştea, Conteşti, Bujoru şi altele. In acelaşi timp s-a intensificat ritmul reparării utilajelor de pompare şi udare de către staţiunile de mecanizare, existind toate condiţiile ca această lucrare să se termine pină la data de 31 martie, aşa cum a fost prevăzut. Cu toate acestea, se impune ca organele agricole, consiliile populare şi organizaţiile de partid de la sate să acorde, o atenţie mai mare realizării la timp şi in întregime a programului de irigaţii. Spunem aceasta deoarece in unele unităţi, deşi timpul este foarte bun, nu se lucrează la amenajarea terenului pentru Irigat. De asemenea, ministerul de resort a prevăzut ca in judeţul Teleorman să fie depistate, pină la sfîrşitul lunii martie, încă 1 500 hectare, pentru a fi amenajate. Direcţia agricolă argumentează însă că această suprafaţă nu poate fi realizată deoarece nu mai există teren potrivit... Ion TOADER corespondentul „Scînteii" TELEORMAN SCl NT El A —simbäta 1 martie 1975 Ostăşeşte, pentru patrie Un dialog sincer, emoţionant l-a constituit intUnirea colonelului Mihail Vicoveanu, candidat al Frontului Unităţii Socialiste pentru un consiliu popular orăşenesc, cu tinerii alegători dintr-o unitate militară. Fireşte, s-a vorbit acolo despre succesele obţinute in judeţ şi oraş in anii acestui rodnic cincinal, au fost prezentate perspectivele insufleţitoare pe care hotăririle Congresului al XI-lea al partidului le deschid şi acelor meleaguri româneşti, s-au pus întrebări şi s-au dat răspunsuri, dar, mai ales, l-au făcut auzite gindurile de iubire şi recunoştinţă pentru patrie şi partid ale tinerilor care, la 9 martie, ostaşi fiind, vor vota pentru inuia oară in viaţă. „Este o mindrie pentru mine, ca tinăr ofiţer, să arăt că primul meu vot de cetăţean il voi întări dăruindu-mi fără preget toată energia şi puterea de muncă împlinirii, exemplare a datoriei de instructor şi educator" — mărturisea, in adunare, locotenentul Cornel Ivan. La rindul său, sergentul Vasile Pavelescu spunea : „Votul meu, ca şi cel al tovarăşilor mei de generaţie, fie că sunt muncitori, ţărani, studenţi sau militari, va fi, deopotrivă, o opţiune şi un angajament solemn — acela ca la locurile noastre de muncă, in uzine, pe ogoare, la planşetă ori aici, la şcoala dirză a ostăşiei, să îndreptăţim prin fapte demne încrederea ce ni se acordă. Eu însumi voi raporta in ziua alegerilor că grupa pe care o comand este subunitate de frunte". Sunt, de fapt, sentimentele, gindurile pe care le nutresc acum, in prag de alegeri, toţi ostaşii ţării. Maior Cristian LEON Locuinţe noi la Hunedoara DEVA (Corespondentul „Scinteii“, Sabin Ionescu). Cu aproape un an In urmă, in zona poştei din Hunedoara a început construcţia noului centru civic al oraşului, care, in final, va cuprinde printre altele 1100 apartamente, 24 săli de clasă, un cinematograf modern cu 500 de locuri, peste 4 000 metri pătraţi spaţii comerciale (la parter şi la primul etaj al blocurilor) şimulte alte edificii social-culturale. Noul centru a fi prins contururi, două din numeroasele blocuri de aici — cu cite 40 de apartamente fiecare —fiind date recent in folosinţă. De altfel, in oraşul siderurgiştilor hunedoreni, in ultimii 6 ani s-au construit şi pus la dispoziţia minerilor, siderurgiştilor, constructorilor şi celorlalţi oameni ai muncii din localitate peste 800 apartamente, ceea ce a făcut ca fondul locativ creat in Hunedoara in anii construcţiei socialiste să se ridice in prezent la peste 20 000 de apartamente. In acest cadru, în ultimii ani s-au definitivat microraioanele nr. 4, 8 şi 6 nord (este In curs de realizare microraionul nr. 7, iar în 1975 vor începe construcţiile din microraionul nr. 5), care au fost dotate la nivelul cerinţelor cu 3 creşe şi grădiniţe, cu şcoli, complexe comerciale şi unităţi de servire ale cooperaţiei meşteşugăreşti. In anul acesta, spaţiul locativ al Hunedoarei va creşte cu încă 1 064 apartamente, urmind ca în viitorul cincinal să se construiască şi să se dea In folosinţă alte 4 050 apartamente, 400 de locuri In creşele din microraioanele nr. 3, 4 şi 5, 720 locuri in grădiniţe şi 64 săli de clasă. Pentru copiii argeşenilor PITEŞTI (Corespondentul „Scînteii“, Gheorghe Cristea) Locuitorii Argeşului au hotărit să dezvolte simţitor baza materială de invăţămint. Prin contribuţia în bani şi în muncă ei s-au angajat să construiască în total 58 săli de clasă, 4 grădiniţe, precum şi 125 laboratoare şi ateliere şcolare. La acestea se vor mai adăuga alte noi obiective prevăzute a se realiza din fondurile statului. La Piteşti, in două dintre cartierele mari, se vor construi 2 şcoli generale, cu cite 24 săli de clasă. Tot aici se află un lucru 2 internate cu 500 locuri. La Cimpulung s-a prevăzut construirea unei grădiniţe cu 240 locuri. Profitând de timpul prielnic, la multe din obiective se lucrează din plin. Pentru scurtarea termenului de execuţie, argeşenii s-au angajat să realizeze voluntar lucrările ce nu cer calificare.