Scînteia, septembrie 1979 (Anul 48, nr. 11515-11540)
1979-09-15 / nr. 11527
PROLETARI DIM TOATE TARILE F UNITIVA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11 527 Sîmbătă 15 septembrie 1979 6 PAGINI-30 BANI Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Timiş şi al deschiderii noului an şcolar şi universitar, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o mare adunare populară. Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct această manifestare în jurul orei 11. LA ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR Astăzi, în întreaga ţară, şcolile şi facultăţile îşi redeschid porţile pentru un nou an de învăţămint. Deschiderea şcolilor are loc într-un moment cînd întregul nostru popor, ţara întreagă se pregătesc să întîmpine, cu rezultate tot mai bune în toate compartimentele de activitate,cel de-al XII-lea Congres al partidului, eveniment remarcabil, care va trasa linii directoare de amplă perspectivă dezvoltării continue a societăţii noastre, înaintării rapide, a României pe drumul progresului multilateral, al civilizației celei mai înaintate, socialiste. De asemenea, acest nou an şcolar şi univiersitar debutează în condiţiile puternicului stimulent imprimat întregii activităţi educative de cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. Noua etapă, 1979—1980, a muncii didactice se va desfăşura pe coordonatele majore ale dezvoltării şi perfecţionării învăţămintului de toate gradele, amplu fundamentate in Legea educaţiei şi învăţămintului, document programatic ce intră in vigoare odată cu anul de învăţămînt actual. Este o caracteristică semnificativă a societăţii noastre socialiste faptul că şcoala, învăţâmîntul sînt un bun al tuturor copiilor ţării. Astfel, unităţile de învăţămînt primar şi gimnazial urmează a fi frecventate, in total, de aproximativ 3 188 000 elevi. Reţeaua învăţământului liceal cuprinde, în acest an şcolar, aproape 1 000 licee de 10 tipuri, cu 29 profiluri de specializare. Grija partidului şi statului pentru asigurarea de posibilităţi egale de învăţătură tuturor celor ce muncesc, fără deosebire de naţionalitate, işi găseşte o grăitoare expresie, în prezenţa în şcolile de toate gradele a fiilor oamenilor muncii de diferite naţionalităţi. In noul an de studiu, din circa 30 000 unităţi şcolare de tot felul, 3 300 sunt şcoli şi secţii cu predare în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, frecventate de circa 323 000 elevi. Aşadar, începe un nou an de învăţămint. Suntem în anul în care şcoala este chemată să facă totul pentru a-şi îndeplini cu cinste, la un ridicat nivel de exigenţă, îndatoririle ce-i revin din indicaţiile cuprinse în recenta cuvîntare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., privind progresul general al ţării, răspunderea pentru educarea şi formarea tinerei generaţii. Educarea comunistă, prin muncă şi pentru muncă, legarea tot mai strînsă a procesului instructiv-educativ de cerinţele concrete ale construcţiei socialiste, cultivarea spiritului revoluţionar, formarea unor cetăţeni demni şi devotaţi patriei socialiste — iată tot atitea direcţii de acţiune, în care se cuvine să se stăruie cu perseverenţă şi fervoare pentru ca şcoala noastră să dobîndească rezultate din ce în ce mai bune. Pentru noul an de învăţămînt au fost tipărite 688 titluri de cărţi şcolare, un tiraj de aproape 30 milioane exemplare, care se distribuie gratuit elevilor în prima zi de cursuri. De asemenea, producţia de mijloace de învăţămînt pe anul 1979 cuprinde un bogat repertoriu de filme didactice, jocuri, truse, diapozitive pentru preşcolari. Şi învăţâmîntul universitar a beneficiat de o serie de Îmbunătăţiri atit in ceea ce priveşte planurile şi programele , de învăţămînt, care sînt mai bine structurate şi adaptate cerinţelor unui învăţămint realizat in strinsă conexiune cu cercetarea şi producţia. S-au editat cursuri şi manuale noi, a fost extinsă şi modernizată baza materială a procesului instructiveducativ. Şcoala noastră de toate gradele, învestită cu înalta menire de principal factor de formare a cadrelor, de educaţie comunistă, revoluţionară a tinerei generaţii, are întrunite toate condiţiile ca în noul an de activitate să obţină rezultate tot mai valoroase, spre binele patriei, pentru înălţarea continuă a măreţului edificiu al societății românești contemporane. ntr-o atmosferă de profundă dragoste şi stima faţă de/ partidului, sub semnulgflyg/arr/ de a intimpina congresii/ al Xll-lea al partidului cu realizări cit nuri importante in dezvoltarea economiei, ieri a început VIZITA DE LUCRU « TOVARĂŞULUI IBIS ffiiiSKi « IUI TIS Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a făcut vineri o vizită de lucru în unităţi industriale şi agricole din judeţul Timiş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Iosif Banc, Gheorghe Oprea, Mihai Gere, Ilie Rădulescu. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ion Ioniţa, Paul Niculescu, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ştefan Voinec, Ştefan Andrei, Nicolae Constantin, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Ion Iliescu, Vasile Patiineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa. Vizita s-a înscris ca un nou şi semnificativ moment al dialogului permanent, direct şi rodnic, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl are cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale, în probleme esenţiale ale muncii şi vieţii lor, ale dezvoltării ţării, ale construcţiei socialiste. In cadrul acestei întilniri de lucru, secretarul general al partidului a examinat si stabilit , împreună cu factori de răspundere din ministere economice, cu reprezentanţii organelor locale de partid si de stat, cu muncitori, ingineri si tehnicieni, cu ţărani cooperatori şi specialişti din agricultură , căile şi modalităţile cele mai eficiente de ridicare a activităţii economico-sociale din judeţ, la nivelul exigenţelor sporite ale actualei etape de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Reîntilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu a constituit pentru locuitorii Timişoarei un fericit prilej de a-i exprima, încă o dată, simţămintele de fierbinte dragoste, stimă şi recunoştinţă pentru grija permanentă ce o poartă prosperităţii continue a judeţului lor, pentru clarviziunea, dinamismul şi pasiunea revoluţionară cu care acţionează in vederea progresului neîntrerupt al patriei, bunăstării şi fericirii poporului nostru, creşterii prestigiului şi rolului României socialiste in lume. Aceste sentimente profunde şi-au găsit o pregnantă expresie chiar din primele clipe ale sosirii la Timişoara a secretarului general al partidului. ...Ora 9,30. Aeronava prezidenţială aterizează pe aeroportul municipiului. La coborirea din avion, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat sunt salutaţi cu căldură de tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului, judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean. O gardă, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Este intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi tinere, in frumoasecostume naţionale, oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. In intîmpinare au venit mii de timişoreni, care scandează cu însufleţire „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul !“. Răsună vibrant cîntecul „Partidul, Ceauşescu, România“, trei nume atit de scumpe tuturor, trei nume cu valoare de simbol, cu profunde rezonanţe în sufletul şi conştiinţa naţiunii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu părăsesc aeroportul, într-o maşină deschisă, indreptîndu-se spre Timişoara. Aceeaşi ambianţă caldă, sărbătorească, o regăsim la intrarea în oraş. Aici, primul secretar al Comitetului municipal Timişoara al P.C.R., primarul municipiului, Radu Bălan, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, în numele celor 300 000 de locuitori ai (Continuare în pag. a 11-a) Timişorenii fac înalţilor oaspeţi o primire caldă, sărbătorească O sărbătoare a tuturor Părinţi şi şcolari, profesori şi învăţători, milioane de fiinţe de pe întreg cuprinsul ţării ne lăsăm pur şi simplu vrăjiţi, ca de o mirifică sărbătoare a calendarului nostru sentimental, de începerea anului şcolar. Bunicii îşi amintesc de tăbliţele de gresie neagră pe care au scrijelit cu multe decenii în urmă primele litere şi cifre. Vîrstnicii îşi amintesc cu tristeţe de exorbitantele taxe liceale şi universitare, de scumpeţea, manualelor, de trăistuţa de lină care ţinea îndeobşte locul genţilor şi ghiozdanelor, iar lamentaţia bacoviană că liceul era o clădire sumbră cu lungi coridoare, era o metaforă, dar in egală măsură şi un adevăr sfişietor. Acum, reţeaua de şcoli generale, licee şi universităţi, dotată cu tot ceea ce este necesar unui învăţămînt modern şi profund umanist, în sensul idealului sacru de formare a generaţiilor tinere in cultul pentru ştiinţă şi cultură, în respectul pentru normele morale şi sociale ale dragostei de patrie şi de muncă şi de tot ceea ce reprezintă tezaurul cel mai de preţ al întregii umanităţi civilizate şi paşnice, aşază România socialistă pe o înaltă treaptă de cinstire şi admiraţie pe deplin meritate. Cu o minunată dragoste părintească, partidul şi statul nostru investesc în învăţămînt nu numai impresionante fonduri băneşti, ci şi o orientare sănătoasă, pe măsura nevoilor ţării şi poporului, îi asigură climatul cel mai fertil pentru ca de la o generaţie la alta să crească un corp tot mai viguros, mai calificat de muncitori şi ingineri, de medici şi profesori, de cetăţeni pasionaţi de muncă şi progres pentru continua înflorire a patriei socialiste. Ce-ar trebui să le spunem elevilor in pragul noului an şcolar ? Zilele trecute am recitit o carte a publicistului francez Michel Hamelet, carte dedicată vieţii şi operei tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Autorul acestei cărţi deosebit de interesante evocă la un moment dat mărturiile a doi dintre învăţătorii bătrîni din Scorniceşti, care, cu decenii în urmă, l-au avut elev pe preşedintele ţării noastre. Primul dintre ei, învăţătorul Constantin Grosu, şi-l aminteşte „pe şcolarul atent, disciplinat, înzestrat cu o foarte bună memorie, strălucit la matematici şi, pe deasupra, foarte bun camarad“. Al doilea, bătrinul învăţător Ion Bărăscu, îl evocă la rîndul său „pe tînărul Nicolae, cu spiritul lui iscoditor, care-l copleşea mereu cu întrebări despre toate cele“. Dar, de fapt, ce altceva este întreaga sa biografie decit un exemplu strălucit, un model superb pentru milioanele de elevi din ţara noastră în setea lor de învăţătură, in neobosita lor strădanie de a şti spre a deveni mii de constructori înflăcăraţi ai comunismului, cetăţeni însufleţiţi in gradul cel mai inait de iubirea de patrie, de pace şi de progres ? ! De ziua sărbătorească a deschiderii anului şcolar, cînd ii vedem pe copii îndreptîndu-se spre porţe larg deschise ale şcolilor, nu se poate să nu retrăim sufleteşte emoţia lor curată, bucuria lor copilăroasă, aprinsa lor curiozitate de învăţătură, fericirea lor de a se şti ocrotiţi de dragostea întregii naţiuni. Dar, dacă stăm şi ne gindim drept, festivitatea deschiderii anului şcolar nu este numai sărbătoarea elevilor şi studenţilor. Ea este în egală măsură a părinţilor. In aceeaşi măsură este şi sărbătoarea învăţătorilor şi a profesorilor. Iar dacă în mod firesc înmănuncher la această sărbătoare milioane de elevi, milioane de părinţi şi mii de educatori, învăţători şi profesori, atunci cine mai rămîne indiferent in afara strălucitoarei ei lumini solare, in afara cununii ei de flori ? Cine nu se simte implicat cu trup şi suflet într-o sărbătoare la care, iată, participă întreaga naţiune ? Petru VINTILÄ Tn mijlocul colectivului de la „Electromotor" La intreprinderea Industria linii — bucuria de a-l vedea în mijlocul lor pe cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu