Scînteia, februarie 1979 (Anul 48, nr. 11336-11359)

1979-02-01 / nr. 11336

PAGINA 2 FAPTÜÜ divers! No, ca n-o fost bai! Un viscol năprasnic supraso­licita cablurile funicularului de la Exploatarea minieră Zlatna, determinind scoaterea acestuia din funcţiune. — No, că e bai mare ! — s-a răspindit vestea. De la casele lor sau direct din sat, chemaţi sau nechemaţi, mi­nerii au alergat la funicular şi s-au rînduit la treabă. Fără vorbă, cu dirzenie, aşa cum le este felul. Nici viscolul, nici ge­rul nu erau obstacole să-i îm­piedice. Virgil Ispas, Teodor Iorga, Aurel Vintan, Ambrozie Beca şi multi alţii au unit prin muncă ziua cu noaptea, punind un timp record funicularul in funcţiune. Eroism, abnegaţie ? — Datorie — spun simplu mi­nerii Zlatnei, adăugind: — No, că n-a fost bai ! Noroc bun, ortacilor ! Bere cu... lingura Intră omul la unitatea „hacto­­vegetarian“ din cadrul com­plexului de restaurante „Mon­dial“, situat in plin centrul mu­nicipiului Tirgovişte. Cere o supă sau o ciorbă, cere şi felul al doilea, iar la sfirşit este îmbiat şi cu o... bere. Ospătară Maria Nae se dovedeşte o fire inventivă. Ea a aplicat in prac­tică o nouă metodă de servire a berei. Nu cu sticla sau cu paharul, ci in... cănile de supă sau ciorbă. Păcat că nu dă şi... lingură. Braţ de fier * Strigătul disperat al unei fe­tiţe a ajuns pină in apartamen­tul locuit de Vasile Pintea, un munte de om, macaragiu la Oficiul de îmbunătăţiri funciare şi proiectări de construcţii agri­cole Satu Mare. A ieşit din casă şi s-a dus glonţ spre aparta­mentul de alături. In momentul cind a ajuns in bucătărie, fostul soţ al locatarei (mamă a trei copii) o ameninţa pe aceasta cu cuţitul. Venise să se răzbune pe fosta soţie, pentru că aceasta îl reclamase că nu plătise de cite­­va luni de zile pensia de între­ţinere a copiilor. Exact in secunda în care cel nesăbuit voia să-şi lovească fosta soţie, mina in care avea cuţitul i-a fost strinsă ca intr-o menghină. După care şi-a luat tălpăşiţa, nu înainte de a auzi spusele maca­ragiului : „A doua oară iţi rup mina...“. Doi, si amîndoi , Vasile Velicu şi Sava Stan din Birlad veniseră să lucreze la întreprinderea „Maratex“ din Baia Mare. Gazdele i-au primit pe cei doi tineri cu toată ospita­litatea şi i-au cazat la căminul de nefamilişti. Dar ei au dat cinstea pe ruşine. Tot ce le-a căzut în mină mai acătării din citeva camere au dus şi au depus in gară, la bagajele de mină, cu gind să le ridice spre valorificare. Chemaţi la judecată in faţa colectivului, cei doi n-au îndrăznit să ridice capul. Căl­­caseră legea nescrisă a omeniei. Fapt pentru care nu-i iartă nici legea scrisă. „Băiatul tatii“ Deşi nu avea permis de con­ducere, tînărul Nagy Bela din Braşov se urca adeseori la vo­lanul autoturismului tatălui său. Uneori, chiar cu învoirea aces­tuia. Cine mai era ca el ? In fata prietenilor de virsta lui, nu-şi mai încăpea in piele. Deunăzi s-a urcat la volan chiar şi după ce s-a „cinstit“ cu citeva păhărele. Dar n-a ajuns prea departe. A lovit, unul după altul, 3 autoturisme care circulau re­glementar. Ehei, dacă „băiatul“ era cu­minte, dacă „tăticul“ l-ar fi ți­nut mai din scurt... Întru potolire Paris nu este numai capitala Franţei. Nu se ştie de unde şi pină unde. Paris a intrat şi in alcătuirea identităţii unui cetă­ţean din comuna Brăteiu, judeţul Sibiu, il cheamă Paris Deneş. Deunăzi, Paris al nostru îm­preună cu alţi doi consăteni, Avram Grancea şi Nicolae Gran­cea, au poposit la Mediaş. Aici le-a ieşit în cale un ...bufet cu băuturi asortate. Au intrat o ţîră să se... încălzească. „Şi cei trei — ne scrie Mircea Paşca, procuror şef din localitate — s-au tot «încălzit» pină s-au ameţit de-a binelea, după care au pornit pe trei cărări şi au început să profereze injurii la adresa trecătorilor, să-i loveas­că“. A fost chemat un lucrător de miliţie, dar cei trei l-au insultat şi ultragiat şi pe acesta. Instan­ţa de judecată l-a condamnat pe Paris Denes la 3 ani şi 4 luni închisoare, pe A. Grancea la 2 ani şi 10 luni, iar pe N. Gran­cea la 2 ani şi 2 luni. Ei s-au potolit. Petre POPA şi corespondenţii „Scînteii" SCRISORI ALE OAMENILOR MUNCII ADRESATE CONDUCERII PARTIDULUI analizate şi soluţionate in concordanţă cu legile ţării, cu principiile eticii şi echităţii socialiste, în spiritul grijii faţă de ori Cine sunt si ce au făcut Victor Nastai si Vasile Jula ? Primul este şeful secţiei încălţăminte de serie a cooperativei meşteşugăreşti ,,So­meşul“ din Seini — Maramureş, iar al doilea, preşedintele respectivei cooperative, în legătură cu cea de-a doua întrebare, aflăm răspun­sul dintr-o scrisoare adresată con­ducerii partidului. Primul a comis o serie de abuzuri, cum sunt : ne­­respectarea consumurilor departa­mentale de materiale și stabilirea unor consumuri proprii, care au generat plusuri ce au fost folosite îrn scopuri personale; întocmirea de state fictive de retribuire, însușirea unor premii cuvenite muncitorilor etc. ; al doilea, cu bună ştiinţă, a tolerat toate acestea, îngăduindu-i astfel să încalce legalitatea. Scrisoarea a fost verificată de Consiliul Central de Control Mun­citoresc al Activităţii Economice şi Sociale împreună cu Comitetul ju­deţean Maramureş al P.C.R. Din ra­portul de cercetare rezultă că, in­tr-adevăr, conducerea cooperativei a aprobat consumuri de materiale mai mari decit cele departamenta­le, conducînd la realizarea unor plusuri de materiale. Deşi faptul a fost sesizat de organe de stat care au efectuat controale, nu s-a ana­lizat situaţia si nu s-au întreprins măsuri pentru înlăturarea acestor practici generatoare de ilegalităţi. De asemenea, în raport se pre­cizează că şi celelalte afirmaţii din scrisoare sunt adevărate, dîndu-se exemple concrete. Retribuţiile în­casate de V. Nastai au fost în to­tală neconcordantă cu nivelul în­deplinirii sarcinilor de plan, care în trimestrele I si al II-lea 1978 au fost realizate doar in parte — 76,1 la sută si respectiv 80,6 la sută, în timp ce retribuţiile încasate au de­păşit pe cele tarifare, în medie, cu peste 43 la sută. O situaţie simt­„In urma unei revizii de casă mi se stabileşte eronat un minus de 896 lei, arăta Ecaterina Ştefănescu, ca­sieră în staţia C.F.R. Găeşti, într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii. In consecinţă, am fost scoasă din funcţie şi dată în jude­cată.­­ Oricit m-am zbătut eu să le arăt greșeala organelor C.F.I. ale Regionalei C.F. Craiova, n-am reu- Am fost în audiență de nenu­mărate ori la tovarășul director Angheleanu, am făcut zeci de me­morii, dar toate în zadar... Vă rog, tovarășe președinte, solicita autoa­rea în încheierea memoriului său, să mă ajutaţi să-mi recîştig banii pe perioada suspendării... Am re­venit în funcţia de casier, autoriza­tă de Regionala C.F. Bucureşti, simţindu-mă iarăşi om“. Aşadar, Ecaterina Ştefănescu, mai întîi, a fost dată afară pe ne­drept şi reintegrată în muncă de către justiţie. Apoi, nu i s-au achi­tat, a rezultat şi la centrul de în­călţăminte de comandă. Şeful aces­tui centru a încasat, de exemplu, într-o lună, peste 4 300 lei, depăşind cu 197 la sută retribuţia tarifară, în timp ce planul producţiei era depăşit doar cu 30 la sută. In tim­pul controlului au fost constatate şi alte abateri : raportarea fictivă a planului producţiei marfă şi al prestărilor de servicii de către mai multe sectoare ale cooperativei, a­­cordarea de trepte şi gradaţii, pre­u­mii, ore suplimentare — toate prin încălcarea legalităţii. Şi, de necrezut, acestea se petre­ceau în timp ce cooperativa era in­tr-o situaţie economică si discipli­nară de neinvidiat : indicatorii de eficienţă nu au fost îndepliniţi, pla­nul de beneficii s-a realizat, în se­mestrul I al anului trecut, in pro­porţie de numai 60 la sută, iar ni­velul cheltuielilor la 1 000 lei pro­ducţie marfă reprezenta o creştere de 24 lei. Referindu-se la măsurile adopta­te, în raportul de cercetare se sub­liniază că au fost schimbaţi din funcţie preşedintele cooperativei, Vasile Jula, vicepreşedintele, con­tabilul şef şi, bineînţeles, şeful sec­ţiei încălţăminte de serie, V. Nas­tai , s-a hotărît in acelaşi timp să fie recuperate toate sumele plătite ilegal. Totodată, tinind seama de concluziile acestui control, secreta­riatul Comitetului judeţean de par­tid Maramureş a hotărît ca in cursul lunii ianuarie gestiunea coo­perativei să fie supusă unui control financiar de fond, iar cei ce se vor găsi vinovaţi de nereguli să fie de­feriţi organelor judiciare. De ase­menea, un alt colectiv va analiza munca comitetului de partid Seini. Concluziile acestui control vor fi dezbătute într-o şedinţă a secreta­riatului comitetului judeţean P.C.R., ce­ se va ţine la Sem­i­­tat drepturile băneşti pe perioada suspendării, deşi exista un ordin clar în acest sens, emis de minis­terul de resort. în răspunsul Ministerului Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor se precizează" din capul locului că Re­gionala C.F. Craiova nu a dus la îndeplinire ordinul prin care s-a dispus să i se achite petiţionarei diferenţa de retribuţie de care a fost lipsită pe perioada suspendă­rii. In timpul si ca urmare a cer­cetărilor, conducerea Regionalei de căi ferate Craiova a luat următoa­rele măsuri : restituirea sumei de 3 084 lei, cuvenită petiţionarei pe perioada suspendării ; restituirea sumei de 815 lei, eronat imputată drept prejudiciu; prelucrarea în colectivele de lucru de pe raza de activitate a Regionalei C.F. Craiova a aspectelor negative și a abateri­lor constatate cu ocazia cercetării acestui caz. Totodată, ministerul a­re strada Nicolae Bălcescu nr. 1 din Bacău s-a dat în folosinţă, în 1977, unul dintre cele mai frumoa­se blocuri din oraş. Intr-un memo­riu adresat conducerii partidului, semnat de cele aproape 180 de fa­milii rite trăiesc la această adresă se sesiza că organele locale nu se ocupă de asigurarea unor condiţii de locuit corespunzătoare. Familiile sunt lipsite de apă rece şi caldă, de căldură. Hidroforul blocului, ce tre­buia dat în exploatare cu zece luni în urmă, nu funcţiona nici la data sesizării. In memoriu se mai arăta că sunt unele lucrări de finisaje interioare neexecutate, iar cele şase lifturi cu care este dotat blo­cul nu prezintă siguranţă în ex­ploatare, în sensul că se blochează adesea, produc zgomot şi vibraţii în timpul funcţionării. Nici centra­la termică aferentă blocului nu este pusă la punct, locatarii fiind în­grijoraţi că vor continua să fie lip­siţi de apa caldă necesară şi să lo­cuiască în frig. In încheierea me­moriului autorii precizau că s­ au Soţii Gheorghe si Maria Mocanu lucrează la Trustul de constructii­­montaj Timişoara de mai bine de 11 ani. „Suntem­ oameni modeşti şi cinstiţi şi ne-am încadrat în munca şi viaţa social-politică a ţării cu toată fiinţa noastră, convinşi de realităţile noii vieţi fericite pe care partidul a creat-o tuturor oameni­lor muncii şi de omenia cu care conducerea partidului, în frunte cu dumneavoastră, o demonstraţi zi de zi, clipă de clipă, faţă de întregul popor — arătau ei într-o scrisoare adresată conducerii partidului. Din păcate, mai există oameni care, nu știm prin ce împrejurări, au ajuns în posturi de conducere şi practică metode inadmisibile“. Concret, so­ţii Mocanu se refereau la Costache Mateciuc, şeful sectorului social­­administrativ al T.C.M. — Timişoa­ra, care a ajuns pină acolo incit să-i lovească, încâlcind astfel bru­tal cele mai elementare relaţii de muncă. El ameninţa făţiş că „pe cei care vor îndrăzni să-l reclame îi va curăţa in 24 de ore, fiindcă el este „cineva“ şi nu-i va face ni­meni nimic“. Autorii scrisorii au sesizat cazul tov. Dumitru Patru­lea, secretarul comitetului de par­tid, şi Teodor Niculescu, director administrativ al T.C.M., au sem­na­­lat si altor foruri locale, dar îm­potriva celui reclamat nu s-a luat nici o măsură. In încheiere, autorii cereau o anchetă la fata locului si luarea măsurilor corespunzătoare. Ceea ce a si făcut Comitetul mu­nicipal Timişoara al P.C.R., care, adresat organelor locale de partid şi de stat, insă nu s-a luat nici o măsură. Memoriul a fost dat spre soluţio­nare Comitetului pentru Probleme­le Consiliilor Populare. Din rapor­tul de cercetare rezultă că, im­’ preună cu Comitetul executiv al consiliului popular al judeţului Ba­cău, au fost analizate problemele ridicate, discutîndu-se cu un număr de cetăţeni semnatari ai scrisorii si, in consecinţă, au fost luate, pe plan local (deci gospodarii au intrat in acţiune, dar după sesizare) urmă­toarele­­măsuri : s-a pus in func­ţiune hidroforul blocului, asigurin­­du-se în acest mod alimentarea cu apă potabilă a imobilului ; au fost terminate lucrările de finisare in­terioare ; lifturile funcţionează în prezent normal, zgomotul datorîn­­du-se culisării pe şinele de ghidaj ; încălzirea blocului a fost asigurată, centrala termică funcţionând nor­mal şi avind asigurată cota de combustibil necesară pentru imobil etc. în referatul de cercetare, precizea­ză că se confirmă sesizarea. In ac­tivitatea sa, Costache Mateciuc fo­losește metode inadmisibile fată de subalternii cu care lucrează. Este o fire impulsivă, ajunge ușor la con­flicte neprincipiale, insultă, brus­chează, mergînd chiar pînă la lovi­rea unor lucrători din sectorul pe care-l conduce. A fost atenţionat în mai multe rinduri de conducerea trustului şi s-a angajat că va lichi­da manifestările nejuste faţă de oameni, dar nu şi-a respectat cu­­vîntul. Mai mult, în ultimul timp a recurs la persecutarea celor care au sesizat comportarea lui. Iată deci că cel ce se considera „cineva“ era în realitate un om de nimic, demn de disprețul și opro­briul public. Pentru toate acestea, el a fost discutat în biroul comitetului de partid al T.C.M., care l-a sanc­ţionat cu „vot de blam cu avertis­ment“, recomandând consiliului oa­menilor muncii scoaterea lui din funcţie, măsură dusă la îndeplinire. La câteva zile a fost pus în dis­cuţia adunării generale a comuniş­tilor din care făcea parte, unde i s-a arătat cum trebuie să mun­cească şi să se comporte în activi­tatea unde va fi repartizat. De ase­menea, a fost scos din comitetul sindicatului şi din biroul organiza­ţiei de bază, al căror membru era. Gheorghe Mocanu, el însuşi membru de partid, şi soţia sa s-au declarat mulţumiţi de felul cum s-a soluţionat scrisoarea lor. Neculai ROŞCA Superficialitatea este costisitoare Intr-adevăr, ulciorul nu merge de mite ori la apă... Intransigenţa şi-a spus cuvintul Se putea rezolva de la început pe plan local dispus conducerii Regionalei C.F. Craiova luarea de măsuri de sanc­ţionare administrativă, potrivit sta­tutului disciplinar al personalului din unităţile de transporturi. Dacă măsurile disciplinare vor avea în vedere şi persoanele­­ din conducerea regionalei care se fac vinovate de încălcarea legalităţii atunci totul este în ordine. Televizoare cu circuite integrate Magazinele și raioanele speciali­zate ale comerţului de stat oferă cumpărătorilor televizoare cu cir­cuite integrate realizate la între-­­ prinderea „Electronica“-București. Iată citeva avantaje ale noilor tipuri de televizoare : durata de folosire îndelungată, datorită faptului că sunt complet tranzis­torizate ; reducerea consumului de energie electrică cu circa 33 la sută, prin îmbunătăţiri constructi­ve şi funcţionale ; funcţionarea normală chiar şi la variaţii mai mari ale tensiunii în reţea, dato­rită încorporării unui stabilizator în aparat ; simplificarea operaţiu­nilor de depanare, prin folosirea în construcţia televizoarelor a module­lor funcţionale, module care se pot înlocui operativ. Durata garanţiei pentru buna funcţionare a televi­zoarelor cu circuite integrate este de 12 luni. In toate magazinele şi raioanele specializate ale comerţu­lui de stat, televizoarele cu circui­te integrate se pot cumpăra şi cu plata în maximum 24 rate lunare, cu un aconto de 15 la sută din preţul de vinzare al aparatului. (Publicitate). Cuantumul _ , Diagonala — . . . , unei rate Denumirea ecranului P"e*uI Ai*?Unto din 24 rate televizorului cm lei leu/o lunare) lei Olt 44 2 920 438 103 Snagov 47 2 920 438 103 Sirius 50 3 050 457 108 Sirius 50 3 100 465 110 Diamant 61 3 600 540 128 Lux 65 4 000 600 142 Casetofonul românesc STAR MC 12 Magazinele şi raioanele de specia­litate ale comerţului de stat au pus in vînzare noul tip de casetofon ro­mânesc STAR MC 12. Aparatul, de dimensiuni reduse, este echipat cu un microfon si cu două cordoane (de reţea si de înregistrare-redare). Pre­ţul unui casetofon este de 2 058 lei. Pentru automobilişti Universalcoop — Comerţul prin corespondenţă, pune la dis­poziţia solicitanţilor huse din creion pentru autoturisme Da­cia 1300, la preţurile de 460 şi 580 lei. Comanda se trimite prin­­tr-o carte poştală pe adresa Uni­versalcoop — Comerţul prin co­respondenţă, București, str. Vul­turi nr. 31, sector 4, cod: 74­123. Plata se face la primirea coletu­lui prin ramburs poștal. ----------­­ PE TEME CETATENESTI Prin tradiţie, cofetăriile sunt mai distinse de­cit alte unităţi comer­ciale, mai delicate, mai atrăgătoare. Şi publicul care le frecventează e al­tul. In mod ciudat, unele dintre cofetăriile care îm­­pinzesc oraşele şi comunele noastre încep să se abată insă de la tradiţie, de la obiceiurile statornicite în aria comercială în care se vînd dulciurile. Am intrat zilele trecute în cofe­tăria „Iris“ de pe şo­seaua Mihai Bravu. E o unitate mare şi ar trebui să fie reprezentativă pen­tru toate unităţile similare. Acolo însă, cum deschizi uşa, dai cu ochii de cîteva stive de „navete“ în care se găsesc ambalajele. Parcă te-ai afla la bodega „Mo­tanul Negru“ din zona Chi­rigiului. O uşă stă într-o rînă, o perdea e gata să cadă, iar într-o parte a co­fetăriei — pe 15—20 mp (!) — e un bar — întins pe alţi 15—20 mp — în care sînt expuse cel puţin cinci mal­dăre de pachete cu țigări, cu tot atîtea sortimente. — Vă rog, o prăjitură... Nu ne-a auzit vînzătoa­­rea, pentru că se află in­tr-un puternic duel verbal cu o colegă. Se întoarce, in fine, din nou cu faţa spre restul lumii şi întreabă ca şi cind s-ar aştepta de la clienţi să ceară, la cofetă­rie, lemne de foc . — Şi ce ziceaţi că doriţi? M-am uitat la cei din jur, pentru că nu ştiam cui se adresa. Aglomeraţie mare. Şi rîndul se lungeşte me­reu. Cică nu e personal su­ficient. Că din 12 locuri pe schemă, cofetăria n-are ocupare decit 7, dar de ser­vit servesc numai 6, pen­tru că una dintre vinză­­toare e ocupată să vîndă... ţigări. — Un suc sau o limona­­dă, vă rog. — Nu vreţi un Pepsi sau Ci­co ? — Nu, doresc un sirop, o oranjadă... Aşa ceva nu există. In ciuda promisiunilor făcute de comercianţi la consfă­tuirea pe ţară ţinută anul trecut la Bucureşti, a anga­jamentelor ferme că volu­mul băuturilor răcoritoare se va,dubla, şi se va tripla, chiar ,în unităţile de spe­cialitate ale comerţului se vinde tot numai Pepsi şi Ci­co. Să ceri la cofetărie un ceai, o cafea cu lapte ? E ca şi cum ai dori să cum­peri peşte de la un depozit de ciment. Risipa de spaţiu comer­cial, în care au fost inves­tite sume uriaşe de bani, lipsurile în aprovizionare, şi alte aspecte pe care le întîlneşti nu numai la o co­­fetărie-două fac să te duci cu gîndul că acestui im­portant sector comercial al Capitalei îi lipseşte con­ducerea : un oficiu, o uni­tate de îndrumare şi con­trol. Ne-am interesat mai în­deaproape de problema respectivă. Şi am aflat că acestui sector comercial nu numai că nu-i lipseşte, dar îi şi cam prisoseşte condu­cerea. Şi anume, în peisa­jul comercial al Bucureş­­tiului funcţionează două în­treprinderi care dirijează cofetăriile şi chioşcurile de răcoritoare. Două întreprin­deri cu doi directori fieca­re, cu contabili şefi, cu o puzdrerie de şefi de serviciu, de merceologi, planificatori ş.a.m.d. Deci, chioşcurile şi cofetăriile au conducere, dar n-au control şi îndru­mare. — Avem şi unităţi care desfac ceai — ne spunea tovarăşul Marin Cazangiu, directorul întreprinderii de chioşcuri şi cofetării. Ceai se vinde la cofetăriile „Victoria“, „Colombo“ şi la alte citeva. Avem insă şi mari greutăţi. Inchipui­­ţi-vâ, răspundem de patru sectoare... Sigur, există şi greutăţi. Dar tocmai de aceea se iau peste tot măsuri, ca ele să fie înlăturate. Am sugera să fie analizată mai atent experienţa ce­lorlalte oraşe mari din ţară, unde nici nu s-a auzit pină acum de întreprinderi de cofetării şi răcoritoare, unităţile acestea fiind „a­­rondate“, încă de la înfiin­ţare, întreprinderilor de a­­limentaţie publică. S-a ob­servat că rezultatele sunt bune. E suficient să ne gin­­dim la cofetăriile din Pi­teşti, Braşov, Galaţi, Timi­şoara... In aceste oraşe şi in toate celelalte, persona­lul e folosit mai raţional, iar controlul şi îndrumarea fiind mai aproape de uni­tăţi, dau rezultate mai bune. Se pot găsi soluţii mai potrivite şi pentru uşurarea muncii celor 4 di­rectori, a contabililor şefi, şefilor de servicii etc. ai celor două I.C.R., cit şi pentru îmbunătăţirea acti­vităţii chioşcurilor şi cofe­tăriilor. Gh. GRAURE Cofetăria cu bomboane amare (Urmare din pag. I) felul de explicaţii şi justificări. Iată una dintre ele: „Am transformat un apartament în camere de oaspeţi — ne spune ing. Florin Ilie, directorul I.F.E.T. Rîmnicu Vîlcea — pentru a-i pune la dispoziţia unor profesori de la Institutul de silvicultură din Bra­şov, care vin periodic să predea ore la secţia de subingineri din cadrul grupului nostru şcolar. Aceasta, pen­tru că nu întotdeauna găsim locuri la hotelurile din municipiu“. Nu tovarăşe director, altceva trebuia să faceţi : să respectaţi le­gea, pentru că ea este făcută spre a fi aplicată in spiritul şi litera ei, nu cum crede de cuviinţă fiecare. Aşa încît, atît în cazul întreprinde­rii respective, cit si al celorlalte, le­gea trebuie repusă neintîrziat în drepturi. Obligaţia aceasta revine consiliului popular municipal, orga­nismelor care răspund de admi­nistrarea şi gospodărirea fondului lo­cativ al statului şi ele trebuie să ac­ţioneze neintîrziat în acest sens. Unde-i lege, nu-i tocmeală. Alte abateri de la reglementările privind închirierea locuinţelor , dezbătute de amintita plenară a Con­siliului judeţean al Frontului Unită­ţii Socialiste şi constatate şi de noi — se referă la modul defectuos în care acţionează comisiile sociale din unele întreprinderi, împuternicite să verifice şi să asigure legalitatea re­partizării apartamentelor. In urma unui recent control s-a constatat că, la sfîrşitul anului trecut, unele uni­tăţi economice — întreprinderea de utilaj chimic şi forjă, combinatul de prelucrare a lemnului şi combinatul chimic — aveau repartizate de mul­tă vreme apartamente pe care insă „uitaseră“ să le distribuie oamenilor muncii. In timp ce pe listele de prio­rităţi pentru obţinerea de locuinţe de la combinatul chimic există zeci de solicitanţi. 12 camere sunt neim­­­chiriate încă din anul 1977, iar alte 6 din... 1975. Aceloraşi comisii sociale, ca şi organismelor administrative de stat cu atribuţii în acest domeniu li se datoresc şi alte abateri de la pre­vederile legii. Este vorba de neres­­pectarea, in unele cazuri, a plafonu­lui stabilit de lege pentru acordarea locuinţelor din fondul de stat, deţine­rea de spaţiu locativ excedentar de către anumite persoane, repartizarea de apartamente unor cetăţeni care lo­cuiesc in comune din apropierea ora­şului şi pe care apoi le subînchiria­ză, nerespectarea prevederilor refe­ritoare la încheierea contractelor de subinchiriere etc. Ce au întreprins şi întreprind or­ganele locale de partid şi de stat pentru înlăturarea acestor nereguli, pentru gospodărirea şi folosirea în spiritul legalităţii, al echităţii socia­liste a fondului locativ al statului ? E drept, măsuri s-au luat, dar urmă­rirea şi aplicarea lor nu s-au făcut nici cu consecvenţa, nici cu răspun­derea necesare. Noul prim-secretar al comitetului judeţean de partid ne-a asigurat că măsurile adoptate recent de plenara Consiliului jude­ţean al Frontului Unităţii Socialiste obligă consiliile populare municipal şi judeţean să continue controlul pină la depistarea ultimei nereguli, Pină la aplicarea legii in toate cazu­rile in care ea a fost eludată. De asemenea, au fost prevăzute mă­suri care să ducă, pînă la sfîrşitul primului semestru din acest an, la remedierea tuturor defecţiunilor da la blocurile aflate în această situaţie, pentru a se face recepţia definitivă, pentru a se intra în legalitate. Sunt, fără îndoială, măsuri a căror aplica­re este menită să facă ordine, să asi­gure administrarea şi folosirea fon­dului locativ de stat in spiritul legii, al echităţii socialiste. Cine închide ochii in faţa legii deschide drum abuzului SO­NT El A — joi 1 februarie 1979 IARNA PE LITORAL-un anotimp al sănătăţii­ ­ 9­7 000 de locuri încălzite In hoteluri elegante 9 Baze moderne de tratament la Eforie Nord, Mangalia, Neptun 9 Bilete cu preţuri reduse 9 Largi posibilităţi de agrement în ultimii ani, litoralul a devenit o gazdă primitoare în toate ano­timpurile. Numeroasele sanatorii de tratament şi odihnă de la Eforie Nord, Techirghiol, Neptun şi Mangalia — adevărate „uzine de sănătate“ — funcţionează fără întrerupere. Aproape 7 000 de locuri în­călzite în hoteluri elegante şi moderne, cu camere frumos mobilate, creează ambianţa unui confort la nivelul celor mai pretenţioase exi­genţe. Dintre toate obiectivele cu activitate permanentă ale litoralului, de interesul cel mai mare se bucură, in timpul iernii, bazele de trata­ment. — Pentru cei care îşi îngrijesc sănătatea, ne spune medicul pri­mar Suzana Bele, di­rectorul Sanatoriului balnear de la Eforie Nord, marea nu are sezon, iar noi, medicii, sîntem bucuroşi că sta­tul ne-a pus la dispo­ziţie condiţii minunate pentru un tratament balnear cit mai eficient. Aşa se şi explică pre­zenţa în tot cursul a­­nului în sanatoriul nostru a unui mare număr de turişti nu numai din ţară, ci şi de peste hotare. Fac­torii naturali de trata­ment — nămolul, apa de Techirghiol, băile cu apă de mare şi ae­rosolii în asociaţie cu numeroase proceduri de electroterapie — au dus la rezultate din cele mai bune in tra­tamentul diferitelor a­­fecţiuni. Acest trata­ment are la bază atît procedurile fiziotera­­peutice cu băi calde si reci in bazine, kine­­toterapie, saună etc, masaje, sub diverse forme, precum şi gim­nastică medicală în asociaţie cu un regim alimentar hipocaloric, din care nu lipseşte nici unul dintre ali­mentele nutritive ne­cesare organismului. La rîndul său, me­dicul Octavian Stă­­nescu, directorul Sana­toriului balnear Man­galia, ne aduce la cu­noştinţă un fapt mai puţin cunoscut. Aici, în cele două baze ul­tramoderne, precum şi la Neptun, un alt fac­tor natural — apele sulfuroase , mezoterma­­le folosite in cură in­ternă si externă — completează gama ce­lorlalte tratamente bal­neare de pe litoral pentru afecţiunile cro­nice ale aparatului di­gestiv şi ale căilor bi­liare. Ca atare, la Man­galia se intilnesc toţi factorii naturali de tratament existenţi la Olăneşti, Techirghiol, Sovata şi Felix, cărora li se adaugă peisajul stimulator şi aerosolii marini în ambianţa celei mai blinde clime din ţară. Despre condiţiile şi avantajele celor care efectuează cura bal­neară ori îşi­­petrec concediul la mare în acest anotimp ne vor­beşte tovarăşul Vasile Trandafir, director ge­neral al Centralei O.N.T. Litoral: — Să încep cu pre­ţurile­ care sunt, în general, în această pe­rioadă, mai mici decit în sezonul estival cu 40 la sută la cazare, cu aproape 50 la sută la masă şi cu 30 la su­tă la tratament. Mai exact, in hotelurile de categoria I A, care sunt deschise în această pe­rioadă, un turist plă­teşte pe zi 24 lei pen­tru cazare, 35 lei pen­tru masă şi 6 lei pen­tru tratament, faţă de 37,50 Iei cazare, 60,65 lei masă şi 9 lei tra­tament cit ar plăti vara. Fireşte, majo­ritatea celor care­­ vin in această perioadă pe litoral sunt cei care îşi caută sănătatea în sanatoriile de trata­ment balnear. Tocmai lipsa aglomeraţiei fa­cilitează o atenţie spo­rită din partea perso­nalului medical, deci încă un avantaj. La a­­cestea se adaugă pis­cinele cu apă de mare încălzită de la Ma­maia, Eforie Nord, Neptun şi Mangalia, care îmbină în mod fe­ricit efectul tratamen­tului balnear cu kine­­toterapia şi agremen­tul. Accesul la toate piscinele şi bazele de tratament se face prin culoare încălzite direct din hoteluri, iar in complexul sanatorial de la Eforie Nord, de pildă, oamenii muncii au la dispoziţie, in aceleaşi interioare, săli polivalente pentru spectacole. Să mai a­­dăugăm excursiile care se organizează, la ce­rere, in staţiunile lito­ralului, la muzeele din oraşul Constanţa, la cetatea antică de la Histria etc. Cei doritori de o cură marină în acest anotimp se pot adresa comitetelor sindicate­lor din întreprinderi şi instituţii, oficiilor judeţene de turism din întreaga ţară. George MIHAESCU corespondentul „Scînteii“

Next