Scînteia, septembrie 1978 (Anul 47, nr. 11206-11231)

1978-09-01 / nr. 11206

în această perioadă hotărîtoare pentru vegetaţia şi rodnicia unor importante culturi ACOLO UNDE NORII NU ADUC APA, S-O ADUCA OA­MENII! Ce se recomandă, cum trebuie acţionat pentru funcţionarea ireproşabilă,­­ zi şi noapte, a tuturor sistemelor de irigaţii Irigarea culturilor constituie o cale impor­tantă de realizare a unor­ recolte mari. In această perioadă, lipsa precipitaţiilor a determi­nat scăderea rezervei de apă din sol. Din ana­lizele efectuate de specialiştii Institutului de meteorologie şi hidrologie a rezultat că in zonele din sudul ţării deficitul de apă din sol, pină la adincimea de un metru, este de 1 000—1 500 metri cubi de apă la hectar. Deficitele cele mai pro­nunţate se înregistrează in sud-vestul Munteniei, sudul Olteniei, Bărăgan şi in Dobrogea. Iată de ce se impune ca şi in această perioadă să con­tinue aplicarea udărilor, astfel incit să se asigure condiţii bune de dezvoltare a culturilor. Specialiştii centralei de exploatare şi întreţi­nere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi gos­podărire a apelor recomandă ca aplicarea udă­rilor­­să-.se facă, in funcţie de starea culturilor şi rezerva de apă din sol. Intrucit irigarea cultu­rilor impune un important consum de energie electrică — implicit de combustibili deosebit de necesari şi altor ramuri ale economiei naţio­nale — unităţile şi organele agricole trebuie să combată ferm cazurile de utilizare neraţională a apei, să ia măsuri pentru folosirea din plin a mijloacelor locale de aducţiune şi distribuire. In această direcţie se desprind citeva sarcini prioritare. PORUMBUL se irigă pe acele terenuri unde plantele se află in stadiul de vegetaţie mai pu­ţin avansat, şi anume in faza de formare a bo­bului şi de umplere a boabelor. Prin aplicarea unor udări cu norme de apă calculate ştiinţific se pot obţine mari sporuri de recoltă. CULTURILE SUCCESIVE. După recoltarea cerealelor de vară au fost însăminţate mari su­prafeţe cu porumb pentru boabe şi masă verde, precum şi alte plante. Mare parte din acestea au fost amplasate in sistemele de irigaţii. Avind apa necesară, de la aceste culturi pot fi obţinute re­colte normale. Se cere insă ca aplicarea udărilor să se facă diferenţiat, prioritatea trebuind acor­dată acelor sole unde plantele sunt mai dezvolta­te. Specialiştii au datoria să ţină seama de vi­goarea plantelor, astfel incit să existe garanţia că cheltuielile ce se fac cu irigarea culturilor vor fi recuperate prin sporurile de recoltă. LEGUMELE se cultivă exclusiv pe terenurile amenajate pentru irigat. Există deci condiţii ca prin aplicarea la timp a udărilor să fie obţinute recolte normale. în această perioadă trebuie fo­losite toate sursele de apă pentru a se iriga, pe brazde, şi prin aspersiune, toate suprafeţele cul­tivate cu legume. UDĂRI DE APROVIZIONARE. In această toamnă se vor insăminţa 300 000 hectare cu griu şi orz in sistemele de irigaţii. Avind in vedere deficitul mare de apă din sol, trebuie să se facă, incă de pe acum, udări de aprovizionare. Specia­liştii recomandă să se dea cite 500—600 metri cubi de apă la hectar. Cerinţa este ca in mod obligatoriu apa să fie distribuită uniform, a­­ceasta contribuind la răsărirea normală şi uni­formă a plantelor. • Pentru buna desfăşurare a irigării culturilor se­­impune ca formaţiile de udători să lucreze tot timpul, iar specialiştii din unităţile agricole şi de la întreprinderile de exploatare a lucrărilor de imbunătăţiri funciare să acorde, in perma­­nenţă, asistenţa, tehnică pe teren. Organele­ şi or­ganizaţiile de partid, desfăşurind o intensă mun­că politică şi organizatorică, sunt chemate să mo­bilizeze lucrătorii din agricultură la folosirea raţională şi eficientă a tuturor surselor de apă, astfel incit să se asigure condiţii optime de dez­voltare a plantelor şi obţinerea pe această cale a unor recolte mari. IN PAGINA A III-A —­ RELATĂRI DIN JUDEŢELE CONSTANŢA ŞI ILFOV Din noul peisaj al oraşului Focşani Foto : Gh. Vintilă Rîureni ?... Noţiunea a dispărut si geografic, si din amintirea oamenilor. Pe timpul unde altădată era, în septembrie si la început de octombrie ale fiecărui an, bilet lung de trei săptâ­­mini — în care se întilneau oameni de dincoace si de dincolo de Olt, ba chiar din părţi in­depărtate ale tării, să vîndă şi să cumpere vite, să aducă mărfuri de tot felul, făcute de fabrică ori de mină iscusită, să­­ cumpere pinzeturi şi alte ţesături, sau produse din fier, căruţe, pluguri, ha­muri, să se îmbete de bucuria afacerii reuşite, la circiumi improvizate in corturi, cu tulburel de Dră­­găşani şi lăutari aduşi de prin Gorj, sau din Roma­­nati, să bea bragă din do­niţe şi să moară de ris la ghiduşiile perechii de „co­mici“ Vasilache şi Ma­­rioara — n-a mai rămas nimic. S-a dus totul ca şi cum n-ar fi fost. Cei care se mai întorc cu gin­­dul la vremurile acelea, e­­vocate si in scrierile lui Gala Galaction, văd o gară fără prea multă însemnă­tate, de unde se bifurca li­nia secundară către Ocnele Mari, şi tarabele cu acope­riş de şindrilă, ce aşteptau, de la un an la altul, sosi­rea negustorilor si a agita­tei vremi a bîlciului. Iar aceia care, cu umblet la cârti, privesc către Miază- Noapte, văd profilindu-se pe fundalul dealului Troia­­nu. enigmatic munte de ce­nușă vulcanică pornind din valea riului Govora si tre­­cind dincolo de Olt Dină la Goranu. un turn, azi mu­zeu istoric, in care, la anul de foc 1848, generalul Ma­­gheru si-a avut statul său major. Si mai adine in tre­cut coborînd, gîndul caută, in apropiere, străvechea a­­sezare a primului mare rege al dacilor. Burebista, capi­tala regatului său aflată in acest colt de tară, Buridava. Iar tot din timpuri de de­mult trecute, umblă prin minte denumiri de ase­zări romane, Întărite şi civile, care au stator­nicit, aici pe Alutus, nu frontieră intre Apus şi Răsărit, si nici­ regim de ocupaţie străină, ci climat de înfrăţire intre băştinaşi si noii veniţi, pas decisiv către ceea ce avea să se împlinească sub numele de Dacia Felix, stră-Româ­­nia. Din ceea ce a fost şi s-a chemat Rîureni nu a mai rămas nimic. A dispărut in­signifianta gară care nu avea alt rost decit să se­pare o scurtătură de şase­­şapte kilometri din linia Si­biu—Piatra Olt către Ocnele Mari, după cum au dispă­rut tarabele cu acoperiş de şindrilă, acele construcţii şubrede menite să stea pus­tii vreme de un întreg an in aşteptarea fierbintelei de la sfîrsitul lui septem­brie si inceputul lui octom­brie care se chema „Bilciul Riurenilor“. Păstrez in me­morie imaginea acelui cimp unde, atras de mirajul bil­ciului, am stat o săptămînă cu un june să-l vindem si, mîncind din traistă cele luate de acasă, am privit la curgerea fără sfirsit a Oltului ca la o minune si îmbătindu-mă la privelistea de dincolo, numai dealuri, si la toate cite le putea oferi un bilet de vite: cai, vitei, berbeci, vaci, boi pe­ u­reche la jug si boi nepe­reche. Bunicul a mai întir­­ziat o zi ca să văd şi eu bi­­­ciul­ bilci, cu negustori ve­niţi de la Craiova si de la Turnu Măgurele, cu oameni care înghiţeau săbii si mîn­­cau foc, adunătură de lume, in care se vindea halvită, turtă dulce si bragă si pu­teau fi ascultaţi lăutari evitind „Radu mamii. Ra­dule...“. Azi pe locul neted ca-n palmă privirea se izbeşte de cu totul altă înfăţişare. Construcţii industriale de dimensiuni ample se desfă­şoară pe zeci de hectare şi realizează verticalităţi de zeci de metri. Hale, coloa­ne, turnuri de rărire, co­şuri, conducte se îmbină intr-o concepţie pe cit de ingenioasă pe tot atit de funcţională. Platforma in­dustrială a municipiului Rimnicu Vîlcea. Si totul se cheamă altfel — Fabri­ca de produse sodice Go­vora, Combinatul chimic Rimnicu Vilcea, întreprin­derea de utilaj chimic si­ terje, Centrala termoelec­trică. In imensele retorte ale celor dou­ă întreprinderi chimice isi dau intilnire materii prime si produse semifabricate din care se nasc, la capătul unor lungi si complicate procese de transformare, sodă de dife­rite sorturi, oxo-alcooli, oc­­tanol, policlorură de vinil, metil-cloroform, benzen şi alte produse, toate acestea necesare economiei naţio­nale, comerţului exterior al ţării. întreprinderea me­talurgică este specializată în producerea de echipa­mente pentru industria chi­mică, pentru cea petrolieră, realizează instalaţii desti- N. POPESCU­­BOGDANEŞTI (Continuare in pag. a 6-a) REPORTAJ DE ACTUALITATEA SOCIALISTĂ A ŢĂRII ------ Spectacol industrial in Cimpul Riurenilor PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11206 Prima ediţie Vineri 1 septembrie 1978 6 PAGINI - 30 BANI ÎN JUDEŢUL IAŞI 3 600 apartamente noi date în folosinţă Constructorii ieșeni desfăşoară o susţinută activitate pentru a pune la dispoziţia oamenilor muncii tot mai multe locuinţe, cu un grad superior de confort. Aplicarea unor soluţii moderne, organizarea judicioasă a muncii pe şantiere, aprovizionarea ritmică cu materiale, sunt citeva din căile care au determinat predarea către beneficiari, de la începutul anului pină acum, a aproape 3 600 apartamente. Alte peste 2 600 apar­tamente, amplasate in diferite car­tiere ale municipiului şi judeţului Iaşi, se află in diferite faze de exe­cuţie, unele foarte avansate, urmind a fi predate in următoarele luni. (Agerpres) . PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşul Haralambos Drakopoulos secretar al C.C. al Partidului Comunist din Grecia (interior) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, a primit, joi după-amiază, pe tovarăşul Haralambos Drakopoulos, secretar al C.C. al Partidului Comu­nist din Grecia (interior), care s-a a­­flat la odihnă in ţara noastră, la in­vitaţia C.C. al P.C.R. La întrevedere a participat tova­răşul Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut călduros din partea conducerii P.C. din Gre­cia (interior) şi a mulţumit pentru pri­lejul ce i s-a oferit de a vizita din nou România, de a cunoaşte reali­zările deosebite obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ru­gat să se transmită conducerii şi membrilor partidului un cald salut şi urări de noi succese in lupta pe care o duc, împreună cu alte forţe progre­siste şi democratice din Grecia, pen­­­­tru promovarea intereselor oamenilor­­ muncii, pentru afirmarea idealurilor­­ democraţiei, independenţei şi progre- I sului social. In timpul convorbirii s-a procedat la o informare reciprocă cu privire la activitatea şi preocupările celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme actuale ale vieţii internaţionale. In acest cadru, a fost exprimată satisfacţia pentru bunele relaţii exis­tente între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Grecia (in­terior), apreciindu-se că dezvoltarea acestora pe baza principiilor egalită­ţii, autonomiei, a dreptului fiecărui partid de a-şi elabora independent şi de sine stătător propria politică, fără nici un amestec din afară, contribuie la extinderea raporturilor de colabora­re dintre România şi Grecia, în inte­resul ambelor popoare, al cauzei pă­cii şi securităţii, înţelegerii şi coope­rării in Balcani, in Europa şi in în­treaga lume. Schimbul de vederi cu privire la u­­nele probleme actuale ale situaţiei internaţionale a scos în evidenţă pro­fundele schimbări care au avut loc în lume ca rezultat al afirmării tot mai puternice a voinţei popoarelor de a trăi libere, independente şi su­verane, de a pune capăt vechii poli­tici imperialiste de dominaţie şi dic­tat. S-a relevat că, in aceste condiţii, este­ necesară intensificarea acţiuni­lor unite, atit pe plan naţional, cit şi internaţional, ale forţelor de stingă, ale tuturor forţelor revoluţionare, progresiste şi democratice in lupta împotriva tendinţelor de reîmpărţire a lumii in zone de influenţă, pentru pace şi progres social, pentru stator­nicirea in viaţa internaţională a unor noi relaţii interstatale, pentru edifi­carea unei noi ordini economice şi politice mondiale, care să asigure dezvoltarea liberă şi independentă a tuturor popoarelor. In acest context a fost relevată importanţa intensifi­cării eforturilor pentru înfăptuirea unui sistem real de securitate şi co­operare in Europa, a unor măsuri con­crete de dezarmare, şi in primul rînd de dezarmare nucleară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi secu­ritatea atit pe continentul nostru, cit şi in întreaga lume. Cele două partide şi-au reafirmat hotărîrea de a milita mai activ pen­­­tru realizarea de noi paşi în direcţia îmbunătăţirii colaborării şi dezvoltă­rii unor raporturi steinse de priete­nie şi bună vecinătate in Balcani, corespunzător intereselor popoarelor din această zonă, cu convingerea că acest lucru foloseşte cauzei păcii şi cooperării in Europa şi in lume. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășeas­câ, de caldă prietenie. Preşedintele Consiliului Naţional şi preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 31 august, pe Alfred Bussey, preşedintele Consi­liului Naţional, şi Robert Reimann, preşedintele Consiliului Statelor ale Adunării Federale a Confederaţiei Elveţiene, care ne vizitează ţara, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La primire au luat parte tovarăşii Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, şi Ioan Pop D. Popa, preşedintele Grupului parla­mentar pentru relaţiile de prietenie România—Elveţia. A fost de faţă Pierre-Henri Théve­­naz, ambasadorul Elveţiei la Bucu­reşti. Cu acest prilej, oaspeţii au expri­mat gratitudinea lor şefului statului român pentru întrevederea acordată, pentru ospitalitatea şi cordialitatea cu care au fost întîmpinaţi in ţara noastră, subliniind caracterul rodnic al discuţiilor purtate, impresiile deo­sebite produse asupra lor de realiză­rile României contemporane. în timpul întrevederii a fost evi­denţiată cu satisfacţie evoluţia as­cendentă a relaţiilor dintre România şi Elveţia, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural, relevin­­du-se dorinţa comună de a se dez­volta şi mai intens colaborarea in interesul ambelor ţări şi popoare. S-a subliniat, în acest cadru, că amplifi­carea contactelor şi a schimburilor de păreri între parlamentele celor două ţări este de natură să contribuie­ la adîncirea prieteniei tradiţionale ro­­mâno-elveţiene, la extinderea con­lucrării bilaterale, la mai buna cu­noaştere şi apropiere dintre popoa­rele noastre, la promovarea idealuri­lor de pace şi colaborare intre na­ţiuni. In cursul convorbirii s-au abordat, de asemenea, probleme ale situaţiei internaţionale actuale, reliefindu-se necesitatea ca guvernele, parlamen­tele să-şi intensifice eforturile pen­tru rezolvarea marilor probleme care confruntă astăzi omenirea. A fost a­­preciată însemnătatea statornicirii pe continentul european a unui sis­tem real de securitate şi cooperare prin transpunerea în viaţă a preve­derilor Actului final al Conferinţei de la Helsinki. A fost exprimată spe­ranţa că reuniunea din 1980 de la Madrid — temeinic pregătită — va impulsiona activitatea de înfăptuire a securităţii europene, va deschide largi perspective dezvoltării nestingherite a colaborării economice, tehnico-ştiin­­ţifice, culturale şi în alte domenii de interes umanitar, va favoriza trecerea la măsuri concrete, eficiente de de­zarmare şi de dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pa­cea şi securitatea pe continentul nos­tru şi in lume. In acelaşi timp, a fost subliniată necesitatea instaurării u­­nor relaţii de egalitate şi echitate In­tre state, a făuririi unei noi ordini economice mondiale, care să asigure progresul şi bunăstarea fiecărei na­ţiuni. De ambele părţi, a fost mani­festată convingerea că România şi Elveţia, parlamentele celor două ţâri vor conlucra tot mai strins pe plan extern, işi vor aduce întreaga contri­buţie la înfăptuirea aspiraţiilor de li­bertate, pace şi progres ale popoa­relor. Intrevederea s-a desfăşurat într-o ambianţă cordială, prietenească. O delegaţie de ziarişti mexicani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi di­mineaţa, delegaţia de ziarişti mexi­cani condusă de Victor Manuel Gar­cia Solis, preşedintele Clubului de presă „Primera plana“, care face o vizită de documentare şi schimb de experienţă in ţara noastră, la invita­ţia Consiliului ziariştilor. La primire a luat parte tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comi­tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu ziariștilor mexicani. La Combinatul petrochimic Piteşti a intrat în producţie o nouă instalaţie Constructorii şantierului nr. 1 al T.C.I. Piteşti au predat in avans be­neficiarului un important obiectiv de investiţii : instalaţia de alcool etilic. Prin intrarea in funcţiune a acestei instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti se adinceşte procesul de pre­lucrare şi valorificare superioară a ţiţeiului şi derivatelor sale. De la începutul anului constructo­rii trustului au mai predat beneficia­rilor 40 noi capacităţi de producţie, din care 9 înainte de termen cu 30—60 de zile. Este vorba, intre altele, de instalaţia de gudron de la rafină­ria Combinatului petrochimic Piteşti, de secţiile forjă, matriţerie şi pie­se de schimb de la întreprinderea de autoturisme. Ritmul susţinut de lucru realizat pe şantierele trustului se datorează în principal creşterii accentuate a productivităţii muncii, care pe 7 luni din acest an este mai mare cu 25,5 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. (Gheorghe Cristea). In ziarul DE AZI: • Cronica lunii august­­■ internă şi internaţională • Rubricile noastre : Cum sunt soluţionate scrisorile oamenilor muncii ; Fes­tivalul naţional „Cîntarea României" ;­ Din viaţa par­tidelor comuniste şi munci­toreşti ; Răsfoind presa străină; Faptul divers ; Sport; De pretutindeni.

Next