Scînteia, septembrie 1979 (Anul 48, nr. 11515-11540)

1979-09-15 / nr. 11527

PROLETARI DIM TOATE TARILE F UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11 527 Sîmbătă 15 septembrie 1979 6 PAGINI-30 BANI Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Ti­miş şi al deschiderii noului an şcolar şi uni­versitar, astăzi va avea loc în municipiul Timi­şoara o mare adunare populară. Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct aceas­tă manifestare în jurul orei 11. LA ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR Astăzi, în întreaga ţară, şcolile şi facultăţile îşi redeschid porţile pentru un nou­­ an de învă­­ţămint. Deschiderea şcolilor are loc într-un moment cînd în­tregul nostru popor, ţara întreagă se pregătesc să întîmpine, cu re­zultate tot mai bune în toate com­partimentele de activitate,­cel de-al XII-lea Congres al partidului, eve­niment remarcabil, care va trasa linii directoare de amplă perspec­tivă dezvoltării continue a socie­tăţii noastre, înaintării rapide, a României pe drumul progresului multilateral, al civilizației celei mai înaintate, socialiste. De aseme­nea, acest nou an şcolar şi univiersi­­tar debutează în condiţiile puter­nicului stimulent imprimat în­tregii activităţi educative de cuvîn­­tarea secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. Noua etapă, 1979—1980, a muncii didactice se va desfăşura pe coordonatele ma­jore ale dezvoltării şi perfecţio­nării învăţămintului de toate gra­dele, amplu fundamentate in Legea educaţiei şi învăţămintului, docu­ment programatic ce intră in vi­goare odată cu anul de învăţămînt actual. Este o caracteristică semnificativă a societăţii noastre socialiste faptul că şcoala, învăţâmîntul sînt un bun al tuturor copiilor ţării. Astfel, unităţile de învăţămînt primar şi gimnazial urmează a fi frecventa­te, in total, de aproximativ 3 188 000 elevi. Reţeaua învăţământului liceal cuprinde, în acest an şcolar, aproa­pe 1 000 licee de 10 tipuri, cu 29 profiluri de specializare. Grija partidului şi statului pentru asigu­rarea de posibilităţi egale de învă­ţătură tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate, işi găseşte o grăitoare expresie, în prezenţa în şcolile de toate gradele a fiilor oamenilor muncii de dife­rite naţionalităţi. In noul an de studiu, din circa 30 000 unităţi şco­lare de tot felul, 3 300 sunt şcoli şi secţii cu predare în limbile naţio­nalităţilor conlocuitoare, frecven­tate de circa 323 000 elevi. Aşadar, începe­ un nou an de în­­văţămint. Suntem în anul în care şcoala este chemată să facă totul pentru a-şi îndeplini cu cinste, la un ridicat nivel de exigenţă, înda­toririle ce-i revin din indicaţiile cuprinse în recenta cuvîntare a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., privind progresul general al ţării, răspunderea pentru educarea şi formarea tinerei generaţii. Edu­carea comunistă, prin muncă şi pentru muncă, legarea tot mai strînsă a procesului instructiv-edu­­cativ de cerinţele concrete ale con­strucţiei socialiste, cultivarea spiri­tului revoluţionar, formarea unor cetăţeni demni şi devotaţi patriei socialiste — iată tot atitea direcţii de acţiune, în care se cuvine să se stăruie cu perseverenţă şi fervoare pentru ca şcoala noastră să dobîn­­dească rezultate din ce în ce mai bune. Pentru noul an de învăţămînt au fost tipărite 688 titluri de cărţi şcolare, un tiraj de aproape 30 mi­­­­lioane exemplare, care se distri­buie gratuit elevilor în prima zi de cursuri. De asemenea, producţia de mijloace de învăţămînt pe anul 1979 cuprinde un bogat repertoriu de fil­me didactice, jocuri, truse, diapozi­tive pentru preşcolari. Şi învăţâmîntul universitar a beneficiat de o serie de Îmbunătă­ţiri atit in ceea ce priveşte planu­rile şi programele , de învăţămînt, care sînt mai bine structurate şi adaptate cerinţelor unui învăţă­­mint realizat in strinsă conexiune cu cercetarea şi producţia. S-au editat cursuri şi manuale noi, a fost extinsă şi modernizată baza materială a procesului instructiv­­educativ. Şcoala noastră de toate gradele, învestită cu înalta menire de prin­cipal factor de formare a cadrelor, de educaţie comunistă, revoluţio­nară a tinerei generaţii, are întru­nite toate condiţiile ca în noul an de activitate să obţină rezultate tot mai valoroase, spre binele pa­triei, pentru înălţarea continuă a măreţului edificiu al societății ro­mânești contemporane. ntr-o atmosferă de profundă dragoste şi stima faţă d­e/ partidului, sub semnulgflyg/arr/ de a intimpina congresii/ al Xll-lea al partidului cu realizări cit nuri importante in dezvoltarea economiei, ieri a început VIZITA DE LUCRU « TOVARĂŞULUI IBIS ffiiiSKi « IUI TIS Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, a făcut vineri o vizită de lucru în uni­tăţi industriale şi agricole din judeţul Timiş. Secretarul general al parti­dului a fost însoţit de tova­răşa Elena Ceauşescu, de to­varăşii Iosif Banc, Gheorghe Oprea, Mihai Gere, Ilie Rădu­­lescu. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, to­varăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheor­­ghe Cioară, Constantin Dăs­­călescu, Ion Dincă, Janos Fa­zekas, Ion Ioniţa, Paul Nicu­­lescu, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Voi­­nec, Ştefan Andrei, Nicolae Constantin, Miu Dobrescu, Lu­dovic Fazekas, Ion Iliescu, Vasile Pati­ineţ, Ion Ursu, Ri­chard Winter, Dumitru Popa. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dialogului permanent, direct şi rodnic, pe­ care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, în probleme esenţiale ale muncii şi vieţii lor, ale dezvoltării ţării, ale construcţiei socialiste. In cadrul acestei întilniri de lucru, secretarul general al partidului a examinat si stabilit , împreună cu factori de răspundere din ministere economice, cu reprezentanţii organe­lor locale de partid si de stat, cu muncitori, ingineri si tehnicieni, cu ţărani cooperatori şi specialişti din agricultură , căile şi modalităţile cele mai eficiente de ridicare a acti­vităţii economico-sociale din judeţ, la nivelul exigenţelor sporite ale ac­tualei etape de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Reîntilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locui­torii Timişoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, simţă­mintele de fierbinte dragoste, stimă şi recunoştinţă pentru grija perma­nentă ce o poartă prosperităţii con­tinue a judeţului lor, pentru clar­viziunea, dinamismul şi pasiunea revoluţionară cu care acţionează in vederea progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării şi fericirii po­porului nostru, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste in lume. Aceste sentimente profunde şi-au găsit o pregnantă expresie chiar din primele clipe ale sosirii la Timi­şoara a secretarului general al parti­dului. ...Ora 9,30. Aeronava prezidenţială aterizează pe aeroportul munici­piului. La coborirea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din con­ducerea de partid şi de stat sunt sa­lutaţi cu căldură de tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului, judeţean Timiş al P.C.R., preşedin­tele consiliului popular judeţean. O gardă, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiuni­lor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Este intonat Imnul­ de stat al Repu­blicii Socialiste România. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi tinere, in fru­moase­­costume naţionale, oferă tova­răşului Nicolae Ceauşescu şi tova­răşei Elena Ceauşescu buchete de flori. In­­ intîmpinare au venit mii de timişoreni, care scandează cu însufleţire „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul !“. Răsună vi­brant cîntecul „Partidul, Ceauşescu, România“, trei nume atit de scumpe tuturor, trei nume cu valoare de simbol, cu profunde rezonanţe în sufletul şi conştiinţa naţiunii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeroportul, într-o maşină deschisă, indreptîndu-se spre Timişoara. Ace­eaşi ambianţă caldă, sărbătorească, o regăsim la intrarea în oraş. Aici, primul secretar al Comitetului mu­nicipal Timişoara al P.C.R., prima­rul municipiului, Radu Bălan, adre­sează tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, în nu­mele celor 300 000 de locuitori ai (Continuare în pag. a 11-a) Timişorenii fac înalţilor oaspeţi o primire caldă, sărbătorească O sărbătoare a tuturor Părinţi şi şcolari, profesori şi învăţători, milioane de fiinţe de pe întreg cuprinsul ţării ne lăsăm pur şi simplu vrăjiţi, ca de­ o mirifică sărbătoare a calendarului nostru sentimental, de înce­perea anului şcolar. Bunicii îşi amintesc de tăbliţele de gresie neagră pe care au scrijelit cu multe de­cenii în urmă primele litere şi cifre. Vîrstni­­cii îşi amintesc cu tristeţe de exorbitan­tele taxe liceale şi universitare, de scum­­peţea, manualelor, de trăistuţa de lină care ţinea îndeobşte locul genţilor şi ghiozdane­lor, iar lamentaţia ba­­coviană că liceul era o clădire sumbră cu lungi coridoare, era o metaforă, dar in egală măsură şi un adevăr sfişietor. Acum, re­ţeaua de şcoli gene­rale, licee şi univer­sităţi, dotată cu tot ceea ce este necesar unui învăţămînt mo­dern şi profund uma­nist, în sensul idealu­lui sacru de formare a generaţiilor tinere in cultul pentru ştiin­ţă şi cultură, în res­pectul pentru normele morale şi sociale ale dragostei de patrie şi de muncă şi de tot ceea ce reprezintă tezaurul cel mai de preţ al întregii uma­nităţi civilizate şi paş­nice, aşază Româ­nia socialistă pe o înaltă treaptă de cin­stire şi admiraţie pe deplin meritate. Cu o minunată dra­goste părintească, par­tidul şi statul nostru investesc în învăţă­­mînt nu numai impre­sionante fonduri bă­neşti, ci şi o orientare sănătoasă, pe măsura nevoilor ţării şi po­porului, îi asigură cli­matul cel mai fertil pentru ca de la o ge­neraţie la alta să crească un corp tot mai viguros, mai ca­lificat de muncitori şi ingineri, de medici şi profesori, de cetăţeni pasionaţi de muncă şi progres pentru conti­nua înflorire a patriei socialiste. Ce-ar trebui să le spunem elevilor in pragul noului an şco­lar ? Zilele trecute am recitit o carte a publi­cistului francez Michel Hamelet, carte de­dicată vieţii şi operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Autorul a­­cestei cărţi deosebit de interesante evocă la un moment dat mărturiile a doi dintre învăţătorii bătrîni din Scorniceşti, care, cu decenii în urmă, l-au avut elev pe preşedintele ţării noastre. Primul dintre ei, învăţătorul Constan­tin Grosu, şi-l amin­teşte „pe şcolarul atent, disciplinat, înzestrat cu o foarte bună me­morie, strălucit la ma­tematici şi, pe deasu­pra, foarte bun cama­rad“. Al doilea, bătri­­nul învăţător Ion Bă­­răscu, îl evocă la rîndul său „pe tînărul Nicolae, cu spiritul lui iscodi­tor, care-l copleşea mereu cu întrebări despre toate cele“. Dar, de fapt, ce alt­ceva este întreaga sa biografie decit un exemplu strălucit, un model superb pentru milioanele de elevi din ţara noastră în setea lor de învăţătură, in neobosita lor strădanie de a şti spre a deveni mii de constructori în­flăcăraţi ai comunis­mului, cetăţeni însu­fleţiţi in gradul cel mai inait de iubirea de patrie, de pace şi de progres ? ! De ziua sărbătoreas­că a deschiderii anului şcolar, cînd ii vedem pe copii îndreptîndu-se spre porţ­e larg des­chise ale şcolilor, nu se poate să nu retrăim sufleteşte emoţia lor curată, bucuria lor copilăroasă, aprinsa lor curiozitate de în­văţătură, fericirea lor de a se şti ocrotiţi de dragostea întregii na­ţiuni. Dar, dacă stăm şi ne gindim drept, festivitatea deschiderii anului şcolar nu este numai sărbătoarea ele­vilor şi studenţilor. Ea este în egală măsură a părinţilor. In aceeaşi măsură este şi sărbă­toarea învăţătorilor şi a prof­esorilor. Iar dacă în mod firesc înmă­­nuncher la această sărbătoare milioane de elevi, milioane de pă­rinţi şi mii de educa­tori, învăţători şi pro­fesori, atunci cine mai rămîne indiferent in afara strălucitoarei ei lumini solare, in afara cununii ei de flori ? Cine nu se simte im­plicat cu trup şi su­flet într-o sărbătoare la care, iată, participă întreaga naţiune ? Petru VINTILÄ Tn mijlocul colectivului de la „Electromotor" La intreprinderea Industria linii — bucuria de a-l vedea în mijlocul lor pe cel m­­ai iubit fiu al poporului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu

Next