Scînteia, octombrie 1979 (Anul 48, nr. 11541-11566)

1979-10-02 / nr. 11541

PAGINA 2 "FAPTUL" ! divers! Ilustrate inedite Pensionarul Ioan Opriş din I Sibiu este cunoscut ca un fila­­telist pasionat. Tot el este po- I sesorul unei colecţii inedite de­­ ilustrate despre Sibiul de ieri şi de azi. O bună parte din cele­­ peste 2 000 de ilustrate pot fi­­ admirate in aceste zile intr-o­­ expoziţie cu tema „Sibiul tot mai frumos“. Expoziţia este or-­­ ganizată cu prilejul manifestă- | rilor prilejuite de jubileul „So­cietăţii de înfrumuseţare a Si- i biului“, societate care a impli- I nit un secol de existenţă. * Ca să vezi că există şi o ase­menea societate! ] „Cumătră" , de la sanatoriu Trecuse de miezul nopţii. In­­ sanatoriul „Mariţa“ din judeţul­­ Caraş-Severin, pacienţii din sa­loanele de la etajul al cincilea I au fost treziţi din somn de cineva­­ care striga: — Las-o aşa, nu te apropia ■ de ea. Vezi să nu te muşte, că-i­­ veninoasă. Aşa. Păzea, las-o-n * seama mea... Ieşiţi în faţa uşilor, pacienţii [ aveau să fie martorii unei in- [ timplări nemaiintilnite: o cumă­tră vulpe, furişindu-se în sana- ■ toriu, ajunsese pini la etajul al­­ cincilea şi nu mai ştia pe unde ■ să-şi ia coada la spinare. A , prins-o, cu multă dibăcie, unul I dintre pacienţi, M. Lupu. Nume I parcă predestinat spre a-i veni de hac... I Pescarul... pescuit Un pescar amator işi încerca [ norocul pe mal, urmărind a-­­ tent cu privirea undiţa, să vadă ■ dacă nu „muşcă“ din momeală [ vreun baboi. I Dar in timp ce pescarul nos­tru visa un peşte... uite atit de­­ mare, unui individ din preajmă , lăsa gura apă după o saramu- t rică. Văzind in raniţa omului , ciţiva peşti prinşi pind atunci,­­ pofticiosul J. Bărbulescu s-a­­ apropiat tiptil, a înşfăcat raniţa şi a rupt-o la sănătoasa. A fost­­ insă repede „pescuit“ de Marin­­ Purcel de la Grupul de pază militarizată Dolj. Înghiţind un­­ sec, pentru că a fost nevoit să-şi­­ ia gindul de la saramură, făp- * taşul a tăcut ca... peştele. „Dolofanul" ' din Gurahonț Anul trecut, tot cam pe vre-­­ mea asta, corespondentul nostru­­ voluntar Alexandru Herlău ne­­ anunţa din Gurahonţ-Arad apa­riţia ca din... pămînt a unui bos-­­ tan în greutate de 32 kilograme. Acum, tot el ne comunică per-­­ formanţa gospodinei Iuliana . Marchiş, care a recoltat din I propria grădină un bostan şi I mai... dolofan, în greutate de aproape 40 de kilograme. Mai d­intîi vecinii, pe urmă alţi con- i săteni, s-au «abonat­ la... semin­ţele lui. Deocamdată, vecina nu i se îndură să-l taie. Dar nici­­ «dolofanul» nu se zoreşte“. I Pe o cale ferată­­ uzinală ! La Vaslui, pe calea ferată uzi- ’ nală, în zona întreprinderii de materiale izolatoare, mecanicul I de locomotivă Ion Neagu și-a­­ permis un moment de răgaz. Timp in care Vasile Gîrjan, care­­ are dreptul să conducă locomo-­­ tiva numai în incinta întreprin- ’ derii, a urcat la bordul colosu- . lui de oţel şi... pe-aci ţi-e dru- | mul. Locomotiva a început să I meargă din ce in ce mai repede. In loc de 5 km pe oră, cit este I permis să se circule pe linia fe- | rată uzinală, locomotiva a ajuns­­ la o viteză de 10 ori mai mare­ . La un moment dat, a deraiat. [ Din fericire, evenimentul nu s-a­­ soldat cu victime omeneşti, in schimb a creat un „gol“ in ma- I nevrarea a zeci de vagoane.­­ Evident, pe Girjan „distracţia“ * îl costă. | Cu tractorul la nuntă Ţambalul completa scir­uitul I viorii, iar toba le ţinea isonul. | Din cind in cind, chiote de ve- * selie. Ca la nuntă. Numai că era­­ o nuntă... umblătoare în remorca | unui tractor. I Lucrătorul de miliţie, aflat la răspintie de drumuri, a făcut semn tractoristului să oprească. | — Al cui e tractorul? — Al Direcţiei comerciale a ■ judeţului Mehedinţi — a răspuns f tractoristul Gheorghe Curea. ’ — Și încotro? I — Mergem să luăm mirele, | apoi ne ducem la mireasă, pină f la... Pină la urmă, tractorul a fă- | cut cale-ntoarsă, iar nuntașii au continuat să chiuie un pas de * voie... I Plusul de cafea — Vai, tu, ce meserie fru- I moasă ai! Auzi: să-ți treacă prin I mina ta atita cafea... Baremi ști să ghicești in ea? i întrebarea pusă de o person- | nă gingașă l-a... pus in dificul­tate pe Mihai Pistalu din co- | muna Pantelimon, de meserie I primitor-distribuitor la I.C.L. * Alimentara, sector 2. Cu alte cu- . vinte, el era cel care primea ca­feaua cu o mină, iar cu cealaltă I trebuia s-o distribuie la unită­ţile întreprinderii. De primit o I primea cintărită la miligram, I dar de distribuit, o distribuia ’ cu... ochiometrul, inselindu-i pe­­ gestionari la cintar. Intr-o sin-­­ gură zi, sus-numitul şi-a creat I un plus de 29 kg de cafea! O, de-ar fi ştiut să-şi ghiceas- I că şi el în cafea cam ce-l aş- | teaptă... Rubrică realizată de Petre POPA • şi corespondenţii „Scînteii“^! IN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL HI­LEA AL P.C.R. Adunări şi conferinţe de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid Cu exigenţă pentru dezvoltarea avutului obştesc O mai st­rin­să integrare cu producţia şi cercetarea Deşi au supus analizei ansamblul activităţii desfăşurate de la alegeri­le precedente, comuniştii delegaţi la conferinţa Comitetului de partid din C.A.P. Botiz, judeţul Satu Mare, şi-au concentrat atenţia îndeosebi spre sarcinile ce revin membrilor de partid în actuala campanie agricolă. Asigurarea succesului deplin în bă­tălia pentru recoltatul grabnic şi fără pierderi a produselor din cîmp, pen­tru efectuarea în timp optim şi de înaltă calitate a pregătirii terenului şi însămînţării viitoarelor culturi — au subliniat în cuvîntul lor co­muniştii Francisc Déri, Vasile Che­­reji, Iolanda Marc şi alţii — depinde ------------------------­acum în mod de­cisiv de capacitatea de i­mobili­zare a comuniştilor din cele patru organizaţii de partid ale coope­rativei. Apreciindu-se activitatea organizatorică şi politico-educativă desfăşurată în mijlocul cooperatori­lor care a contribuit la obţinerea unor recolte bogate, au fost supuse analizei critice şi unele neîmpliniri, manifestări ale indisciplinei, risipei ş. a. — Din păcate, remarca cu amără­ciune în cuvîntul său preşedintele cooperativei, Mihai Hutton, eforturi­le noastre — materializate în mari cantităţi de produse recoltate — sunt pe cale de a fi diminuate în bună măsură din cauza unor atitudini îna­poiate, practici incorecte ce afec­tează eforturile cooperatorilor pen­tru dezvoltarea avutului obştesc. Vorbitorul a relatat, între altele, faptul că unii şoferi de la întreprin­derea de transporturi auto Satu Mare — mai exact de la Autobaza nr. 1 — în loc să asigure într-un timp cit mai scurt transportul de pe cîmp la baza de recepţie a unei cantităţi cit mai mari de sfeclă de zahăr, recurg la înşelăciuni pentru a acumula în mod fictiv în documentele Însoţitoa­re de transport cu­ mai mulţi kilo­metri „parcurşi“ şi ore „lucrate“. Şi s-au dat exemple. Şoferul Vasile Fedorca a pretins să i se confirme că, în 27 septembrie, ar fi parcurs cu autocamionul la transportatul sfeclei 100 km şi ar fi efectuat 10 ore de lu­cru, deşi cifrele care corespundeau realităţii erau... 60 km parcurşi şi, respectiv, 8 ore lucrate. Şoferul Gheorghe Balog a pretins şi el să i se confirme de către cooperativă că ar fi efectuat în 7 zile transporturi de sfeclă cu ca­mion cu remorcă, deşi în realitate el nu a folosit nici o remorcă. „Grav ------------------------- este şi faptul — spunea preşedin­tele cooperativei — că respectivii şoferi au ameninţat că, dacă nu le satisfacem pretenţiile, nu mai vin să transporte sfeclă de la noi“. Astfel de practici se petreceau tocmai în momentul cind în cîmp se aflau­­în ziua desfăşurării conferin­ţei), recoltate şi depozitate de mai bine de o săptămînă, peste 300 de tone sfeclă, a căror calitate se de­­preciază dacă nu sunt grabnic trans­portate la baza de recepţie. Dealtfel, ar fi interesant de aflat ce măsuri va întreprinde organizaţia de partid din unitatea de care aparţin şoferii respectivi pentru a cauteriza prin­­tr-o atitudine intransigentă mentali­tăţile şi practicile păgubitoare.­­ Gîndurile exprimate în conferinţa de partid de preşedintele C.A.P. Bo­tiz reflectă grija pentru avutul ob­ştesc, preocuparea stăruitoare de a valorifica deplin rodul muncii din­­tr-un an, de a nu socoti încheiată recoltarea decit după ce produsele din cîmp ajung la destinaţia lor fi­nală — în baze. Octav GRUMEZA corespondentul „Scinteii* „După Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. — spunea Ilie Văduva, prorector, secretarul comitetului de partid din A.S.E. — comitetul de partid şi senatul academiei au exa­minat sugestia formulată de unii primi-secretari ai comitetelor judeţe­ne de partid ca toţi studenţii anului III să meargă în judeţe pentru a ajuta concret la întocmirea planuri­lor în profil teritorial“. La adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de partid de la Facul­tatea de economia industriei, con­strucţii şi trans­porturilor, seria A, s-a vorbit pe larg despre asemenea acţiuni concrete care exprimă preocuparea comu­niştilor pentru integrarea învăţămîn­­tului superior economic cu produc­ţia şi cercetarea. In acest context au fost relevate rezultatele obţinu­te de comuniştii organizaţiei în crea­rea de laboratoare, cabinete, atelie­re şi alte spaţii dotate cu o bază tehnică modernă, toate acestea ates­­tînd posibilităţile de care dispun ca­tedrele de specialitate din A.S.E. pentru desfăşurarea unui bogat pro­gram de instruire şi producţie. Fap­tul că studenţii au fost cuprinşi în colective de cercetare condu­se de cadre didactice cu prestigiu, sau în colective interdisciplinare ală­turi de specialişti din diferite insti­tuţii şi întreprinderi s-a soldat cu rezolvarea a numeroase teme cu­prinse în contracte şi convenţii pri­vind folosirea raţională a capacităţi­lor de producţie, a resurselor mate­riale şi a forţei de muncă, perfecţio­narea activităţii de aprovizionare tehnico-materială ş.a. Deşi rezultatele obţinute de comu­niştii acestei organizaţii — cadre di­dactice şi studenţi — sunt, în multa privinţe, meritorii, ele n-au deter­minat o stare de automulţumire, ci o analiză responsabilă, autoexigenţă asupra modului in care sint transpu­se in viaţă hotărîrile de partid şi legile ţării în domeniul invătămîntu­­lui. „Cînd vorbim de integrare să ne gindim la efectele practice ale aces­teia — spunea prof. dr. ing. Victor Părăuşanu, şeful catedrei de tehno­logie. Cele 18 brevete de invenţii realizate de catedră exprimă preocu­parea noastră constantă pentru ur­mărirea riguroasă a sensului de in­tegrare cu producţia, cu cercetarea“. Aprecieri pozitive, care n-au es­tompat critica a­­dusă acelor ca­dre didactice ca­re nu-şi reactua­lizează conti­nuu cursurile, nu-şi perfecţio­nează metodele de predare, nu aco­peră integral nevoile de cursuri şi pentru celelalte discipline din planul de învăţămînt. Alţi comunişti — cadre didactice şi studenţi — au relevat necesitatea participării mai intense a cadrelor didactice la rezolvarea temelor de cercetare, la îndrumarea studenţilor în practică ş.a. Tocmai in acest scop, în acest an se va generaliza expe­rimental elaborarea proiectelor de diplomă în colective de cercetare studenţeşti, abordindu-se laturi noi ale cercetării ştiinţifice. Participanţii la aceste adunări, ca dealtfel toţi comuniştii care se în­trunesc în aceste zile pentru a ja­lona activitatea organizaţiilor lor in etapa următoare, au adoptat hotăriri prin care exprimă aprobarea una­nimă şi satisfacţia deplină faţă de propunerea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu — cel care conduce cu clarviziune şi cutezanţă mersul pa­triei spre zorile comunismului — să fie reales la Congresul al XII-lea al partidului în inaita funcţie de secre­tar general al P.C.R. Virgil GHEORGHIŢA La Comitetul de partid din C.A.P. Botiz — Satu Mare La Academia de Studii Economice — Bucureşti PRIORITATE RECOLTĂRII PRODUSELOR PERISABILE Prospeţimea fructelor şi strugurilor să nu se piardă pe drum! Recoltarea produselor perisabile — legume, fructe şi struguri — este în plină desfăşurare in judeţul Iaşi. In marile bazine pomicole şi viticole, alături de cooperatori participă la cules elevi şi stu­denţi, în consiliile unice agroin­dustriale Podu Iloaiei, Strunga, Hol­­boca, Paşcani, Tg. Frumos, Răducă­­neni ş.a. s-au organizat formaţii com­plexe de cooperatori şi mecanizatori, urmărindu-se ca tot ce se culege să ajungă în aceeaşi zi la beneficiari. In unităţile consiliului agroindus­trial Răducăneni, graficele de recol­tare şi preluare la struguri şi fructe sunt depăşite cu 20—30 tone zilnic. Preşedintele biroului executiv al consiliului, ing. Mihai Săveanu, îm­preună cu specialiştii şi cadrele de conducere din cele 10 unităţi compo­nente urmăresc încheierea recoltării produselor perisabile în două-trei zile. Camioanele şi tractoarele cu re­morci basculante au efectuat săptă­­mîna trecută cite 7—8 curse pe zi, cu circa o treime mai mult decît în săptămînă precedentă. Pen­tru scurtarea timpului de în­cărcare a camioanelor şi remorci­lor şi economisirea forţei de muncă, la cooperativa din Răducăneni au fost amenajate din „muchia dealuri­lor“, direct in plantaţiile de vii şase rampe de încărcare a strugurilor, fo­­losindu-se materiale locale. Pre­şedintele cooperativei, Nicolae Pop, ne spunea că zilnic participă la muncă 1 000 de cooperatori. Se înre­gistrează totuşi oscilaţii mari îndeo­sebi în livrarea strugurilor de masă din cauza lipsei de ambalaje. In loc de 5 000 de lădiţe, cooperativa a primit abia 2 000. Ca urmare, sute de tone de struguri de masă de calitate­­ superioară au fost daţi la vinificaţie. înlăturarea pierderilor, menţinerea­­ calităţii, a prospeţimii şi cavării fructelor şi strugurilor trebuie să preocupe mai mult organele agricole judeţene. în unităţile de prelucrare a fructelor şi strugurilor există ca­zuri cînd produsele ajung cu întîr-Raid în unităţi agricole din judeţul Iaşi­ziere, depreciate. La Centrul de pre­lucrare a legumelor şi fructelor din Răducăneni zac în stive sute de lă­­diţe cu tomate, prune şi alte produ­se, unele dintre ele devenind inuti­lizabile. Directorul centrului, ing. Constantin Adăscăliţei, explică aceas­tă situaţie prin necorelarea culesu­lui cu capacitatea de preluare şi prelucrare. Zilnic sunt prelucrate, in medie, 100 tone de fructe, dar unită­ţile agricole ale consiliului oferă 150—200 tone. Această necorelare se soldează cu intîrzierea prelucrării fructelor şi legumelor cu două-trei zile de la cules şi chiar mai mult, ceea ce determină pierderi importante. In acest mare bazin pomicol al Ră­­ducănenilor riscă să fie pierdute sau nevalorificate superior mari canti­tăţi de prune, mere, pere şi gutui, deoarece nu s-au asigurat condiţii de conservare corespunzătoare. Un exemplu: din 18 000 de butoaie pentru conservarea pulpelor de fructe, au fost repartizate 6 000 şi s-au primit numai 4 000. Recolta bună din livezi trebuie însă să fie culeasă şi conservată fără pierderi. O soluţie consta în asigu­rarea conservanţilor, bunăoară, a bio­xidului de­ sulf. Or, pînă acum, dato­rită nerespectării contractelor de către întreprinderile furnizoare din Valea Călugărească şi Năvodari, este afectată conservarea unei cantităţi de aproape 1 000 de tone de fructe. Sunt de menţionat cîteva acţiuni de mare eficienţă, privind culesul şi transportul fructelor, care trebuie duse pină la capăt. Ne referim la faptul că in livezile intensive s-a organizat conteinerizarea şi paletizarea trans­portului, ceea ce reduce numărul manipulărilor, iar fructele ajung proaspete din grădini pină în pieţe şi depozite, în minimum de timp. In acest mod, numai în unităţile I.L.F. sunt preluate zilnic 300 tone de mere. Totuşi, există posibilităţi pentru a realiza mai mult cu mijloace de transport mai puţine. Din cauză că unele camioane nu sunt adecvate pentru transportul de lăzi-conteinere, capacitatea lor este folosită la ju­mătate. In momentul de faţă, cîţiva delegaţi ai I.L.F. se ocupă de trie­rea maşinilor acolo unde le nimeresc. Au loc discuţii cu şoferii, cu respon­sabilii de coloane, adesea fără re­zultate practice. Ar fi cît se poate de utilă o analiză atentă a destina­ţiei şi modului de utilizare a mijloa­celor de transport, care, după apre­cierile specialiştilor, ar putea trans­porta cantităţi mai mari de produse. Aspectele constatate în unităţile agricole ieşene pun în evidenţă ne­cesitatea intervenţiei operative, efi­ciente a organelor judeţene, a consi­liilor unice agroindustriale pentru corelarea riguroasă şi respectarea graficelor de recoltare şi transport ale fructelor şi strugurilor — produse perisabile care trebuie să ajungă proaspete la pieţe, în depozite şi în unităţile de prelucrare. C. BORDEIANU n SIBIU. „Decada cărţii ro­mâneşti“ a debutat la Sibiu cu vernisarea celui de-al 4-lea sa­lon judeţean al cărţii, organizat la Casa artelor de centrul de li­brării şi Asociaţia scriitorilor din Sibiu. Sunt expuse peste 3 500 titluri de cărţi din produc­ţia editorială 1978—1979. Nume­roase expoziţii de carte sunt deschise în mari întreprinderi ca „Independenţa“ „Balanţa" „Flamura roşie“ din Sibiu, „Automecanica“, „Vitrometan“, „Emailul roşu“ din Mediaş, I.M.M.N. din Copşa Mica, „Tex­tila“ din Cisnădie. (Nicolae Bru­­jan) , CONSTANŢA. Cu prile­jul Decadei cărţii româneşti, la Galeriile de artă din Constanţa a fost organizat un salon al cărţii. Cu prilejul împlinirii a cinci ani de la înfiinţarea clini­cii de reumatologie „Grand“, la Eforie Nord a avut loc un sim­pozion ştiinţific organizat de Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale din România pe tema eficienţei tratamentului balnear pe litoralul românesc. (George Mihăescu) , IAŞI. Deschiderea stagiunii 1979—1980 a Teatrului de copii şi tineret din Iaşi cu piesa „Fram, ursul polar“ a avut loc la Casa de cultură a tinere­tului şi studenţilor . „Pagini din trecutul medicinii ieşene“ se numeşte ciclul de conferinţe or­ganizat cu prilejul centenarului Institutului de medicină şi far­macie din Iaşi . La Hîrlău a avut loc cea de-a doua ediţie a colocviului teatrelor populare din Moldova cu tema „Contri­buţii creatoare în realizarea ac­tului teatral“. (Manole Corcaci) , BRAŞOV. In oraşul Rupea s-au desfăşurat manifestările prilejuite de cel de-al 9-lea fes­tival al cetăţilor, la care au participat reprezentanţi ai altor .................. oraşe din judeţ şi din judeţele învecinate. In program : parada portului popular românesc, ma­ghiar şi german, program muzi­­cal-coregrafic, expoziţie cu te­matică istorică a artiştilor plas­tici amatori. Festivalul cetăţilor a fost, ca de obicei, o sărbătoare a muncii, a prieteniei dintre lo­cuitorii acestor vechi meleaguri româneşti. (Nicolae Mocanu)­­ SĂLAJ. Cenaclul literar „Sil­­vania“, de pe lîngă Casa de cul­tură a sindicatelor din munici­piul Zalău, a fost prezent în mij­locul colectivului de muncă de la întreprinderea de conductori electrici emailaţi, unde a fost lansată şi antologia de versuri şi proză recent editată, care cu­prinde producţii literare ale membrilor cenaclului. Asemenea acţiuni desfăşurate cu larga par­ticipare a acelora despre care s-a scris constituie reuşite în ac­tivitatea cenaclului literar ză­­lăuan. (Ion Mureşan) , BA­­CAU. La Galeriile de artă din Bacău a fost deschisă o expozi­ţie de pictură şi grafică dedicată celui de-al 12-lea Congres al partidului ; lucrările, purtînd semnătura unor cunoscute plas­­ticiene din judeţ, printre care Letiţia Oprişan, Didina Solomon, Elvira Enea, Irina Dascălu şi Iulia Doarbeş, redau viaţa nouă a oraşelor şi satelor de pe me­leagurile cuprinse între Trotuş, Bistriţa şi Siret . Cu prilejul Zilei internaţionale a muzicii, la aşezămîntul de cultură din Tescani a avut loc un simpozion cu tema „Sinteze naţionale — vocaţii universale“, urmat de un concert George Enescu, susţinut de orchestra simfonică din Ba­cău, avîndu-l ca solist pe David Ohanesian de la Opera Română. (Gh. Baltă) (Urmare din pag. I) către sistemul de valori ale comu­nismului, sub determinarea acestei noi modificări a forţelor de produc­ţie care începe să se petreacă sub ochii noştri şi pe care urmează s-o conducem într-un mod adaptat spe­cificului noilor tehnologii microelec­tronice şi informatice. Iar noile teh­nologii sunt rezultatul cuceririlor ştiinţei epocii noastre. „Incadrîn­­du-se plenar în eforturile întregului popor pentru edificarea noii orin­­duiri — se subliniază In proiectul Programului-directivă — oamenii de ştiinţă, specialiştii din ţara noastră, fără deosebire de naţionalitate, au desfăşurat o activitate intensă, efi­cientă, obţinind realizări de seamă in toate domeniile ştiinţei şi tehnicii, unele de valoare deosebită, apreciate şi recunoscute nu numai in România, ci şi pe plan mondial“. Problema valorii in socialism se pune şi pe alte planuri decit acela al valorilor psihosociale şi al influenţei ştiinţei despre care am amintit pînă acum. Valoarea economică constituie, spre exemplu, o categorie deosebită, izvorînd din realităţile activităţii e­­conomico-sociale, ea este legată in principal de munca socială. Nu ne propunem să dezbatem dacă există o componentă psihosocială a valorii economice sau modul in care ea poa­te fi afectată de resursele limitate sau de alţi factori, acestea fiind pro­bleme ale teoriei economice. Mai importantă este sublinierea valorilor umane şi instituţionale în socialism. Atunci cînd se livrează un produs nou de înaltă tehnicitate, spre exem­plu, un sistem de transmitere de date prin laser sau prin microunde, un minicalculator electronic, un nou dis­pozitiv semiconductor, un nou pro­ces tehnologic, sau se introduce o tehnică nouă cum ar fi stereofonia, alături de aparatele şi metodele res­pective stau oameni, valori ale so­cietăţii noastre socialiste, valori in­dividuale, colective sau ale unor in­stituţii întregi. Numele acestor oa­meni devin cel puţin la fel de va­loroase ca şi ale produselor lor. In lunga mea experienţă de profesor şi coordonator în domeniile ştiinţei şi tehnologiei a trebuit să asist deseori la o anumită luptă a vechiului îm­potriva noului sub forma atacurilor nejustificate, piedicilor, neglijării sub cele mai diverse motive. Pînă acum, in cazurile pe care le cunosc, noul a învins, valorile au triumfat, însă de multe ori după suferinţe provocate celor care ar fi putut oferi societăţii valori spirituale şi materiale mai mari. Noi, cei care compunem partidul nostru comunist, activiştii lui, avem datoria să luptăm pentru o înaltă ţinută morală şi socială, pentru sti­mularea gîndirii şi minţii umane, pentru împlinirea fiecăruia prin muncă şi creaţie. Sursele progresului nostru profund provin din­­ va­lorile umane. In aceeaşi măsură trebuie să nu se mai petreacă, dacă respectăm valorile­­ psihoso­ciale ale socialismului, însuşirea muncii altuia, apariţia coautorilor fictivi, nerecunoaşterea participării sau realizărilor altora. In ştiinţă şi tehnologie, noi lucrăm cu colective de valori, constituite din oameni de ştiinţă, ingineri şi muncitori, şi nu lucrăm cu căsuţe organizatorice. Cei care privesc căsuţele organizatorice din diagramele de organizare, înain­tea oamenilor vii şi a valorilor de care dispunem, pierd din vedere unul din factorii esenţiali ai procesului de inovare în societate. Socialismul poa­te fi o societate strălucită dacă vom fi mai atenţi la toate valorile so­cialismului, dacă le vom respecta şi stimula. Ar trebui să reţinem cu toţii ceea ce sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Acţionăm ca tot ceea ce se realizează să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de viaţă şi de cultură ale întregului popor — aceasta constituind, dealtfel, ţelul suprem al politicii noastre“. Intr-o formulare succintă, citatul de mai înainte ne arată că obiectivul urmărit este ace­la al creşterii calităţii vieţii, care poate fi considerată ca lege supremă a socialismului. De fapt, calitatea vieţii este valoa­rea centrală a societăţii noastre, în jurul ei se ţese întregul sistem de valori ale socialismului. Iar ştiinţa şi tehnologia pot aduce o contribuţie esenţială din acest punct de vedere. Fără îndoială, ştiinţa şi tehnologia nu sunt suficiente pentru calitatea vieţii, pentru ridicarea continuă a sistemului de valori ale socialismu­lui. Fără sursele profunde, umane, ale sensului vieţii sociale, la care socialismul face apel în mod firesc, nu vom împlini un sistem de valori care să corespundă unei adevărate civilizaţii. Or, întreaga politică a Partidului Comunist Român urmă­reşte în primul rînd, pornind din sis­temul nostru de valori, pacea, civili­zaţia pe pămînt care să fie împlinite printr-o nouă ordine economică şi politică internaţională. Ştiinţa şi sis­temul de valori ale socialismului stau la baza Programului partidului, ele animă dezbaterile care au loc în ju­rul proiectului de Directive şi pro­iectului Programului ştiinţific — la a căror înfăptuire, ca om de ştiinţă, îmi voi aduce, în domeniul de care mă ocup, contribuţia — şi vor lumi­na dezbaterile şi hotărîrile apropia­tului Congres al Xll-lea al P.C.R. Esenţa spiritului muncitoresc nou, al unei societăţi socialiste care avan­sează impetuos, insuflă sistemului nostru de valori o dinamică ascen­dentă. Sistemul de valori constituit de popor şi partid se dovedeşte un important factor de reglaj al vieţii sociale, al progresului ei continuu. Ştiinţa, tehnica şi progresul societăţii Cură balneară in tot timpul anului Staţiunile balneoclimaterice Govora, Amara, Olăneşti, Tuş­­nad, Buziaş, Călimăneşti-Căciu­­lata, Geoagiu-Băi, Herculane, Moneasa, Pucioasa, Sinaia, Sîngeorz-Băi, Slănic Moldova, Sovata, Vatra Dornei, Eforie Nord, Mangalia funcţionează in tot timpul anului. La indicaţia medicului se pot trata afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic, a­fecti l£iil , dar­diovasculotr­u, neuro­logice centrale, ginecologice, ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe, ale rinichilor şi căilor urinare, ale glandelor endocrine, dermatologice, ale aparatului respirator, boli de nutriţie şi metabolism. Hoteluri moderne, vile confortabile, accesul direct de la unele locuri de cazare spre sălile de tratament, alegerea confortului după preferinţe în­deamnă la efectuarea curei bal­neare în orice sezon, în afară de tarife reduse la transportul pe calea ferată, se beneficiază şi de preţuri avantajoase la ca­zare şi masă, care diferă de la staţiune la staţiune. Reţineri de locuri şi informa­ţii suplimentare, la agenţiile şi filialele oficiilor judeţene de turism, precum şi la cele ale I.T.H.R. Bucureşti, în fotografie : Vedere din Că­­limăneşti-Căciulata. tv PROGRAMUL 1 O­no TplpcpfVîla 10:00 Film serial: Dallas — Compania petrolieră Ewing. Reluarea episo­dului 5 SO­NT El A — marți 2 octombrie 1979 Cuvîntul cititorilor CUVÎNTUL OAMENILOR MUNCII SESIZĂRI, OPINII, PROPUNERII Avantajele extrudării la rece Marcel Peca, inginer-şef la în­treprinderea „Rulmentul“-Braşov : Colectivul întreprinderii de rul­menţi din Braşov este angajat în­­tr-o susţinută acţiune de sporire a eficienţei economice. Concludente în acest sens sunt eforturile ce se fac pentru creşterea substanţială a gradului de valorificare a materii­lor prime şi reducerea costurilor de producţie. Nu de mult a intrat în funcţiune linia tehnologică de fabricare a inelelor de rulmenţi cardanici prin extrudare la rece. Este o tehnologie nouă, modernă, prin care consumul normat de oţel şi energie electrică se reduce cu circa 30 la sută, volumul de manoperă depus la prelucrarea prin strunjire a acestor rul­menţi se diminuează cu 60 la sută, concomitent cu eliberarea unor importante capacităţi de strunjire, care vor permite colec­tivului întreprinderii să-şi poată realiza sporul de producţie de 17 la sută prevăzut în semestrul al II-lea 1979. Reducerea consumului normat de metal, energie electrică şi de manoperă se va reflecta in scăderea costurilor de fabrica­ţie cu 40 la sută. Linia de ex­trudare la rece are o capacitate de prelucrare a inelelor de 8 mi­lioane rulmenţi cardanici anual. De subliniat că o parte din utila­­jele care compun linia, cum aor fi cuptorul de recoacere cu atmosferă de protecţie, cel de fosfatare, ca şi S.D.V.-urile au fost executate în uzină şi meritul pentru aceasta re­vine colectivelor de la metalurg­­şef, forjă, autoutilări etc. O poveste cu uşi şi ferestre Prof. Florin Anghel, str. Egalită­ţii 461, Piteşti, judeţul Argeş: Anul trecut mi-am pus tocuri noi la uşi şi la ferestre. Dar bag seamă că lemnul n-a fost prea bine uscat şi a cam intrat... la apă. Şi acum nu se mai închid nici uşile, nici feres­trele. In această situaţie, m-am a­­dresat celor de la „Arta meseria­şilor“ cu rugămintea să trimită pe cineva care... O voce nonşalantă — de gen feminin — mi-a răspuns insă că dînşii nu se ocupă cu „chestii d-astea“. Să încerc la „Constructorul“. Am încercat, dar aici mi s-a răspuns că dînşii con­struiesc — orice construiesc — dar de reparat nu repară. „încearcă mata la...“. Am încercat la „Prestarea“, la „Deservirea“, la „Prestări“ etc. Peste tot mi s-a răspuns de parcă aş fi cerut să se culeagă smochine din salcîm. Este normal ca la atita populaţie, cit are municipiul nos­tru, să nu existe barem o singură unitate de reparare a uşilor, feres­trelor şi altor „mărunţişuri“ ? Filiera... birocraţiei Ioan Fîrvana, str. Gării nr. 7, municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej, judeţul Bacău. Cu circa cinci luni în urmă am cumpărat de la un magazin de specialitate un aparat de radio „Gloria“, fabricat la între­prinderea „Tehnoton“-Iaşi. După cinci luni, prea puţin faţă de preţul aparatului (1 400 lei), acesta a amu­ţit. Fiind în termen de garanţie, m-am dus cu el la centrul nr. 48 „Orizont“ al cooperativei meşteşu­găreşti „Flacăra“ din localitate. Aceasta s-a întîmplat acum o lună şi ceva. De atunci bat aproape zil­nic drumul pînă la centru, dar mi se motivează mereu că n-au piese ca să-l repare. Intrind în amănunte, am aflat că pentru a se procura piesele respective trebuie făcute următoarele : să se constate de­fecţiunea, să se lanseze comandă la cooperativă, care centralizează co­menzile şi le trimite la judeţ. Ju­deţul face, la rindul său, comandă la Iaşi. Când Iaşiul se hotărăşte să trimită piesele, acestea parcurg, înapoi, filiera inversă. Rişti astfel, din cauza birocraţiei, ca aparatul să iasă din garanţie şi, pe urmă, costul reparaţiei... te priveşte. Nu se poate, oare, scurta a»«3* drum 7 Pe scurt din scrisori Jocul He-- *„-**»«***• cere două pompe instalate în 1975 la centrala termică din blocul în care locuiesc «.„uuc un zgomot, pur și simplu, infernal. (După unele date, zgomo­tul se ridică la 74—76 decibeli, ceea ce este enorm). Din ianuarie 1976 tot sesizăm organelor locale a­­ceastă stare de lucruri, dar în za­dar. Nu se gîndeşte nimeni că în bloc şi în împrejurimi locuiesc oameni ai muncii — care au ne­voie de linişte pentru a se odihni şi a-şi reface forţele — bătrîni, copii. (Dumitru C. Şerban, Piaţa Halelor, bloc C, scara B, ap. 11, Brăila). cine dezleagă enigma „Gospodi­nei“ ? Pentru noi, locuitorii din car­tier, cazul magazinului „Gospo­dina“ de pe strada M. Eminescu isacian a ajuns o enigmă. La a­­ceastă adresă se află un impunător local comercial, cu firmă, care stă, pur și simplu, nefolosit de circa 3 ani. Pe de altă parte, în apropierea lui s-a deschis o aşa-zisă „Gos­podina“, unitate cu totul impro­prie, necorespunzătoare solicitări­lor cetăţenilor. Ce raţiune a dus la această stare de lucruri şi cine dezleagă enigma „Gospodinei“ de care am vorbit ? (Laurenţiu Bă­­lăşoiu, str. Leonida 11, et. 1, ap. 34, sector 2, București). 10.50 Telex 11.00 închiderea programului 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală 16.30 Curs de limba engleză 17.00 Almanah pionieresc 17.20 Din ţările socialiste 17.55 Itinerare turistice 18.10 Album coral 18.20 Revista social-politică TV 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19.20 îndeplinim programul partidului. In permanentă şi adîncă legătură cu masele 19.45 Melodii populare 20.00 Seară de teatru: „Căruţaşul Hen­­schel“ de Gerhard Hauptmann 21.35 Telejurnal PROGRAMUL * 16.00 Permanenta redescoperire a Româ­niei. Fereastră spre judeţul Con­stanţa (IV) 16.40 Al vi-lea Festival internaţional „George Enescu“ — in retrospec­tivă 17.25 Buletin rutier — informaţii pen­tru conducătorii auto 17.40 Muzică populară 18.00 Film serial pentru copil: Săgeata neagră. Reluarea ultimului episod 18.25 Tot înainte ! 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19.20 Interferenţe muzicale 19.45 Viaţa economică a Capitalei 20.15 Peisaj muzical 20.40 Documentar TV: „Flori In piatră*. Producţie a studiourilor engleze 21.00 Formaţii corale din ţară 21.35 Telejurnal

Next